Aprobat în ședința Guvernului din 3 iunie 2026 Decizia protocolară nr.24.16/2026
PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea articolului 75 din Legea nr.68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr.149 din 7 mai 2026) de către domnul Vasile Costiuc, deputat în Parlament, și comunică următoarele.
Sub aspectul intenției de reglementare, potrivit autorului, proiectul de act normativ a fost elaborat în scopul eliminării unui obstacol real în calea realizării dreptului la un proces echitabil, şi anume imposibilitatea unor părți de a suporta costurile expertizelor judiciare solicitate în cadrul cauzelor penale şi contravenționale.
În acest context, menționăm că la 20 martie 2026 a fost adoptată de către Parlament Legea nr.34/2026 pentru modificarea unor acte normative (privind costurile expertizei judiciare), care va intra în vigoare la 01 iulie 2026, și prin care s-au operat modificări inclusiv la art.75 din Legea nr.68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, şi anume s-a reglementat că în cauzele penale şi în cele contravenționale costurile pentru efectuarea expertizei judiciare, inclusiv costurile pentru alte servicii aferente acesteia, se acoperă din contul şi în limitele bugetului aprobat al instituției publice de expertiză judiciară.
Scopul modificărilor, conform notei de fundamentare a proiectului de lege, a fost înlăturarea procedurilor birocratice existente, inclusiv s-a considerat irelevant faptul că organelor de urmărire penală, organelor de constatare, procuraturilor, instanțelor de judecată să le fie alocate din bugetul de stat surse financiare pentru achitarea expertizelor judiciare, atât timp cât sursele financiare respective se reîntorc în cadrul bugetului public național, care reprezintă aceeași sursă de finanțare pentru toți subiecții de drept interesați.
Astfel, potrivit art.75 alin.(2) din Legea nr.68/2016, în cauzele penale și în cele contravenționale costurile pentru efectuarea expertizei judiciare, inclusiv costurile pentru alte servicii aferente acesteia, se acoperă din contul și în limitele bugetului aprobat al instituției publice de expertiză judiciară, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală nr. 122/2003 și/sau când părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, solicită efectuarea expertizei.
De asemenea, în conformitate cu alin. (7) al aceluiași articol, ca excepție, în cazul în care solicitantul are o situație materială precară, este o persoană cu dizabilități sau beneficiar al unei pensii pentru limită de vârstă, prin decizia conducătorului instituției publice de expertiză judiciară sau a expertului judiciar căruia i-a fost dispusă efectuarea expertizei judiciare, în cazul în care acesta își desfășoară activitatea în cadrul unui birou de expertiză judiciară, tarifele pentru efectuarea expertizei judiciare pot fi reduse cu până la 50%.
Prin urmare, cadrul normativ a fost revizuit astfel încât să instituie un mecanism clar, coerent și previzibil de finanțare a expertizelor judiciare, delimitând expres categoriile de cheltuieli suportate din bugetul public și subiecții obligați la achitarea acestora.
Spre deosebire, amendamentul propus de autor pentru alin. (2) al art. 75 din Legea nr.68/2016, propune ca suplimentar autorităților competente, și părțile din proprie inițiativă să poată solicita efectuarea expertizei judiciare, beneficiind totodată de acoperirea costurilor expertizei și a serviciilor aferente din contul și în limitele bugetului aprobat al instituției publice de expertiză judiciară.
Această propunere se consideră a fi neîntemeiată și inoportună, întrucât ar transfera în mod nejustificat asupra bugetului public cheltuieli generate exclusiv de voința individuală a participanților la proces.
În eventualitatea adoptării proiectului, statul ar putea fi obligat să suporte costurile unor expertize solicitate unilateral de părți inclusiv în situații în care:
1. expertizele nu sunt necesare pentru soluționarea cauzei;
2. dublează expertize deja efectuate;
3. urmăresc tergiversarea examinării cauzei;
4. servesc exclusiv unor interese private ale participanților la proces.
În consecință, proiectul riscă să genereze o extindere nejustificată a obligațiilor financiare ale statului, fără existența unor garanții suficiente privind necesitatea, proporționalitatea și oportunitatea acestor cheltuieli.
Totodată, proiectul nu este însoțit de o analiză a impactului financiar și nu identifică sursa reală de acoperire a cheltuielilor suplimentare ce ar putea rezulta din implementarea acestuia.
În acest context, reamintim că art. 131 alin. (6) din Constituție stabilește expres că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.
Cu referire la amendamentul propus pentru alin. (7) al art. 75 din Legea nr. 68/2016, și anume substituirea cuintelor „pot fi reduse” cu cuvintele „se reduc”, această inițiativă se consideră ca fiind inoportună.
Redacția actuală a normei permite evaluarea individualizată a circumstanțelor fiecărui caz concret și oferă posibilitatea aplicării proporționale a reducerii costurilor de efectuare a expertizei judiciare.
În schimb, instituirea unei obligații imperative de reducere automată a taxelor ar exclude posibilitatea aprecierii unor elemente esențiale precum:
- complexitatea expertizei;
- volumul lucrărilor efectuate;
- resursele tehnice și umane implicate;
- situația financiară a instituției publice de expertiză;
- impactul asupra capacității funcționale a sistemului de expertiză judiciară.
Complementar, este de semnalat că în etapa actuală textul reținut de autor ca bază pentru amendamentele propuse nu este integrat în substanța legii de bază, întrucât actul normativ care l-a instituit se află în perioada vacatio legis.
Potrivit normelor de tehnică legislativă, un text de lege care nu a intrat în vigoare nu produce efecte juridice și nu face parte din fondul legislativ actual.
Prin urmare, din punct de vedere juridic, autorul operează modificări pe un suport normativ inexistent în textul consolidat actual al legii de bază. Adoptarea proiectului în această formulă va genera o incertitudine juridică și va bloca aplicarea normelor juridice, încălcând principiile clarității și previzibilității statuate la art.3 alin. (1) lit. c), d) și e) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.
Astfel, orice intervenție legislativă trebuie să se raporteze exclusiv la realitatea juridică a momentului sau la o succesiune temporară controlabilă a dispozițiilor juridice. Obiectul corect al intervenției legislative în acest caz trebuie să fie legea de modificare anterioară, și nu legea de bază.
În concluzia celor invocate supra, Guvernul nu susține proiectul de lege și consideră că acesta necesită reexaminare conceptuală, întrucât soluțiile propuse pot afecta sustenabilitatea financiară a instituțiilor publice de expertiză judiciară și buna desfășurare a actului de justiție per ansamblu.