2. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se plasează pe site-ul web oficial al Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru.
3. Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.
4. Se admite aplicarea anticipată a Ghidului în evaluare Evaluarea proprietății generatoare de afaceri începând cu data publicării prezentului ordin.
5. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina domnului Ștefan Crigan, director general adjunct al Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru.
Nr. 57. Chişinău, 21 mai 2026.
Aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru nr. 57/2026
GHID ÎN EVALUARE:
Evaluarea proprietății generatoare de afaceri
CAPITOLUL I.
DISPOZIȚII GENERALE
1. Proprietatea generatoare de afaceri (în continuare - PGA) reprezintă o unitate economică integrată, alcătuită din terenuri, construcții, instalații, echipamente și alte active corporale și necorporale utilizate în desfășurarea unei activități economice specifice. Caracterul distinctiv al PGA constă în legătura organică dintre bunul imobil și activitatea economică desfășurată în cadrul acestuia, valoarea proprietății fiind determinată preponderent de capacitatea sa de a genera beneficii economice prin utilizare.
2. Evaluarea PGA se efectuează în ipoteza operării de către un operator de eficiență rezonabilă cu respectarea cerințelor Standardelor de Evaluare aprobate prin Ordinul directorului general al Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru nr. 21/2025 (în continuare – SEV 2025) și Ghidului în evaluare: Evaluarea bunurilor imobile aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru nr. 59/2025 (în continuare - Ghid EBI).
3. În categoria PGA se includ, cu titlu exemplificativ: hoteluri, restaurante, stații de alimentare cu combustibil (în continuare – stație PECO), clinici medicale private, săli de sport, cinematografe, centre de conferințe, parcuri de distracție, unități de producție cu specific turistic și alte proprietăți cu funcțiune economică integrată. Lista orientativă sectorială este prezentată în Anexa nr.1, iar exemple suplimentare de PGA sunt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul ghid.
4. PGA se diferențiază de proprietățile generice (de tip birouri, apartamente, spații comerciale) prin faptul că valoarea acestora derivă preponderent din capacitatea activului de a genera venituri în baza utilizării economice specifice, dar nu exclusiv din caracteristicile fizice sau juridice ale proprietății imobiliare.
5. Încadrarea obiectului evaluării ca PGA sau ca proprietate generică se stabilește de evaluator, în funcție de caracteristicile economice și funcționale ale activului, utilizarea desemnată (scopul evaluării) și premisele aplicabile, cu reflectarea corespunzătoare în termenii de referință ai evaluării.
6. Procesul de evaluare a PGA implică o analiză integrată a următoarelor componente funcționale:
6.1. componentele imobiliare (teren și construcții);
6.2. activele operaționale relevante pentru funcționarea economică a PGA (echipamente, instalații, licențe, autorizații, după caz), în măsura în care acestea influențează utilizarea și potențialul economic al proprietății evaluate;
6.3. aspectele juridice (drepturi de proprietate, contracte de operare/închiriere, restricții);
6.4. performanța financiară și operațională a activului (inclusiv, după caz: capacitatea operațională, principalele surse de venit, structura costurilor, cheltuielile de capital pentru întreținere, riscurile operaționale relevante etc.), analizate exclusiv în măsura în care acestea influențează valoarea proprietății evaluate și fără a echivala evaluarea PGA cu evaluarea întreprinderii sau a participațiilor la întreprinderi.
7. Prezentul ghid concretizează particularitățile evaluării PGA și se interpretează ca instrument complementar prevederilor SEV 2025, fără a le substitui sau contraveni.
8. Prevederile ghidului sunt obligatorii pentru evaluatorii bunurilor imobile la evaluarea PGA.
9. Ghidul oferă orientare atât pentru evaluarea PGA în integritatea sa, ca activ operațional, cât și pentru alocarea valorii PGA pe principalele sale componente. Prezentul ghid se aplică în corelare cu standardele menționate la punctul 12.
10. În sensul prezentului Ghid se utilizează următoarele noțiuni:
10.1. operatorul de eficiență rezonabilă (OER) – persoană fizică sau juridică ipotetică care desfășoară activitatea aferentă unei PGA în condiții normale de piață, cu respectarea cadrului normativ aplicabil și a practicilor uzuale din domeniul respectiv, utilizând resursele disponibile în mod eficient și judicios, astfel încât să asigure obținerea unor beneficii economice sustenabile;
10.2. profitul operațional sustenabil (POS) - nivelul EBITDA realizat de un OER pe baza unui venit sustenabil derivat din percepția pieței asupra potențialului comercial al PGA;
10.3. EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization) – indicator financiar care exprimă rezultatul operațional al unei entități înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile, impozitul pe profit, amortizarea și deprecierea activelor. EBITDA reflectă performanța operațională curentă a afacerii și capacitatea acesteia de a genera fluxuri de numerar din activitatea de exploatare, independent de structura de finanțare, politica fiscală și metodele contabile de amortizare;
10.4. venit sustenabil (VS) – venitul constant, realizat în mod consecvent pe o perioadă de timp, al cărui nivel este probabil să se mențină în viitor, în condițiile păstrării capacității operaționale și atractivității economice a activului evaluat.
10.5. potențial de afacere (PA) – este profitul prognozat în contextul evaluării PGA, pe care un OER s-ar aștepta să-l obțină din exploatarea PGA. PA poate fi mai mare sau mai mic față de cel obținut în ultimii ani. PA reflectă influența factorilor specifici activelor PGA, cum ar fi: amplasarea, designul, nivelul de adaptare și istoricul afacerii, toate în relație cu condițiile pieței;
10.6. Goodwill transferabil – element al fondului comercial aferent unei PGA, care reprezintă valoarea economică suplimentară față de valoarea activelor identificabile și care rezultă din capacitatea proprietății și a afacerii aferente de a genera beneficii economice viitoare, în măsura în care această capacitate poate fi preluată de un nou proprietar.
CAPITOLUL II.
ARIE DE APLICABILITATE
11. Ghidul se aplică exclusiv evaluării PGA efectuate în următoarele scopuri:
11.1. tranzacții de vânzare–cumpărare;
11.2. restructurări, lichidări sau reorganizări;
11.3. alocarea valorii pe componente;
11.4. alte scopuri prevăzute în standardele de evaluare sau în termenii de referință ai evaluării.
12. Evaluatorul aplică acest ghid în corelare cu următoarele standarde și ghiduri:
12.1. SEV 100–106 Standarde generale;
12.2. SEV 200 Întreprinderi și participanții la întreprinderi;
12.3. SEV 210 Active necorporale;
12.4. SEV 230 Drepturi asupra proprietății imobiliare;
12.5. SEV 233 Proprietatea în curs de construire;
12.6. SEV 300 Mașini, echipamente, instalații și infrastructură;
12.7. Ghidurile în evaluare aprobate de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru.
13. Prezentul Ghid nu se aplică evaluărilor efectuate în scop de garantare a împrumuturilor, pentru care se utilizează cadrul normativ și Ghidul în evaluare: Evaluarea pentru garantarea împrumutului.
CAPITOLUL III.
RELAȚIA CU STANDARDELE DE CONTABILITATE
14. Conform Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și reglementărilor contabile naționale, PGA poate fi înregistrată în bilanț la cost sau la valoarea justă. Evaluarea pentru raportare financiară se efectuează conform Ghidului în evaluare: Evaluarea pentru raportare financiară. În cazul evaluărilor PGA efectuate pentru scopuri de raportare financiară, se aplică prevederile Ghidului în evaluare: Evaluarea pentru raportare financiară, coroborat cu particularitățile metodologice prevăzute de prezentul ghid.
CAPITOLUL IV.
INSTRUCȚIUNI DE APLICARE A. Abordări și metode de evaluare aplicabile
15. Principala abordare recomandată pentru PGA este abordarea prin venit și se aplică prin:
15.1. Metoda fluxurilor de numerar actualizate (DCF) – pentru fluxuri variabile în timp sau PGA complexe care necesită o analiză pe elemente componente. Evaluatorul va ține cont de durata de viață economică rămasă a PGA evaluată, având în vedere că unele active au durată de viață limitată (de exemplu: exploatări miniere) sau beneficiază de unele subvenții pe timp limitat (de exemplu: certificate verzi);
15.2. Metoda capitalizării directe – pentru fluxuri relativ stabile și previzibile.
16. Abordarea prin piață poate fi utilizată ca metodă de verificare a rezultatelor abordării prin venit, dacă există suficiente tranzacții comparabile relevante. Abordarea prin piață se recomandă a fi utilizată conform instrucțiunilor din SEV 230 Drepturi asupra proprietății imobiliare.
17. Abordarea prin cost este aplicabilă doar în cazuri excepționale (de exemplu: lipsă totală de venituri în situația în care activitatea PGA este sistată sau se află în debut operațional și de date comparabile relevante), cu justificarea corespunzătoare.
B. Ipoteza evaluării PGA (premisa)
18. Evaluarea PGA se efectuează, de regulă, în baza ipotezei continuării activității economice existente la data evaluării, desfășurate de un OER, care dispune de toate licențele, autorizațiile și avizele necesare, precum și de mijloacele fixe, obiectele de inventar și fondul de rulment corespunzător desfășurării activității specifice.
19. Valoarea estimată a PGA, inclusiv componenta aferentă goodwill-ului transferabil, se determină în baza unui nivel sustenabil al activității economice, specific unui OER. În situația în care evaluarea este realizată în baza unei alte ipoteze decât cea a continuării activității economice la data evaluării (de exemplu: activ în curs de repunere în funcțiune, activ disponibil pentru utilizare alternativă, activ cu activitatea sistată), evaluatorul trebuie să indice în mod expres și justificat, în raportul de evaluare, ipoteza utilizată și efectele acesteia asupra valorii estimate.
20. În cadrul evaluării PGA se va recunoaște exclusiv goodwill-ul care este demonstrabil transferabil, respectiv susținut prin drepturi legale, relații contractuale, amplasament, reputație comercială asociată locației, sisteme și proceduri operaționale sau alte elemente obiective care nu depind în mod esențial de calitățile, reputația sau implicarea personală a titularului anterior. Elementele operaționale, licențele, autorizațiile, contractele sau alte componente similare sunt analizate exclusiv din perspectiva influenței acestora asupra capacității PGA de a genera beneficii economice și nu presupun, în mod automat, transferabilitatea juridică a acestora.
C. Operatorul de eficiență rezonabilă
21. OER constituie etalonul de comportament economic utilizat în evaluarea PGA și desemnează operatorul ipotetic care administrează activele și procesele operaționale cu diligența unui bun proprietar, în condiții normale de piață, pentru obținerea unor beneficii economice sustenabile. OER reprezintă reperul pentru estimarea performanței economice normale a PGA.
22. OER se caracterizează prin următoarele elemente definitorii:
22.1. gestiune prudențială și judicioasă – utilizarea resurselor materiale, financiare și umane în mod eficient, prin optimizarea raportului cost–beneficiu și evitarea cheltuielilor nejustificate sau a risipei care nu contribuie la crearea valorii economice;
22.2. performanță normativă – realizarea unor indicatori de productivitate, rentabilitate și calitate corespunzători nivelului mediu al sectorului de activitate, asigurând continuitatea și sustenabilitatea operațională, fără aplicarea unor măsuri excepționale sau restructurări radicale care ar distorsiona capacitatea economică normală a proprietății;
22.3. conformitate și responsabilitate – respectarea integrală a cadrului normativ aplicabil, a standardelor de calitate, a cerințelor de protecție a mediului și a normelor sociale, asigurând echilibrul dintre profitabilitate și obligațiile legale;
22.4. optimizare incrementală – implementarea unor măsuri rezonabile de îmbunătățire a eficienței operaționale, inclusiv ajustări moderate ale gradului de utilizare a capacităților sau ale structurii de personal, în limitele practicilor uzuale ale pieței, fără a presupune investiții sau transformări structurale majore necaracteristice unui operator tipic.
23. Informațiile, ipotezele și prognozele utilizate în cadrul procesului de evaluare pentru a reflecta activitatea unui OER vor fi fundamentate și documentate în raportul de evaluare. Justificarea acestora se va realiza prin prezentarea analizelor comparative de piață, a studiilor sectoriale, a indicatorilor de performanță specifici domeniului de activitate și a altor surse relevante, care să demonstreze caracterul rezonabil, obiectiv și aplicabil al ipotezelor adoptate. Evaluatorul are obligația de a indica sursele datelor utilizate, de a fundamenta alegerea abordărilor și metodelor de evaluare aplicate, precum și de a preciza limitele analizei, în conformitate cu cerințele SEV 2025.
D. Abordarea prin venit
24. Performanțele actuale ale activului/activității entității evaluate pot constitui punct de referință pentru determinarea nivelului rezonabil și mentenabil al activității economice, în ipoteza operării de către un OER, iar evaluatorul va efectua ajustări corespunzătoare asupra veniturilor și cheltuielilor atipice pentru a reflecta o situație economică normalizată. Ajustările pot viza, fără a se limita la acestea, următoarele elemente: vânzări ocazionale de active; subvenții, granturi și compensații cu caracter excepțional; amenzi și penalități; cheltuieli de natură personală ale acționarilor sau conducerii executive; achiziții a unor active (unități de afaceri) care nu sunt parte din activitatea continuă normală a entității; efecte ale modificărilor reglementărilor aplicabile (sectoriale/fiscale); costurile de restructurare; pierderi în legătură cu deteriorarea activelor; situații de criză și alte evenimente care nu sunt legate de activitatea normală a entității. Evaluatorul are obligația de a documenta aceste ajustări în raportul de evaluare, cu indicarea surselor și justificărilor aferente.
25. La stabilirea duratei prognozei fluxurilor de numerar, evaluatorul va ține cont de eventualele limitări temporale ale activității economice, determinate, după caz, de:
25.1. epuizarea resurselor naturale sau materiale;
25.2. durata de viață economică sau fizică a activului;
25.3. restricții de natură juridică, contractuală sau reglementară;
25.4. condiții sectoriale relevante (sezonalitate, cicluri de piață, ș.a.);
25.5. durata de timp pentru care activele au fost primite în leasing, dacă acestea pot fi transferate în cadrul tranzacției de vânzare-cumpărare a PGA.
Durata prognozei trebuie să reflecte perioada în care activul poate genera fluxuri de numerar în mod sustenabil, în condițiile operării de către un OER.
26. La estimarea valorii de reversie, evaluatorul va analiza, după caz, obligațiile sau costurile de conformare (inclusiv de mediu) ce pot apărea la încetarea activității, în măsura în care acestea sunt relevante și probabile. Acestea vor fi identificate și cuantificate în cadrul procesului de evaluare, cu respectarea reglementărilor naționale și internaționale aplicabile, inclusiv în domeniul protecției mediului.
27. Dacă, în urma analizei pieței, se constată că un OER ar putea îmbunătăți PA al PGA prin efectuarea unor modificări rezonabile asupra proprietății, aceste intervenții vor fi justificate și reflectate în prognozele de venituri și cheltuieli. Astfel de modificări pot include, fără a se limita la:
27.1. lucrări de redecorare sau reamenajare;
27.2. reparații și mentenanță curentă;
27.3. investiții în publicitate și promovare;
27.4. optimizări funcționale sau tehnologice;
27.5. utilizarea alternativă a PGA sau a unui component al acesteia.
Costurile aferente vor fi estimate în mod realist, cu respectarea principiilor de transparență și fundamentare economică.
28. Rata de actualizare sau capitalizare utilizată trebuie să fie corelată în mod explicit cu tipul fluxului de numerar utilizat, în conformitate cu cerințele standardului SEV 103 „Abordări în evaluare”, paragraful A20.5.
29. Evaluatorul va asigura coerența metodologică între tipul fluxurilor de numerar utilizate în evaluare și tipul ratei de actualizare/capitalizare aplicate. În cazul utilizării fluxurilor înainte de impozitare (pre-tax), se va aplica o rată de actualizare corespunzătoare (pre-tax), iar în cazul fluxurilor după impozitare (post-tax), se va utiliza o rată post-tax. Orice incongruență între fluxuri și rata aplicată trebuie evitată, întrucât conduce la distorsionarea valorii estimate și la neconformitatea raportului cu standardele de evaluare.
30. Rata de actualizare/capitalizare trebuie să reflecte riscurile specifice asociate sectorului de activitate, locației geografice, precum și naturii operaționale a activului evaluat. Evaluatorul va argumenta factorii de risc relevanți și modul în care aceștia sunt reflectați în rată.
E. Diferențierea dintre evaluarea PGA și evaluarea întreprinderii
31. Evaluatorul trebuie să diferențieze în mod clar conceptele și metodele aplicabile în evaluarea întreprinderilor (altele decât cele aferente PGA), conform prevederilor SEV 200 „Întreprinderi și participații la întreprinderi”, de cele utilizate exclusiv în evaluarea proprietății generatoare de afaceri.
32. Evaluatorul va delimita clar conceptele aferente evaluării unei afaceri ca entitate juridică de cele specifice evaluării unei PGA ca activ funcțional imobiliar. Această distincție trebuie să fie reflectată în alegerea metodelor, în interpretarea datelor și în formularea concluziilor de evaluare.
33. În raport vor fi diferențiate:
33.1. valoarea activelor componente ale unei PGA (teren, construcții, echipamente etc.);
33.2. valoarea activității economice desfășurate prin utilizarea acestei proprietăți.
34. Dacă titularul dreptului de proprietate asupra PGA nu coincide cu entitatea care operează afacerea, evaluatorul va analiza alocarea unei părți din profitul operațional sustenabil pentru remunerarea capitalului și riscului operatorului, conform principiilor economice și practicii pieței, cu justificare.
35. POS reprezintă nivelul EBITDA, estimat a fi realizat de un OER, pe baza unui VS derivat din percepția pieței asupra potențialului comercial al PGA. POS trebuie să reflecte toate costurile operaționale ale OER, precum și alocări anuale pentru rezerve de înlocuire a echipamentelor, reparații capitale și redecorări necesare pentru menținerea funcționalității imobilului.
36. În procesul de alocare a POS, evaluatorul va analiza raportul risc-beneficiu specific fiecărei părți implicate (proprietar versus operator), în conformitate cu principiile de echitate și cu practica pieței. Această alocare trebuie să fie justificată prin argumente economice și prin referințe la tranzacții comparabile.
37. În evaluarea PGA, deși pot fi utilizate metode similare celor din evaluarea întreprinderilor, datele de intrare sunt distincte, fiind determinate de specificul imobiliar și operațional al proprietății. Aceste date diferă de cele utilizate în evaluarea entităților juridice sau a participațiilor la întreprinderi și se tratează în mod corespunzător în procesul de evaluare.
F. Active închiriate sau netransferabile
38. Evaluatorul are obligația de a identifica, în cadrul procesului de inspecție și analiză documentară, echipamentele și alte active corporale esențiale pentru desfășurarea activității economice care sunt deținute de terți. În raportul de evaluare, se va preciza în mod explicit dacă aceste active sunt incluse sau excluse din valoarea estimată a PGA, cu justificarea corespunzătoare.
39. În cazul în care în componența unei PGA sunt incluse active corporale esențiale utilizate în baza unor forme contractuale, precum leasingul financiar, comodatul, închirierea pe termen lung sau structuri corporative indirecte, evaluatorul analizează, în mod documentat, dacă aceste active pot fi transmise împreună cu dreptul de proprietate asupra PGA, în cadrul unei tranzacții ipotetice între părți independente.
40. În situația în care activele identificate nu sunt transferabile, evaluatorul va estima impactul acestei limitări asupra valorii de piață a PGA, din perspectiva unui potențial cumpărător, inclusiv prin:
40.1. estimarea costurilor de înlocuire sau substituire a activelor netransferabile;
40.2. evaluarea riscurilor asociate cu întreruperea activității economice;
40.3. examinarea necesității prelungirii licențelor, autorizațiilor sau avizelor asociate activității;
40.4. posibilitatea valorificării beneficiilor economice aferente acestor elemente în contextul tranzacției analizate.
Aspectele vor fi documentate în raportul de evaluare, cu respectarea principiilor de transparență, relevanță și conformitate metodologică.
CAPITOLUL V.
PARTICULARITĂȚI PRIVIND ALOCAREA VALORII
41. Dacă scopul evaluării impune alocarea valorii pe componente, evaluatorul va distribui valoarea estimată pe următoarele componente, după caz:
41.1. teren;
41.2. construcție/construcții;
41.3. mașini, echipamente, instalații și infrastructură;
41.4. active circulante și datorii curente (includerea acestora se va preciza în mod explicit);
41.5. active necorporale, inclusiv goodwill-ul transferabil (dacă este cazul).
Această alocare va fi documentată în raportul de evaluare, cu menționarea metodologiei utilizate și a limitărilor aferente.
42. Estimarea valorilor individuale ale componentelor unei PGA se poate realiza printr-un proces de alocare proporțională a valorii totale, în condițiile în care nu există informații directe de piață care să permită identificarea și izolarea valorii uneia sau mai multor componente în mod distinct. Evaluatorul va preciza în mod clar caracterul derivat al acestor valori și va evita interpretarea lor ca valori de piață autonome.
43. Prin excepție, în cazul în care există date de piață verificate, care reflectă în mod clar valoarea de tranzacționare sau de închiriere a unor componente individuale ale PGA, acestea pot fi utilizate ca bază pentru estimarea valorii separate a respectivei componente. Evaluatorul va documenta sursa, relevanța și aplicabilitatea acestor date în contextul evaluării.
44. Valorile individuale ale componentelor rezultate din procesul de alocare nu reprezintă, în mod automat, valori de piață. Evaluatorul va include în raport o mențiune explicită privind natura estimativă și limitările acestor valori, în conformitate cu scopul evaluării.
45. PGA sunt, prin natura lor, active specializate, concepute și realizate pentru o utilizare economică specifică. Modificările intervenite în condițiile pieței – determinate de factori precum: structura sectorului de activitate; nivelul concurenței locale; evoluțiile legislative; influențe contextuale – pot avea un impact semnificativ asupra valorii acestor proprietăți, iar evaluatorul va analiza aceste aspecte în mod corespunzător.
46. Evaluatorul trebuie să dețină cunoștințe corespunzătoare privind specificul segmentului de piață relevant, pentru aprecierea capacității PGA de a susține o activitate comercială viabilă, desfășurată de un OER. Totodată, evaluatorul trebuie să fie familiarizat cu metodele de estimare a valorii individuale a componentelor PGA, în măsura în care acest lucru este relevant pentru scopul evaluării și cerințele beneficiarului.
CAPITOLUL VI.
DISPOZIȚII FINALE
47. Prevederile prezentului ghid se aplică și în cazul în care PGA se află într-una dintre următoarele situații:
47.1. activitatea PGA este sistată, iar datele și informațiile privind activitatea anterioară nu sunt disponibile;
47.2. activitatea PGA este sistată, iar o parte sau toate activele componente nu mai sunt disponibile sau operaționale;
47.3. PGA se află în faza de debut operațional.
În aceste cazuri, evaluatorul adaptează metodologia de evaluare, ținând cont de specificul situației și de scopul evaluării.
48. În contextul situațiilor menționate la punctul 46, procesul de evaluare va include, în mod obligatoriu, analiza următoarelor elemente:
48.1. costurile și durata de achiziție și instalare a echipamentelor necesare reluării sau demarării activității;
48.2. durata și costurile estimate pentru obținerea licențelor, autorizațiilor și avizelor necesare;
48.3. costurile și durata procesului de recrutare și instruire a personalului;
48.4. perioada necesară pentru atingerea unui nivel de VS. Evaluatorul va justifica estimarea VS prin referințe la date de piață, analize sectoriale și scenarii rezonabile de operare.
49. Evaluatorul are obligația de a justifica în mod explicit toate ipotezele utilizate în procesul de evaluare, precum și sursele și caracterul datelor de intrare.
50. Raportul de evaluare va include în mod explicit următoarele mențiuni:
50.1. conformitatea cu Standardele de evaluare – SEV 2025;
50.2. respectarea prevederilor ghidului – Ghid EBI;
50.3. tipul valorii estimate (de exemplu: valoare de piață, valoare de investiție, valoarea justă etc.);
50.4. premisa utilizată (de exemplu: activ în funcțiune, activ cu activitate sistată, activ disponibil pentru utilizare alternativă etc.);
50.5. metoda aplicată și justificarea alegerii acesteia în raport cu specificul proprietății și scopul evaluării.
51. Raportul va include, în anexă sau în corpul principal, un model de evaluare de tip DCF sau de capitalizare directă, după caz. Modelul va fi însoțit de: datele suport utilizate în estimări; ajustările aplicate; sursele de informații; ipotezele fundamentale privind veniturile, cheltuielile, perioada de prognoză și rata de actualizare/capitalizare.
52. Evaluatorul va include, după caz, o secțiune dedicată analizei de sensibilitate, care evidențiază impactul modificării principalelor ipoteze asupra valorii estimate. Această analiză poate cuprinde scenarii alternative, precum: scăderea veniturilor operaționale; creșterea costurilor de exploatare; modificarea ratei de capitalizare sau a ratei de actualizare.
Anexa nr.1 la Ghidul în evaluare: Evaluarea proprietății generatoare de afaceri
GHID SECTORIAL PENTRU IDENTIFICAREA PROPRIETĂȚILOR GENERATOARE DE AFACERI
1. INTRODUCERE
1.1. Acest ghid oferă evaluatorilor o clasificare orientativă a PGA în funcție de sectorul economic în care activează. PGA sunt active specializate, a căror valoare este determinată preponderent de capacitatea de a genera venituri printr-o utilizare economică specifică și prin operarea ca unități funcționale.
1.2. PGA cuprind proprietăți care:
1.2.1. sunt utilizate exclusiv pentru o activitate economică concretă;
1.2.2. nu sunt ușor reconvertibile la alte utilizări fără pierderi semnificative de valoare;
1.2.3. includ componente corporale și necorporale: clădiri, echipamente, licențe, know-how etc.;
1.2.4. necesită licențe, autorizații și contracte pentru a genera venit;
1.2.5. pot fi supuse amortizării rapide sau influențate de politici publice / reglementări (de exemplu: subvenții, tarife reglementate).
1.3. Toate PGA sunt active specializate, a căror valoare este legată de funcționarea ca afacere și nu doar de caracteristicile fizice. Evaluarea lor necesită o abordare integrată, de regulă prin metoda DCF, folosind modelul unui OER.
1.4. În toate cazurile, valoarea PGA este determinată de potențialul de venit realizabil în condițiile operării de către un OER, iar activele imobiliare sunt indisolubil legate de funcțiunea economică.
2. CLASIFICARE SECTORIALĂ A PGA
2.1. Sector: Turism și ospitalitate
2.1.1. Hotel
2.1.2. Pensiune agroturistică
2.1.3. Stațiune balneară / centru de tratament
2.1.4. Camping / parc rulote
2.1.5. Hostel urban pentru tineri
2.2. Sector: Comerț și alimentație publică
2.2.1. Restaurant sau cafenea cu brand propriu
2.2.2. Bar / club de noapte
2.2.3. Fast food de franciză
2.2.4. Cofetărie artizanală cu producție proprie
2.2.5. Magazin de tip delicatese cu consum la fața locului
2.3. Sector: Sănătate și servicii medicale
2.3.1. Clinică medicală privată
2.3.2. Spital privat / centru de diagnostic
2.3.3. Centru de reabilitare
2.3.4. Centru de imagistică medicală
2.3.5. Farmacie cu laborator propriu
2.3.6. Centru SPA & Wellness
2.3.7. Centru de fitness / sport
2.4. Sector: Cultură și divertisment
2.4.1. Teatru privat
2.4.2. Cinematograf
2.4.3. Galerie de artă comercială
2.4.4. Arenă pentru spectacole / concerte
2.4.5. Muzeu interactiv privat
2.5. Sector: Logistică și transport
2.5.1. Terminal logistic multimodal
2.5.2. Centru intermodal (rutier-feroviar)
2.5.3. Depozit vamal privat
2.5.4. Stație de autobuze privată
2.5.5. Parcare multietajată cu plată
2.6. Sector: Energie
2.6.1. Parc fotovoltaic
2.6.2. Parc eolian
2.6.3. Microhidrocentrală (MHC)
2.6.4. Stație de cogenerare
2.6.5. Centru de stocare a energiei (baterii industriale)
2.6.6. Stație PECO
2.7. Sector: Agricultură și agroindustrie
2.7.1. Fermă industrială zootehnică (pui/păsări, porci, vaci/bovine)
2.7.2. Livadă intensivă cu depozit
2.7.3. Fermă de flori cu seră
2.7.4. Fabrică de procesare lapte (brânză, iaurt)
2.7.5. Distilerie / fabrică artizanală de bere
2.7.6. Unități de Procesare Agroalimentară
2.8. Sector: Infrastructură specializată
2.8.1. Centru de date (Data Center)
2.8.2. Centru de reciclare
2.8.3. Spălătorie auto automată
2.8.4. Tipografie comercială
2.8.5. Atelier auto + magazin piese
2.9. Sector: Servicii sociale și comunitare
2.9.1. Cămin privat pentru vârstnici
2.9.2. Centru pentru persoane cu dizabilități
2.9.3. Adăpost social operat privat / ONG
2.9.4. Centru de incluziune educațională
2.9.5. Complex social multifuncțional
2.9.6. Grădinițe / licee private
2.9.7. Centre și campusuri educaționale
3. CONCLUZII
Evaluatorii trebuie să analizeze fiecare proprietate nu doar prin prisma caracteristicilor fizice, ci și a interdependenței dintre activele componente și modelul de afacere. Identificarea corectă a PGA este esențială pentru alegerea metodei de evaluare adecvate, de regulă abordarea prin venit (DCF sau capitalizare).
Anexa nr.2 la Ghidul în evaluare: Evaluarea proprietății generatoare de afaceri
Informație suplimentară (pentru documente informative tehnice)
Tabelul nr. 1. Exemple PGA
| Nr. | Tip proprietate | Descriere generalizată |
| 1. | Hotel | Include camere, restaurant, spa, săli de conferințe, parcări – valoarea depinde de gradul de ocupare, tarife și servicii auxiliare. |
| 2. | Stație PECO | Integrează pompă, spațiu comercial, service, teren – veniturile provin din vânzarea de carburanți și produse auxiliare. |
| 3. | Restaurant sau cafenea cu brand propriu | Activitatea este esențială pentru valoare – include bucătărie utilată, sală servire, marcă comercială. |
| 4. | Clinică medicală privată | Include aparatură medicală, autorizații, personal specializat – veniturile sunt direct legate de funcționarea afacerii. |
| 5. | Spital privat / centru de îngrijire | Activ imobiliar integrat cu funcțiunea medicală sau de îngrijire – valoarea derivă din veniturile recurente ale serviciilor. |
| 6. | Complex sportiv / sală de fitness | Include facilități sportive, echipamente, recepție, vestiare – valoarea depinde de numărul de abonați și gradul de utilizare. |
| 7. | Centru SPA & Wellness | Combină componenta imobiliară cu servicii de relaxare – evaluarea se face în baza proiecției veniturilor. |
| 8. | Cinematograf / teatru privat | Valoarea este strâns legată de capacitate, locație și fluxul de spectatori – include echipamente tehnice. |
| 9. | Pensiune agroturistică / fermă turistică | Include cazare, activități recreative, zonă de alimentație – venitul combină elemente de turism și agricultură. |
| 10. | Cazinou sau club de jocuri | Combină clădire, echipamente electronice și licențe – evaluarea este strict legată de potențialul de venit și reglementări. |
| 11. | Parc de distracții / Aventura Park | Include teren, construcții tematice, echipamente mecanice, parcări, spații comerciale – veniturile sunt sezoniere și dependente de marketing. |
| 12. | Liceu / universitate privată | Combinație de clădiri administrative, săli de clasă, laboratoare, cămine, terenuri de sport – veniturile provin din taxele de școlarizare. |
| 13. | Lăcaș de evenimente / sală de nunți | Spațiu multifuncțional cu bucătărie, echipamente audio, decor – valoarea depinde de rata de ocupare și capacitate. |
| 14. | Centru logistic privat integrat (cu depozite și transport) | Include hale, birouri, flotă auto, software – venitul provine din contracte de depozitare și distribuție. |
| 15. | Spălătorie auto automată + cafenea / magazin | Unitate automatizată combinată cu servicii auxiliare – valoarea derivă din fluxul zilnic de clienți. |
| 16. | Crematoriu / centru funerar privat | Include capelă, camere tehnice, echipamente specializate – o activitate reglementată cu venituri constante. |
| 17. | Fermă industrială (de exemplu: fermă de pui, piscicultură) | Integrează hale, sisteme de climatizare, linii de procesare – activul este operat ca afacere, adesea vertical integrată. |
| 18. | Grădiniță sau centru educațional privat | Include săli amenajate, echipamente didactice, spațiu de joacă – veniturile sunt recurente, corelate cu numărul de copii. |
| 19. | Tipografie comercială / centru de print digital | Include hale, echipamente industriale de print, software de prelucrare – veniturile provin din contracte comerciale. |
| 20. | Livadă intensivă cu infrastructură de depozitare și procesare | Teren agricol cu plantații perene, sistem de irigație, spații de sortare/frig – activitate integrată cu ciclu economic. |
| 21. | Atelier auto cu vulcanizare și vânzare piese | Spațiu tehnic echipat, lifturi, recepție – afacere dependentă de locație, trafic și loialitatea clienților. |
| 22. | Fabrică de procesare a laptelui (brânzeturi, iaurturi) | Construcții industriale, linii de procesare, autorizații sanitar-veterinare – veniturile sunt ciclice, corelate cu rețeaua de distribuție. |
| 23. | Stațiune balneară / centru de tratament | Include hotel, bazin cu apă minerală, baze de tratament – implică reglementări și personal medical autorizat. |
| 24. | Fermă de flori cu seră și magazin propriu | Teren agricol, seră, sistem de climatizare și irigare, transport – valoarea este legată de sezonalitate și canale de vânzare. |
| 25. | Centru de reciclare și valorificare deșeuri | Teren industrial, utilaje de sortare, containere, licențe – veniturile depind de volumele colectate și contractele locale. |
| 26. | Studio de înregistrări muzicale / sală de repetiții | Clădire izolată fonic, echipamente profesionale – piață de nișă, bazată pe rețele de colaborare artistică. |
| 27. | Centru de date / servere (Data Center) | Clădire tehnică, sistem HVAC, securitate ridicată, conexiune de mare viteză – afacere cu capital intens și venituri constante. |
| 28. | Fabrică artizanală de bere / distilerie locală | Spațiu de producție, echipamente de fermentare, spațiu de degustare – evaluarea include marcă, rețete și canale de distribuție. |
| 29. | Parc fotovoltaic (solar) | Teren, panouri solare, invertoare, conexiuni la rețea – veniturile provin din vânzarea energiei în rețea sau prin contracte PPA. |
| 30. | Parc eolian | Teren concesionat, turbine, transformatoare, acces rutier – evaluarea include acordurile de conectare și randamentul vântului. |
| 31. | Microhidrocentrală (MHC) | Amenajare hidrotehnică, turbină, clădire tehnică – valoarea depinde de debitul disponibil, autorizații și durata concesiunii. |
| 32. | Stație de cogenerare (CHP) | Produce simultan energie electrică și termică – componentă industrială complexă, cu venituri din mai multe surse. |
| 33. | Centrul de stocare a energiei (baterii industriale) | Clădire tehnică, infrastructură de răcire, baterii – PGA emergentă în rețele smart, veniturile din servicii de echilibrare. |
| 34. | Terminal logistic multimodal (rutier-feroviar) | Halele de transbordare, linii de cale ferată, utilaje – venituri din chirii, manipulare marfă, servicii auxiliare. |
| 35. | Depozit vamal privat | Spațiu autorizat pentru depozitarea temporară a mărfurilor – valoarea derivă din licențe și fluxul de marfă. |
| 36. | Parcare multietajată cu plată | Construcție specializată în zone urbane aglomerate – venitul constant și sezonal, în funcție de locație. |
| 37. | Stație de autobuze / microbuze private | Spațiu amenajat pentru transport rutier, cu birouri și spații comerciale – veniturile vin din taxe de utilizare și chirii. |
| 38. | Centru intermodal (inclusiv containere maritime) | Teren industrial, sisteme de stivuire, macarale, software logistic – PGA strategică cu rol în lanțurile de aprovizionare. |
| 39. | Teatru privat | Clădire amenajată cu sală de spectacole, scenă, echipamente lumini/sunet – venituri din bilete, evenimente, închiriere. |
| 40. | Galerie de artă comercială | Spațiu expozițional cu funcție de vânzare – valoarea derivă din notorietatea artiștilor și rețeaua de clienți. |
| 41. | Muzeu interactiv privat (tehnologie, istorie) | Proprietate cu concept tematic, dotări digitale, cafenea și magazin – venituri din acces și experiențe culturale. |
| 42. | Arenă pentru spectacole / concerte | Spațiu mare pentru evenimente artistice, dotat tehnic – operat de o entitate privată cu parteneriate comerciale. |
| 43. | Cămin privat pentru persoane vârstnice | Clădire dotată cu camere, servicii medicale și recreative – venituri recurente prin abonamente lunare. |
| 44. | Centru de reabilitare pentru persoane cu dizabilități | Include spații terapeutice, echipamente medicale, personal specializat – activitate contractuală și subvenționată. |
| 45. | Adăpost social operat în regim mixt (ONG + contracte publice) | Spații de cazare temporară, bucătărie, servicii sociale – valoare derivată din sustenabilitatea serviciilor. |
| 46. | Centrul de incluziune socială și educație alternativă | Clădire educațională adaptată, fonduri prin granturi + taxe – evaluarea se bazează pe durabilitatea proiectului. |
| 47. | Complex social multifuncțional (social business) | Îmbină cazare, activități ocupaționale, cafenea socială – model de afacere reinvestind profitul în scopuri comunitare. |