Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
– Directiva Consiliului din 16 decembrie 1986 privind protecția juridică a topografiilor produselor din materiale semiconductoare (87/54/CEE), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L24/36 din 27 ianuarie 1987, CELEX: 31987L0054;
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de reglementare
(1) Prezenta lege stabilește drepturile și obligațiile ce rezultă din crearea, protecția juridică și exploatarea topografiilor produselor semiconductoare.
(2) Prezenta lege nu aduce atingere dispozițiilor legale privind drepturile în materie de brevete, precum și dispozițiilor legale privind drepturile de autor care limitează reproducerea, prin copiere în două dimensiuni, a desenelor sau a altor reprezentări artistice ale topografiilor.
Articolul 2. Cadrul juridic
(1) Drepturile asupra topografiilor produselor semiconductoare sunt obținute și protejate pe teritoriul Republicii Moldova prin înregistrarea topografiilor la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare – AGEPI), în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(2) În cazul unor divergențe între prevederile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte și cele ale prezentei legi, prevalează prevederile tratatelor internaționale.
Articolul 3. Noțiuni
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:
1. cerere de înregistrare – cerere de înregistrare a unei topografii a produsului semiconductor depusă în conformitate cu prezenta lege;
2. certificat – certificat de înregistrare a topografiei produsului semiconductor;
3. creator – persoană fizică care, prin munca sa, a creat o topografie a produsului semiconductor;
4. exploatare comercială – vânzare, închiriere, leasing sau orice altă metodă de distribuție comercială ori ofertă făcută în aceste scopuri. Cu toate acestea, în înțelesul art. 5 alin. (5), al art. 6 alin. (6) și al art. 8 alin. (1), (2) și (3), exploatarea comercială nu include exploatarea în condiții de confidențialitate, atât timp cât nicio distribuție destinată unui terț nu are loc, cu excepția cazului în care exploatarea topografiei se efectuează în condițiile de confidențialitate cerute de măsurile necesare în vederea protecției intereselor esențiale pentru securitatea națională;
5. produs semiconductor – formă finală sau intermediară a oricărui produs care:
a) este compus dintr-un substrat ce conține un strat de material semiconductor;
b) este constituit din unul sau mai multe straturi de material conductor, izolant sau semiconductor, dispuse conform unei configurații tridimensionale predeterminate;
c) este destinat să îndeplinească, exclusiv sau nu, o funcție electronică;
6. solicitant – persoană fizică sau juridică care solicită înregistrarea unei topografii a produsului semiconductor;
7. titular – persoană fizică sau juridică căreia îi aparține dreptul conferit prin înregistrarea topografiei produsului semiconductor;
8. topografie a unui produs semiconductor – o serie de imagini legate între ele, indiferent de maniera în care sunt fixate sau codate, care reprezintă configurația tridimensională a straturilor ce compun un produs semiconductor și în care fiecare imagine reproduce desenul sau o parte a desenului unei suprafețe a unui produs semiconductor în orice stadiu al fabricației sale.
Articolul 4. Oficiul național
(1) AGEPI este oficiul național în domeniul protecției proprietății intelectuale și unica autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecție juridică topografiilor produselor semiconductoare, în condițiile prezentei legi.
(2) AGEPI are următoarele atribuții:
a) participă la elaborarea și asigurarea implementării politicii statului în domeniul protecției topografiilor produselor semiconductoare;
b) elaborează și aprobă instrucțiuni, formulare-tip, ordine, perfectează documente și materiale necesare aplicării prezentei legi;
c) recepționează și examinează cererile de înregistrare a topografiilor produselor semiconductoare, înregistrează și eliberează, în numele statului, certificate de înregistrare a topografiilor produselor semiconductoare, publică date oficiale în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală (în continuare – BOPI);
d) asigură realizarea și mentenanța bazei de date informative în domeniu;
e) ține Registrul național al topografiilor produselor semiconductoare, în conformitate cu legislația privind registrele;
f) înregistrează contractele de cesiune, de licență și de gaj privind drepturile asupra topografiilor produselor semiconductoare.
(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, AGEPI solicită și prelucrează date cu caracter personal în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal.
Capitolul II
DREPTUL MATERIAL AL TOPOGRAFIILOR PRODUSELOR SEMICONDUCTOARE
Articolul 5. Obiectul protecției
(1) Sunt protejate, în condițiile prezentei legi, topografiile originale. Este originală topografia care constituie rezultatul efortului intelectual al creatorului său și care, la data când a fost creată, nu era uzuală în sectorul produselor semiconductoare.
(2) În cazul în care topografia produsului semiconductor este constituită din elemente uzuale în sectorul produselor semiconductoare, aceasta este protejată numai în măsura în care combinația acestor elemente, considerată ca un tot, îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1).
(3) Protecția menționată la alin. (1) și (2) se conferă numai topografiei propriu-zise, cu excepția oricărui concept, procedeu, sistem, oricărei tehnici sau informații codate încorporate în această topografie.
(4) În cazul în care numai o parte a topografiei este originală, protecția conferită prin înregistrare se referă numai la această parte.
(5) În cazul în care a fost exploatată comercial în țară sau în străinătate, o topografie poate beneficia de protecție, în condițiile prezentei legi, numai dacă cererea de înregistrare a fost depusă la AGEPI în termen de doi ani de la data primei exploatări comerciale.
(6) În sensul alin. (3), nu constituie obiect al protecției:
a) proiectele, procedeele și mijloacele tehnologice utilizate pentru realizarea topografiilor produselor semiconductoare;
b) informațiile codate încorporate în topografie;
c) produsele semiconductoare realizabile pe baza topografiilor;
d) alte creații care pot fi denumite topografii, dar care nu corespund noțiunii de topografie a produsului semiconductor definită la art. 3.
Articolul 6. Dreptul la protecție
(1) Pot beneficia de protecția unei topografii a unui produs semiconductor, în condițiile prezentei legi:
a) cetățenii Republicii Moldova, persoanele fizice care sunt resortisante ale unui stat membru al Uniunii Europene sau al Organizației Mondiale a Comerțului ori care au reședința obișnuită pe teritoriul unui astfel de stat;
b) societățile comerciale sau alte persoane juridice care desfășoară o activitate industrială sau comercială efectivă și funcțională pe teritoriul Republicii Moldova sau într-un stat membru al Uniunii Europene ori al Organizației Mondiale a Comerțului.
(2) Dreptul la protecția topografiei unui produs semiconductor se acordă:
a) creatorului topografiei, conform alin. (1) lit. a) și sub rezerva alin. (3)–(7);
b) angajatorului creatorului, conform alin. (1) și în condițiile alin. (4);
c) părții contractante, conform alin. (1) și în condițiile alin. (5);
d) persoanelor menționate la alin. (1), în condițiile alin. (6).
(3) În cazul în care o topografie a fost creată de mai multe persoane împreună, dreptul la protecție aparține acestora în comun.
(4) În cazul în care o topografie a fost creată în timpul executării unui contract de muncă care prevede crearea de topografii, dreptul la protecție aparține angajatorului, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare în contract.
(5) În cazul în care o topografie a fost creată în timpul executării unui contract de prestare a lucrărilor, dreptul la protecție aparține părții contractante care a comandat topografia, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare în contract.
(6) Dacă dreptul exclusiv asupra unei topografii nu este deținut de niciuna dintre persoanele menționate la alin. (2) lit. a), b) și c), acesta poate fi acordat persoanelor menționate la alin. (1) care:
a) încep o primă exploatare comercială a unei topografii în Republica Moldova care nu a mai făcut obiectul niciunei exploatări comerciale nicăieri în lume; și
b) au primit din partea unei persoane în drept să dispună de topografie autorizația exclusivă de a exploata comercial această topografie pe teritoriul Republicii Moldova;
c) încep o primă exploatare comercială a unei topografii într-un stat membru al Uniunii Europene care nu a mai făcut obiectul niciunei exploatări comerciale nicăieri în lume; și
d) au primit din partea unei persoane în drept să dispună de topografie autorizația exclusivă de a exploata comercial această topografie pe teritoriul Uniunii Europene.
(7) Dreptul la protecție se acordă și succesorilor în drepturi ai persoanelor menționate la alin. (1)–(6).
(8) Raporturile ce se referă la crearea și utilizarea topografiilor create de către salariați sunt reglementate în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, aprobat de către Guvern.
Articolul 7. Dreptul creatorului
(1) Dreptul de creator al topografiei produsului semiconductor este un drept personal inalienabil, imprescriptibil și protejat fără termen.
(2) În cazul în care topografia produsului semiconductor a fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre acestea are calitatea de cocreator, dreptul de creator aparținând fiecăreia în parte.
(3) Nu se consideră creator persoana fizică care, la realizarea topografiei produsului semiconductor, a acordat creatorului asistență tehnică, organizatorică sau materială ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de înregistrare a topografiei, la obținerea certificatului de înregistrare a topografiei sau la exploatarea topografiei.
(4) Creatorul are dreptul să fie menționat în cererea de înregistrare a topografiei, în certificat și în publicațiile AGEPI cu privire la certificat.
(5) Creatorul are dreptul să renunțe la menționarea numelui său în cerere, în certificat și în publicațiile AGEPI cu privire la certificat prin depunerea la AGEPI a unei cereri scrise.
Articolul 8. Drepturile exclusive
(1) Drepturile exclusive asupra topografiei produsului semiconductor se nasc la oricare dintre datele următoare care intervine prima:
a) data la care topografia a făcut obiectul unei exploatări comerciale pentru prima dată oriunde în lume;
b) data de depozit a cererii de înregistrare a topografiei depuse în conformitate cu prezenta lege.
(2) Drepturile exclusive încetează după un termen de 10 ani de la oricare dintre datele următoare care intervine prima:
a) sfârșitul anului calendaristic în cursul căruia topografia a făcut obiectul unei exploatări comerciale pentru prima dată oriunde în lume;
b) sfârșitul anului calendaristic în cursul căruia cererea a fost depusă în conformitate cu prezenta lege.
(3) În cazul în care topografia nu a fost exploatată comercial nicăieri în lume în termen de 15 ani de la data la care este fixată sau codată pentru prima oară, toate drepturile exclusive existente conform alin. (1) se sting și noi drepturi exclusive apar numai dacă o cerere de înregistrare a fost depusă legal în termenul respectiv.
(4) Titularul topografiei înregistrate are, pe toată durata de protecție, dreptul exclusiv de exploatare a topografiei, precum și dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice următoarele acte:
a) reproducerea unei topografii, în măsura în care aceasta este protejată conform art. 5 alin. (1) și (2);
b) exploatarea comercială sau importul în acest scop al unei topografii sau al unui produs semiconductor fabricat cu ajutorul acestei topografii.
(5) Titularul are dreptul să marcheze produsele semiconductoare fabricate pe baza topografiei protejate cu un semn, constituit din litera T majusculă.
Articolul 9. Limitarea drepturilor exclusive
(1) Drepturile conferite de o topografie înregistrată nu se extind asupra:
a) reproducerii topografiei cu titlu privat în scopuri necomerciale;
b) reproducerii în scopul analizei, al evaluării sau al învățării conceptelor, procedeelor, sistemelor sau a tehnicilor încorporate în topografie ori a topografiei în sine;
c) actelor referitoare la topografia care corespunde art. 5 alin. (1) și (2) și care a fost creată pornind de la o analiză și de la o evaluare a unei alte topografii, efectuate în conformitate cu lit. b).
(2) Unei persoane care dobândește un produs semiconductor fără să știe sau fără să fie îndreptățită a crede că acest produs este protejat de un drept exclusiv conferit în conformitate cu prezenta lege nu i se poate interzice exploatarea comercială a acestui produs. Pentru actele săvârșite după ce această persoană a știut sau a fost îndreptățită să creadă că produsul semiconductor beneficia de această protecție, instanța de judecată, la cererea titularului, poate dispune plata unei remunerații adecvate, conform legislației.
(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile succesorilor în drepturi ai persoanei menționate.
(4) Orice persoană care are dreptul la protecție în temeiul prezentei legi și care poate dovedi că un terț a reprodus în mod fraudulos sau a exploatat comercial ori a importat în aceste scopuri topografia poate, înainte de apariția drepturilor exclusive în temeiul art. 8 alin. (1), revendica încălcarea drepturilor sale în instanța de judecată, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi privind asigurarea respectării drepturilor.
Articolul 10. Epuizarea drepturilor
Dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice actele prevăzute la art. 8 alin. (4) lit. b) nu este aplicabil actelor săvârșite după ce topografia sau produsul semiconductor a fost plasat pe piață de către titular sau cu consimțământul acestuia:
a) în Republica Moldova;
b) într-un stat membru al Uniunii Europene.
Articolul 11. Dreptul bazat pe utilizarea anterioară a topografiei produsului semiconductor
Persoana care a utilizat topografia produsului semiconductor anterior datei de depozit a cererii de înregistrare a topografiei sau datei primei exploatări comerciale a acesteia, oriunde în lume, ori a efectuat pregătirile necesare în vederea exploatării comerciale a topografiei care a fost ulterior înregistrată la AGEPI de către o altă persoană are dreptul, fără autorizația titularului, să producă și să vândă în continuare acest produs, fără a mări volumul de producție existent sau planificat.
Articolul 12. Transmiterea drepturilor
(1) Drepturile asupra topografiei produsului semiconductor pot fi transmise prin contract de cesiune, prin contract de licență, precum și prin succesiune, oricând pe durata protecției topografiei.
(2) Topografia produsului semiconductor poate face obiectul unui gaj, al altor drepturi reale, precum și al unei executări silite.
(3) Gajul topografiilor produselor semiconductoare se înscrie în Registrul garanțiilor reale mobiliare conform prevederilor Codului civil nr. 1107/2002. Alte drepturi asupra topografiilor produselor semiconductoare se înscriu în Registrul național al topografiilor produselor semiconductoare.
(4) Orice transmitere a drepturilor referitoare la o topografie înregistrată produce efecte pentru terți din data publicării în BOPI a mențiunii transmiterii înscrise la AGEPI.
(5) Solicitarea înregistrării unui contract de transmitere a drepturilor asupra topografiei produsului semiconductor se efectuează prin depunerea unei cereri pe un formular-tip aprobat de către AGEPI, cu excepția contractului de gaj, a cărui înregistrare se efectuează în baza demersului uneia dintre părțile contractante. Cererea trebuie să se refere la înregistrarea unui singur contract de transmitere a drepturilor asupra topografiei, care poate să includă una sau mai multe topografii înregistrate la AGEPI, și este însoțită de dovada achitării taxei stabilite pentru fiecare topografie în parte.
(6) Examinarea cererii de înregistrare a contractului de transmitere a drepturilor asupra topografiei și a documentelor anexate se efectuează în termen de 3 luni de la data depunerii cererii la AGEPI. În funcție de rezultatele examinării, AGEPI adoptă decizia de înregistrare sau de respingere a înregistrării contractului de transmitere a drepturilor asupra topografiei, decizie care poate fi contestată la AGEPI în termen de 30 de zile de la data comunicării sau publicării acesteia.
(7) În cazul în care condițiile pentru înregistrarea contractului de transmitere a drepturilor asupra topografiei nu sunt îndeplinite, AGEPI, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, notifică solicitantul cu privire la iregularitățile constatate și îi acordă un termen de două luni de la data notificării pentru remedierea acestora. În cazul în care iregularitățile constatate nu sunt remediate în termen, cererea se respinge.
(8) Înregistrarea la AGEPI a contractelor de transmitere a drepturilor asupra topografiilor produselor semiconductoare se înscrie în registrele naționale ale contractelor de licență sau de cesiune referitoare la obiectele de proprietate industrială.
(9) Condițiile de perfectare, de depunere și de examinare a cererilor de înregistrare a contractelor de transmitere a drepturilor asupra topografiilor produselor semiconductoare se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern.
(10) Orice înscriere în registre efectuată în temeiul alin. (3) se radiază sau se modifică la cererea uneia dintre părți.
(11) Sub rezerva cazurilor specificate la art. 28 și la art. 33 alin. (5), transmiterea drepturilor nu va afecta drepturile obținute de terți până la data transmiterii.
Articolul 13. Contractul de cesiune
(1) Prin contract de cesiune a drepturilor asupra topografiei produsului semiconductor, titularul unei topografii (cedent) transmite drepturile sale asupra topografiei unei alte persoane (cesionar).
(2) Vânzarea întreprinderii în totalitate implică cesiunea topografiei. Excepție fac cazurile în care există un contract ce prevede altfel sau în care din circumstanțele realizării transferului rezultă clar că topografia nu este inclusă în obiectul vânzării. Dispoziția în cauză se aplică obligației contractuale de vânzare a întreprinderii.
(3) Fără a aduce atingere alin. (2), contractul de cesiune a topografiei se perfectează în scris și se semnează de părțile contractante, cu excepția cazului în care cesiunea rezultă dintr-o hotărâre judecătorească. În caz contrar, cesiunea este nulă.
Articolul 14. Contractul de licență
(1) Prin contract de licență, titularul topografiei înregistrate (licențiar) transmite dreptul de exploatare a acesteia (licență exclusivă sau neexclusivă) oricărei alte persoane (licențiat), pe teritoriul Republicii Moldova, rezervându-și dreptul de proprietate asupra topografiei.
(2) Licența este acordată licențiatului cu titlu oneros sau gratuit.
(3) Nu se admite includerea în contractul de licență a practicilor sau a condițiilor ce pot genera o folosință abuzivă a drepturilor asupra topografiei, având un efect prejudiciabil asupra concurenței pe piața respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licențiat a informației tehnice licențiarului, condiții care să împiedice contestarea validității ori prezentarea unui pachet obligatoriu de condiții ale licențierii.
Articolul 15. Acordarea licenței obligatorii
(1) Instanța de judecată poate acorda oricărei persoane interesate licență obligatorie de exploatare a unei topografii protejate:
a) în scopul remedierii unei practici anticoncurențiale, determinată de utilizarea abuzivă a topografiei protejate și calificată prin decizia Consiliului Concurenței, în baza unei proceduri administrative, drept practică anticoncurențială;
b) în interes public.
(2) Acordarea licenței obligatorii în conformitate cu prevederile alin. (1) nu este condiționată de obligativitatea persoanei interesate de a negocia un contract de licență cu titularul topografiei înregistrate.
Articolul 16. Acordarea licenței obligatorii de exploatare în interes public a unei topografii
(1) Instanța de judecată poate acorda licență obligatorie asupra unei topografii, în interes public, în cazuri determinate de situații de urgență națională sau de circumstanțe de extremă urgență în domeniile sănătății publice, apărării naționale, agriculturii, protecției mediului, schimbărilor climatice și resurselor naturale, precum și în cazuri de utilizare publică în scopuri necomerciale.
(2) Cererea de acordare a licenței obligatorii de exploatare în interes public se depune la Curtea de Apel Centru și se examinează în termen de 20 de zile de la data depunerii.
(3) Cererea de acordare a licenței obligatorii de exploatare în interes public se depune de către ministerul care asigură realizarea politicii publice în domeniul de activitate, după cum urmează:
a) în cazul survenirii unei urgențe de sănătate publică – Ministerul Sănătății;
b) în cazul survenirii unei urgențe de apărare națională – Ministerul Apărării;
c) în cazul survenirii unei urgențe naționale ce vizează domeniul agriculturii – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare;
d) în cazul survenirii unei urgențe naționale ce vizează domeniul protecției mediului, al schimbărilor climatice și al resurselor naturale – Ministerul Mediului;
e) în cazul utilizării publice în scopuri necomerciale – Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
(4) Cererea de acordare a licenței obligatorii de exploatare în interes public trebuie să conțină:
a) numele entității selectate de minister ca fiind capabilă să asigure producerea topografiei protejate conform necesităților existente;
b) date/informații privind necesitățile existente, perioada pentru care se solicită acordarea licenței obligatorii, volumul producției sub licență obligatorie.
(5) Ministerele menționate la alin. (3) stabilesc mecanismul de selectare a entității capabile să asigure producerea topografiei protejate conform necesităților existente.
(6) Instanța de judecată, examinând cererea de acordare a licenței obligatorii de exploatare în interes public, adoptă o hotărâre în care sunt prevăzute termenul și condițiile licenței obligatorii, precum și deținătorul licenței.
(7) Împotriva hotărârii Curții de Apel Centru poate fi depus recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea acesteia. Recursul se examinează în termen de 10 zile de la primirea dosarului respectiv.
Articolul 17. Condițiile aplicabile la acordarea licenței obligatorii
(1) Instanța de judecată notifică titularul, fără întârziere, cu privire la depunerea unei cereri de acordare a licenței obligatorii. Înainte de acordarea unei licențe obligatorii, instanța de judecată îi acordă titularului posibilitatea să facă observații privind cererea de acordare a licenței obligatorii și să transmită instanței de judecată orice informație relevantă privind cererea.
(2) Odată cu acordarea licenței obligatorii, instanța de judecată precizează tipul utilizărilor acoperite de licență, durata licenței, termenele și condițiile ce urmează a fi respectate. Aceste condiții sunt următoarele:
a) întinderea și durata exploatării sunt limitate de scopurile pentru care aceasta a fost autorizată;
b) exploatarea este neexclusivă;
c) exploatarea este netransmisibilă, chiar sub forma acordării unei sublicențe, cu excepția transmiterii împreună cu partea de unitate sau de active nemateriale care beneficiază de această exploatare;
d) exploatarea este autorizată, în principal, pentru aprovizionarea pieței interne, cu excepția cazului în care exploatarea este permisă pentru a remedia o practică anticoncurențială;
e) deținătorul licenței achită titularului topografiei înregistrate o remunerație adecvată, stabilită în raport cu valoarea economică a autorizației și, eventual, cu necesitatea de a remedia o practică anticoncurențială.
(3) În cazul acordării licenței obligatorii, titularul topografiei este informat cu privire la acest fapt în aceeași zi sau în ziua lucrătoare imediat următoare.
(4) Instanța de judecată poate, în baza unei cereri motivate, să decidă încetarea acțiunii licenței obligatorii acordate în temeiul art. 15 în cazul în care circumstanțele care au condus la acordarea licenței au încetat să mai existe și este clar că nu vor reapărea, cu condiția ca interesele legitime ale persoanelor să fie protejate într-o manieră adecvată. Instanța de judecată este abilitată să refuze încetarea acțiunii licenței obligatorii în cazul existenței riscului de reapariție a circumstanțelor care au condus la acordarea acesteia.
(5) Valabilitatea juridică a oricărui act privind acordarea licenței obligatorii prevăzute la alin. (2) și a oricărui act referitor la remunerația prevăzută în raport cu o astfel de utilizare poate face obiectul unei examinări judiciare.
(6) Hotărârea instanței de judecată de acordare a licenței obligatorii sau, după caz, de încetare a acțiunii acesteia se comunică AGEPI de către titularul licenței, iar mențiunea privind acest fapt se înscrie în Registrul național al topografiilor produselor semiconductoare și se publică în BOPI. Licența obligatorie acordată în situația prevăzută la art. 16 se înscrie în Registrul național al topografiilor produselor semiconductoare cu titlu gratuit.
(7) Dacă titularul licenței obligatorii, în termen de un an de la data obținerii acesteia, nu a întreprins nicio acțiune efectivă și serioasă pentru exploatarea topografiei, licența obligatorie de exploatare poate fi anulată printr-o hotărâre a instanței de judecată. Valabilitatea licenței obligatorii încetează de drept dacă titularul licenței, în termen de doi ani de la data obținerii acesteia, nu a început exploatarea topografiei.
Articolul 18. Acțiunile privind încălcarea drepturilor licențiatului
(1) Fără a aduce atingere prevederilor contractului de licență, licențiatul poate iniția o acțiune privind încălcarea drepturilor sale referitoare la o topografie protejată numai cu acordul titularului acesteia.
(2) Titularul unei licențe exclusive sau al unei licențe obligatorii poate iniția o acțiune privind încălcarea drepturilor numai în cazul în care titularul topografiei înregistrate, după o notificare formală, în termen de două luni, nu inițiază o astfel de acțiune.
(3) Pentru a obține despăgubirea prejudiciului suportat, orice licențiat este în drept să intervină în cadrul acțiunii de apărare a dreptului asupra topografiei inițiate de titularul topografiei.
Capitolul IV
ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR
Articolul 37. Încălcarea drepturilor
(1) Încălcarea drepturilor recunoscute și protejate prin prezenta lege atrage răspundere civilă, contravențională sau penală, după caz.
(2) Măsurile, procedurile și mijloacele de reparare stabilite în prezentul capitol au scopul de a asigura respectarea drepturilor și a obligațiilor prevăzute de prezenta lege. Acestea se aplică în mod corect și echitabil, nu sunt complicate în mod inutil sau costisitoare și presupun termene rezonabile, astfel încât să nu atragă întârzieri nejustificate.
(3) Aplicarea măsurilor, a procedurilor și a mijloacelor de reparare este una eficientă, proporțională și disuasivă, evitând crearea obstacolelor în calea comerțului legal și oferind protecție împotriva folosirii lor abuzive.
(4) Dispozițiile procedurale prevăzute de prezenta lege se completează cu cele de drept comun.
Articolul 38. Acțiunea privind încălcarea drepturilor
(1) Orice persoană fizică sau juridică, alte entități interesate care au pretenții față de utilizarea unei topografii a produsului semiconductor care face obiectul unei cereri de înregistrare sau a unei topografii a produsului semiconductor înregistrate sunt în drept să înainteze o acțiune în instanța de judecată pentru interzicerea utilizării cererii de înregistrare sau a topografiei înregistrate.
(2) Sunt în drept să înainteze o acțiune privind încălcarea drepturilor acordate prin art. 8, 9 și 10 următoarele persoane:
a) solicitantul sau titularul topografiei;
b) orice altă persoană autorizată să utilizeze topografia înregistrată, în special licențiații;
c) alte persoane fizice sau juridice care sunt în drept să reprezinte titularul.
(3) Persoana ale cărei drepturi sunt încălcate poate să ceară instanței de judecată apărarea drepturilor în termenul general de prescripție extinctivă.
(4) Examinarea acțiunii este suspendată până la soluționarea definitivă a chestiunii privind valabilitatea certificatului.
Articolul 39. Acțiunea de declarare a neîncălcării drepturilor
(1) Orice persoană poate iniția o acțiune contra titularului topografiei sau beneficiarului licenței exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfășoară această persoană sau pentru care s-au făcut pregătiri efective și serioase nu aduce atingere drepturilor specificate la art. 8.
(2) Dacă poziția titularului, în acest caz, nu satisface persoana specificată la alin. (1) sau dacă titularul nu și-a determinat poziția în termen de 3 luni, persoana în cauză este în drept să înainteze o acțiune în instanța de judecată competentă privind stabilirea faptului de neîncălcare a drepturilor.
(3) Valabilitatea certificatului de înregistrare a topografiei nu poate fi contestată într-o acțiune de declarare a neîncălcării drepturilor.
Articolul 40. Măsurile de asigurare a probelor
(1) Până la înaintarea unei acțiuni, precum și în cadrul unei acțiuni privind încălcarea drepturilor, la cererea reclamantului, care, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale, prezintă probe accesibile și suficiente în susținerea pretențiilor privind încălcarea drepturilor sale sau iminența unei astfel de încălcări, instanța de judecată competentă poate să dispună măsuri provizorii pentru asigurarea probelor.
(2) Măsurile de asigurare a probelor pot să includă descrierea detaliată, cu sau fără prelevare de eșantioane, sau sechestrul mărfurilor în litigiu și, după caz, al materialelor și al instrumentelor utilizate la producerea și/sau distribuirea mărfurilor în litigiu, precum și al documentelor referitoare la acestea.
(3) Măsurile prevăzute la alin. (1) pot fi dispuse sub rezerva depunerii de către reclamant a unei cauțiuni sau a unei garanții echivalente, având menirea să asigure, în conformitate cu alin. (8), compensarea eventualelor prejudicii cauzate pârâtului.
(4) Procedura de aplicare a măsurilor de asigurare a probelor se efectuează de instanța de judecată sau de o altă autoritate competentă, în conformitate cu prevederile respective ale Codului de procedură civilă nr. 225/2003.
(5) Măsurile menționate la alin. (1) sunt luate, dacă este cazul, fără audierea pârâtului, în special dacă orice întârziere poate cauza o daună ireparabilă reclamantului sau dacă există un risc de distrugere a probelor. Încheierea judecătorească este adusă la cunoștința părții afectate imediat, dar nu mai târziu decât îndată după executarea măsurilor.
(6) La cererea părților afectate are loc o revizuire, inclusiv dreptul de a fi audiat, pentru a se decide, în termen rezonabil de la notificarea măsurilor, dacă acestea trebuie modificate, anulate sau confirmate.
(7) Măsurile de asigurare a probelor sunt anulate la cererea pârâtului, care își păstrează dreptul de a cere despăgubiri, sau încetează să producă efecte dacă reclamantul nu înaintează o acțiune în instanța de judecată în termen de 20 de zile lucrătoare de la data pronunțării încheierii de asigurare a probelor.
(8) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) sunt anulate sau încetează din cauza unei acțiuni sau inacțiuni a reclamantului ori dacă, ulterior, se constată inexistența încălcării sau a iminenței de încălcare a drepturilor protejate de prezenta lege, instanța de judecată poate obliga reclamantul, la cererea pârâtului, să achite acestuia o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat.
Articolul 41. Prezentarea și asigurarea probelor în cadrul acțiunii privind încălcarea drepturilor
(1) La solicitarea unei părți care prezintă dovezi suficiente și rezonabile că pretențiile sale sunt fondate, precum și informații că anumite probe se află în gestiunea părții adverse, instanța de judecată poate dispune ca probele să fie prezentate de cealaltă parte, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale.
(2) În cazul în care încălcarea drepturilor este comisă la scară comercială, instanța de judecată poate dispune, la solicitarea uneia dintre părți, prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale care se află sub controlul părții adverse, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale.
(3) În cazul în care o parte la proces refuză nemotivat accesul la informațiile necesare sau tergiversează cu rea-credință prezentarea acestor informații, fapt ce împiedică soluționarea litigiului, instanța de judecată se pronunță în privința admiterii sau respingerii acțiunii în baza informațiilor prezentate, inclusiv a plângerii sau a pretenției prezentate de partea lezată prin împiedicarea accesului la informații, cu condiția oferirii posibilității de audiere a părților privind pretențiile sau elementele de probă ale acestora.
Articolul 42. Dreptul la informare
(1) În cadrul unei acțiuni referitoare la încălcarea unui drept prevăzut de prezenta lege și ca răspuns la o cerere justificată și rezonabilă a reclamantului, instanța de judecată competentă poate dispune ca informațiile privind originea și rețelele de distribuire a produselor sau a serviciilor care încalcă un drept prevăzut de prezenta lege să fie furnizate de persoana care a încălcat drepturile sau de orice altă persoană în privința căreia s-a constatat că:
a) are în posesie produse care încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege, la scară comercială;
b) utilizează, la scară comercială, servicii care încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege;
c) furnizează, la scară comercială, produse sau servicii utilizate în activități prin care se încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege;
d) a fost indicată de către persoana menționată la lit. a), b) sau c) ca fiind implicată în acțiuni de producere, fabricare sau distribuire a produselor ori de prestare a serviciilor prin care se încalcă drepturile protejate de prezenta lege.
(2) Informațiile menționate la alin. (1) cuprind, după caz:
a) denumirea și adresa producătorilor, ale distribuitorilor, ale furnizorilor, ale deținătorilor anteriori ai produselor sau ale prestatorilor de servicii, precum și ale vânzătorilor angro și cu amănuntul;
b) date despre cantitățile de produse fabricate, livrate, primite sau comandate, precum și prețul produselor sau al serviciilor respective.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică fără să aducă atingere altor prevederi legale care:
a) acordă titularului dreptul să obțină informații mai detaliate;
b) reglementează utilizarea în cauze civile sau penale a informațiilor comunicate în conformitate cu prezentul articol;
c) reglementează răspunderea pentru abuzul de drept la informare;
d) dau posibilitatea de a fi refuzată furnizarea de informații care ar constrânge persoana menționată la alin. (1) să recunoască participarea sa nemijlocită sau a rudelor apropiate la încălcarea dreptului ce rezultă dintr-o cerere de înregistrare a topografiei produsului semiconductor sau dintr-o topografie înregistrată; sau
e) reglementează protecția confidențialității surselor de informare sau prelucrarea datelor cu caracter personal.
Articolul 43. Măsurile de asigurare a acțiunii privind încălcarea drepturilor
(1) Dacă s-a constatat încălcarea sau iminența încălcării drepturilor prevăzute de prezenta lege, instanța de judecată poate, la cererea reclamantului, să instituie următoarele măsuri de asigurare împotriva pârâtului și/sau a intermediarilor:
a) să pronunțe o încheiere cu titlu provizoriu, cu scopul de a preveni orice încălcare iminentă a unui drept prevăzut de prezenta lege, de a interzice continuarea pretinselor încălcări ale dreptului vizat, sub rezerva aplicării unor sancțiuni pecuniare, sau de a admite continuarea acțiunilor, cu condiția depunerii unei cauțiuni suficiente să asigure despăgubirea reclamantului;
b) să dispună sechestrarea sau confiscarea produselor presupuse că încalcă un drept prevăzut de prezenta lege, în scopul prevenirii plasării sau răspândirii acestora în circuitul comercial.
(2) În cazul unei încălcări comise la scară comercială, instanța de judecată competentă poate dispune, dacă partea vătămată demonstrează existența unor circumstanțe susceptibile să compromită compensarea prejudiciilor, asigurarea acțiunii prin sechestrarea bunurilor mobile și imobile ale persoanei care se presupune că a încălcat drepturile, inclusiv blocarea conturilor bancare și a altor active ale acesteia. În acest scop, instanța de judecată competentă poate cere prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale ori accesul la informația relevantă.
(3) Cu privire la măsurile menționate la alin. (1) și (2), instanța de judecată este în drept să solicite reclamantului să prezinte orice dovadă disponibilă în mod rezonabil, pentru a dobândi cu suficientă certitudine convingerea că acesta este titularul dreptului și că dreptul acestuia a fost încălcat sau că această încălcare este iminentă.
(4) Măsurile menționate la alin. (1) și (2) sunt luate, dacă este cazul, fără audierea pârâtului, în special dacă orice întârziere poate cauza o daună ireparabilă reclamantului sau dacă există un risc de distrugere a probelor. Încheierea judecătorească este adusă la cunoștința pârâtului imediat, dar nu mai târziu decât îndată după executarea măsurilor.
(5) O revizuire, inclusiv dreptul de a fi audiat, are loc, la cererea părților afectate, pentru a se decide, în termen rezonabil, după notificarea măsurilor, dacă acestea trebuie modificate, revocate sau confirmate.
(6) Măsurile de asigurare sunt anulate la cererea pârâtului, care își păstrează dreptul de a cere despăgubiri, sau încetează să producă efecte dacă reclamantul nu înaintează o acțiune pe fond în termen de 20 de zile lucrătoare de la data pronunțării încheierii de asigurare a probelor.
(7) Instanța de judecată poate dispune măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) cu condiția ca reclamantul să depună o cauțiune sau o garanție echivalentă, care asigură, în conformitate cu alin. (8), repararea eventualelor prejudicii cauzate pârâtului.
(8) În cazul în care măsurile de asigurare sunt anulate sau încetează din cauza oricărei acțiuni sau inacțiuni a reclamantului ori dacă, ulterior, se constată inexistența încălcării sau a iminenței de încălcare a unui drept prevăzut de prezenta lege, instanța de judecată poate obliga reclamantul, la cererea pârâtului, să achite acestuia o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat.
Articolul 44. Măsuri corective
(1) Fără a scuti de plata oricăror despăgubiri datorate titularului de drepturi în urma încălcării și fără compensare de orice gen, instanța de judecată poate dispune, la cererea reclamantului, să fie întreprinse măsuri corespunzătoare cu privire la produsele considerate ca provenind din încălcarea unui drept prevăzut de prezenta lege și, după caz, cu privire la materialele și echipamentul care au servit la crearea sau confecționarea acelor produse. Asemenea măsuri prevăd:
a) retragerea provizorie din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă din circuitul comercial; sau
c) distrugerea.
(2) Măsurile specificate la alin. (1) se realizează pe cheltuiala pârâtului, cu excepția cazului în care există motive temeinice ce se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanța de judecată se conduce de principiul echității, luând în considerare gravitatea încălcării, măsurile de corecție dispuse, precum și interesele persoanelor terțe.
Articolul 45. Asigurarea executării hotărârii judecătorești
(1) Dacă prin hotărâre judecătorească se constată o încălcare a unui drept ce decurge dintr-o cerere de înregistrare a topografiei produsului semiconductor sau dintr-o topografie înregistrată, instanța de judecată poate pronunța o încheiere prin care pârâtul sau intermediarul să fie somat să înceteze orice acțiune ce constituie o încălcare a drepturilor menționate. În acest scop, instanța de judecată poate cere depunerea de către pârât a unei cauțiuni sau garanții echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri și împotriva intermediarilor ale căror servicii sunt utilizate de un terț pentru a încălca drepturile asupra topografiei.
(2) Nerespectarea încheierii menționate la alin. (1) antrenează, după caz, aplicarea unei sancțiuni pecuniare repetate, pentru a asigura executarea acesteia.
Articolul 46. Măsuri alternative
În cazuri corespunzătoare și la cererea persoanei pasibile a fi subiectul măsurilor prevăzute la art. 44 și 45, instanța de judecată poate să dispună plata unei despăgubiri pecuniare în locul aplicării măsurilor prevăzute la art. 44 și 45 dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) persoana a acționat fără intenție sau din imprudență;
b) executarea măsurilor ce ar trebui stabilite ar cauza pentru acea persoană un prejudiciu disproporționat în raport cu fapta săvârșită;
c) plata unei despăgubiri este, în mod rezonabil, satisfăcătoare.
Articolul 47. Despăgubirile
(1) La cererea părții prejudiciate, instanța de judecată dispune persoanei care a încălcat un drept prevăzut de prezenta lege și care a acționat cu bună știință sau având motive suficiente de a ști acest lucru plata către reclamant a unor despăgubiri adaptate prejudiciului real suferit de acesta prin încălcarea dreptului său.
(2) La stabilirea despăgubirii, instanța de judecată:
a) ia în considerare toate aspectele relevante, cum ar fi consecințele economice negative suportate de partea prejudiciată, în special venitul ratat, orice beneficiu fără justă cauză realizat de persoana care a încălcat drepturile și, dacă este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului de drepturi prin încălcarea drepturilor sale; sau
b) poate stabili, dacă este cazul, o valoare forfetară pentru despăgubiri pe baza unor elemente cum ar fi, cel puțin, valoarea redevențelor sau a drepturilor care ar fi fost datorate în cazul în care persoana care a încălcat drepturile ar fi cerut autorizația de a utiliza dreptul respectiv, prevăzut de prezenta lege.
(3) Atunci când persoana a încălcat drepturile fără a avea știință de aceasta sau fără a avea motive rezonabile de a ști aceasta, instanța de judecată poate dispune recuperarea beneficiilor sau plata unor despăgubiri care pot fi prestabilite.
Articolul 48. Publicarea hotărârilor judecătorești
(1) În cadrul acțiunilor privind încălcarea dreptului ce rezultă dintr-o cerere de înregistrare a topografiei produsului semiconductor sau dintr-o topografie înregistrată, instanța de judecată poate dispune, la cererea reclamantului și pe cheltuiala persoanei care a încălcat drepturile, măsuri corespunzătoare pentru difuzarea informațiilor cu privire la hotărârea judecătorească, inclusiv afișarea acesteia și publicarea ei integrală sau parțială.
(2) Instanța de judecată competentă poate ordona și măsuri suplimentare de publicitate, corespunzătoare împrejurărilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare.