Aprobat în ședința Guvernului din 8 aprilie 2026 Decizia protocolară nr.16.24/2026
PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 403/2023 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 76 din 12 martie 2026) de către domnii Ivanov Serghei și Trubca Alexandr, deputați în Parlament, și comunică următoarele.
Potrivit notei de fundamentare, proiectul prevede elucidarea situației ce contravine principiilor bunei guvernări, prin care termenul de tranziție oferit prin prevederile Legii nr.403/2023 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 403/2023) ar reprezenta o măsură disproporționată care afectează drepturile agenților economici și interesele publice, ducând la pierderi financiare și descurajarea investițiilor. Astfel, se propune stabilirea prevederilor ce ar permite examinarea produselor fitosanitare pentru care prevederile Legii nr. 403/2023 nu pot fi aplicate la momentul actual.
Referitor la recunoașterea autorizațiilor eliberate de statele membre UE, proiectul introduce reguli stricte pentru a evita „efectul de domino” (conform Regulamentului UE1107/2009). În acest sens, autorizarea unui produs se propune a fi acceptată în Republica Moldova doar în baza autorizației de origine din statul membru UE vizat, nu în baza unei recunoașteri secundare efectuate deja de un alt stat.
Din punct de vedere conceptual comunicăm următoarele:
Cu referire la art. I din proiectul de lege.
La punctul 1, privind modificarea art.19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 403/2023, menționăm că, potrivit prevederilor art. 41 alin. (1) lit. (b) din Regulamentul UE 1107/2009 și ale Documentului de orientare privind evaluarea zonală și recunoașterea reciprocă, retragerea și modificarea autorizațiilor în temeiul Regulamentului (CE) nr.1107/2009 (nr. SANCO/13169/2010 Rev. 11), principiul de recunoaștere se reglementează doar pentru a anticipa „efectul de domino”.
Astfel, pentru art. 19 alin. (1) lit. b) se propune următoarea redacție:
„b) autorizația a fost acordată de către un stat membru al Uniunii Europene (stat membru de referință) care aparține unei zone diferite de cea menționată la lit. a), cu condiția ca autorizația pentru care cererea a fost formulată să nu fie utilizată în scopul recunoașterii reciproce într-un alt stat membru al Uniunii Europene din aceeași zonă, specificate în anexa nr. 1.”
La punctul 2, cu referire la redacția propusă pentru art. 57 menționăm că, în cazul în care prin art. 57 alin. (1) propus în redacție nouă se au în vedere produsele fitosanitare aprobate în conformitate cu art. 57 alin. (31) din Legea nr. 403/2023 (în temeiul art. 8-10 din Legea nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar), devin incidente prevederile art. 74 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 100/2017 referitoare la încetarea acțiunii actului normativ în cazul în care acesta a devenit desuet. Astfel, prin norma tranzitorie de la art. 57 alin. (3) din Legea nr. 403/2023 a fost deja stabilit termenul în care cererile puteau fi depuse în baza vechilor reglementări „(3) Cererile de autorizare a produselor fitosanitare, depuse în temeiul art. 10 din Legea nr. 119/2004 privind produsele de uz fitosanitar și fertilizanți și aflate în proces de examinare la data de
1 ianuarie 2025, se soluționează în baza legislației în vigoare la data depunerii. După luarea deciziilor respective se aplică prevederile prezentei legi.”
Totodată, odată cu finalizarea examinării cererilor de autorizare aflate în proces de examinare la data de 1 ianuarie 2025, prevederile ce vizează autorizarea stabilită de Legea nr.119/2004 au devenit desuete. Revigorarea normelor care nu mai sunt în fondul activ al dreptului nu este posibilă. Totodată, ca urmare a excluderii prevederii actuale din art. 57 alin. (1) rămâne nereglementată situația produselor fitosanitare împreună cu substanțele active, aprobate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 403/2023, recunoscute pentru perioada de până la expirarea autorizației pentru produsele fitosanitare autorizate.
În acest sens, se propune următoarea redacție a alin. (31) la art. 57:
„(31) Prin derogare de la prevederile prezentei legi, produsele fitosanitare care nu sunt autorizate în statele membre ale Uniunii Europene pot fi testate și autorizate conform condițiilor stabilite de Guvern.”
În același timp, se va lua în considerare necesitatea de argumentare în nota de fundamentare că omologarea și autorizarea este de fapt același proces, prin noțiunile prin care sunt stabilite normele.
Pe de altă parte, luând în considerare Decizia CE nr. 1/2025 (2025/1961) a comitetului de asociere UE-RM reunit în configurația „comerț” din 19 septembrie 2025 privind reducerea și eliminarea taxelor vamale în temeiul art. 147 alin. (4), care condiționează alinierea la Regulamentul UE nr. 1107/2009 cu toate actele de punere în aplicare până la 31 decembrie 2026, devine necesar ca angajamentele asumate să fie predictibile, astfel se recomandă că produsele fitosanitare pentru care se solicită omologarea conform prevederilor Legii nr. 119/2004 să fie limitate valabilitatea acestora până la o anumită dată, care se propune a fi 31 decembrie 2030.
În contextul observațiilor expuse supra, urmează a fi revizuită și redacția propusă pentru alin. (32) la art. 57 din Legea nr. 403/2023, care prevede revigorarea normei juridice privind prelungirea termenului înregistrării produselor de uz fitosanitar în cazul produselor fitosanitare care au fost înregistrate provizoriu pe un termen de 2 ani. Potrivit art. 10 alin. (7) din Legea nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți: „Produsele de uz fitosanitar se înregistrează pentru un termen de 7 ani. În cazul în care sunt necesare investigații suplimentare pentru constatarea gradului de pericol pentru om, animale şi mediu, se înregistrează provizoriu pentru un termen de 2 ani. La expirarea termenului înregistrării, acesta poate fi prelungit la solicitarea titularului certificatului de omologare sau în condițiile alin. (2). Nesolicitarea prelungirii termenului înregistrării în decurs de 3 luni de la expirarea acestuia atrage radierea produselor din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar.” Astfel, în conformitate cu acest alineat se prelungea înregistrarea produselor de uz fitosanitar la solicitarea titularului certificatului de omologare, a producătorului sau a persoanei juridice desemnate de producător ca reprezentant oficial al acestuia.
În acest context, norma propusă la alin. (32) este formulată eronat, întrucât se confundă noțiunile „certificat de omologare” și „înregistrarea produsului de uz fitosanitar”. Legea nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți reglementează expres prelungirea termenului de înregistrare a produsului, și nu „extinderea certificatului de omologare”. Totodată, atragem atenția că potrivit art. 10 alin. (7) din Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți, nesolicitarea prelungirii termenului înregistrării în decurs de 3 luni de la expirarea acestuia atrage radierea produselor din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar. Astfel, nu poate fi solicitată prelungirea înregistrării unui produs radiat din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar.
Prin urmare, se propune următoarea redacție a alin. (32) la art. 57, care în contextul propunerilor anterioare va fi numerotat corespunzător:
„(32) Cererile de testare și de autorizare prevăzute la alin. (31) pot fi depuse până la data de 31 decembrie 2027.”
În subsidiar, menționăm că prin norma propusă la art. 57 alin. (4) din Legea nr. 403/2023 se încalcă principiul ierarhiei actelor normative, întrucât se condiționează aplicarea unei dispoziții legale de intrare în vigoare a unui act normativ subsecvent, și anume Regulamentul privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanțelor şi amestecurilor, care urmează a fi aprobat de Guvern. Or, o lege nu poate depinde, sub aspectul aplicării sale în timp, de un act juridic inferior ca forță juridică.
Cu referire la art. II din proiectul de lege ce vizează modificarea Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător (în continuare – Legea nr. 160/2011), prin reintroducerea în nomenclatorul actelor permisive a certificatului de omologare, semnalăm că normele propuse la art. 57 din Legea nr. 403/2023 sunt cu titlu provizoriu, pe când cele pentru modificarea Legii nr. 160/2011 vor avea caracter permanent. În acest sens, pentru a evita situațiile în care există un act permisiv „certificat de omologare” în lipsa unor norme materiale privind condițiile de eliberare a acestuia, se impune necesitatea reglementării excluderii acestui certificat la expirarea perioadei de aplicare a normelor temporare. Totodată, potrivit Legii nr. 160/2011, instituirea unui act permisiv nu se poate limita la simpla includere în Nomenclator, ci presupune, în mod obligatoriu, stabilirea la nivel de lege a condițiilor materiale și procedurale aferente acestuia, inclusiv a modului de solicitare, eliberare, valabilitate și retragere. În lipsa acestor elemente esențiale, actul permisiv nu întrunește cerințele de legalitate, previzibilitate și transparență. În speță, proiectul nu conține prevederi exprese privind termenul de valabilitate al certificatului de omologare și nici nu reglementează procedura de eliberare a acestuia, inclusiv condițiile, documentele necesare sau temeiurile de refuz ori retragere. Reiterăm că normele ale căror acțiune a încetat nu pot fi revigorate.
Suplimentar, menționăm că procedura de reintroducere a actului permisiv vine în dezacord cu prevederile art. 1212 din Legea nr. 160/2011, conform cărora procesul de revizuire periodică a actelor permisive presupune determinarea oportunității actelor permisive și reducerea maximă a numărului lor.
În urma examinării comparative a prevederilor proiectului și cu modificările operate prin Legea nr. 227/2025 pentru modificarea unor acte normative (optimizarea proceselor de obținere a actelor permisive), adoptate în conformitate cu obiectivele de debirocratizare asumate prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere a Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, se constată divergențe atât la denumirea actelor permisive, cât și cu referire la autoritatea emitentă a acestora. În acest context, se consideră imperativă identificarea, în perioada următoare, a unei soluții uniforme pentru reglementarea acestor aspecte.
Cu referire la art. III alin. (2) din proiectul de lege, conform căruia autoritatea competentă de elaborarea politicilor urmează să elaboreze procedura de examinare și omologare pentru a satisface cererile adresate conform art. 57 alin. (31) din Legea nr. 403/2023, menționăm că normele primare nu pot fi reglementate prin acte normative departamentale. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (3) și (4) din Legea nr. 160/2011, toate condițiile, cerințele de formă și de conținut, drepturile și obligațiile materiale și procedurale cu privire la solicitarea, eliberarea, deținerea și retragerea autorizațiilor și certificatelor se stabilesc prin lege. La acest aspect s-a expus și Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 29 din 28.10.2016, potrivit constatărilor căreia „71. […] actul normativ subordonat legii nu poate conţine norme primare, iar conţinutul actului normativ urmează să fie în strictă corespundere cu normele şi scopul legii sau ale actului normativ superior şi nu poate introduce reglementări noi, altele decât cele stabilite de lege sau actul superior.” De asemenea, menționăm că în conformitate cu articolul menționat supra din Legea nr. 160/2011 „...Guvernul aprobă, în limitele legii, procedura amănunţită şi cerinţele de solicitare, eliberare şi retragere/anulare a unui certificat/autorizație, cu indicarea particularităţilor de procedură şi a condiţiilor în cazul în care un certificat/autorizație se acordă în mod diferit în funcţie de specificul obiectului şi/sau subiectului”. Astfel, pentru asigurarea punerii în aplicare ale prevederilor propuse, se propune modificarea conținutului după cum urmează:
„(2) Guvernul, în termen de 2 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova va elabora și aproba procedura de testare, autorizare și tarifele aferente pentru a satisface cererile depuse conform art.57 alin. (31) Legii nr. 403/2023 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și pentru modificarea unor acte normative”.
Cu titlu general, se va reține că, potrivit art. 42 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, denumirea actului normativ reprezintă numirea generică a actului în funcţie de categoria acestuia, de autoritatea emitentă şi de obiectul reglementării exprimat sintetic. Denumirea actului normativ trebuie să fie laconică şi să exprime cu claritate obiectul reglementării. Totodată, denumirea actului normativ nu poate să fie identică cu cea a altui act normativ în vigoare, cu excepția cazului în care proiectul noului act normativ prevede abrogarea actului normativ precedent cu aceeași denumire. Pornind de la cele menționate și având în vedere că prin proiect se modifică mai multe acte normative, în denumire urma a fi indicat faptul modificării unor acte normative, în paranteză fiind indicat laconic obiectul reglementării proiectului sau obiectivul acestuia
Totodată, în scopul susținerii implementării Agendei de reforme, Guvernul vine cu propunerea de modificare a art. 66 din Legea nr. 126/2025 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole, necesare pentru gestionarea eficientă a mijloacelor financiare alocate în acest sens pentru plățile directe prin intermediul Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru perioada 2026-2027.
Astfel, propunem completarea proiectului de lege cu un articol suplimentar cu următorul cuprins:
„Art. XXX
La articolul 66 alin. (1) din Legea nr. 126/2025 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr. 353-355, art. 450), cu modificările ulterioare, textul „a prevederilor art. 10 alin. (1) lit. a) și alin. (2), ale art. 11 alin. (2) și (4) și ale art. 12, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2028, precum și a prevederilor art. 18, ale secțiunii a 2-a, a 4-a și a 5-a din capitolul VIII, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2030” se substituie cu textul „a prevederilor art. 10 alin. (2) care intră în vigoare la data de 1 mai 2026, a prevederilor art. 18 lit. a)-c) și a secțiunii a 4-a din capitolul VIII, care intră în vigoare la data de 1 iulie 2026, a prevederilor art. 10 alin. (1) lit. a), ale art. 11 alin. (2) și (4) și ale art. 12, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2028, precum și a prevederilor art. 18 lit. d) și ale secțiunilor a 2-a și a 5-a din capitolul VIII, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2030.”
Modificările propuse sunt necesare în contextul în care măsura nr. 28 din anexa nr. 1 la Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 260/2025, prevede introducerea condiționalităților și mecanismului de sancționare pentru nerespectarea condițiilor sprijinului financiar acordat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, pentru a stimula punerea în aplicare a standardelor Republicii Moldova aliniate la cele ale Uniunii Europene privind clima și mediul, sănătatea publică și sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor.
Cu titlu de informare, menționăm că modificările propuse vor constitui temeiul legal pentru Guvern la elaborarea actului normativ cu privire la aprobarea procedurii și a criteriilor de acreditare a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.
Având în vedere cele expuse, Guvernul susține inițiativa legislativă cu luarea în considerare a celor expuse în prezentul aviz.