1. La originea cauzei se află sesizările nr. 16g/2026 și nr. 17g/2026 privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), ridicate de dna Anna Ranga, în dosarul nr. 5r-139/2025, și, respectiv, de dl Sergiu Chilinciuc, în dosarul 5r-316/2025, ambele pendinte la Judecătoria Ungheni.
2. Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituţională, la 4 februarie 2026, de dl judecător Ion Ghizdari de la Judecătoria Ungheni, sediul central.
A. Circumstanțele litigiilor principale
4. Pe rolul judecătoriei Ungheni se află contestația împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare a dnei Anna Ranga, pe baza articolului 471 alin. (1) din Codul contravențional, care vizează coruperea electorală pasivă.
5. La 26 ianuarie 2026, dna Anna Ranga a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).
6. Printr-o încheiere din 29 ianuarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
7. Pe rolul Judecătoriei Ungheni se află contestația împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare a dlui Sergiu Chilinciuc, pe baza articolului 471 alin. (1) din Codul contravențional, care vizează coruperea electorală pasivă.
8. La 16 decembrie 2025, dl Sergiu Chilinciuc a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale).
9. Printr-o încheiere din 27 ianuarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
B. Legislația pertinentă
Articolul 400
Ministerul Afacerilor Interne
„(1) Contravențiile prevăzute la art.47, 471, art.481 alin.(7), art. 49, 50, 52, 521, 54, 681–71, 73, 761, art.77 alin.(8), art.772, 78, art.79 alin.(1), (2), (4), art.801, 85–87, 89–91, art.911 alin.(13)–(18) şi (20), art.96, 99–104, 105–107, art.115 alin.(3), art.157 alin.(2), (3) şi (12), art.158 alin.(1) şi (2), art.176, 1801, art.197 alin.(5), art.201–203, 205, 2071, 209, 220, 221, 222–226, 228–243, 245, art.263 alin.(1) şi (9), art.2631, 267, art.273 pct.17) şi 18), art.277 alin.(1), (4) şi (7), 283, art.286 alin.(3), art.287 alin.(8), art.2873, 2891, 321, 325, 326 alin.(2)–(6), art.3274, 331, 332, 3321, 338–341, 346, art.349 alin.(1), art.350, 3502, 354–357, 359–362, art.364 alin.(2), (21), (5), (6) şi (10), art.365, 3653 şi 3655 se constată şi se examinează de către poliţie.
[…].”
[în redactarea Legii nr. nr. 35 din 13 martie 2025]
ÎN DREPT
A. Argumentele autorilor excepțiilor de neconstituționalitate
13. Autorii sesizărilor au preluat în totalitate argumentele autorilor sesizărilor care au stat la baza Deciziei nr. 13 din 29 ianuarie 2026 și care susțineau că articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 încalcă dreptul de acces la un tribunal, instituie un paralelism legislativ și a fost adoptat cu încălcarea procedurii de legiferare, prin votarea acestuia într-o sigură lectură și fără consultări publice, fără avizare și fără expertiza anticorupție.
14. Totodată, autorii sesizărilor mai susțin că articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 contravine articolului 73 din Constituție, deoarece amendamentul legislativ care a stat la baza adoptării normei contestate nu a fost înregistrat ca proiect legislativ, nu a fost însoțit de o notă informativă și nu a parcurs etapele procesului legislativ prevăzut de Legea cu privire la actele normative. Astfel, în opinia autorilor, amendamentul în discuție a substituit în mod ilegal o inițiativă legislativă autonomă.
15. În fine, autorii sesizărilor susțin că norma contestată este contrară articolelor 1 alin. (3), 7, 20, 21, 54, 73 și 74 alin. (1) din Constituție.
B. Aprecierea Curții
16. Examinând admisibilitatea sesizărilor, Curtea constată următoarele.
17. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale), ține de competența Curții Constituționale.
18. Sesizările privind excepția de neconstituționalitate au fost ridicate de părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizările sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
19. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cauze contravenționale în care se examinează contestațiile împotriva proceselor-verbale și deciziilor de sancționare emise de agenți constatatori din cadrul Inspectoratului de Poliție pe baza articolului 471 din Codul contravențional. Curtea admite că instanțele de judecată ar putea avea în vedere prevederea criticată la soluționarea cauzelor în care au fost ridicate excepțiile.
20. Obiectul sesizărilor îl constituie articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025. Prevederea contestată a făcut anterior obiectul controlului de constituționalitate în Decizia nr. 13 din 29 ianuarie 2026 din perspectiva unor critici similare. De principiu, această situație nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituționalitate al prevederilor contestate, dacă au fost avansate alte critici. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conține argumente noi sau dacă există circumstanțe de ordin general care să justifice o altă soluție privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr. 172 din 20 noiembrie 2025, § 21).
21. Curtea observă că, în prezenta cauză, autorii și-au argumentat excepțiile de neconstituționalitate în mod similar cu autorii excepțiilor care au stat la baza Deciziei nr. 13 din 29 ianuarie 2026 (a se vedea §§ 13-15). Curtea a respins ca inadmisibile argumentele autorilor sesizărilor care au stat la baza Deciziei nr. 13 din 29 ianuarie 2026 și care pretindeau încălcarea articolelor 1 alin. (3), 7, 20, 21, 54 și 74 alin. (1) din Constituție.
22. În acest context, Curtea a reținut că atribuirea către poliție a competenței de constatare și de examinare a contravenției de corupere electorală pasivă, prevăzută de articolul 471 din Codul contravențional, nu privează persoana de dreptul la judecarea cauzei sale de o instanță de judecată independentă și imparțială, sub toate aspectele şi cu respectarea dreptului la un proces echitabil (a se vedea DCC nr. 13 din 29 ianuarie 2026, § 34).
23. De asemenea, Curtea a notat că, dată fiind prerogativa legislatorului de a reglementa prin lege organică (articolul 72 alin. (3) lit. r) din Constituţie), acesta a atribuit competența constatării și a examinării contravenției de corupere electorală pasivă mai multor agenți constatatori, pentru a facilita investigarea eficientă și combaterea actelor de corupție electorală (a se vedea DCC nr. 13 din 29 ianuarie 2026, § 36).
24. Referitor la încălcările procedurii legislative pretinse, Curtea a menționat că procesul de adoptare a amendamentului care a introdus prevederea contestată nu a încălcat vreo exigență constituțională explicită, pentru că obligația avizării şi a expertizării amendamentelor legislative care nu afectează domeniile stabilite de articolele 109, 111 şi 131 alin. (4) din Constituţie nu rezultă din nicio normă constituţională (a se vedea DCC nr. 13 din 29 ianuarie 2026, §§ 40 și 41).
25. Cu referire la votarea într-o singură lectură a amendamentului care a stat la baza adoptării prevederii contestate, Curtea a analizat procesul legislativ și a constatat că la adoptarea articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) legislatorul a respectat exigenţele articolului 74 alin. (1) din Constituţie, care impune adoptarea legilor organice cu votul majorității deputaților aleși, după cel puțin două lecturi (DCC nr. 13 din 29 ianuarie 2026, §§ 42-48).
26. Totodată, Curtea observă că autorii sesizărilor mai afirmă încălcarea articolului 73 din Constituție, care garantează dreptul la inițiativă legislativă. Totuși, deși formal autorii își bazează criticile pe articolul 73 din Constituție, argumentele lor vizează, în realitate, procedura de adoptare a amendamentului care a stat la baza articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025, i.e. faptul că amendamentul în discuție nu a urmat etapele procedurii legislative, nu a fost însoțit de o notă informativă, de avize și de expertiza anticorupție. Aceste argumente au fost analizate de Curte în §§ 38-48 din Decizia nr. 13 din 29 ianuarie 2026.
27. Astfel, pentru că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, iar aceste sesizări sunt identice, din perspectiva obiectului lor, cu sesizările examinate anterior de Curte în Decizia nr. 13 din 29 ianuarie 2026, atât soluția, cât și considerentele acestei decizii rămân valabile și în prezenta cauză.
28. Pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizările în cauză nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) și lit. g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2), (3) lit. b), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepțiile de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), ridicate de dna Anna Ranga, în dosarul nr. 5r-139/2025, și, respectiv, de dl Sergiu Chilinciuc, în dosarul 5r-316/2025, ambele pendinte la Judecătoria Ungheni.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Liuba ȘOVA
Nr. 37. Chișinău, 5 martie 2026.