asupra amendamentelor la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind costurile expertizei judiciare) (inițiativa legislativă a Guvernului nr. 422 din 24 decembrie 2025)

AVIZ nr. 9.21 din 11.03.2026 · GUVERNUL · publicat 12.03.2026
pe legis.md
Trimiteri: 36 legate · 1 nerezolvată · 28 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (1)
  • aceeași lege Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Fără țintă (28)
  • art. 75 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • punctul 1 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art.75 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • articolul 2 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 11 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 13 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 15 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 52 alin. (1) lit. c) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • d) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 16 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (7) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 52 alin. (4) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 17 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • subpct. 2.5 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • 2.6 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 19 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 51 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 53 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (8) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 75 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 75 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (8) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • (10) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (9) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 75 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (10) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • subpct. 2.3 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.

Aprobat în ședința Guvernului din 11 martie 2026 Decizia protocolară nr. 9.21/2026

PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat amendamentele (LI nr. 01/01 din 16 februarie 2026 și AB nr. 28 din 18 februarie 2026) la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind costurile expertizei judiciare) (inițiativa legislativă a Guvernului nr.422 din 24 decembrie 2025), înaintate de către doamna Liliana Iaconi și domnul Alexandr Berlinschii, deputați în Parlament, și comunică următoarele.

Amendamentele au fost înaintate în conformitate cu art. 58 și 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Amendamentul LI nr. 01/01 din 16 februarie 2026 privind propunerea de completare a art. 75 alin. (7) din Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar se consideră irelevant, întrucât formularea propunerii este ambiguă. Noțiunea de „organ central de specialitate” nu este definită în textul legii, ceea ce generează incertitudine juridică și dificultăți de aplicare. De asemenea, toate argumentele autorului se referă la problematica autorităților publice bugetare în procesul vizat, fapt ce provoacă neclarități. Totodată, pentru situația în care o autoritate publică este parte într-un proces judiciar, modalitatea de achitare a cheltuielilor este deja reglementată de lege. În cazul în care o autoritate publică consideră necesară dispunerea unei expertize extrajudiciare, procedura aplicabilă este prevăzută la art. 75 alin. (1).

Mai mult decât atât, se menționează că obligația prezentării unei scrisori de garanție este justificată doar în situațiile în care ordonatorul expertizei achită costurile expertizei judiciare în baza unui contract de prestări servicii, aceasta având rolul de a garanta executarea obligației de plată.

În condițiile proiectului propus, în cauzele penale și contravenționale, costurile pentru efectuarea expertizei judiciare, inclusiv cele aferente serviciilor conexe, se acoperă din contul și în limitele mijloacelor financiare aprobate anual în bugetul instituției publice de expertiză judiciară. Astfel, ordonatorul expertizei nu mai are obligația de achitare directă a acestor servicii.

Prin urmare, instituirea obligației de prezentare a scrisorii de garanție devine nejustificată și contrară scopului proiectului, care urmărește simplificarea procedurii și eliminarea sarcinilor administrative inutile.

Cu referire la amendamentul AB nr. 28 din 18 februarie 2026 se comunică următoarele:

1. La punctul 1, se menționează că redacția propusă de autor pentru art.227 alin. (2) pct. 22) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 este echivocă, predispusă să genereze dubii de interpretare și aplicare eronată a legii.

Totodată, potrivit redacției noi propuse pentru art.75 alin. (1) în proiectul de lege, Guvernul urmează să stabilească serviciile aferente efectuării expertizei judiciare și tarifele pentru acestea. Astfel, completarea proiectului cu unele dintre acestea ar limita norma în cauză și respectiv împuternicirea delegată Guvernului.

Drept remarcă, actualmente tarifele pentru serviciile de expertiză judiciară și extrajudiciară, precum și pentru alte servicii prestate de instituțiile publice de expertiză judiciară sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 194/2017 pentru aprobarea tarifelor la serviciile de expertiză judiciară și extrajudiciară.

2. Referitor la modificările propuse la Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar:

2.1. Modificarea propusă de autor la articolul 2 contravine principiului clarității și previzibilității, deoarece instituie o incoerență terminologică și conceptuală prin asimilarea solicitării de expertiză extrajudiciară formulată de avocat cu un act de dispunere a expertizei judiciare. Prin definiție, expertiza judiciară reprezintă un mijloc de probă dispus de organele de urmărire penală sau de instanțele de judecată în cadrul unui proces pendinte. Extinderea acestei categorii cu actele emise de avocat (expertize extrajudiciare) va genera incertitudini cu privire la statutul raportului de expertiză, modalitatea de plată a expertului și limitele răspunderii profesionale a acestuia.

2.2. În contextul propunerii de modificare la art. 11 alin. (2), potrivit căreia cuvintele „cu prevederile legislației de procedură” se vor substitui cu cuvintele „cu prevederile prezentei legi”, se subliniază faptul că expertiza judiciară este, prin natura sa, un procedeu probatoriu desfășurat în cadrul unui proces civil, penal sau contravențional, reglementat prin codurile de procedură aplicabile. Substituirea trimiterii la „legislația de procedură” cu „prezenta lege” va crea un conflict de norme, deoarece Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar este o lege specială ce reglementează organizarea activității, nu desfășurarea procesului propriu-zis, respectiv nu poate substitui normele de procedură care guvernează administrarea probelor.

2.3. Cu privire la art. 13 alin. (2), se consideră inoportună completarea acestuia, întrucât aplicarea în practică ar putea genera impedimente reale în efectuarea expertizelor judiciare.

Cu titlu de exemplu, în cazul expertizelor privind mijloacele și tehnologiile informaționale, expertul sau conducătorul instituției de expertiză judiciară nu poate estima cu exactitate timpul necesar pentru soluționarea întrebărilor formulate, în special în situația în care expertizele sunt efectuate în ordine succesivă, în funcție de volumul de lucru existent. De asemenea, nu poate fi anticipat termenul necesar pentru utilizarea softurilor specializate destinate deblocării dispozitivelor informaționale mobile sau staționare, realizării copiilor criminalistice și procesării ulterioare a datelor.

Situația devine și mai complexă în cazul examinării serverelor de date sau a informațiilor stocate pe medii virtuale (cloud), unde volumul și structura datelor pot influența semnificativ durata examinării. Totodată, ritmul accelerat al dezvoltării tehnologice generează în permanență noi provocări în domeniu, ceea ce impune menținerea unei marje rezonabile de flexibilitate în stabilirea și prelungirea termenelor de efectuare a expertizelor. În aceste condiții, limitarea prelungirii termenului pentru aceleași motive ar putea afecta calitatea și eficiența actului de expertiză judiciară.

2.4. Completarea propusă de autor la art. 15 se consideră inutilă, întrucât Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar deja prevede la art. 52 alin. (1) lit. c) și d) obligația expertului judiciar de a nu distruge obiectele examinate, de a nu modifica substanțial caracteristicile fără consimțământul scris al ordonatorului expertizei și de a asigura integritatea maximă a obiectelor și a materialelor examinate.

2.5. Cu referire la amendamentul propus la art. 16, se atrage atenția la faptul că completarea articolului cu alin. (7) este inoportună, or aceasta contravine prevederilor art. 19 alin. (2) din Legea nr.68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, care stabilesc în mod expres obligația solicitantului de a anexa la cerere toate informațiile și materialele necesare pentru efectuarea completă a cercetării.

În aceeași ordine de idei, este important de menționat că art. 52 alin. (4) din aceeași lege stabilește că în desfășurarea activității sale, expertul judiciar are interdicție de a contacta personal părțile în proces, dacă acest lucru pune la îndoială imparțialitatea sa, precum și de a aduna în mod independent materiale pentru efectuarea expertizei.

Această prevedere are rolul de a garanta că expertul este un subiect neutru care evaluează probe doar în baza materialelor furnizate de ordonator, neavând dreptul de a acumula materiale în mod independent.

Implicarea activă a expertului în procesul de acumulare a obiectelor/materialelor din posesia autorităților poate fi interpretată ca o depășire a atribuțiilor de serviciu, fapt ce poate atrage recuzarea expertului sau excluderea raportului de expertiză din probatoriu pe motiv de lipsă de imparțialitate.

2.6. Pentru amendamentul propus la art. 17, se reiterează obiecțiile expuse anterior, prin care s-a subliniat faptul că expertul este un subiect procesual neutru. Acesta evaluează probele doar în baza materialelor furnizate de către ordonator, neavând competența de a acumula materiale în mod independent. Asumarea unor activități de investigare de către expertul judiciar contravine principiilor de activitate în domeniul expertizei judiciare – legalitatea, respectarea drepturilor și libertăților persoanei, independența expertului, obiectivitatea și plenitudinea cercetărilor, confidențialitatea, imparțialitatea și echitatea etc.

2.7. Raționamentele expuse la subpct. 2.5 și 2.6 sunt valabile și pentru modificarea propusă pentru art. 19.

2.8. La propunerea de completare a art. 51 alin. (1) cu lit. (l) care va prevedea acordarea unui adaos de performanță pentru expertizele efectuate în termen și cu respectarea standardelor de calitate, se menționează că instituirea unui spor salarial, suplimentar drepturilor salariale prevăzute de Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (în conformitate cu care se salarizează experții judiciari) contravine prevederilor art. 1 alin. (3) din legea menționată, care prevede că modul și condițiile de salarizare a personalului din sectorul bugetar țin în exclusivitate de respectiva lege și nu pot fi obiectul de reglementare a altor acte normative, cu excepția celor ce rezultă din legea respectivă.

Totodată, propunerea înaintată va genera cheltuieli bugetare suplimentare cu caracter permanent.

Mai mult decât atât, amendamentul înaintat nu prezintă argumentările de rigoare cu privire la norma ce se propune a fi instituită, estimarea impactului financiar anual, sursa de acoperire a cheltuielilor ce se impun, precum și analiza sustenabilității pe termen mediu.

În lipsa acestor elemente, propunerea contravine prevederilor art.17 alin. (2) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, potrivit cărora pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor și/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget; prevederilor art.131 alin. (6) din Constituția Republicii Moldova care stipulează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare; precum și cerințelor art.47 alin. (6) din Legea nr.797/1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, potrivit cărora în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Totodată, instituirea unui spor distinct potrivit criteriilor propuse creează premise pentru revendicări similare din partea altor categorii de personal din sectorul bugetar, cu impact sistemic asupra fondului de salarizare.

Respectarea termenelor și a standardelor de calitate constituie obligații funcționale inerente exercitării atribuțiilor de serviciu ale expertului judiciar, fiind deja acoperite de salariul de bază și de componentele salariale stabilite prin cadrul normativ existent.

Remunerarea suplimentară pentru îndeplinirea obligațiilor de bază poate genera suprapuneri între componentele salariale ce au stat la baza formării salariului lunar al funcției de expert judiciar, precum și distorsiuni în aplicarea principiului echității și tratamentului unitar.

De asemenea, se accentuează asupra faptului că în etapa actuală una dintre prioritățile Guvernului este reforma salarială, care reprezintă o parte componentă a Agendei de reforme 2025-2027 a Planului de creștere al Republicii Moldova.

Astfel, în faza curentă, Ministerul Finanțelor este în proces de revizuire a sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar, inclusiv de evaluare a funcțiilor bugetare. Evaluarea funcțiilor din sectorul bugetar va permite repoziționarea acestora conform noii grile de salarizare, cu atribuirea claselor de salarizare, ținând cont de responsabilitățile, sarcinile, efortul depus și condițiile de muncă exercitată. Aceste acțiuni vor permite consolidarea unui sistem de salarizare echitabil, transparent și modern, aliniat la standardele europene și cerințelor actuale ale administrației publice din Republica Moldova.

2.9. În vederea modificărilor propuse la art. 53, se atrage atenția asupra faptului că acestea vor genera dificultăți de interpretare și aplicare.

Mecanismul instituit de către autorul amendamentului contravine cadrului normativ special din domeniul financiar, ceea ce poate genera confuzii în aplicare. Mai mult decât atât, introducerea unui termen derogatoriu de 30 de zile într-o lege specială care reglementează expertiza judiciară va genera conflicte normative și dificultăți operaționale, fragmentând cadrul unitar normativ al execuției bugetare.

Suplimentar, mecanismul de plată și restituire a sumelor, inclusiv în caz de restituire a materialelor fără executare, este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 194/2017 pentru aprobarea tarifelor la serviciile de expertiză judiciară și extrajudiciară.

Prin urmare, reglementarea restituirii trebuie să rămână sub incidența normelor în materie financiară pentru a evita paralelismele legislative.

Argumentele invocate mai sus sunt relevante și pentru alin. (8) propus spre completare în cadrul art. 75.

2.10. Cu referire la modificările propuse la art. 75, și anume, completarea cu alin. (8) și (10), este de reținut că taxele percepute de către instituția de expertiză/expertul judiciar reprezintă venitul acesteia/acestuia și, respectiv, gestionarea lui poate fi realizată la decizia conducătorului instituţiei publice de expertiză judiciară sau a expertului judiciar căruia i-a fost dispusă efectuarea expertizei judiciare. De asemenea, penalizarea, în cazul prezentării raportului de expertiză cu întârziere, poate fi calificată drept presiune indirectă asupra independenței expertului.

Mai mult decât atât, în cazul expertului judiciar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui birou de expertiză judiciară, potrivit art. 76 alin. (1) din Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, raporturile dintre expertul judiciar și solicitantul de expertiză judiciară se stabilesc prin contract de prestări de servicii, iar o asemenea prevedere ar afecta libertatea contractuală.

De asemenea, alin. (9) nu se încadrează în structura logică a articolului, or, potrivit alin. (2) al aceluiași articol din proiectul de lege, în cauzele penale și contravenționale, costurile pentru efectuarea expertizei judiciare, inclusiv costurile pentru alte servicii aferente acesteia se acoperă din contul și în limitele bugetului aprobat al instituției publice de expertiză judiciară. Totodată, trimiterea la art. 12 alin. (2) din Legea nr. 137/2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor este lipsită de relevanță.

Drept remarcă, cu referire la „minori”, nu este clară calitatea acestora (parte vătămată, parte în litigiu civil sau inculpat). De asemenea, este de reținut că minorul nu este, de regulă, subiectul obligației de plată, în practică, acesta fiind reprezentantul legal.

Concomitent, propunerea de completare a art. 75 cu alin. (10) se consideră irelevantă, în baza argumentelor expuse la subpct. 2.3 din prezentul aviz. Totodată, se reține că depășirea termenului de efectuare a expertizei, din motive obiective, precum capacitatea tehnică limitată a echipamentelor, eventuale defecțiuni tehnice, concedii de odihnă, incapacitate temporară de muncă sau alte situații similare, nu poate constitui temei pentru sancționare și nici pentru atragerea unor consecințe financiare.

Suplimentar, se atrage atenția la faptul că propunerile pentru art. 2, 11, 13, 15-17, 19, 51 și 53 din Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar nu sunt relevante de a fi incluse în cadrul acestui proiect. Pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă și a principiului intervenției normative limitate la obiectul declarat, acestea se propun a fi excluse, urmând a fi analizate ulterior în baza activității de documentare, precum şi după consultarea părţilor interesate, or acestea propun intervenții ce ar afecta major activitatea experților judiciari și, respectiv, ar diminua valoarea probatorie a expertizelor.

În contextul celor menționate supra, se atestă că amendamentele propuse nu sunt justificate suficient și generează contradicții, afectează claritatea și previzibilitatea normelor și pot avea consecințe negative la aplicarea cadrului normativ.

Prin urmare, Guvernul nu susține amendamentele LI nr. 01/01 din 16 februarie 2026 și AB nr. 28 din 18 februarie 2026.