privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 902/2015 cu privire la Consiliul Național pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat
Trimiteri: 53 legate · 2 nerezolvateActe din afara site-ului: 2 părți legate de actul întreg · 1 fără adresăMonitorul Oficial: 2 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (2)
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (2)
- art. 3 (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
- art. 3 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
Din afara site-ului: fără adresă (1)
UE
În temeiul art. 54 alin. (1) din Legea nr. 28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 93-95, art. 139), cu modificările ulterioare, și al art. 2
din Legea nr. 112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 185-199, art. 442), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Prezenta hotărâre:
- transpune parțial Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013, CELEX: 32022R0922, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 160 din 15 iunie 2022;
- transpune art. 3 (1) (a), (c), (e), (g), (h), (i), (k), (l) și (2) din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624, CELEX: 32019R1896, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 259 din 14 noiembrie 2019.
1. Hotărârea Guvernului nr.902/2015 cu privire la Consiliul Național pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 2-12, art. 7), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.1. clauza de adoptare va avea următorul cuprins:
„În temeiul art.54 alin. (1) din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.93-95, art. 139), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:”;
1.2. se completează cu clauza de armonizare cu următorul cuprins:
„Prezenta hotărâre:
- transpune parțial Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013, CELEX: 32022R0922, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 160 din 15 iunie 2022;
- transpune art. 3 (1) (a), (c), (e), (g), (h), (i), (k), (l) și (2) din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624, CELEX: 32019R1896, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 259 din 14 noiembrie 2019”;
1.3. punctul 2 din hotărâre se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
„Regulamentul privind instituirea și funcționarea mecanismului național de control al calității managementului integrat al frontierei de stat și al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, conform anexei nr. 3”;
1.4. anexa nr. 1 va avea următorul cuprins:
„Anexa nr. 1
la Hotărârea Guvernului nr. 902/2015
COMPONENȚA Consiliului Național pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat
Ministrul afacerilor interne, președinte al Consiliului
Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne (responsabil de domeniul managementul integrat al frontierei de stat), vicepreședinte al Consiliului
Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor (responsabil de domeniul finanțe publice)
Secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe
Secretarul de stat al Ministerului Apărării (responsabil de domeniul politica de apărare)
Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (responsabil de domeniul transportului)
Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (responsabil de domeniul siguranța alimentelor)
Secretarul de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (responsabil de domeniul asistență socială)
Secretarul de stat al Ministerului Mediului (responsabil de domeniul protecția mediului)
Secretarul de stat al Ministerului Sănătății (responsabil de domeniul sănătate publică)
Șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne
Directorul Serviciului Vamal
Șeful Serviciului Consiliului Național de Securitate
Directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor
Directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate
Șeful Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne
Șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne
Șeful Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne
Directorul Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne
Directorul Instituției Publice Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică
Directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor
Directorul Instituției Publice Agenția Servicii Publice
Directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică
Directorul general al Agenției Proprietății Publice
Șeful Biroului politici de reintegrare al Cancelariei de Stat”;
1.5. anexa nr. 2 se modifică după cum urmează:
1.5.1. pe tot parcursul textului anexei, cuvintele „Strategiei naționale” se substituie cu cuvintele „Programului național”;
1.5.2. la punctul 5:
1.5.2.1. subpunctul 2) se completează cu textul „ , precum și respectarea obligațiilor şi angajamentelor Republicii Moldova prevăzute în convențiile internaționale în domeniu”;
1.5.2.2. subpunctele 4) și 5) vor avea următorul cuprins:
„4) aprobă conceptul şi obiectivele Programului național de management integrat al frontierei de stat, precum și ale programului anual de evaluare a managementului integrat al frontierei de stat și al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, elaborate pe baza propunerilor prezentate de autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;
5) adoptă decizii în vederea asigurării coerenţei și controlului calității în procesul de elaborare şi implementare a politicilor în domeniul managementului integrat al frontierei de stat și al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat”;
1.5.2.3. la subpunctul 6), după cuvintele „cu normele” se introduc cuvintele „juridice europene”;
1.5.3. la punctul 8:
1.5.3.1. în partea dispozitivă, cuvintele „Direcției politici în domeniul managementului integrat al frontierei de stat” se substituie cu cuvintele „subdiviziunii interne responsabile de domeniul managementului integrat al frontierei de stat din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne”;
1.5.3.2. subpunctul 2) va avea următorul cuprins:
„2) informează, cu cel puțin 30 de zile înainte de data preconizată a ședinței, membrii Consiliului autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat și invitații la ședință cu privire la data planificată a ședinței și le transmite agenda preliminară, precum și materialele aferente, în vederea coordonării agendei și/sau confirmării participării”;
1.5.3.3. subpunctul 6) va avea următorul cuprins:
„6) planifică şi coordonează evaluările privind modalităţile de aplicare a măsurilor stabilite în cadrul Programului naţional de management integrat al frontierei de stat, precum și a celor prevăzute în programul anual de evaluare, aprobat de Consiliu, şi prezintă propuneri pentru corelarea strategiilor în domeniu, adoptate la nivelul autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat”;
1.5.3.4. se completează cu subpunctul 9) cu următorul cuprins:
„9) exercită atribuțiile aferente mecanismului național de control al calității în domeniul managementului integrat al frontierei de stat și al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, conform prevederilor din anexa nr. 3”;
1.5.4. la punctul 13, cuvântul „anual” se substituie cu cuvântul „semestrial”;
1.5.5. la punctul 17, după cuvintele „de către membrii Consiliului” se introduce textul „cu cel puțin 10 zile înainte de data planificată a ședinței”;
1.5.6. la punctul 21, textul „secretarul ședinței, gestionarea acestor informații asigurându-se de” se exclude;
1.5.7. punctul 22 va avea următorul cuprins:
„22. Documentele privind activitatea Consiliului se plasează pe site-ul web oficial al Ministerului Afacerilor Interne la compartimentul Transparența/Comisii de profil/Consiliul Național pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat.”;
1.6. se completează cu anexa nr. 3 cu următorul cuprins:
„Anexa nr. 3
la Hotărârea Guvernului nr. 902/2015
REGULAMENT privind instituirea și funcționarea mecanismului național de control al calității managementului integrat al frontierei de stat și al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Mecanismul național de control al calității are drept scop asigurarea implementării managementului integrat al frontierei de stat (în continuare – MIFS) la nivel strategic și operațional de către autoritățile din sistemul MIFS, precum și pregătirea pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen. Rezultatele aplicării mecanismului național de control al calității servesc drept bază pentru dezvoltarea continuă a componentelor MIFS și a condițiilor necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ului Schengen, precum și pentru stabilirea priorităților privind utilizarea instrumentelor de finanțare relevante.
2. În sensul prezentului Regulament se definesc următoarele noțiuni:
2.1. acquis-ul Schengen – dispozițiile integrate în cadrul Uniunii Europene în conformitate cu Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și actele care se bazează pe acestea sau care au legătură cu acestea;
2.2. constatare a neconformității – identificarea unei situații potrivit căreia cadrul normativ sau modul în care acesta este pus în aplicare nu corespunde unui nivel adecvat de implementare a componentelor managementului integrat al frontierei de stat și de îndeplinire a condițiilor necesare pentru aplicarea
acquis-ului Schengen;
2.3. deficiență gravă – situație atribuită uneia sau mai multor constatări ale neconformității în domeniul componentelor managementului integrat al frontierei de stat și condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen și care, în mod individual sau combinate între ele, riscă să constituie o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului sau să aibă, în timp, un impact negativ semnificativ asupra performanței generale a statului în implementarea componentelor managementului integrat al frontierei de stat și îndeplinirea condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen;
2.4. evaluare – ansamblu de activități prevăzute în programul anual de evaluare, aprobat de Consiliului Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, prin care se verifică implementarea componentelor managementului integrat al frontierei de stat;
2.5. evaluare neanunțată – evaluare care nu este inclusă în programul de evaluare, prin care se verifică aplicarea componentelor MIFS de către una sau mai multe autorități din sistemul MIFS în unul sau mai multe domenii de activitate;
2.6. evaluare periodică – evaluare realizată în mod regulat, planificată prin programul anual de evaluare, prin care se verifică modul de implementare de către o autoritate sau un grup de autorități din sistemul MIFS a tuturor componentelor MIFS și al pregătirii de ansamblu pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen în vederea evaluării performanței generale a statului;
2.7. evaluare tematică – evaluare cu caracter specific, inclusă în programul anual de evaluare, menită să furnizeze o analiză a gradului de adecvare, în baza analizelor de risc, a cadrului normativ sau a practicilor autorităților din sistemul MIFS rezultate din acesta, la aplicarea anumitor componente ale MIFS și îndeplinirea anumitor condiții necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen;
2.8. mecanism național de control al calității – evaluarea și monitorizarea aplicării componentelor MIFS și al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen;
2.9. monitorizare – activități de verificare a progresului înregistrat în punerea în aplicare a recomandărilor din raportul de evaluare sau în implementarea unui plan de acțiune ca urmare a unei evaluări care a identificat o deficiență gravă;
2.10. observator – expert desemnat de o autoritate sau o instituție publică, o organizație nonguvernamentală din Republica Moldova și/sau un organ, un oficiu sau o agenție din Uniunea Europeană care participă la evaluare sau la o activitate de monitorizare.
3. Mecanismul național de control al calității este coordonat de Consiliul Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (în continuare – Consiliu) prin aprobarea programului anual de evaluare și implementat de către autoritățile din sistemul MIFS. Planificarea și coordonarea activităților de evaluare și monitorizare prevăzute în programul anual de evaluare se realizează de către secretariatul Consiliului, sprijinit tehnic de un grup de lucru pentru controlul calității.
3.1. Mecanismul național de control al calității are la bază mecanismul de evaluare Schengen și componentele gestionării europene integrate a frontierelor, după cum urmează:
3.1.1. controlul la frontiere, care include măsuri de facilitare a trecerii legale a frontierelor și, după caz: măsuri legate de prevenirea și depistarea criminalității transfrontaliere la frontierele externe, în principal traficul de migranți, traficul de persoane și terorism; și mecanisme și proceduri pentru identificarea persoanelor vulnerabile și a minorilor neînsoțiți, și pentru identificarea persoanelor care au nevoie de protecție internațională sau doresc să solicite protecție internațională și informarea și îndrumarea acestor persoane;
3.1.2. operațiunile de căutare și de salvare a persoanelor aflate în pericol pe mare, lansate și efectuate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 656/2014 și cu dreptul internațional, desfășurate în situații care pot surveni în cursul operațiunilor de supraveghere a frontierelor pe mare;
3.1.3. analiza de risc pentru securitatea internă și analiza amenințărilor susceptibile să afecteze funcționarea sau securitatea frontierelor externe;
3.1.4. schimbul de informații și cooperarea între statele membre în domeniile reglementate de Regulamentul (UE) 2019/1896, precum și schimbul de informații și cooperarea între statele membre și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, inclusiv sprijinul coordonat de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă;
3.1.5. cooperarea interinstituțională între autoritățile naționale din fiecare stat membru responsabile de controlul la frontiere sau de alte sarcini efectuate la frontiere, precum și între autoritățile responsabile de returnarea din fiecare stat membru, inclusiv schimbul periodic de informații prin intermediul instrumentelor existente pentru schimbul de informații, inclusiv, după caz, cooperarea cu organismele naționale însărcinate cu protecția drepturilor fundamentale;
3.1.6. cooperarea dintre instituțiile, organele, oficiile și agențiile relevante ale Uniunii în domeniile care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2019/1896, inclusiv prin schimburi periodice de informații;
3.1.7. cooperarea cu țările terțe în domeniile acoperite de Regulamentul (UE) 2019/1896, cu un accent deosebit pe țările terțe învecinate și pe țările terțe care, pe baza unei analize de risc, au fost identificate drept țări de origine sau de tranzit pentru imigrația ilegală;
3.1.8. măsurile tehnice și operative în spațiul Schengen, care au legătură cu controlul la frontiere și care sunt concepute pentru a aborda imigrația ilegală și pentru a combate criminalitatea transfrontalieră într-un mod mai eficient;
3.1.9. returnarea resortisanților țărilor terțe care fac obiectul deciziilor de returnare emise de un stat membru;
3.1.10. utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv a sistemelor informatice la scară largă;
3.1.11. un mecanism de control al calității, în special mecanismul de evaluare Schengen, evaluarea vulnerabilității și eventuale mecanisme naționale, pentru a asigura punerea în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul gestionării frontierelor;
3.1.12. mecanisme de solidaritate, în special instrumentele de finanțare ale Uniunii;
3.1.13. drepturile fundamentale, educația și formarea, precum și cercetarea și inovarea – ca componente generale ale punerii în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor.
3.2. Următoarele componente ale MIFS, pe baza componentelor gestionării europene integrate a frontierelor relevante pentru Republica Moldova, sunt formulate pentru evaluare:
3.2.1. controlul la frontieră, prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere și protecția persoanelor vulnerabile;
3.2.2. analiza de risc pentru securitatea internă și analiza amenințărilor susceptibile să afecteze funcționarea sau securitatea frontierei de stat;
3.2.3. cooperarea interinstituțională;
3.2.4. cooperarea internațională;
3.2.5. mecanismele de solidaritate, în special instrumentele de finanțare;
3.2.6. măsurile tehnice și operative la nivel național;
3.2.7. returnarea și readmisia;
3.2.8. utilizarea tehnologiilor de ultimă generație;
3.2.9. respectarea drepturilor fundamentale;
3.2.10. educația și formarea profesională;
3.2.11. cercetarea și inovarea.
3.3. Părțile principale ale acquis-ului Schengen evaluate sunt următoarele:
3.3.1. gestionarea frontierelor externe;
3.3.2. absența controalelor la frontierele interne;
3.3.3. politica în domeniul vizelor;
3.3.4. returnarea;
3.3.5. sistemele informatice la scară largă care sprijină aplicarea acquis-ului Schengen;
3.3.6. cooperarea polițienească;
3.3.7. cooperarea judiciară în materie penală;
3.3.8. protecția datelor cu caracter personal.
4. Mecanismul național de control al calității instituit prin prezentul Regulament nu substituie mecanismele de evaluare și monitorizare stabilite prin alte acte normative.
Capitolul II
ECHIPA DE EVALUARE
Secțiunea 1
Misiunea Grupului de lucru pentru controlul calității
5. Grupul de lucru pentru controlul calității se constituie în cadrul Consiliului în conformitate cu prevederile pct. 9-12 din anexa nr. 2. Misiunea Grupului de lucru pentru controlul calității este facilitarea planificării și coordonării procesului de evaluare și monitorizare.
6. Grupul de lucru contribuie la:
6.1. asigurarea expertizei tehnice necesare pentru stabilirea obiectivelor și pentru întocmirea planurilor și a metodologiilor specifice de evaluare și monitorizare;
6.2. elaborarea actului interinstituțional comun al autorităților din sistemul MIFS privind efectuarea misiunii de evaluare și monitorizare;
6.3. coordonarea interinstituțională pentru identificarea, selecția și pregătirea evaluatorilor, pregătirea echipelor de evaluare și organizarea vizitelor;
6.4. ținerea unui registru de evidență a evaluatorilor naționali, inclusiv a pregătirii și a calificărilor acestora;
6.5. elaborarea rapoartelor finale de evaluare și monitorizare, care includ concluzii și recomandări privind măsurile necesare pentru soluționarea problemelor identificate în timpul misiunilor de evaluare.
Secțiunea a 2-a
Organizarea și funcționarea echipei de evaluare
7. Echipa de evaluare se constituie printr-un act inter-instituțional comun privind efectuarea misiunii de evaluare, emis de autoritățile din sistemul MIFS ai căror angajați participă la misiunea de evaluare. Actul interinstituțional comun conține, cel puțin, următoarele informații:
7.1. componența și coordonatorul echipei de evaluare;
7.2. scopul și obiectivele misiunii de evaluare;
7.3. metodele misiunii de evaluare;
7.4. tematica/subiectul evaluării;
7.5. autoritatea/autoritățile din sistemul MIFS și/sau, după caz, subdiviziunea/subdiviziunile interne ale acesteia/acestora care urmează a fi evaluate;
7.6. data inițierii și finalizării misiunii de evaluare;
7.7. asigurarea logistică a echipei de evaluare pe perioada misiunii de evaluare (transport, spațiu de lucru etc.).
8. Secretariatul Consiliului, în funcție de programul anual de evaluare, invită autoritățile din sistemul MIFS să desemneze specialiști în calitate de membri ai echipei de evaluare. În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea invitației, conducătorii autorităților din sistemul MIFS desemnează și comunică secretariatului Consiliului numele și datele de contact ale specialiștilor desemnați.
9. Secretariatul Consiliului poate invita autorități sau instituții publice, organizații neguvernamentale din Republica Moldova și/sau organe, oficii sau agenții ale Uniunii Europene să desemneze observatori. Pentru invitație și răspuns se aplică termenele prevăzute la pct. 8.
10. Membrii echipei de evaluare și/sau monitorizare, precum și observatorii dețin calificări corespunzătoare, inclusiv cunoștințe teoretice solide și experiență practică în domeniile vizate de evaluare și monitorizare, precum și cunoștințe temeinice privind principiile, procedurile și tehnicile de evaluare. Observatorii sprijină echipa de evaluare la invitația secretariatului Consiliului, fără a participa la procesul decizional intern.
11. Membrii echipei de evaluare își păstrează calitatea deținută în cadrul autorităților din care provin, precum și toate drepturile ce decurg din această calitate. Sarcinile echipei de evaluare se realizează de către membrii acesteia în cadrul atribuțiilor de serviciu, fără remunerare suplimentară. Pe durata desfășurării misiunilor de evaluare, de regulă, membrii echipei de evaluare sunt exonerați de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de bază.
12. Coordonatorul echipei de evaluare:
12.1. asigură îndeplinirea atribuțiilor echipei de evaluare;
12.2. reprezintă echipa de evaluare în relațiile cu secretariatul Consiliului, cu Grupul de lucru pentru controlul calității, cu Consiliul, precum și cu alte autorități și organizații naționale și internaționale;
12.3. aprobă planul misiunii de evaluare;
12.4. semnează actele echipei de evaluare;
12.5. stabilește modalitatea de lucru și particularitățile de realizare a misiunii de evaluare;
12.6. prezintă rezultatele evaluării în cadrul Consiliului.
Secțiunea a 3-a
Planificarea și efectuarea misiunilor de evaluare și monitorizare
13. Misiunile de evaluare și monitorizare se efectuează în baza programului anual de evaluare, aprobat de Consiliu, conform planificării propuse de secretariatul Consiliului, ținând cont de propunerile, recomandările și informațiile prezentate de Grupul de lucru pentru controlul calității.
14. Evaluările pot fi periodice sau tematice și pot fi combinate cu activități de monitorizare.
15. Evaluările periodice realizate prin intermediul vizitelor reprezintă principalul mijloc de evaluare.
16. Consiliul poate organiza evaluări neanunțate, în special atunci când ia cunoștință de probleme emergente sau sistemice care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra funcționării MIFS, inclusiv circumstanțe care ar constitui o amenințare la adresa ordinii publice și/sau securității naționale, precum și atunci când are motive să considere că au loc încălcări grave ale drepturilor omului. Decizia privind organizarea unei evaluări neanunțate poate fi adoptată în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului, prin unanimitate.
17. Misiunile de evaluare și activitățile de monitorizare pot fi efectuate prin intermediul vizitelor la fața locului, precum și al chestionarelor sau, în mod excepțional, al altor metode la distanță. În funcție de necesități, vizitele la fața locului și chestionarele pot fi efectuate independent sau în combinație cu altă metodă, după caz.
18. Anual, până la data de 15 noiembrie, autoritățile din sistemul MIFS prezintă secretariatului Consiliului propuneri privind controlul calității la nivel național (prin activități de evaluare și monitorizare) pentru anul următor, precum și informații privind riscurile relevante care trebuie luate în considerare. Propunerile sunt aduse la cunoștință tuturor membrilor Consiliului și încorporate în programul anual de evaluare și monitorizare, pentru a fi aprobat de Consiliu.
19. Grupul de lucru pentru controlul calității elaborează și înaintează secretariatului Consiliului planul misiunii de evaluare, inclusiv propunerile de activități pregătitoare și documentația de implementare (chestionare cu termen de răspuns) necesare pentru a asigura eficiența, acuratețea și coerența misiunilor de evaluare.
20. Planul misiunii de evaluare se aprobă ca anexă la actul interinstituțional comun privind efectuarea misiunii de evaluare. Secretariatul Consiliului transmite planul misiunii de evaluare autorității din sistemul MIFS care urmează a fi evaluată cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data din programul anual de evaluare la care este planificată inițierea misiunii de evaluare.
21. Membrii echipei de evaluare responsabile de vizita la fața locului au obligația să dețină și să prezinte documentele de identificare, actul interinstituțional comun privind efectuarea misiunii de evaluare și planul misiunii de evaluare, care îi autorizează să efectueze o astfel de vizită, în conformitate cu prezentul Regulament.
22. Autoritatea din sistemul MIFS sau subdiviziunea internă a acesteia, supusă evaluării, trebuie să permită echipei de evaluare responsabile de vizita la fața locului să-și exercite mandatul prevăzut în actul interinstituțional comun privind efectuarea misiunii de evaluare și planul misiunii de evaluare.
23. Echipei de evaluare responsabile de vizita la fața locului i se asigură accesul deplin și neîngrădit la toate zonele, sediile și sectoarele de responsabilitate, precum și la documentele necesare ale autorității din sistemul MIFS și/sau subdiviziunii interne a acesteia, supuse evaluării, cu condiția respectării regimului de acces în sectoarele supuse evaluării, precum și a prevederilor din domeniul secretului de stat/clasificat, informațiilor oficiale cu acces limitat (informațiilor cu caracter confidențial și secretului comercial), securității informaționale și protecției datelor cu caracter personal.
24. Autoritatea din sistemul MIFS sau subdiviziunea internă a acesteia, supusă evaluării, desemnează un reprezentant care va asista echipa de evaluare responsabilă de vizita la fața locului în îndeplinirea misiunii sale.
25. Autoritatea din sistemul MIFS sau subdiviziunea internă a acesteia, supusă evaluării, poate prezenta și distribui, inclusiv în avans, membrilor echipei de evaluare responsabile de vizita la fața locului materiale informative privind misiunea, atribuțiile, specificul activității, dotarea, rezultatele înregistrate, problematica și alte date relevante misiunii de evaluare.
26. La sfârșitul activității de evaluare, în cazul identificării unei deficiențe grave, la propunerea echipei de evaluare, prin intermediul secretariatului Consiliului, autoritatea evaluată este informată în scris cu privire la deficiențele grave constatate. Guvernul, prin intermediul secretariatului Consiliului, este, de asemenea, informat fără întârziere cu privire la deficiențele grave identificate. Termenul pentru informarea autorității și a Guvernului privind deficiențele grave identificate nu va depăși 3 zile lucrătoare din momentul încheierii activității de evaluare.
27. Autoritatea evaluată ia măsuri de remediere imediate, prin mobilizarea mijloacelor operaționale și financiare disponibile. Autoritatea evaluată informează fără întârziere, dar nu mai târziu de 5 zile din momentul comunicării despre identificarea deficienței grave, Consiliul și celelalte autorități cu privire la măsurile imediate de remediere întreprinse sau cu privire la planul de acțiuni elaborat pentru remedierea deficienței grave identificate.
28. În cazul în care a fost elaborat un plan de acțiune conform pct. 27, autoritatea evaluată prezintă Consiliului, în termen de 30 de zile, prin intermediul secretariatului Consiliului, un raport privind punerea în aplicare a planului de acțiune pentru remedierea deficienței grave. La fiecare 6 luni, autoritatea actualizează raportul privind implementarea planului de acțiune, până când Consiliul consideră că planul de acțiune a fost pus în aplicare integral. În funcție de natura deficiențelor și de stadiul punerii în aplicare a recomandărilor, Consiliul, în consultare cu autoritatea evaluată, poate impune acesteia o frecvență a raportării diferită.
29. În paralel, Consiliul informează autoritățile și instituțiile publice relevante cu privire la deficiența gravă, în vederea asigurării de către acestea a unui posibil sprijin către autoritatea evaluată pentru remedierea deficienței constatate.
30. După fiecare misiune de evaluare, în cel mult 30 de zile, echipa de evaluare întocmește un raport de evaluare, care se bazează pe constatările vizitei la fața locului și/sau pe chestionar. În cazul în care a fost identificată o deficiență gravă, proiectul raportului de evaluare include, în primul rând, constatările care conduc la stabilirea unei deficiențe grave. Titlul și concluzia raportului de evaluare indică în mod clar faptul că a fost constatată o deficiență gravă sau au fost constatate deficiențe grave.
31. La elaborarea proiectului raportului de evaluare, echipa de evaluare ia în considerare răspunsurile la chestionar, orice informație suplimentară obținută și verificată în cursul activității de evaluare și constatările activității de evaluare. Rapoartele de evaluare pot include materiale documentare și digitale în sprijinul constatărilor. Echipa de evaluare, poate solicita, prin intermediul secretariatului Consiliului, contribuția membrilor Grupului de lucru pentru controlul calității la elaborarea proiectului raportului de evaluare.
32. Echipa de evaluare transmite spre consultare, prin intermediul secretariatului Consiliului, proiectul raportului de evaluare autorității din sistemul MIFS supusă evaluării.
33. Autoritatea din sistemul MIFS, supusă evaluării, își prezintă obiecțiile și propunerile cu privire la proiectul raportului de evaluare în termen, de regulă, de 10 zile lucrătoare de la primirea acestuia. La solicitarea echipei de evaluare, prin intermediul secretariatului Consiliului sau al autorității din sistemul MIFS, supuse evaluării, pot fi organizate ședințe pentru ajustarea raportului. Obiecțiile și propunerile autorității din sistemul MIFS, supuse evaluării, vor fi reflectate în proiectul raportului de evaluare.
34. Echipa de evaluare poate propune transmiterea, prin intermediul secretariatului Consiliului, a proiectului raportului de evaluare și a comentariilor autorității din sistemul MIFS, supuse evaluării, și celorlalte autorități din sistemul MIFS, cu acordul autorității supuse evaluării. Autoritățile din sistemul MIFS prezintă secretariatului Consiliului observații cu privire la proiectul raportului de evaluare, răspunsul la chestionar și la observațiile autorității din sistemul MIFS vizate în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea acestora.
35. În cazul în care autoritatea din sistemul MIFS evaluată contestă în mod substanțial conținutul proiectului de raport de evaluare sau natura unei constatări, raportul care urmează să fie adoptat de Consiliu se limitează la constatări și nu conține recomandări. În acest caz, măsurile de executare a recomandărilor Consiliului se prezintă Guvernului prin intermediul secretariatului Consiliului, în cel mult 4 luni de la încheierea activității de evaluare, pentru a fi adoptate prin dispoziție a Guvernului. Prevederile prezentului punct nu sunt aplicabile în cazul în care a fost identificată o deficiență gravă.
36. Echipa de evaluare definitivează proiectul raportului de evaluare și îl prezintă Consiliului prin intermediul secretariatului. Consiliul adoptă raportul de evaluare și îl transmite autorităților din sistemul MIFS pentru întreprinderea măsurilor ce se impun. Raportul de evaluare este cu caracter de recomandare.
37. Raportul de evaluare conține aspectele calitative, cantitative, operaționale, administrative și organizaționale, după caz, și enumeră orice deficiențe grave și constatări identificate în timpul misiunii de evaluare.
38. Constatările din raportul de evaluare pot fi evaluate în una dintre categoriile următoare:
38.1. bune practici;
38.2. necesită îmbunătățiri;
38.3. neconform.
39. Raportul de evaluare conține recomandări de măsuri de remediere vizând neconformitățile și domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri care au fost identificate în cursul evaluării și indică prioritățile pentru punerea în aplicare a recomandărilor respective.
40. Raportul de evaluare poate fixa termene rezonabile, stabilite în cooperare cu autoritatea din sistemul MIFS în cauză, pentru punerea în aplicare a recomandărilor.
41. Raportul de evaluare poate servi drept sursă pentru elaborarea documentelor de politici publice în domeniul MIFS, a planurilor de acțiuni ale autorităților din sistemul MIFS, precum și a altor documente de planificare relevante.
42. Anual, dar nu mai târziu de 1 decembrie, precum și la necesitate, secretariatul Consiliului prezintă președintelui Consiliului un raport de totalizare, care conține informații privind misiunile de evaluare efectuate în anul respectiv, concluziile desprinse în urma evaluărilor și stadiul îndeplinirii recomandărilor.
43. Secretariatul Consiliului asigură gestionarea materialelor aferente misiunilor de evaluare.”
2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
3. Prevederile punctului 3.1 din Regulamentul privind instituirea și funcționarea mecanismului național de control al calității managementului integrat al frontierei de stat și al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, se aplică din data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul afacerilor externe Mihail Popșoi
Viceprim-ministru,
ministrul infrastructurii
și dezvoltării regionale Vladimir Bolea
Ministrul afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin
Ministrul finanțelor Andrian Gavriliță
Ministrul apărării Anatolie Nosatîi
Ministrul mediului Gheorghe Hajder
Ministrul sănătății Emil Ceban
Ministrul agriculturii
și industriei alimentare Ludmila Catlabuga
Nr. 62. Chişinău, 18 februarie 2026.