Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la protecţia punctelor geodezice pe teritoriul Republicii Moldova

HOTĂRÂRE nr. 29 din 14.01.1994 · GUVERNUL · publicat 30.04.1994
Modificat prin: HG44 din 04.02.26, MO69-71/05.02.26 art.44
pe legis.md
Trimiteri: 14 legateMonitorul Oficial: 7 trimiteri

NOTĂ:

Pe tot parcursul textului, cuvintele „puncte geodezice permanente”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „puncte geodezice”, la forma gramaticală corespunzătoare;

pe tot parcursul textului Regulamentului, cuvintele „Serviciul de Stat pentru Supravegherea Geodezică al Republicii Moldova” și cuvintele „Serviciul de Stat pentru Supraveghere Geodezică”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG44 din 04.02.26, MO69-71/05.02.26 art.44; în vigoare 05.02.26

Ținând cont de importanţa reţelelor geodezice pentru domeniile economiei, ştiinţei şi apărării ale republicii, Guvernul Republicii Moldova hotărăște:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la protecţia punctelor geodezice pe teritoriul Republicii Moldova (se anexează).

2. Se stabilește că punctele geodezice (punctele rețelei geodezice naționale de ordinul 0, 1 și 2; reperele și mărcile de nivelment; punctele rețelei gravimetrice; punctele Arcului Geodezic Struve și rețeaua de stații permanente ale sistemului național de poziționare) sunt proprietate de stat și se află sub protecția statului.

Destinația și modul de folosință ale terenurilor pe care sunt amplasate punctele geodezice sunt reglementate de legislația din domeniul funciar.

[Pct.2 în redacția HG44 din 04.02.26, MO69-71/05.02.26 art.44; în vigoare 05.02.26]

21. Punctul geodezic Rudi, parte a Arcului Geodezic Struve, recunoscut drept obiect de patrimoniu național și internațional, se află sub protecția statului, fiind înscris, potrivit legislației, în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

[Pct.21 introdus prin HG44 din 04.02.26, MO69-71/05.02.26 art.44; în vigoare 05.02.26]

22. Orice punct geodezic aparținând Arcului Geodezic Struve, identificat pe teritoriul Republicii Moldova, se supune reglementărilor privind protecția, conservarea și evidența monumentelor, prevăzute de legislația în domeniul ocrotirii monumentelor.

[Pct.22 introdus prin HG44 din 04.02.26, MO69-71/05.02.26 art.44; în vigoare 05.02.26]

3. Pentru încălcarea modului stabilit de protecţie a punctelor geodezice şi afectarea integrităţii reţelelor geodezice, persoanele juridice şi fizice poartă răspundere în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

4. Realizarea prevederilor prezentei hotărâri se va efectua din contul și în limitele mijloacelor financiare aprobate prin legea bugetară anuală, precum și din alte surse legale.

[Pct.4 în redacția HG44 din 04.02.26, MO69-71/05.02.26 art.44; în vigoare 05.02.26]

41. Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru asigură coordonarea activităților de planificare, dezvoltare, protecție, conservare, monitorizare și raportare privind punctele geodezice, realizând politica de stat în domeniu prin intermediul entităților publice subordonate și, în limitele competențelor legale, în cooperare cu alte entități publice competente, inclusiv cu autoritățile administrației publice centrale și locale, pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor naționale și internaționale ale Republicii Moldova.

[Pct.41 introdus prin HG44 din 04.02.26, MO69-71/05.02.26 art.44; în vigoare 05.02.26]

42. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru.

[Pct.42 introdus prin HG44 din 04.02.26, MO69-71/05.02.26 art.44; în vigoare 05.02.26]

5. Se abrogă Hotărârea Sovietului Miniştrilor al R.S.S.M. din 15 decembrie 1951 nr.1700 "Cu privire la protecţia reperilor geodezice" (în redacţia hotărârii Sovietului Miniştrilor al R.S.S.M. din 31 martie 1983 nr.129).

PRIM-MINISTRU

AL REPUBLICII MOLDOVA Andrei SANGHELI

Nr. 29 Chişinău, 14 ianuarie 1994

Aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 14 ianuarie 1994 nr.28

REGULAMENT cu privire la protecţia punctelor geodezice pe teritoriul Republicii Moldova

I.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Reţeaua geodezică este un sistem de puncte plasate pe suprafața pământului, marcate, fixate pe teren prin semne şi centre speciale, a căror poziţie absolută şi relativă este determinată planimetric şi altimetric.

Reţelele geodezice servesc drept bază planimetrică şi altimetrică pentru ridicările topografice şi întocmirea hărţilor, precum şi pentru lucrările de prospecţiuni, de construcţie şi alte lucrări speciale, ce ţin de calculele exacte pe teren, pentru necesităţile economiei, ştiinţei şi apărării naţionale.

2. Reţele geodezice se subîmpart în Reţeaua Geodezică de Stat, reţeaua de însemnătate locală (specială) şi reţeaua de ridicări topografice.

Reţeaua Geodezică de Stat, la rândul ei, se subdivizează în reţele planimetrice şi altimetrice

Reţelele geodezice de însemnătate locală (specială) sunt cele de îndesire ale Reţelei Geodezice de Stat şi se dezvoltă prin asigurarea geodezică a ridicărilor topografice la scară mare şi a zonelor localităţilor, obiectelor industriale, de transport, de irigare şi altor construcţii tehnice.

Reţeaua de ridicări topografice constituie o totalitate de puncte, care se determină planimetric şi altimetric nemijlocit pentru asigurarea ridicălilor topografice.

3. Punctele geodezice pe teren se fixează prin centre şi semne exterioare cu ajutorul dispozitivelor şi instalaţiilor inginereşti speciale.

Centrele punctelor geodezice sunt considerate drept suporturi ale coordonatelor geodezice, datelor astronomice şi gravimetrice şi servesc la asigurarea stabilităţii coordonatelor, datelor fixate pe teren şi integritatea punctelor pe parcursul unei perioade îndelungate.

Semnele exterioare se instalează deasupra centrelor şi servesc la marcarea punctelor pe teren şi la efectuarea măsurărilor geodezice, având diverse forme (piramide, semnale, jaloane, turle) fiind confecţionate din lemn sau piatră (beton).

Pentru asigurarea integrităţii de lungă durată şi simplificarea identificării lor pe teren, punctele geodezice au un aspect exterior corespunzător (rigole, movile, îngrădiri, ramblee din piatră etc.).

Atributele de amenajare exterioară constituie graniţele punctului geodezic.

4. Parcelele de pământ, pe care sunt amplasate punctele geodezice cu fâşia de separaţie de-a lungul hotarelor lor, sunt zone de producţie ale punctelor geodezice.

Limita fâşiei de separaţie se stabileşte:

pentru extravilane - 3 metri

pentru intravilane - 1 metru.

5. În zonele de protecţie ale punctelor geodezice se interzice efectuarea lucrărilor, ce pot influenţa negativ asupra integrităţii punctelor geodezice sau împiedica efectuarea măsurărilor geodezice.

Executarea unor asemenea lucrări, se coordonează cu Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică.

II.

STRĂMUTAREA PUNCTELOR GEODEZICE

6. Demolarea, schimbarea fundaţiei sau strămutarea punctelor geodezice se efectuează numai cu permisiunea Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică cu condiţia compensării costului complexului de lucrări de restabilire a punctelor geodezice şi integrităţii reţelelor geodezice.

7. În fiecare caz concret, conform ordinii punctului, densităţii şi perspectivei dezvoltării reţelei geodezice, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică soluţionează problema posibilităţii strămutării punctului şi stabileşte costul lucrărilor de restabilirea, termenele de efectuare a lor şi executorul.

8. Costul lucrătorilor de restabilirea se virează executantului de lucrări în baza contractului, încheiat între organizaţia interesată de strămutarea punctului, şi executantul nemijlocit al acestor lucrări, sau în Bugetul de Stat - în baza înţelegerii cu Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică.

III.

MODUL DE INVENTARIERE, RESTABILIRE ŞI DEZVOLTARE A REŢELELOR GEODEZICE

9. Inventarierea punctelor geodezice ale Reţelei Geodezice de Stat, paşaportizarea lor, restabilirea sistematică şi dezvoltarea reţelelor geodezice conform planurilor şi în termenele stabilite, în comun cu Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, se efectuează de către serviciul geodezic al Ministerului Apărării şi organizaţiile specializate, care au asupra lor licenţă privind efectuarea unui asemenea gen de lucrări geodezice.

10. Finanţarea lucrărilor de paşaportizare a punctelor geodezice, restabilirea şi dezvoltare a reţelelor geodezice se efectuează:

pentru Reţeaua Geodezică de Stat - din contul Bugetului de Stat;

pentru reţelele de însemnătate locală (specială) şi reţelele de ridicări topografice - din contul mijloacelor bugetului local şi din contul mijloacelor persoanelor juridice şi fizice interesate, precum şi al mijloacelor percepute de la persoanele vinovate de afectarea sau distrugerea punctelor.

11. Renovarea sistematică a atributelor de amenajare exterioară se efectuează de către deţinătorii de terenuri, în hotarele cărora sunt amplasate punctele geodezice.

12. Organizaţiile care execută diverse lucrări, folosindu-se de punctele geodezice, sînt obligate să controleze starea tehnică a cerinţelor lor, semnalelor exterioare, punctelor de orientare şi să reînnoiască după utilizarea punctului atributele de amenajare exterioară şi să defrişeze terenurile punctelor.

IV.

PROTECŢIA PUNCTELOR GEODEZICE

13. Evidenţa punctelor geodezice şi realizarea măsurilor de asigurare a integrităţii lor se pune pe seama Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică.

Controlul asupra integrităţii punctelor geodezice cade în sarcina organelor de autoadministrare locală.

Responsabilitatea pentru integritatea punctelor geodezice se pune pe seama deţinătorilor de terenuri, în hotarele cărora sunt amplasate punctele geodezice.

Despre afectarea şi distrugerea punctelor geodezice sau delapidarea materialelor din care sînt confecţionate se va aduce la cunoştinţa organelor de drept şi organelor Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică.

14. În caz de distrugere a punctelor geodezice costul lucrărilor pentru restabilirea integrităţii reţelelor geodezice se compensează din contul persoanelor care s-au făcut vinovate.

Mijloacelor percepute pentru lucrările de restaurare şi suma amenzilor se varsă la Bugetul de Stat şi se folosesc în scopul finanţării centralizate a controlului, paşaportizării şi restabilirii punctelor geodezice, dezvoltării reţelelor geodezice.

15. Pentru afectarea sau distrugerea punctelor geodezice, precum şi delapidarea materialelor din care acestea au fost confecţionate, persoanele juridice şi fizice poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.