Aprobată prin Ordinul directorului general al Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 4 august 2017
INSTRUCŢIUNE cu privire la modul de executare a lucrării cadastrale la nivel de teren
CAPITOLUL I.
DISPOZIŢII GENERALE
1. Instrucţiunea cu privire la modul de executare a lucrării cadastrale la nivel de teren (în continuare – Instrucțiune) stabileşte conţinutul şi modul de executare a lucrării cadastrale la nivel de teren în vederea înregistrării primare/actualizării hotarelor terenurilor, cît şi executării altor tipuri de lucrări. Aceasta este obligatorie pentru persoanele care execută lucrări cadastrale şi pentru persoanele care au atribuţii de avizare, recepţie şi înregistrare în registrul bunurilor imobile.
2. Lucrarea cadastrală se execută în următoarele scopuri:
1) pentru înregistrarea primară a terenului (atribuit în proprietate privată în temeiul art. 11 şi art. 82 al Codului funciar (în redacţia Legii nr. 514-XII din 20 februarie 1991 cu privire la modificarea articolului 82 din Codul Funciar al R.S.S.Moldova));
2) pentru actualizarea planului cadastral (prin modificarea hotarului terenului);
3) reprezentării (marcării) pe planul cadastral a părții din teren;
4) întocmirii documentaţiei cadastrale a plantaţiei perene;
5) restabilirii/transpunerii în teren a hotarului terenului;
6) sistematizării definitive a proiectelor de organizare a teritoriului;
7) identificării bunului imobil;
3. Executarea lucrării cadastrale în vederea înregistrării primare a terenurilor propriatate publică se realizează conform procedurii de delimitare a terenurilor proprietate publică.
4. În prezenta Instrucţiune se utilizează următoarele noţiuni:
act de stabilire a hotarelor – act în care se reprezintă și se descrie hotarul terenului şi punctele de cotitură a acestuia;
actul de constatare pe teren – act întocmit de executantul lucrării cadastrale la identificarea bunului imobil, prin care se constată corespunderea sau necorespunderea datelor din cadastru cu situaţia din teren şi propunerile de soluţionare în cazul necorespunderilor;
actul de restabilire a hotarelor – act întocmit de executantul lucrării cadastrale la restabilirea hotarelor în teren, prin care se stabileşte poziţia corectă a punctelor de hotar a bunului imobil în teren conform planului cadastral;
actul de transpunere a hotarelor – act întocmit la transpunerea hotarelor în teren, prin care se confirmă identificarea corectă şi materializarea în teren a punctelor de hotar conform proiectului de organizare a teritoriului sau planului urbanistic;
autoritatea publică competentă (la stabilirea hotarelor) – 1) reprezentantul autorităţii publice locale de nivelul I (specialistul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare a primăriei) - la stabilirea hotarelor terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul I sau proprietate privată; 2) reprezentantul serviciului raional relaţii funciare şi cadastru – la stabilirea hotarelor terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul II; 3) reprezentantul împuternicit al instituţiei care gestionează terenurile proprietate publică a statului – la stabilirea hotarului terenurilor proprietate publică a statului;
bornă de hotar – stîlp sau semn de marcaj din beton, din lemn, din fier, etc. instalat la punctele de cotitură a hotarului terenului în modul stabilit de prezenta Instrucţiune;
catalogul coordonatelor – tabel în care sunt indicate numărul punctelor şi coordonatele Moldref99 (X (N) și Y (E)) ale acestora;
corectarea erorilor – complex de acţiuni tehnice şi juridice, întreprinse în scopul corectării erorilor din cadastru;
raportul lucrării – totalitatea rapoartelor lucrărilor cadastrale întocmite, în modul stabilit de prezenta Instrucțiune, de executanţii lucrărilor cadastrale pe întreaga durată de existență al bunului imobil, recepţionate de persoana responsabilă de recepţie din cadrul Instituției Publice „Cadastrul Bunurilor Imobile” şi păstrate în arhiva acesteia;
EMP(abr) – eroarea medie pătratică privind poziţia punctului în raport cu punctele reţelei geodezice naţionale, rețeaua geodezică de îndesire, stațiile permanente și rețelele de stații permanente GNSS înregistrate de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru (în continuare – Agenția);
E(R)(abr) - toleranţa de poziţie liniară planimetrică reciprocă a punctelor de hotar;
lucrări cadastrale – complex de activităţi, prin care se realizează identificarea, măsurarea terenului, prelucrarea datelor, întocmirea planului geometric şi perfectarea raportului lucrării;
măsurători terestre – lucrări (geodezice, topografice, cadastrale, fotogrametrice) pentru realizarea reţelelor geodezice de îndesire şi ridicare în sistemul naţional de coordonate Moldref99, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe limita şi în interiorul imobilului;
posesia de fapt – exercitarea în fapt a stăpînirii asupra unui bun imobil de către o (sau mai multe) persoană (e) care îl (le) stăpînește (folosește) și care se comportă ca proprietar (ri) al acestui bun;
punct de cotitură a hotarului – punct poziţionat în care are loc frîngere de direcţie sau de intersecţie cu hotarul terenului adiacent, reprezentat pe planul cadastral sau geometric;
repoziţionare – operaţiunea de modificare a coordonatelor punctelor de cotitură a terenului poziţionat greşit în baza de date grafică, prin rotaţie şi/sau translaţie, fără modificarea geometriei sau suprafeţei bunului imobil;
schiţa de lucru – reprezentarea grafică a obiectului întocmită la faţa locului de mînă sau cu tehnici şi utilaj modern, de către persoana care inspectează bunul imobil, cu respectarea proporţiei între dimensiunile obiectului şi reprezentarea sa în limitele aproximaţiei vizuale, sau pregătit anterior în baza datelor existente. Servește pentru colectarea la fața locului a datelor atributiv-descriptive.
5. Lucrările cadastrale se inițiază de:
1) Proprietarul/coproprietarii bunului imobil, inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul autorităţilor împuternicite cu administrarea bunului;
2) Titularii de drepturi reale şi de alte drepturi patrimoniale;
3) Instanţa de judecată, organele fiscale şi executorii judecătoreşti în cazurile prevăzute de prezenta Instrucţiune;
4) Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, în cadrul realizării Programelor de Stat;
5) Creditorul în condiţiile art. 599 al Codului civil;
6) Deţinătorul certificatului de moştenitor (calitate de moştenitor), în cazul moştenirii.
6. Lucrările cadastrale se execută de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile şi filialele sale, de întreprinderile de stat şi cele private.
7. Responsabilitatea pentru stabilirea hotarelor la atribuirea terenului în proprietate și aprobarea planului geometric o poartă autoritatea publică competentă de stabilire a hotarelor.
8. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii şi legalitatea documentaţiei cadastrale, o poartă întreprinderea care a executat lucrarea cadastrală.
9. În rezultatul lucrărilor cadastrale se perfectează raportul lucrării, care se prezintă spre recepţie Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile. Răspunderea pentru conferirea numărului cadastral şi plasarea volumului stabilit de date referitoare la bunul imobil în baza de date grafică, îi revine Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile. În temeiul raportului lucrării cadastrale recepţionate, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile creează şi actualizează baza de date grafică a cadastrului.
10. Pentru executarea lucrării cadastrale, solicitantul prezintă executorului lucrării actul de identitate şi unul din următoarele documente:
1) actele administrative emise de autorităţile publice locale sau centrale privind atribuirea terenului (decizii, dispoziţii, hotărîri, ordine, certificate sau adeverinţe etc.) eliberate în modul stabilit de legislaţie;
2) actul juridic în temeiul căruia a fost dobândit dreptul asupra terenului;
3) certificatului de moştenitor;
4) titlul de autentificare a dreptului deţinătorilor de teren;
5) titlul provizoriu eliberat până la 30.01.2004;
6) contractul de determinare a modului de folosinţă (în cazul proprietăţii comune pe cote-părţi cînd între coproprietari a fost încheiat un asemenea contract);
7) hotărîrea instanţei de judecată;
8) certificatul de calitate de moștenitor, certificatul privind calitatea de moştenitor sau certificatul de naştere dacă lucrarea este solicitată de copilul decedatului sau certificatul de căsătorie dacă lucrarea este solicitată de soţul supravieţuitor sau hotărârea instanţei de judecată privind constatarea faptului acceptării succesiunii;
9) actul juridic în temeiul căruia a fost dobândit dreptul de proprietate asupra construcţiei/încăperii izolate din condominium, în cazul solicitării lucrărilor pentru reprezentarea în planul cadastral a porţiunii de teren care urmează a fi grevat cu un drept real sau cu dreptul de arendă.
11. În cazul în care temei pentru inițierea lucrării cadastrale primare, este documentul de drept ce conține suma suprafețelor terenurilor deținute în proprietate (titlu provizoriu, certificat de moștenitor), fără clasificarea acestora conform destinației, se vor executa lucrări cadastrale pentru toate terenurile incluse în documentul de drept. Ca rezultat, executantul lucrării va ține cont de încadrarea în limitele suprafeței sumare a terenurilor măsurate. După caz, executantul lucrării poate solicita prezentarea extrasului din registrul deținătorilor de terenuri cu dispersarea suprafeței indicate în document.
12. În cazul lipsei documentelor ce confirmă drepturile asupra bunului imobil, lucrarea cadastrală poate fi executată la prezentarea actelor autorităţii publice ce direct sau indirect confirmă apartenența bunului imobil (ex. extras din cadastrul funciar al Republicii Moldova, extras din registrul de evidenţă a gospodăriilor, extras din registrul deţinătorilor de terenuri).
13. Executantul lucrărilor refuză executarea lucrării cadastrale dacă:
1) lipseşte actul de identitate al solicitantului;
2) s-a prezentat o persoană neautorizată;
3) lipsesc, după caz, documentele indicate în pct. 10-12 al prezentei Instrucţiunii;
4) în documentele prezentate de beneficiar nu este identificat bunul imobil, pentru care se solicită executarea lucrărilor cadastrale;
5) în registrul bunurilor imobile este notată interdicţie/sechestru. Drept derogare de la această prevedere sunt situaţiile în care lucrările au fost solicitate de către organele care au aplicat aceste interdicţii/sechestre (instanţa de judecată, executor judecătoresc).
CAPITOLUL II.
MODUL DE EXECUTARE A LUCRĂRII CADASTRALE ÎN VEDEREA ÎNREGISTRĂRII PRIMARE
Secțiunea 1.
Etapele principale de executare a lucrării cadastrale
14. Executarea lucrării cadastrale la nivel de teren prevede parcurgerea următoarelor etape:
1) lucrări pregătitoare;
2) stabilirea hotarului şi efectuarea măsurătorilor terestre;
3) prelucrarea datelor, întocmirea şi aprobarea planului geometric;
4) întocmirea raportului lucrării cadastrale;
5) recepţia lucrării cadastrale;
6) eliberarea documentaţiei cadastrale beneficiarului.
Secțiunea 2.
Lucrări pregătitoare
15. La etapa lucrărilor pregătitoare, executantul lucrărilor:
1) analizează situaţia existentă conform datelor şi documentelor prezentate de proprietarul terenului;
2) stabilește locul amplasării terenului pe planul de încadrare;
3) examinează informaţiile din baza de date a Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile (catalogul de coordonate ale punctelor de hotar ale terenurilor adiacente, planul de încadrare în zonă, planul cadastral al bunului imobil, actele de stabilire a hotarelor terenurilor adiacente, informaţia din Registrul bunurilor imobile;
4) examinează amplasarea terenului supus măsurărilor, în raport cu hotarele intravilanului localității sau a unității administrativ-teritoriale.
16. În cazul depistării unor neclarităţi în documentele prezentate de titularul de drepturi (ex: nu este clară destinația sau modul de folosință a terenului, nu este clară apartenența) executantul lucrării solicită prezentarea documentelor suplimentare (extras/adeverință din cadastrul funciar privind categoria de destinație și modul de folosință a terenului identificat, raportat la Codul funciar nr. 22/2024, extras din Registrul deținătorilor de terenuri privind apartenența terenului, eliberate de autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi).
17. Prezentarea datelor deţinute de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile sau filialele acesteia se face la cererea executantului lucrărilor cadastrale la oficiu sau, în modul stabilit de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, prin intermediul serviciilor poștale ori comunicaţiilor electronice.
18. La furnizarea informației din cadastru, organul cadastral teritorial examinează documentația cadastrală existentă în arhivă (dosarul tehnic, dosarul cadastral, baza de date grafică, numere convenționale) pentru terenurile solicitate în vederea neadmiterii în perspectivă a dublării numerelor cadastrale pentru unul și același bun imobil.
19. După caz, executantul obţine, datele despre punctele necesare a reţelei geodezice naţionale sau de îndesire din Fondul Național de Date Geospaţiale al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru.
20. Executantul lucrării cadastrale solicită de la organul cadastral teritorial rezervarea numărului cadastral al terenului, pentru care se iniţiază lucrările de întocmire a documentaţiei cadastrale în vederea înregistrării primare.
21. Executantul lucrării cadastrale, cu cel puţin 3 zile înainte de începerea lucrărilor cadastrale, înştiinţează autoritatea publică locală de nivelul întîi, despre iniţierea lucrărilor de întocmire a documentaţiei cadastrale în vederea înregistrării primare a terenului (anexa nr. 1).
Secţiunea 3.
Stabilirea hotarului şi efectuarea măsurătorilor terestre
22. La atribuirea terenului în proprietate (aferent caselor și anexelor gospodărești, loturilor pomicole și grădinilor), stabilirea hotarelor terenului se efectuează de către reprezentantul autorităţii publice locale de nivelul întîi, în prezenţa proprietarului terenului, hotarele căruia urmează a fi stabilite, și a executantului lucrării cadastrale.
23. Dacă terenul (pentru care se stabilesc hotarele) are hotar comun cu terenul proprietate publică și acest teren nu este delimitat și înregistrat, hotarul comun între aceste terenuri se stabilește în prezența reprezentantului autorității publice ce gestionează terenul proprietate publică în cauză sau reprezentantul entității/ instituției/ întreprinderii care gestionează obiectele de infrastructură tehnico-edilitare amplasate pe acest teren.
24. Autorităţile publice competente stabilesc hotarul terenului:
1) În cazul în care, în localitate nu sa efectuat înregistrarea primară masivă, pentru terenurile cu destinație agricolă (mod de folosință – grădini) - în baza documentelor ce confirmă drepturile asupra terenurilor şi conform posesiei de fapt a terenului (cu condiţia că autoritatea publică locală dispune de schema de amplasare a terenurilor și lista titularilor de drept pentru fiecare contur (cîmp) în parte. Schema de amplasare a terenurilor se întocmește pentru fiecare contur (cîmp) în parte, cu reprezentarea limitei conturului (câmpului), a hotarelor terenurilor atribuite în proprietate, numărul de ordine și suprafața fiecărui teren. La schema de amplasare se anexează lista titularilor de drepturi, cu indicarea numerelor de ordine a terenurilor din schemă, suprafețele acestora și numele titularilor de drepturi. Suma suprafeţelor atribuită titularilor de drepturi trebue să corespundă cu suprafaţa conturului (câmpului). Planul general de amplasare, schemele de amplasare şi lista titularilor de drepturi pentru fiecare contur (cîmp), semnate de autoritatea publică locală (primar, inginerul cadastral), se prezintă organului cadastral teritorial.
[Pct.24 subpct.1) în redacția OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
2) pentru terenurile atribuite pentru case și anexe gospodărești – în baza documentului ce confirmă dreptul asupra terenurlui şi posesia de fapt a terenului, astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin, ținînd cont de normele urbanistice;
3) pentru porțiunile de subsol – conform planului topografic al proiectului perimetrului minier;
4) - abrogat;
5) dacă părțile adiacente nu indică altfel, hotarul între bunurile imobile se stabileşte la jumătatea grosimii gardului (la existența acestuia).
241. În cazul în care, în localitate s-a efectuat înregistrarea primară masivă, și drept urmare, în hotarele unui contur (cămp), destinat atribuirii terenurilor (mod de folosință – grădini), se identifică terenuri ai căror proprietari sau posesori de fapt nu au fost identificați și dreptul de proprietate s-a înregistrat provizoriu după unitatea administrativ-teritorială, ulterior dacă pentru terenul înregistrat provizoriu se prezintă documente ce confirmă dreptul de proprietate asupra unei părți din terenul înregistrat, se întocmește planul geometric al terenului proprietate privată, în hotarele stabilite de autoritatea publică locală, iar planul geometric pentru suprafața rămasă se modifică. Prin decizia consiliului local se aprobă modificarea hotarelor terenului înregistrat provizoriu după unitatea administrativ-teritorială (cu deminuarea suprafeței) și se aprobă planul geometric a terenului proprietate private.
[Pct.241 introdus prin OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
25. În dependență de categoria de destinație a terenurilor proprietate publică, hotarul comun al terenurilor se stabilește astfel:
1) pentru terenurile aferente drumurilor – în temeiul planului cadastral întocmit la delimitarea terenurilor proprietate publică, ținînd cont de limitele zonelor drumurilor publice stabilite în Anexa nr. 2 a Legii drumurilor nr. 509-XII din 22 iunie 1995;
2) pentru terenurile aferente căii ferate – în temeiul planului cadastral întocmit în cadrul lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului aferent căii ferate sau materialele de stabilire a terenurilor elaborate de către Institutul „Dneproghiprotrans" şi coordonate cu serviciile funciare raionale;
3) pentru păduri – în temeiul materialelor amenajării silvice și de evidență a plantației silvice, materialele evidenței grafice;
4) pentru terenurile fondului apelor – se va ține cont de fîșiile riverane de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă în conformitate cu prevederile Legii nr. 440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;
5) dacă pe teren sunt amplasaţi pilonii liniei aeriene de transport electric de tensiune înaltă (35-750 kV) – din terenul supus măsurării se va exclude suprafața ocupată de piloni, necesară pentru protecția lor, calculată pe baza normativelor și parametrilor stabiliți în dependență de tipul pilonilor;
6) pentru terenurile agricole cu mod de folosinţă „păşuni” și „fînețe”, „terenurile aferente clădirilor şi altor construcţii, transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole” – hotarul se determină reieșind din hotarul reprezentat pe harta de evidență cantitativă a terenurilor 1:10000 (harta de contur) și materialelor ortoimagini recepționate sau conform măsurătorilor terestre.
251. Dacă terenul (pentru care se stabilesc hotarele) are hotar comun cu terenul proprietate publică, înregistrat în cadrul lucrărilor de delimitare și hotarul nou-stabilit nu generează suprapuneri grafice, coordonarea acestui hotar cu autoritatea publică ce administrează terenul proprietate publică adiacent nu este necesară.
26. Reprezentantul autorităţii publice competente în comun cu proprietarul terenului, iar după caz, reprezentanții instituțiilor ce administrează terenurile proprietate publică şi executantul lucrărilor cadastrale, în baza documentelor menționate la pct. 24 - 25 a prezentei Instrucțiuni, stabilesc punctele de cotitură a hotarelor terenului şi materializează acestea cu ţăruşi de lemn sau de metal. Materializarea cu borne de hotar se efectuează doar la solicitarea proprietarului terenului şi din contul acestuia.
27. În funcţie de situaţia concretă din teren, drept borne de hotar pot servi:
1) ţeavă de fier cu diametrul de 15-60 mm, lungimea minimă – 100 cm betonate în groapă cu dimensiuni minime de 300x300x1000 cm (Anexa 2, des. 1);
2) stîlp din beton în formă de trunchi de piramidă cu parametrii: în partea de jos - 15x15 cm, în partea de sus - 10x10 cm, înălţimea - 90 cm (Anexa 2, des.2);
3) în cazul în care punctul de cotitură se află la încheietura hotarelor şi una din liniile hotarului trece pe obiecte materializate (perete, gard, etc.) punctul de cotitură se indică printr-un semn de perete (Anexa 2, des. 3), diblul sau bulonul.
28. Rezultatele stabilirii hotarelor se stipulează în actul de stabilire a hotarelor (anexa nr.3), care se semnează de primar, specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare, proprietarul terenului, executantul lucrării cadastrale și, în cazul cînd terenul adiacent este proprietate publică a statului (și acest teren nu este delimitat) – de reprezentantul autorităţii publice centrale care gestionează terenul în cauză sau reprezentantul entității/instituției/întreprinderii care gestionează obiectele de infrastructură tehnico-edilitare amplasate pe acest teren. Schiţa din actul de stabilire/constatare, se întocmeşte la scară liberă, iar reprezentarea în schiţă a limitelor terenurilor (gardurilor), se va efectua conform semnelor convenţionale din Atlasul de semne convenționale pentru planuri topografice (la scara 1:500), aprobat prin Ordinul Directorului General a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 154/2016.
29. Dacă la stabilirea hotarelor, nu se ajunge la un acord cu administratorul terenului proprietate publică adiacent și se refuză semnarea actului de stabilire, ori administratorul terenului proprietate publică adiacent nu s-a prezentat la procedura de stabilire a hotarelor, lucrarea se stopează.
30. Actul de stabilire a hotarului terenului se întocmește în două exemplare, care, după elaborarea planului geometric: unul - se prezintă proprietarului terenului, al doilea - se îndosariază în raportul lucrării, păstrat la executantul lucrării. Spre recepție Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile se transmite dosarul electronic care conţine fotocopia actului. Dacă la procedura de stabilire a hotarelor au participat şi proprietarii terenurilor adiacente, la solicitarea acestora li se întocmesc fotocopii a actului de stabilire a hotarului.
31. După stabilirea hotarului se execută măsurătorile terestre. Măsurătorile terestre constau în realizarea reţelelor geodezice de îndesire şi ridicare în sistemul naţional de coordonate Moldref99, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe limita şi în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificări şi validări a datelor existente.
32. Pentru realizarea reţelelor geodezice de îndesire şi ridicare, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale se folosesc receptoare GNSS şi/sau staţii totale.
33. La executarea măsurărilor se va ţine cont de următoarele:
1) conturul clădiri amplasate pe teren, se determină pe limitele exterioare la nivelul solului.
2) datele din teren cu dimensiunile elementelor măsurate cu telemetrul (după caz) se indică în schiţa de lucru.
34. Datele măsurărilor din teren se prelucrează utilizînd programe specializate cu întocmirea raportului măsurărilor.
35. Precizia măsurătorilor terestre la determinarea sau restabilirea/transpunerea detaliilor planimetrice este specificată în tabelul 1.
Tabelul 1
Precizia măsurărilor terestre
Nr. d/o | Clasificarea terenurilor după amplasare | Eroarea medie pătratică EMP, m | Toleranţa de poziţie liniară planimetrică reciprocă a punctelor de hotar E(R), m | În cazul lucrărilor masive |
Eroarea medie pătratică EMP, m | Toleranţa de poziţie liniară planimetrică reciprocă a punctelor de hotar E(R), m |
| 1 | Terenurile din intravilanul municipiilor, oraşelor | 0,10 | 0,20 | 0,20 | 0,40 |
| 2 | Terenurile din intravilanul localităţilor rurale | 0,20 | 0,40 | 0,40 | 1,0 |
| 3 | Terenurile din extravilan | 0,40 | 0,80 | 0,80 | 2,50 |
36. În cazul existenţei materialelor cartografice, verificate şi recepţionate în modul stabilit de Agenţie şi precizia acestora corespunde cerinţelor prezentei Instrucţiuni, detaliile planimetrice cadastrale a bunului imobil pot fi determinate şi cu ajutorul staţiilor fotogrammetrice, a programelor specializate pentru extragerea coordonatelor planimetrice de pe materiale cartografice.
37. Detaliile planimetrice cadastrale a bunului imobil, determinate cu utilizarea staţiilor fotogrammetrice, programelor specializate pentru extragerea coordonatelor planimetrice de pe materiale cartografice, pot fi utilizate numai pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării primare, fără întocmirea actului de stabilire a hotarului.
Secțiunea 4.
Prelucrarea datelor, întocmirea şi aprobarea planului geometric
38. În baza coordonatelor detaliilor planimetrice, executorul lucrărilor crează straturile informaţionale grafice, cu respectarea prevederilor stipulate în anexa nr. 23.
39. Executantul lucrării cadastrale asigură:
1) respectarea topologiei hotarelor comune ale terenului nou-măsurat cu hotarele terenurilor adiacente înregistrate, după cum urmează:
a) dacă eroarea planimetrică dintre punctele de hotar ale terenului identificat, în raport cu punctele de hotar ale terenurilor adiacente înregistrate, nu depășește limita admisibilă a toleranţei de poziţie liniară planimetrică reciprocă, executantul lucrării cadastrale preia coordonatele punctelor de hotar ale terenului înregistrat (prin consemnarea în actul de stabilire);
b) dacă eroarea planimetrică dintre punctele de hotar ale terenului identificat, în raport cu punctele de hotar ale terenurilor adiacente înregistrate, depășește limita admisibilă a toleranţei de poziţie liniară planimetrică reciprocă, dar hotarul măsurat nu generează suprapuneri grafice cu hotarul terenului adiacent înregistrat şi proprietarul terenului își expune în scris acordul (prin consemnare în actul de stabilire), executantul lucrării cadastrale preia coordonatele punctelor de hotar nou-măsurate;
c) dacă eroarea planimetrică dintre punctele de hotar ale terenului identificat, în raport cu punctele de hotar ale terenurilor adiacente înregistrate depăşeşte limita admisibilă a toleranţei de poziţie liniară planimetrică reciprocă, și hotarul nou-măsurat generează suprapuneri grafice cu hotarul terenului adiacent înregistrat, și:
i) terenul adiacent înregistrat dispune de documentația de stabilire a hotarelor, punctele de hotar au fost determinate prin metoda măsurătorilor terestre cu respectarea preciziei măsurărilor, se va solicita acordul scris al proprietarului terenului adiacent înregistrat (prin consemnare în actul de stabilire).
În lipsa proprietarului terenului adiacent înregistrat sau refuzul acordului, executantul lucrării cadastrale întocmește actul de constatare în care se consemnează situația constatată și modul de înlăturare a neconformităților depistate. La solicitarea beneficiarului lucrării cadastrale în vederea corectării erorii, executantul lucrării cadastrale întocmește documentația cadastrală în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 437/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de corectare a erorilor comise în procesul atribuirii în proprietate a terenurilor;
ii) terenul adiacent înregistrat nu dispune de documentația de stabilire și/ sau punctele de hotar au fost determinate în baza materialelor cartografice sau prin metoda măsurătorilor terestre în sistem convențional de coordonate, executantul lucrării cadastrale preia coordonatele punctelor de hotar ale terenului nou-măsurat;
2) respectarea topologiei hotarului terenului nou măsurat cu hotarele unității administrativ-teritoriale (intravilanului localității) înregistrate în Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor (SIA RUATA). Dacă hotarul terenului și al unității administrativ-teritoriale (localității) se suprapun se va proceda astfel:
a) dacă hotarul unității administrativ-teritoriale (intravilanului localității) este stabilit şi există dosarul de stabilire, se va modifica hotarul terenului măsurat;
b) dacă hotarul unității administrativ-teritoriale (intravilanului localității) nu este stabilit şi nu există dosarul de stabilire, executantul lucrării înștiințează administrația autorității publice locale despre necesitatea inițierii actualizării segmentului de hotar al unității administrativ-teritoriale (localității);
3) clădirile, părțile componente ale clădirilor cu indicarea literelor acestora se vor prezenta conform prevederilor Instrucţiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri şi încăperi izolate, aprobată prin ordinul Agenţiei nr. 07 din 17 ianuarie 2015.
40. Suprafaţa terenului măsurat, determinată în baza coordonatelor punctelor de hotar, nu trebuie să depășească suprafaţa indicată în documentul ce confirmă dreptul de proprietate.
În cazul cînd benefeciarului i-au fost atribuite în proprietate teren aferent (case și anexe gospodărești) și grădini, executantul lucrării cadastrale va ține cont de încadrarea în suma suprafeței atribuite. Dacă suma suprafețelor este mai mare, prioritate se va da terenului aferent locuinței, luîndu-se în considerare hotarele de fapt ale terenurilor, documentația cadastrală existentă și reglementările în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, iar compensarea se va efectua din contul grădinilor.
41. După stabilirea de către autoritatea publică competentă a parametrilor finali a terenului, executantul lucrării completează datele atributive şi întocmeşte planul geometric al terenului.
42. Planul geometric (Anexa 4) conţine următoarea informaţie:
1) amplasarea şi adresa bunului imobil;
2) hotarele terenului;
3) punctele de cotitură al hotarelor;
4) reprezentarea tuturor construcţiilor (autorizate și neautorizate) amplasate pe teren;
5) indicarea adiacenţilor (numele, prenumele sau numerele cadastrale);
6) scara la care a fost întocmit planul;
7) catalogul coordonatelor şi dimensiunile segmentelor terenului;
8) tipul segmentelor de hotar (generale, fixe);
9) orientarea geografică a planului;
10) caracteristicile tehnice a terenului (destinația, modul de folosinţă, suprafaţa);
11) caracteristicile tehnice ale construcţiilor (modul de folosinţă, suprafața); Suprafaţa construcţiei se va indica numai în cazul executării concomitente cu lucrarea cadastrală la nivel de clădiri și încăperi izolate;
12) indicatorul (în colțul drept de jos al planului) cu informația privind scara la care a fost întocmit planul, data întocmirii, denumirea întreprinderii care a executat lucrarea, numele, prenumele, executorului şi numele, prenumele, semnătura persoanei care a verificat lucrarea;
13) alte date (servitute, partea bunului imobil transmis în arendă, locațiune);
14) mențiuni.
43. Planul geometric (întocmit în cazul pct.39 sbp. 1), lit. a), b) și c) alineatul al patrulea) se prezintă autorității publice pentru semnare de către primar (sau altă persoană conform regulamentului intern al autorității publice locale) și specialistul pentru reglamentarea regimului proprietății funciare. După semnarea planului geometric pe suport de hîrtie, se întocmeşte raportul lucrării.
Secțiunea 5.
Întocmirea raportului lucrării
44. Raportul lucrării se întocmeşte pe suport de hîrtie, conform modelelor din anexele prezentei Instrucțiuni şi în format electronic, în formate standardizate care să permită tipizarea, accesul și transferul de date. Pentru obiectele informaţionale (sectoare cadastrale, terenuri, clădiri, construcţii, plantaţii perene, porţiuni de subsol, părţi din teren etc.), formatul fişierelor este: mid/ mif sau tab.
45. Materialele din raportul lucrării se semnează de către persoanele indicate în Anexa 5.
46. Componenţa raportului în dependență de tipul lucrării este indicat în Anexa 6.
47. Raportul lucrării pe suport de hîrtie se păstrează în arhiva executantului lucrării.
48. Raportul lucrării în format electronic, se întocmeşte de către executant cu aplicarea semnăturii electronice avansate-calificate şi reprezintă un fișier integru care conține copiile scanate a actelor raportului în dependență de tipul lucrării.
49. Raportul lucrării în format electronic se întocmește cu respectarea următoarelor cerințe:
1) digitizarea documentelor se face la o rezoluție optimă de minimum 150 dpi, iar în cazul cînd calitatea documentelor pe hîrtie este joasă rezoluția poate fi schimbată pînă la 200-300 dpi;
2) tipul de scanare – color;
3) toate documentele să fie aranjate în ordine consecventă;
4) toate datele și imaginile din documente să fie clar vizibile;
5) imaginile să nu fie înclinate și să nu conțină benzi negre.
50. Pentru fiecare bun imobil pentru care este efectuată lucrarea, executantul lucrării formează obiectele informaționale, completează obligatoriu datele atributive (textuale și grafice) în conformitate cu cerințele stabilite din anexa nr. 23.
Pachetul digital are următoarea structură şi conţinut:
1) Nr. Cadastral_Executant (directorie), unde: Nr. Cadastral – se indică numărul cadastral, iar la Executant – se indică denumirea executantului lucrării cadastrale).
2) Plan geometric (subdirectoriu):
a) Terenuri (fişiere);
b) FixPct, FixHtr (în cazul hotarelor fixe) (fişiere);
c) Clădiri (după caz) (fişiere);
d) Grevări (după caz) (fişiere);
e) Posesie (după caz) (fişiere);
f) HCSectoareRM (în cazul modificării sectorului cadastral) (fişiere).
3) Raport (subdirectorie): Nr. Cadastral_Executant.pdf (fişier în format PDF format PDF comprimat care reprezintă Raportul lucrării cadastrale, unde la Nr. Cadastral – se indică partea cunoscută a numărului cadastral, iar la Executant – se indică denumirea executantului lucrării cadastrale).
51. În procesul lucrărilor cadastrale şi la finalizarea lor întreprinderea, care a executat lucrările, efectuează verificarea internă a lucrărilor. În cadrul verificării interne se examinează dacă lucrarea cadastrală este executată conform cerinţelor prezentei Instrucţiuni.
52. Executantul lucrării depune către Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, cererea de recepție cu anexarea raportului lucrării și a pachetului digital.
Secțiunea 6.
Recepţia lucrărilor cadastrale
53. Recepţiei sunt supuse toate lucrările cadastrale executate de întreprinderi private şi de stat.
54. Recepţia lucrărilor cadastrale este efectuată de către persoanele responsabile pentru recepţie din cadrul Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile.
55. Procedura de recepţie a lucrărilor cadastrale constă în verificarea raportului lucrării, documentarea verificării și actualizarea datelor din baza de date grafică.
56. Termenul de recepţie a documentaţiei cadastrale este de cel mult 5 zile lucrătoare din ziua primirii cererii și 8 zile lucrătoare în cazul executării lucrărilor cadastrale concomitente.
57. Verificarea raportului lucrării constă în:
1) verificarea componenţei raportului lucrării conform cerințelor Anexei 6 a prezentei Instrucțiuni;
2) verificarea respectării cerinţelor de calitate la întocmirea raportului în format electronic conform pct. 49 a prezentei Instrucțiuni;
3) verificarea existenţei semnăturilor necesare pe componentele raportului;
4) verificarea corespunderii elementelor planului geometric aprobat de autorităţile publice competente, cu obiectele informaţionale prezentate în format digital;
5) verificarea calităţii obiectelor informaţionale în format digital (lipsa suprapunerilor, completitudinea cu date atributive).
58. Recepţia nu include verificarea următoarelor componente: (corectitudinea efectuării măsurătorilor terestre, întocmirea planului geometric, stabilirea hotarelor de autoritatea publică competentă, calcularea suprafeţei bunului imobil).
59. Documentarea verificării constă în expunerea deciziei de recepţie sau de respingere a materialelor verificate.
60. În urma recepţionării lucrării, baza de date grafică se actualizează, iar raportul lucrării se transmite/transferă spre păstrare în arhiva ţinută de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile.
61. Actualizarea bazei de date grafice constă în:
1) conferirea/activarea numărului cadastral, după caz;
2) plasarea în baza de date grafică a datelor grafice și atributive verificate.
62. Dacă raportul lucrării şi pachetul digital corespund cerinţelor prezentei Instrucţiuni, lucrarea cadastrală se recepţionează prin:
1) - abrogat;
2) întocmirea și transmiterea executantului lucrării cadastrale a Avizului de recepţie a lucrării conform Anexei 7, cu indicarea datei și numelui persoanei responsabile de recepție.
63. În cazul în care se constată erori la compartimentul „componenţa raportului” (lipsa unui act obligatoriu indicat în Anexa 6 din Instrucţiune sau erori comise la întocmirea datelor grafice (suprapuneri de hotare, completarea eronată a datelor atributive), se completează Inventarul divergenţelor, pct. 2 din Avizul de recepţie a lucrării cadastrale (Anexa nr.7), în care se nominalizează toate divergențele constatate şi completările necesare (cu referite la acte normative), şi se transmite solicitantului împreună cu toate materialele prezentate spre recepţie.
64. Executantul lucrărilor cadastrale corectează şi prezintă raportul lucrării și pachetul digital corectat în termen de 10 zile lucrătoare din data primirii Avizului de recepţie a lucrării cadastrale.
65. Predarea materialelor corectate în termenul stabilit se efectuează fără achitarea repetată a serviciului.
66. Dacă executantul nu a prezentat în termenul stabilit raportul corectat, predarea repetată a materialelor spre recepţie se efectuează în baza unei cereri noi, cu achitarea serviciului respectiv.
67. Verificarea repetată se execută în termen de pînă la 3 zile lucrătoare. Dacă la verificarea repetată au fost depistate erori noi, la componentele corectate, materialele se restituie definitiv executantului (cu nota de constatare a divergenţelor), iar predarea ulterioară a materialelor corectate spre recepţie se efectuează în baza unei cereri noi, cu achitarea serviciului respectiv.
68. Refuzul în recepția lucrării cadastrale poate fi contestat la Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile”, în termen de până la 30 de zile de la comunicarea sau notificarea actului administrativ individual.
Secțiunea 7.
Eliberarea documentației cadastrale beneficiarului
69. Beneficiarului i se eliberează un exemplar al raportului lucrării, sau/și documentația specială după scopul executării lucrărilor cadastrale.
70. Documentele se eliberează solicitantului (beneficiarului), după recepţia lucrării.
71. Toate documentele eliberate solicitantului (beneficiarului) trebuie să fie cusute, numerotate, semnate şi ştampilate de executantul lucrărilor.
72. Documentele urmează să conțină denumirea completă a întreprinderii emitente, numele executorului precum și denumirea organizației, numele și funcțiile persoanelor care au vizat/coordonat documentația eliberată.
CAPITOLUL III.
CONŢINUTUL ŞI MODUL DE MODIFICARE A PLANULUI CADASTRAL
Secțiunea 1.
Conținutul planului cadastral
73. Planul cadastral este păstrat în formă electronică și include un set de date spațiale și de date descriptive ce identifică poziționarea, forma, parametrii și dimensiunile unui sau mai multor obiecte spațiale, precum și relaționarea acestora cu alte obiecte spațiale în hotarele țării. Planul cadastral conţine următoarele date:
1) hotarul unității administrativ-teritoriale;
2) hotarul intravilanului;
3) axa străzilor și denumirea acestora;
4) punctele de adresă și numerele acestora;
5) limitele sectoarelor cadastrale;
6) hotarele terenurilor;
7) tipul hotarelor terenurilor (generale sau fixe);
8) conturul clădirilor sau construcţiilor cu caracter definitiv care pot fi obiect independent al înregistrării de stat;
9) numerele cadastrale ale terenurilor și construcților;
10) alte date (servitutea, părți din bunul imobil transmis în arendă/ locațiune/ superficie etc.).
74. Nivelul de calitate a informației grafice este specificat în tabelul nr. 2 și se stabilește după următoarele criterii:
1) metoda de obținere a coordonatelor (măsurători terestre, proiectare);
2) tipul hotarelor:
a) hotare fixe cu documentație de stabilire a hotarelor (act de stabilire a hotarelor fixe);
b) hotare generale cu documentație de stabilire a hotarelor (act de stabilire a hotarelor/scheme cadastrale de câmp din cadrul lucrărilor cadastrale masive);
c) hotare generale fără documentaţie de stabilire a hotarelor (proiecte de organizare a teritoriului).
Tabelul nr. 2
Nivelul de calitate a informației grafice
Nivelul de calitate | Metoda de obținere a coordonatelor | Tipul hotarelor |
| I | Măsurători terestre cu documentație de stabilire a hotarelor | Hotare fixe |
| II | Măsurători terestre cu documentație de stabilire a hotarelor | Hotare generale |
| III | Proiecte de organizare a teritoriului sistematizate definitiv, sau executate lucrări de corectare a erorilor | Hotare generale |
| IV | Măsurători terestre fără documentație de stabilire a hotarelor | Hotare generale |
| V | Proiecte de organizare a teritoriului în sistemul convențional de coordonate | Hotare generale |
| VI | Măsurători terestre în sistemul convențional de coordonate. Hotare determinate în baza materialelor cartografice. | Hotare generale |
75. Informația grafică:
1) cu nivelul de calitate I - III, se utilizează pentru:
a) restabilirea hotarelor;
b) soluționarea litigiilor funciare;
c) transpunerea hotarelor în natură (numai pentru nivelul de calitate III);
d) reprezentarea (marcarea) pe planul cadastral a părții din teren;
e) întocmirea documentaţiei cadastrale a plantaţiei perene;
f) schimbarea destinaţiei terenurilor agricole;
g) formarea bunurilor imobile;
2) cu nivelul de calitate IV – VI are caracter informațional. Suprafețele terenurilor cu acest nivel de calitate se consideră aproximative.
Secțiunea 2.
Modul de modificare a planului cadastral
76. Planul cadastral se modifică în temeiul planului geometric, întocmit în cadrul:
1) lucrărilor cadastrale executate în vederea înregistrării primare a bunului imobil;
2) modificării hotarelor terenului. Modificarea hotarelor terenului se inițiază drept urmare a constatării în cadrul lucrărilor de identificare a bunului imobil, a necorespunderii hotarelor din cadastru cu hotarele din teren;
3) formării bunurilor imobile;
4) executării/desființării, modernizării, modificării, transformării, consolidării, restaurării construcțiilor (inclusiv înființării plantației perene);
77. Hotarele generale ale terenului se modifică în cazul:
1) stabilirii hotarului fix;
2) executării unei hotărîri a instanţei de judecată privind modificarea hotarelor terenului;
3) corectării erorilor, în modul stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 437/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de corectare a erorilor comise în procesul atribuirii în proprietate a terenurilor;
4) precizării suprafețelor bunurilor imobile proprietate publică, în conformitate cu art. 22 alin. (5) din Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice;
5) vînzării suprafețelor de teren care nu pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, potrivit art. 4 din Legea nr. 1308/1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului și art. 54 din Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.
Secţiunea 3.
Identificarea bunului imobil
78. Identificarea bunului imobil constă în confruntarea datelor din cadastru (dosarul tehnic, dosarul cadastral, registrul bunurilor imobile) cu datele din teren și poate fi executată ca o lucrare cadastrală separată sau ca o etapă în cadrul altor lucrări cadastrale (stabilirea hotarului fix, formarea bunurilor imobile, executarea/desființarea, modernizarea, modificarea, transformarea, consolidarea și/sau restaurarea construcțiilor). Lucrarea cadastrală de identificare nu se supune recepției lucrărilor cadastrale.
79. Confruntarea datelor din cadastru cu cele din teren, se efectuează vizual (ex.: adresa, categoria de destinaţie şi folosință), prin metoda măsurărilor (ex.: determinarea coordonatelor punctelor de cotitură) şi contrapunerea datelor (constatarea încadrării în limita admisibilă a toleranţei de poziţie reciprocă, caracteristica suprafeței). Caracteristicile elementelor individuale sînt descrise în tabelul nr.4.
Tabelul nr. 4
Caracteristica elementelor individuale ale terenului
| Elementele individuale prin care se identifică terenul | Conținutul elementului | Denumirea documentului cadastral care conține descrierea elementului | Necorespunderi care pot fi evidențiate |
|
| Adresa bunului imobil | extravilan, intravilan (strada, numărul de adresă), numărul cadastral, | Planul geometric, planul cadastral, registrul bunurilor imobile, documentația de atribuire | Adresa eronată sau lipsa acesteia; Apartenență incorectă a terenului la zonă, masiv, sector. |
| Caracteristica hotarului | coordonatele punctelor de cotitură, sistemul de coordonate, tipul hotarului | Act de stabilire/schema cadastrală de cîmp/ act de transpunere, proiect de organizare a teritoriului) Planul geometric și coordonatele punctelor de cotitură, | Lipsa documentaţiei de stabilire Necorespunderea toleranței de poziție admisibilă. Sistem de coordonate convențional; Hotarele clasificate eronat. |
| Caracteristica suprafeței | suprafața terenului din planul geometric, planul cadastral, din registrul bunurilor imobile | Planul geometric, baza de date grafică, registrul bunurilor imobile | Neîncadrarea în limita devierii admisibile. |
80. Urmare a confruntării elementelor individuale ale terenului, se întocmeşte actul de constatare pe teren (Anexa 9), care urmează să conţină informaţii despre corespunderea datelor şi, în cazul constatării unor neconformități, despre modul de înlăturare a acestora.
81. Rezultatul contrapunerii datelor privind constatarea încadrării în limita admisibilă a toleranţei de poziţie reciprocă dintre punctele de hotar ale terenului identificat, în raport cu punctele de hotar ale terenurilor adiacente înregistrate, se consemnează în actul de constatare după cum urmează:
1) eroarea planimetrică dintre punctele de hotar ale terenului identificat, în raport cu punctele de hotar ale terenurilor adiacente înregistrate, nu depășește limita admisibilă a toleranţei de poziţie liniară planimetrică reciprocă. Datele din teren corespund cu datele din cadastru;
2) eroarea planimetrică dintre punctele de hotar ale terenului identificat, în raport cu punctele de hotar ale terenurilor adiacente înregistrate depășește limita admisibilă, dar hotarul măsurat, nu generează suprapuneri grafice cu hotarul terenului adiacent înregistrat. Neconformitățile se înlătură prin procedura de corectare a erorilor, conform Hotărîrii Guvernului nr. 437/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de corectare a erorilor comise în procesul atribuirii în proprietate a terenurilor;
3) eroarea planimetrică dintre punctele de hotar ale terenului identificat, în raport cu punctele de hotar ale terenurilor adiacente înregistrate, depășește limita admisibilă a toleranţei de poziţie liniară planimetrică reciprocă și hotarul măsurat generează suprapuneri grafice cu hotarul terenului adiacent înregistrat. Neconformitățile se înlătură prin procedura de corectare a erorilor, conform Hotărîrii Guvernului nr. 437/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de corectare a erorilor comise în procesul atribuirii în proprietate a terenurilor.
811. În cazul în care, registrul bunurilor imobile nu conține date privind categoria de destinație și modul de folosință a terenului indentificat, raportate la Codul funciar nr. 22/2024, executorul lucrării cadastrale va solicita de la autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi, extras/adeverință din cadastrul funciar privind categoria de destinație și modul de folosință a terenului menționat, raportate la Codul funciar nr. 22/2024.
82. În actul de constatare se consemnează și necorespunderile cauzate de erorile tehnice comise în observațiile precedente (erori în calcule, atribuirea eronată a adresei, atribuirea eronată a numărului cadastral sau substituirea numărului convențional, atribuirea eronată a numărului cadastral al construcției, terenului adiacent). Actul de constatare pe teren se semnează de executantul lucrării cadastrale şi proprietarul terenului.
Secţiunea 4.
Stabilirea hotarului fix
83. Hotarele fixe ale terenului (cu excepția terenurilor planul cadastral al cărora a fost elaborat în baza proiectului de organizare a teritoriului) se stabilesc la cererea şi din contul proprietarului terenului, cu condiţia că toleranţa de poziţie liniară planimetrică reciprocă a punctelor de hotar ale terenului nou-măsurat, în raport cu punctele de hotar ale terenului adiacent înregistrat, nu depăşeşte limita admisibilă indicată în pct. 35 (Tabelul nr. 1).
84. Cu cel puţin 10 zile înainte de începerea lucrărilor, executantul lucrării cadastrale înștiințează titularii de drepturi înregistrate ale căror interese sînt atinse (proprietarii terenurilor adiacente, coproprietarii, creditorii gajişti, titularii altor drepturi reale) despre iniţierea lucrărilor de stabilire a hotarelor fixe ale terenului. Avizul despre înştiinţare se înmînează prin recipisă sau prin scrisoare recomandată, cu indicarea datei înmînării (anexa nr. 1).
85. Executantul lucrării cadastrale:
1) analizează situaţia existentă conform datelor şi documentelor prezentate;
2) examinează informaţiile din baza de date a cadastrului (catalogul de coordonate ale punctelor de hotar, planul de încadrare în zonă, planul cadastral al bunului imobil, documentația de stabilire a hotarelor, informaţia din Registrul bunurilor imobile;
3) examinează amplasarea terenului supus măsurărilor, în raport cu hotarele intravilanului localității sau a unității administrativ-teritoriale.
86. Stabilirea hotarelor terenului și marcarea punctelor de cotitură cu borne de hotar la faţa locului se efectuează de către proprietarul terenului supus măsurării, în comun cu proprietarii terenurilor adiacente sau de reprezentanţii acestora, în prezența executantului lucrării cadastrale.
87. Acordul privind acceptul stabilirii hotarelor fixe se exprimă prin semnarea actului de stabilire a hotarului, întocmit de executantul lucrării cadastrale. Datele referitoare la proprietari/reprezentanți (buletinul de identitate/ documentul ce confirmă împuternicirile) se indică în actul de stabilire a hotarelor.
88. Actul de stabilire se semnează de executantul lucrării cadastrale, proprietarul terenului supus măsurării şi proprietarii terenurilor adiacente. Dacă un proprietar refuză să semneze actul de stabilire pe teren sau dacă acesta nu s-a prezentat la lucrările de stabilire a hotarelor, lucrarea de stabilire a hotarelor fixe se stopează pînă la obținerea acordului scris.
89. Refuzul scris privind semnarea actului de stabilire constituie motiv de respingere a executării lucrării.
90. În cazul respectării cerinţelor stabilirii hotarului fix, executantul lucrării cadastrale efectuează măsurările pe teren și întocmește actul de stabilire a hotarelor terenului (anexa nr. 3), în care se descriu hotarele terenului, cu indicarea poziționării punctelor de cotitură ale hotarelor față de punctele de reper (obiecte naturale, de infrastructură etc.) și/sau față de construcțiile capitale din apropiere, adiacenții (numele, prenumele), semnăturile acestora și tipul hotarului (hotar fix).
91. În baza coordonatelor punctelor de hotar măsurate, se crează obiectele informaționale, se completează obligatoriu datele atributive (textuale și grafice) în volumul stabilit și se întocmeşte planul geometric al terenului. În cazul încadrării în toleranţa de poziţie liniară planimetrică reciprocă a punctelor de hotar ale terenului nou-măsurat, în raport cu punctele de hotar ale terenului adiacent înregistrat, se preiau hotarele existente din planul cadastral.
92. După finalizarea lucrărilor, executantul lucrării cadastrale depune către Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile cererea de recepţie cu anexarea raportului lucrării şi a pachetului digital.
Secțiunea 5.
Modificarea hotarelor terenului în temeiul hotărîrii instanţei de judecată
93. Modificarea hotarelor terenului poate fi efectuată în baza hotărîrii instanţei de judecată dacă coproprietarii unui bun imobil sau proprietarii bunurilor imobile adiacente nu ajung la un acord privind poziția hotarelor.
94. Instanța de judecată numește un executant al lucrării cadastrale, căruia îi solicită să prezinte planul lotului cu reprezentarea hotarelor posesiei de fapt, hotarelor stabilite de autoritatea publică competentă, la atribuirea terenului în proprietate, hotarelor din planul cadastral.
95. Executantul lucrării cadastrale examinează informaţiile din baza de date a Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile (planul de încadrare în zonă, planul cadastral al bunului imobil cu catalogul de coordonate ale punctelor de hotar, documentația de stabilire a hotarelor terenurilor, informaţia din Registrul bunurilor imobile).
96. Cu cel puţin 2 zile înainte de începerea lucrărilor, executantul lucrării cadastrale înștiințează titularii de drepturi ale căror interese sînt atinse (proprietarii terenurilor adiacente, coproprietarii, creditorii gajişti, titularii altor drepturi reale) despre efectuarea lucrărilor în teren. Avizul despre înştiinţare se înmînează prin recipisă sau prin scrisoare recomandată, cu indicarea datei înmînării.
97. Executantul lucrării cadastrale măsoară hotarele (conform împrejmuirilor materializate), cu descrierea acestora în actul de constatare pe teren (anexa nr. 9). În cazul în care titularii adiacenți sau reprezentantul autorității publice locale indică poziții diferite ale hotarului, în raport cu hotarele posesiei de fapt sau nu este asigurat accesul la unul din hotare, despre aceasta se consemnează în actul de constatare.
98. Executantul lucrării cadastrale întocmeşte planul lotului cu reprezentarea prin linie continuă a hotarelor stabilite la atribuirea terenului în proprietate indicate de reprezentantul autorității publice locale, prin linie punctată a hotarelor stabilite conform planului cadastral, iar prin linie întreruptă – limitele posesiei de fapt și, după caz, hotarele indicate de titularii adiacenți. În actul de constatare se va indica mențiunea privind încadrarea în limita admisibilă a toleranței de poziție a punctelor de hotar măsurate, în raport cu punctele de hotar din planul cadastral.
99. Hotarele acceptate de instanța de judecată se transpun în teren, iar actul de transpunere se semnează de executantul lucrării cadastrale și titularul de drepturi. Modificările în documentaţia cadastrală se efectuează în temeiul hotărîrii instanţei de judecată și al planului geometric nou-întocmit.
Secțiunea 6.
Modificarea hotarelor terenurilor proprietate publică
991. În conformitate cu prevederile art.22 alin.(5) din Legea nr.29/2018 privind delimitarea proprietății publice, urmare a delimitării masive, suprafața și hotarele terenului delimitat proprietate publică pot fi precizate prin efectuarea lucrărilor cadastrale la nivel de teren, avizate de gestionar și de administratorul bunului imobil.
992. Hotarele posesiei de fapt a terenului delimitat se determină la fața locului ținînd cont după caz, de următoarele obiective:
1) împrejmuiri și marcaje ale terenului;
2) limitele terenului prelucrat;
3) limitele terenului plantat și spațiul aferent necesar deservirii plantației;
4) limitele terenului construit și spațiul necesar deservirii construcțiilor respective;
5) fîșiile forestiere, drumurile de acces și limitele între proprietăți.
993. Pentru modificarea hotarelor terenului proprietate publică se respectă următoarele condiții:
1) dacă hotarul general al terenului reprezentat în planul cadastral nu corespunde cu posesia de fapt a terenurilor, reprezentantul administratorului bunului imobil stabilește hotarele terenului la fața locului;
2) stabilirea de către reprezentantul administratorului bunului imobil a punctelor de cotitură ale hotarului terenului se efectează în temeiul documentelor ce confirmă drepturile;
3) dacă în conformitate cu documentele existente nu poate fi determinat hotarul stabilit la momentul delimitării terenului, atunci hotarul general se stabilește după posesia de fapt a terenurilor adiacente;
4) dacă în lipsa documentelor de atribuire autoritatea publică competentă stabilește hotarele terenului în alt mod decît posesia de fapt, și aceste hotare generează suprapuneri grafice, atunci la procedura de stabilire sunt invitați proprietarii terenurilor implicate în procesul de stabilire;
5) la stabilirea hotarelor generale ale terenului se va ține cont de punctele de hotar stabilite anterior pentru terenurile adiacente. Punctele de cotitură ale hotarelor generale stabilite anterior pot fi modificate numai cu acordul scris al proprietarilor terenurilor vecine.
994. Modificarea hotarelor terenului proprietate publică se efectuează prin executarea în următoarea consecutivitate a acțiunilor:
1) la cererea administratorului bunului imobil și în prezența executantului lucrării cadastrale, reprezentantul administratorului bunului stabilește hotarele terenului la fața locului;
2) executantul lucrării cadastrale efectuează măsurări pe teren, întocmește actul de stabilire a hotarelor, planul geometric nou și raportul lucrării;
3) depune către Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile cererea de recepţie cu anexarea raportului lucrării şi a pachetului digital;
4) în temeiul actului de stabilire a hotarului și a planului geometric nou-întocmit, avizate de gestionar și de administratorul bunului imobil, după caz, de proprietarii terenurilor adiacente, organul cadastral teritorial operează modificări în planul cadastral.
Secțiunea 7.
Modificarea hotarelor terenului urmare a vînzării suprafețelor de teren care nu pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare
995. Întocmirea documentației cadastrale pentru modificarea hotarelor terenului, potrivit art.17 alin. (6) Codului funciar nr. 22/2024 și art. 54 din Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, se utilizează în cazul:
[Pct.995 modificat prin OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
1) constatării suprafeței de teren cu care lotul de pămînt de pe lîngă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie și acest surplus nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător și urmează a fi vîndut persoanei în a cărei posesie de fapt se află;
2) constatării suprafeței de teren proprietate publică din domeniul privat liberă de construcții, care după parametri şi amplasare nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător și urmează a fi vîndut prin concurs sau la licitaţie deţinătorilor de terenuri adiacente sau direct deținătorului de teren adiacent, dacă este doar unul;
[Pct.995 subpct.2) modificat prin OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
3) constatării că terenurile din cadrul unui cîmp sau al unei porțiuni din acest cîmp, adiacente drumului existent care servește activității agricole și/sau drumului proiectat, dar netranspus în natură, precum și fîșiei forestiere proiectate, dar neplantate, aparțin uneia și aceeași persoane, și acest drum/fîșie urmează a fi vîndut direct proprietarului unic al terenurilor adiacente.
996. Urmare a identificării terenului/ terenurilor și constării surplusului de teren (conform actului de constatare), se va proceda după cum urmează:
1) în cazul pct. 995 sbp. 1), executantul lucrării cadastrale întocmește planul geometric (în care se reprezintă hotarele posesiei de fapt a terenului și surplusul de teren, cu indicarea suprafeței conform documentului de drept și suprafeței surplusului). Actul de constatare și planul geometric se semnează de proprietarul terenului, reprezentantul autorității publice locale, executantul lucrării cadastrale și se transmite autorității publice locale pentru emiterea deciziei consiliului local privind transmiterea gratuită a surplusului de teren;
[Pct.996 subpct.1) modificat prin OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
2) în cazul pct. 995 sbp. 2), executantul lucrării cadastrale întocmește planul lotului (în care se reprezintă hotarele suprafeței de teren proprietate publică din domeniul privat liberă de construcții, și hotarele din planul cadastral ale terenurilor adiacente acesteia, și se indică suprafața de teren proprietate publică din domeniul privat, liberă de construcții și suprafața conform documentelor de drept al terenurilor adiacente). Actul de constatare și planul lotului se semnează de reprezentantul autorității publice și executantul lucrării cadastrale și se transmite autorității publice pentru organizarea înstrăinăirii în modul stabilit.
Suprafața terenului proprietate publică din domeniul privat, liberă de construcții, se reprezintă în planul geometric al terenului, proprietate a dobânditorului și se semnează de către executantul lucrării cadastrale și reprezentantul autorității publice.
[Pct.996 subpct.2) modificat prin OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
3) în cazul pct. 995 sbp. 3), executantul lucrării cadastrale întocmește planul geometric (în care se reprezintă hotarele terenurilor din planul cadastral, hotarele terenului ocupat de drumul/fîșia forestieră care urmează a fi vîndută direct proprietarului unic al terenurilor adiacente), cu indicarea suprafeței conform documentului de drept și suprafeței cu terenul ocupat de drum/fîșia forestieră). Actul de constatare și planul geometric se semnează de proprietarul terenului, reprezentantul autorității publice locale, executantul lucrării cadastrale și se transmite autorității publice locale pentru organizarea înstrăinăirii în modul stabilit.
997. După întocmirea actului juridic privind transmiterea gratuită a surplusului de teren/ vânzarea/cumpărarea terenului proprietate publică din domeniul privat, liber de construcții/terenului ocupat de drumul/fâșia forestieră, proiectate, dar nerealizate, executantul lucrării cadastrale depune către Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile cererea de recepţie cu anexarea raportului lucrării şi a pachetului digital.
[Pct.997 modificat prin OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
CAPITOLUL IV.
PROCEDURA DE EXECUTARE A ALTOR TIPURI DE LUCRĂRI CADASTRALE
Secțiunea 1.
Restabilirea hotarelor
100. Restabilirea hotarelor terenurilor, se efectuează la cererea titularilor dreptului de proprietate sau ale altor drepturi reale cu acordul proprietarilor, instanţei de judecată, organelor fiscale, în cazurile pierderii (deteriorării) totale sau parţiale în teren, a bornelor de hotar şi/sau a elementelor care materializau hotarele tеrenului, precum şi la soluţionarea litigiilor funciare.
101. Restabilirea hotarelor terenului se efectuează în cazul în care:
1) bunul imobil este înregistrat în registrul bunurilor imobile, și
2) în planul cadastral terenurile dețin nivelul de calitate I și II;
102. Restabilirea hotarelor terenului se efectuează numai în baza planului cadastral eliberat de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, care va conține catalogul de coordonate și inscripţia „Pentru restabilirea hotarelor”.
103. Lucrările de restabilire a hotarelor includ următoarele etape:
1) lucrări pregătitoare;
2) întocmirea desenului tehnic, după caz;
3) determinarea coordonatelor punctelor de cotitură a hotarului terenului şi materializarea lor prin borne sau semne de hotar;
4) întocmirea actului de restabilire a hotarului.
104. La etapa lucrărilor pregătitoare se efectuează colectarea, sistematizarea şi examinarea următoarelor materiale:
1) planul cadastral al bunului imobil;
2) copia dosarului tehnic;
3) copia documentului, ce confirmă dreptul asupra terenului;
4) lista coordonatelor punctelor de cotitură a hotarului terenului în cauză;
5) datelor despre reţeaua geodezică naţională şi de îndesire, obţinute de la Fondul de Date Geospaţiale al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru.
105. La etapa lucrărilor pregătitoare se stabileşte conţinutul, volumul lucrărilor, tehnologia executării lucrărilor, organizarea şi termenul executării.
106. După caz, se întocmește desenul de execuţie, în care se reflectă următoarele elemente:
1) punctele reţelei geodezice;
2) punctele reţelei de trasare;
3) punctele de cotitură a hotarului;
4) numerele cadastrale ale terenurilor restabilite şi celor adiacente;
5) coordonatele punctelor de cotitură a hotarului restabilit.
107. Restabilirea hotarelor terenului se efectuează la faţa locului, în prezenţa proprietarului terenului hotarele cărora urmează a fi restabilite şi reprezentantului autorității publice locale.
108. Pentru restabilirea în natură a punctelor de hotar ale terenului se folosesc utilaje şi metode care asigură EMP a punctului trasat.
109. Rezultatele restabilirii şi coordonării hotarelor se stipulează în actul de restabilire a hotarelor (Anexa 10), care se semnează de proprietarul terenului, hotarele căruia au fost restabilite pe teren și de executantul lucrărilor. La actul de restabilire se anexează planul cadastral, eliberat anterior de oficiul cadastral teritorial.
110. În cazul în care în teren se constată divergenţe cu documentația cadastrală (hotarele restabilite nu se încadrează în limita admisibilă a toleranţei de poziţie reciproce în raport cu hotarele adiacente), în actul de restabilire, la rubrica „Mențiuni”, se indică faptul necorespunderii. La solicitarea proprietarului terenului pentru care s-au restabilit hotarele se inițiază lucrări de modificare a hotarului.
1101. Lucrarea cadastrală de restabilire a hotarelor nu se supune recepției lucrărilor cadastrale.
Secțiunea 2.
Sistematizarea definitivă a planului cadastral (elaborat în baza proiectului de organizare a teritoriului)
111. Lucrările de sistematizare definitivă se efectuează în scopul poziţionării corecte a planului cadastral (elaborat în baza proiectului de organizare a teritoriului), în limitele conturului de teren supus iniţial parcelării.
112. Lucrările de sistematizare definitivă nu se aplică pentru terenurile agricole, mod de folosinţă – grădini și loturi pomicole.
113. Lucrările de sistematizare se inițiază de către beneficiarii lucrărilor cadastrale stipulați în pct. 5.
114. Sistematizarea definitivă a planului cadastral include următoarele etape:
1) lucrări pregătitoare;
2) stabilirea limitelor conturului de teren iniţial. Se efectuează în baza materialelor cartografice (ortofotoplan) sau în teren în cazul în care hotarul conturului de teren nu poate fi clar definit de pe ortofotoplan sau este necesară verificarea în teren;
3) repoziţionarea planului cadastral. Repozitionarea reprezintă o operatiune tehnică prin care se rectifică coordonatele terenurilor care sînt pozitionate eronat în planul cadastral. Repozitionarea se realizeaza prin rotaţie sau translaţie a terenurilor;
4) recepția lucrării.
115. La etapa lucrărilor pregătitoare se efectuează colectarea, sistematizarea şi examinarea:
1) harții contururilor la scara 1:10000, care a servit drept bază la determinarea fondului de privatizare şi elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului;
2) planului cadastral;
3) materialelor cartografice (ortofotoplan).
116. Reprezentantul autorității publice locale indică limitele conturului de teren supus iniţial proiectării. La determinarea limitelor conturului de teren se va ține cont de elementele naturale (ex. fîșii forestiere, drumuri de cîmp, construcții hidrotehnice, obiective tehnico-edilitare).
117. După determinarea limitelor conturului de teren, se stabilesc următoarele:
1) Planul cadastral nu necesită a fi repoziţionat, executantul lucrărilor cadastrale:
a) întocmește actul de constatare pe teren cu descrierea rezultatelor obținute în urma sistematizării planului cadastral. Actul de constatare se semnează de executantul lucrării cadastrale și reprezentantul autorității publice locale;
b) modifică datele atributive referitoare la „CodColect” tuturor terenurilor din cadrul conturului (care conform clasificatorului indică că planul cadastral a fost verificat și sistematizat definitiv);
c) prezintă organului cadastral teritorial (OCT) actul de constatare pe teren și pachetul digital pentru actualizarea planului cadastral.
2) Planul cadastral necesită a fi repoziţionat, executantul lucrărilor cadastrale:
a) repoziţionează planul cadastral în limitele hotarelor stabilite;
b) întocmește actul de constatare pe teren cu descrierea rezultatelor obținute în urma repoziţionării planului cadastral. Actul de constatare se semnează de executantul lucrării cadastrale și reprezentantul autorității publice locale;
c) modifică datele atributive referitoare la „CodColect” tuturor terenurilor din cadrul conturului (care conform clasificatorului indică că planul cadastral a fost sistematizat definitiv);
d) întocmește și prezintă OCT raportul lucrării privind repoziţionarea planului cadastral și pachetul digital pentru actualizarea planului cadastral. Raportul lucrării va conține următoarele materiale: nota explicativă, actul de constatare, planul geometric cu reprezentarea hotarelor terenurilor pînă și după repoziţionare. Planul geometric se întocmește fără catalogul de coordonate.
118. În cazul în care, după determinarea limitelor conturului de teren, planul cadastral nu se încadrează în limitele iniţiale ale conturului de teren supus parcelării, lucrarea se stopează, se întocmește actul de constatare pe teren în care se descriu problemele evidențiate și se formulează propuneri de inițiere a procedurii de corectare a erorilor, conform Hotărîrii Guvernului nr.437/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de corectare a erorilor comise în procesul atribuirii în proprietate a terenurilor. Planul cadastral (elaborat în baza proiectului de organizare a teritoriului), supus procedurii de corectare a erorilor, aprobat și înregistrat nu se supune sistematizării definitive.
[Pct.118 modificat prin OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
119. În baza materialelor prezentate, persoana responsabilă de recepţia lucrărilor verifică dacă ordinea amplasării terenurilor pînă și după repoziţionare nu s-a modificat.
120. În urma verificării persoana responsabilă de recepţia lucrărilor, actualizează baza de date grafică (activarea datelor recepţionate: grafice şi atributive) pentru terenurile sistematizate definitiv (care ulterior nu vor putea fi resistematizate), transmite/transferă spre păstrare în arhiva ţinută de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile planul cadastral sistematizat definitiv.
121. Planul cadastral sistematizat definitiv permite executarea altor tipuri de lucrării cadastrale (ex. transpunerea în teren, formarea bunurilor imobile, amplasarea plantațiilor perene etc.) și nu se mai supune sistematizării definitive.
[Pct.121 modificat prin OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
Secțiunea 3.
Transpunerea în teren a hotarelor
122. Transpunerea hotarelor este un complex de lucrări, executate în vederea stabilirii și marcării în teren, prin borne, a coordonatelor punctelor de cotitură a hotarului terenului (terenurilor), determinat (e) în birou prin metoda proiectării.
123. Lucrările de transpunere în teren a hotarelor proiectului de organizare a teritoriului (elaborat în cadrul Programului Naţional „Pămînt”) şi a terenurilor (mod de folosinţă – grădini) - se efectuează în baza planului cadastral cu nivelul de calitate III, eliberat de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, care va conține catalogul de coordonate și menţiunea „Pentru transpunerea hotarelor în teren”. În cazul executării concomitente a lucrărilor de sistematizare definitivă sau corectare a erorilor comise la elaborarea proiectului de organizare a teritoriului, cu lucrările de transpunere, transpunerea se execută numai după recepţia de către Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile a materialelor, şi în acest caz planul cadastral eliberat de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile nu este necesar.
124. Transpunerea hotarelor în teren include următoarele etape:
1) lucrări pregătitoare;
2) transpunerea coordonatelor punctelor de cotitură a hotarului terenului şi materializarea lor prin borne sau semne de hotar;
3) întocmirea actului de transpunere a proiectului în teren.
125. La etapa lucrărilor pregătitoare se efectuează colectarea şi examinarea materialelor privind reţelele geodezice naționale, îndesire, stațiile permanente și rețelele de stații permanente GNSS.
126. La transpunerea hotarelor în teren, se întocmește desenul tehnic, în care se reflectă următoarele elemente:
1) punctele reţelei de trasare, după caz;
2) punctele de cotitură;
3) coordonatele punctelor de cotitură.
127. Transpunerea hotarelor se efectuează în prezenţa proprietarului terenului hotarele căruia urmează a fi transpuse sau reprezentantului legal al acestuia, iar în cazul terenului proprietate publică – de reprezentanții împuterniciți ai autorității publice ce administrează terenul în cauză.
128. Lucrările de transpunere se efectuează în baza coordonatelor punctelor de hotar. În cazul executării lucrării de transpunere cu utilizarea staţiei totale, pentru terenurile cu unghiul de înclinaţie > 1,5°, la distanţele reduse la orizont indicate în desenul tehnic, se vor adăuga compensaţiile pentru înclinarea terenului. Punctele de cotitură a hotarului terenului se marchează la solicitarea beneficiarului cu borne de hotar.
129. În rezultatul transpunerii hotarelor în teren, executantul întocmește actul de transpunere a hotarelor în teren, cu descrierea lucrărilor executate şi anexează planul cadastral al bunului imobil transpus în teren.
130. Actul de transpunere a hotarelor în teren (Anexa 10) se perfectează în două exemplare şi se semnează de titularul de drepturi şi executantul lucrărilor. Un exemplar al actului se prezintă beneficiarului, al doilea se păstrează în raportul lucrării.
131. Copia actului de transpunere a hotarelor în teren în format digital se prezintă Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile. În baza actului de transpunere a hotarelor în teren, se actualizează informaţia atributivă pentru terenurile hotarele cărora au fost transpuse în natură.
Secțiunea 4.
Întocmirea documentaţiei cadastrale a plantaţiei perene
132. Pentru executarea lucrării cadastrale pe plantația perenă, solicitantul va prezenta executantului lucrării:
1) copia certificatului de proprietate, sau alte acte juridice ce confirmă dobîndirea dreptului de proprietate asupra plantaţiei perene, hotărîrea instanţei de judecată, contractul de vînzare-cumpărare - dacă lucrarea cadastrală se execută în scopul înregistrării plantaţiilor perene care au fost transmise deţinătorului în contul cotelor valorice din bunurile întreprinderilor agricole;
2) copia caracteristicii plantaţiilor perene în primul an de vegetaţie, supuse înregistrării la venituri, copia actului de recepţionare şi înregistrare la venituri a plantaţiilor perene în primul an de vegetaţie şi proiectul plantaţiei perene, perfectate în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de recepţionare şi înregistrare la venituri a plantaţiei perene în primul an de vegetaţie (anexele 1 şi 2 ale Regulamentului), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 705 din 20 octombrie 1995 - dacă lucrarea cadastrală se execută în scopul înregistrării plantaţiei perene nou înfiinţate;
3) planul plantaţiei perene (proiectul de plantare) – după caz.
133. Executantul obține de la Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile lista proprietarilor terenurilor şi grevările înregistrate în registrul bunurilor imobile pe terenurile pe care este amplasată plantaţia.
134. În cazul în care caracteristica plantaţiilor perene în primul an de vegetaţie, supuse înregistrării la venituri şi actul de recepţionare şi înregistrare la venituri a plantaţiilor perene în primul an de vegetaţie lipsesc, sau datele din documentaţia respectivă după verificare, nu corespund situaţiei în teren, executorul lucrării întocmeşte actul de constatare a plantaţiei perene (Anexa nr.11), care va fi semnat de comisia care a efectuat revizia plantaţiei perene în corespundere cu Hotărîrea Guvernului nr. 705 din 20 octombrie 1995.
135. Actul de constatare, este obligatoriu pentru înregistrarea plantaţiei perene/radierea plantației perene/părții din plantație, din registrul bunurilor imobile. În actul de constatare se va specifica corespunderea sau necorespunderea documentaţiei cadastrale cu situaţia din natură.
136. În cazul în care la etapa lucrărilor pregătitoare sunt identificate erori comise la elaborarea proiectului de organizare a teritoriului (erori de măsurare sau erori de proiectare) acest fapt va fi consemnat în Actul de constatare pe teren, iar solicitantul lucrării va fi înştiinţat despre necesitatea corectării erorilor. Dacă plantaţia perenă este amplasată pe terenurile aflate în proprietatea unei alte persoane decât proprietarul plantaţiei perene, iar, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, aceste terenuri nu sunt grevate cu dreptul de arenda sau alte drepturi reale în favoarea proprietarului plantaţiei perene, executantul lucrării va cere solicitantului prezentarea contractelor de arendă sau va înştiinţa proprietarul plantaţiei perene despre necesitatea înregistrării dreptului de superficie.
137. În cazul în care unul şi acelaşi proprietar a procurat mai multe terenuri, avînd hotare comune şi a plantat pe acestea plantaţia perenă, executantul lucrării îi va propune proprietarului, concomitent cu înregistrarea plantaţiei perene să efectueze formarea prin comasare a terenurilor dobîndite în proprietate.
138. În cazul în care planul plantaţiei perene (proiectul de plantare) este elaborat în formă electronică cu racordarea acestuia la sistemul de coordonate Moldref99, dar nu poate fi identificat pe materialele ortoimagine, executantul va efectua verificarea corespunderii planului cu situaţia din natură prin măsurările respective pe perimetrul plantaţiei perene.
139. Planul plantaţiei perene (proiectul de plantare) poate fi considerat ca necorespunzător situaţiei în natură, dacă măcar una din dimensiunile laturilor măsurate nu se încadrează în parametrii proiectului de plantare sau nu corespunde cu suprafaţa plantată.
140. Conturul plantației perene se determină pe limitele externe a elementelor proiectului plantaţiei perene (drum, fășie de protecție) elaborat în sistemul de coordonate Moldref99, iar în cazul lipsei proiectului, sau a elementelor de proiect (drum, fășie de protecție) - la distanţa de ½ a şi ½ b de la ultimul butaş (copac), unde a este distanţa dintre rînduri, iar b distanţa dintre butaşi (copaci). În suprafaţa totală a plantaţiei perene se include suprafaţa plantată, drumurile între tarlale, fîşiile de protecţie, locurile pentru păstrarea producţiei şi tehnicii/ inventarului).
141. Fiecărei tip de plantație i se atribuie cîte un număr cadastral la nivel de construcții, utilizînd unul din numerele cadastrale a terenului, preferabil a terenului pe care este amplasată plantația perenă, aflată în proprietatea proprietarului plantației perene.
142. Dacă plantația perenă este alcătuită din mai multe tipuri de plantații (plantație viticolă, plantație de pomi fructiferi, plantații nucifere, etc.), bunul imobil se creează pe conturul fiecărui tip de plantație aparte, indiferent de numărul de terenuri pe care este amplasată plantația perenă.
143. Planul plantaţiei perene, actualizat, se semntază de executantul lucrării, proprietar şi specialistul pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare, primar.
1431. În cazul prezentării actului de casare (întocmit în baza deciziei de casare luată de proprietar sau deținător cu acordul proprietarului), în vederea radierii plantației perene proprietate privată din registrul bunurilor imobile, la act urmează a fi anexat obligatoriu și avizul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, care să confirme că înființarea plantației perene nu a fost subvenționată de către stat.
144. În rezultatul lucrărilor cadastrale se întocmeşte raportul lucrării care va conţine: actul de constatare şi planul actualizat a plantaţiei perene.
Secțiunea 5.
Reprezentarea pe planul cadastral a părții din teren
145. În cazul în care dreptul de arendă sau un drept real (uz, uzfruct, servitute, superficie) are ca obiect doar o parte dintr-un teren, la cererea proprietarului terenului sau a persoanei interesate, cu acordul scris al proprietarului, se vor executa lucrările cadastrale necesare determinării porţiunii din teren, care va face obiect al grevării. Pentru terenurile proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, lucrările se vor iniţia la cererea autorităţii publice care administrează terenul.
146. În cazul în care pe planul cadastral urmează a fi reprezentată porţiunea din teren pe care se instituie dreptul de superficie legală, iniţierea lucrărilor se va face la cererea persoanei interesate, acordul proprietarului terenului nu este necesar. În cazul superficiei legale, în situațiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. b) și la art. 29 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1125/2002, la cerere se va anexa schema terenului aferent, elaborată de o întreprindere care activează în domeniul urbanismului sau de serviciul specializat al autorităţilor administraţiei publice locale, incluzînd suprafaţa sub construcţie şi suprafaţa necesară exploatării construcţiei, conform normativelor tehnice în vigoare.
147. Porţiunea din teren, care urmează a fi obiect al grevării, poate fi determinată prin efectuarea măsurărilor în teren sau prin elaborarea camerală a proiectului părţii din teren, cu transpunerea ulterioară în teren a proiectului.
148. Procedura de reprezentare a părţii din teren pe planul cadastral se realizează în următoare consecutivitate a acţiunilor:
1) Iniţierea lucrărilor cadastrale, cu prezentarea documentelor ce atestă dreptul de proprietate asupra terenului, dreptul de proprietate asupra bunului imobil edificat pe teren (în cazul grevării terenului) şi, după caz, a schemei terenului aferent construcţiei, în condiţiile specificate la pct. 146;
2) Solicitarea de către executanul lucrărilor cadastrale a datelor cadastrale deţinute de organul cadastral, inclusiv a planului cadastral al terenului. În cazul în care în planul cadastral se conţin erori de măsurare sau de proiectare, lucrarea se stopează până la corectarea erorii, conform cerinţelor prezentei instrucţiuni;
3) În cazul măsurărilor în teren, executantul lucrării, în prezenţa proprietarului terenului şi persoanei interesate, determină limitele părţii din teren care va constitui obiectul grevării. Rezultatele măsurătorilor se vor înscrie în actul de stabilire a limitelor părţii din teren (Anexa 12). La executarea măsurătorilor terestre se respectă cerinţele indicate în Capitolul II al prezentei Instrucţiuni.
4) În cazul determinării părţii din teren prin metoda proiectării, limitele părţii se transpun în teren conform proiectului, în prezenţa proprietarului terenului şi persoanei interesate, cu marcarea punctelor de cotitură cu ţăruş.
5) În cazul determinării părţii din teren pentru instituirea dreptului de superficie legală, măsurătorile în teren pot fi executate fără prezenţa proprietarului terenului.
149. Planul geometric cu reprezentarea părţii din teren, elaborat în urma lucrărilor cadastrale, conţine următoarea informaţie:
1) schema de încadrare a terenului;
2) hotarele terenului şi ale punctelor de cotitură, contururile clădirilor amplasate pe acesta, partea de teren grevată cu dreptul de arendă sau un drept real, marcată cu indexul “P” şi numărul părţii (ex. P1, P2). La solicitare, pe plan pot fi reprezentate și părţile din teren cu grevările active instituite anterior, în cazul existenţei acestora;
3) date despre teren (numărul cadastral al bunului imobil, adresa bunului imobil, modul de folosinţă, suprafaţa bunului imobil);
4) date despre partea din teren pentru care se instituie grevarea (indexul şi numărul părţii, tipul grevării, suprafaţa părţii, metoda de obţinere a coordonatelor punctelor pentru teren (măsurări în teren, proiectare);
5) coordonatele punctelor de cotitură a limitelor părţii din teren;
6) dimensiunile de legătură a limitelor părţii din teren;
7) scara la care a fost întocmit planul cadastral;
8) data elaborării planului geometric;
9) denumirea întreprinderii care a executat lucrarea.
150. Actul de stabilire a limitelor părţii din teren şi planul geometric cu reprezentarea părţii din teren se semnează de proprietarul terenului, persoana interesată şi executantul lucrării. În cazul terenului proprietate publică, actul de stabilire a limitelor părţii din teren şi planul geometric cu reprezentarea părţii din teren se semnează de reprezentanții împuterniciți ai autorității publice ce administrează terenul în cauză. În cazul unui raport juridic în care nu participă proprietarul (ex. sublocațiune, subarendă), actul de stabilire și planul geometric cu reprezentarea părţii din teren se semnează de părțile raportului juridic.
1501. În cazul lucrării cadastrale realizată în scopul cesiunii unei părţi din superficie, raportul lucrării va conţine inclusiv, actul de stabilire a limitelor părţii din teren şi planurile geometrice cu reprezentarea părţii din teren, pentru terenul initial cu superficia modificată și pentru partea din superficia ce se cesionează. Aceiaşi regulă se aplică şi în cazul lucrărilor pentru cesiuniea unei părţi a altor tipuri de grevări.
151. Lucrarea cadastrală executată pentru reprezentarea părţii din teren grevate, se prezintă spre recepţie Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile, în modul stabilit în Capitolul II al prezentei Instrucţiuni. Planul cadastral va fi actualizat de organul cadastral concomitent cu înregistrarea grevării.
Secțiunea a 6-a.
Particularitățile întocmirii documentației cadastrale în vederea înregistrării primare a terenurilor proprietate publică, indicate la art. 21 alin. (91) din Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice
1511. Documentația cadastrală în vederea înregistrării primare a terenurilor proprietate publică, prevăzute la art.21 alin.(91) lit. b) – i) din Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice, se întocmește pentru un teren, la inițiativa autorităţii administrației publice locale.
[Pct.1511 modificat prin OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
1512. Autoritatea administrației publice locale, în temeiul actului de inventariere, identifică terenurile pentru care se întocmește documentația cadastrală, reieșind din cerințele stabilite la art.21 alin. (91) lit. b) – i) din Legea nr. 29/2018 și întocmește lista terenurilor proprietate publică, conform anexei nr. 24, care se semnează de primar și specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare.
[Pct.1512 modificat prin OAGCC117 din 01.12.25, MO598-600/04.12.25 art.1051; în vigoare 05.01.26]
1513. Pentru terenurile înregistrate în registrul bunurilor imobile pe cote-părți (proprietate privată și proprietate publică a unității administrativ-teritoriale), în lista terenurilor proprietate publică se va indica cota-parte deținută în coproprietate de unitatea administrativ-teritorială, fără întocmirea planului geometric. Dacă terenul nu este reprezentat în planul cadastral digital, se va solicita întocmirea planului geometric al bunului imobil.
1514. După identificarea terenurilor, executantul lucrării, în comun cu reprezentantul autorităţii administrației publice locale, determină hotarele acestora.
1515. La determinarea hotarelor se respectă cerințele secțiunii a 3-a, Capitolului II și a următoarelor prevederi:
1) dacă, în conformitate cu documentația existentă, nu poate fi determinat hotarul terenului, autoritatea administrației publice locale este responsabilă de stabilirea hotarului;
2) dacă terenul pentru care se execută lucrarea cadastrală:
a) are hotar comun cu terenul proprietate publică a statului și acest teren nu este înregistrat în registrul bunurilor imobile sau hotarul terenului pentru care se execută lucrarea cadastrală generează suprapuneri grafice cu terenul proprietate publică a statului, hotarul între aceste terenuri se stabilește în prezența reprezentantului entității publice ce administrează/gestionează terenul proprietate publică a statului în cauză, iar rezultatele se stipulează în actul de stabilire a hotarelor, parte componentă a documentației cadastrale;
b) are hotar comun cu terenul proprietate publică a statului, delimitat și înregistrat în registrul bunurilor imobile și acest hotar nu generează suprapuneri grafice, coordonarea acestui hotar cu entitatea publică ce administrează terenul proprietate publică a statului nu este necesară. Executantul lucrării cadastrale preia coordonatele terenului adiacent proprietate publică a statului, înregistrat;
c) conform documentației din cadastrul funciar aprobat la situația ultimului an de evidență, are modul de folosință „pășuni sau fânețe”, iar conform situației din teren se constată că acesta a fost supus lucrărilor de împădurire, executantul lucrării cadastrale descrie neconformitățile în actul de constatare și informează autoritatea administrației publice locale și autoritatea publică centrală din domeniu. Executantul lucrării cadastrale va transmite spre aprobare autorității administrației publice locale documentația cadastrală conform situației din teren. În cazul refuzului aprobării modificării destinației/modului de folosință a terenului, lucrarea cadastrală se stopează;
3) în cazul în care, în hotarele terenului pentru care se execută lucrarea cadastrală, se identifică un teren/terenuri înregistrat/(e) anterior în Registrul bunurilor imobile, însă drepturile asupra acestora nu sunt înregistrate sau drepturile sunt înregistrate în alte temeiuri decât cele prevăzute la art. 28 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, se întocmește actul de constatare în care, după caz, se va indica:
a) suprafaţa acestor terenuri s-a inclus în suprafaţa terenului nou măsurat;
b) terenul a fost creat din contul altui teren înregistrat, cu indicarea numărului cadastral;
c) după caz, se va indica suprafața rămasă a terenului din care s-a creat terenul;
d) dacă există, se vor indica numerele cadastrale ale clădirilor înregistrate pentru care există informația grafică, care urmează a fi transferate în registrul terenului măsurat, cu indicarea numerelor cadastrale noi ale acestora;
e) în cazul în care terenul s-a creat din mai multe terenuri înregistrate anterior (porțiuni de teren transmise anterior în arendă, locațiune, gestiune etc., create ca terenuri și înregistrate în registrul bunurilor imobile), se va indica faptul că terenul a fost creat ca un bun imobil integru și a inclus alte terenuri înregistrate, cu indicarea numerelor cadastrale și suprafețelor terenurilor care urmează în registrul bunurilor imobile a fi stinse/transferate înscrierile;
f) în procesul executării lucărilor se clarifică dacă terenul sau clădirile de pe teren nu fac parte din categoria monumentelor istorice (singular sau ca parte al ansamblului).
4) în cazul în care, în hotarele terenului pentru care se execută lucrarea cadastrală, se identifică o clădire/clădiri, înregistrate în Registrul bunurilor imobile cu alt număr cadastral, executantul lucrării cadastrale descrie neconformitățile în actul de constatare.
5) în cazul în care terenul pentru care se execută lucrarea cadastrală este creat din contul altui teren înregistrat și după acest teren înregistrat, în registrul bunurilor imobile sunt înregistrate clădiri, care de fapt sunt amplasate pe un teren neînregistrat, pentru transferul drepturilor asupra acestor clădiri, se va asigura executarea lucrării cadastrale de înregistrare primară, cu descrierea neconformităților în actul de constatare.
6) în cazul în care, lucrarea cadastrală se execută asupra terenului aferent clădirii transmise în contul cotelor-părți valorice, din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, la raportul lucrării se va anexa procesul-verbal (lista) aprobată a comisiei de privatizare, privind repartizarea şi atribuirea bunurilor imobile transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, care va confirma că clădirea menționată face parte din bunurile imobile transmise în contul cotelor-părți valorice.
1516. Urmare determinării hotarelor se întocmește planul geometric, conform modelului prezentat la anexa nr. 25, pe care se reprezintă următoarele:
1) reprezentarea grafică, inclusiv:
a) materialele ortoimaginii recepționate;
b) hotarele administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale;
c) hotarele intravilanului localităţii;
d) hotarele sectoarelor cadastrale;
e) hotarele şi numărul cadastral al terenurilor și construcțiilor, înregistrate în baza de date a cadastrului;
2) schema de încadrare (harta de contur la scara 1:10000);
3) caracteristicile tehnice ale terenului pentru care se întocmește documentația (tipul bunului, numărul cadastral, apartenenţa, suprafaţa, categoria de destinaţie, modul de folosinţă, domeniul);
4) semnele convenţionale;
5) indicatorul.
1517. Planul geometric se semnează de primar, specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare, executantul lucrării cadastrale.
1518. Executantul lucrărilor cadastrale transmite materialele întocmite autorităţii administrației publice locale spre aprobare.
1519. După emiterea actului administrativ, executantul lucrării cadastrale întocmește raportul lucrării: nota explicativă, Lista bunurilor imobile proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, actul de constatare (în cazul constatării neconformităților), actul de stabilire (în cazul vecinătății cu terenul statului), planul geometric (după caz: masiv sau selectiv), raportul măsurărilor terestre (în cazul măsurătorilor terestre), decizia autorităţii administrației publice locale.
15110. Raportul lucrării cadastrale se depune la Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile” spre recepţie și înregistrare, cu anexarea raportului lucrării şi a pachetului digital.
CAPITOLUL VI.
FURNIZAREA INFORMAŢIEI CADASTRALE
182. Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile furnizează informații din dosarul tehnic și din planul cadastral. Informația se clasifică în informaţie cadastrală nesistematizată și informaţie cadastrală sistematizată.
183. Informaţia cadastrală nesistematizată reprezintă extrasul din planul cadastral al bunului imobil/bunurilor imobile (în hotarele unui sector cadastral/unității administrativ-teritoriale), furnizat în format electronic în regim real de timp sau prin intermediul rețelelor de comunicaţii electronice și/sau pe suport de hîrtie, conform modelului din anexa 13.
184. Informaţia cadastrală sistematizată este generată după o prelucrare sau combinare a datelor primare de bază pentru a obţine un produs specific necesităţilor utilizatorului de date și reprezintă:
1) lista proprietarilor (în hotarele unui sector cadastral/unității administrativ-teritoriale);
2) extrasul din planul cadastral cu indicarea istoricului privind hotarele bunurilor imobile;
3) informația din dosarul(ele) tehnic(e) selectată după diferite criterii (dimensiuni, materialele, suma suprafețelor, distanțe etc.);
4) copiile actelor din dosarul tehnic pe suport de hîrtie (după caz: actul de stabilire, actul de constatare, planul geometric, raportul măsurărilor terestre etc.), confirmate de persoana responsabilă;
5) constatarea specialistului în vederea analizei informației din dosarul tehnic (modificările constructive, schimbarea regimului tehnic/juridic, cronologia istorică a observațiilor, rapoartele statistice etc.);
6) altă informație cu caracter special.
185. Informaţia cadastrală se furnizează în modul stabilit:
1) informația nesistematizată – oricărei persoane/oricărei autorități sau instituții publice, cu indicarea criteriilor specifice ale informației solicitate;
2) informația sistematizată:
a) proprietarului/gestionarului bunului imobil sau reprezentantului acestuia;
b) organelor de urmărire penală și celor cu atribuţii de control;
c) autorităţilor administraţiei publice;
d) executanţilor lucrărilor cadastrale;
e) actul de stabilire a hotarului/actul de constatare pe teren se eliberează și proprietarului terenului adiacent, chiar dacă nu a participat la stabilire;
f) copiile actelor din dosarul tehnic se eliberează și executorilor judecătorești, administratorilor procesului de insolvabilitate.
186. Executanților lucrărilor cadastrale, extrasul din planul cadastral în format electronic în regim real de timp sau prin intermediul rețelelor de comunicaţii electronice se furnizează gratuit.
187. La solicitarea autorității publice locale, extrasul din planul cadastral al localității și lista proprietarilor în hotarul unității administrativ-teritoriale respective se furnizează gratuit, în format electronic, o dată în trimestru.
188. Se interzice transmiterea informației primite către persoanele terțe.
CAPITOLUL VII.
MODUL DE ELABORARE A PROIECTULUI DE ORGANIZARE A TERITORIULUI
Secțiunea 1.
Dispoziții generale
189. Prezentele reglamentări se utilizează la elaborarea proiectului de organizare a teritoriului (în continuare – POT), pentru localitățile unde nu a fost asigurată atribuirea în proprietate privată a cotelor de teren echivalent sau la elaborarea POT în vederea corectării erorilor comise la atribuirea terenurilor în proprietate (prin strămutarea posesiei terenurilor titularilor de drepturi, dintr-un contur în altul).
190. Iniţierea lucrărilor şi aprobarea documentaţiei cadastrale se efectuează prin decizia consiliului local.
191. Autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – APL) pe al căror teritoriu administrativ se iniţiază lucrările de elaborare a POT asigură, în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea deciziei consiliului local de iniţiere a lucrărilor, înştiinţarea proprietarilor (prin afişare în locuri publice sau prin alte mijloace prevăzute de lege) cu privire la:
1) acordarea accesului executantului lucrării cadastrale la terenuri;
2) prezentarea documentelor ce confirmă drepturile deţinute asupra bunurilor imobile;
3) necesitatea verificării informaţiei referitoare la corectitudinea elaborării documentației cadastrale la etapa consultării publice.
192. Elaborarea POT se efectuează în următoarea consecutivitate a etapelor:
1) lucrări pregătitoare;
2) elaborarea bazei cartografice;
3) lucrări de proiectare;
4) consultarea publică a documentaţiei şi aprobarea acesteia;
5) întocmirea raportului lucrării;
6) recepţia lucrării cadastrale.
Secțiunea 2.
Lucrări pregătitoare
193. În cadrul etapei lucrărilor pregătitoare, executantul lucrării cadastrale colectează și examinează următoarele materiale:
1) hotarele unității administrativ-teritoriale și ale intravilanului localității;
2) planul cadastral al teritoriului;
3) materialele cartografice (ortofotoplanul, harta digitală liniară, planurile pedologice existente);
4) materialele de evidență cantitativă a terenurilor (harta contururilor a unității administrativ-teritoriale);
5) registrul deținătorilor de teren al autorității publice locale;
6) lista bunurilor imobile din arhiva organului cadastral teritorial, întocmite în mod selectiv și neînregistrate în registrul bunurilor imobile (dosare tehnice, dosare cadastrale);
7) actele de atribuire în proprietate a terenurilor, alte materiale din arhiva autorității administrației publice locale (ex. titlurile provizorii ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune şi beneficiere funciară).
194. În cazul elaborării POT în vederea corectării erorilor (strămutarea posesiei terenurilor titularilor de drepturi dintr-un contur în altul), administrația autorității publice locale pune la dispoziţie următoarele materiale:
1) decizia referitoare la aprobarea mărimii fondului funciar de privatizare;
2) decizia privind aprobarea listei titularilor de drept asupra cotelor de teren echivalent și lista titularilor care trebuie să conțină datele din buletinul de identitate, data, luna şi anul naşterii şi adresa la domiciliu, mărimea cote de teren;
3) decizia privind aprobarea principiilor de elaborare a proiectului preliminar de organizare a teritoriului și modificarea fondului funciar de privatizare prin excluderea din fondul funciar de privatizare a suprafeţei drumurilor şi elementelor antierozionale proiectate;
4) proiectul preliminar de elaborare a POT;
5) proiectele anterior elaborate de organizare a gospodăriilor ţărăneşti – în cazul existenței;
6) listele proprietarilor din registrul bunurilor imobile.
Materialele menționate se prezintă în original sau în copii autentificate de secretarul consiliului local.
Secțiunea 3.
Elaborarea bazei cartografice
195. Elaborarea bazei cartografice include determinarea detaliilor planimetrice a contururilor supuse proiectării şi crearea obiectelor informaționale.
196. Determinarea detaliilor planimetrice (limitelor contururilor de teren arabil şi ale plantațiilor multianuale) se efectuează în baza materialelor cartografice (ortofotoimagini). În cazul în care limitele contururilor nu pot fi clar definite pe materialele cartografice, acestea se determină prin măsurători terestre.
197. Precizia determinării detaliilor planimetrice se stabilește conform pct. 35.
198. Determinarea detaliilor planimetrice începe cu cercetarea contururilor ce urmează a fi proiectate. Astfel, se determină hotarele contururilor arabile, hotarele contururilor cu plantaţii multianuale și se determină amplasarea elementelor inginereşti existente (conducte de gaz, apeducte, linii de transmitere a energiei electrice şi altele), zonele de protecţie şi condiţiile utilizării lor.
199. Reprezentantul APL indică limitele contururilor de teren supuse proiectării.
200. La determinarea detaliilor planimetrice (limitelor conturului de teren) se va ține cont de elementele naturale inclusiv:
1) în cazul efectuării măsurătorilor terestre:
a) hotarele fîşiilor forestiere se stabilesc la distanţa de 2,5 m de la ultimul rînd - pentru plantaţiile de nucari, 0,5 m – pentru arbuşti şi 1,5 m - pentru restul plantaţiilor;
b) lăţimea drumurilor de cîmp se determină luînd în consideraţie lăţimea părţii carosabile adăugînd cîte 0,5 m de ambele părţi;
c) lăţimea şanţurilor se determină prin măsurarea distanţei dintre maluri şi adăugînd cîte 1 m de fiecare parte, în caz dacă există diguri, aceasta se măsoară de la partea de jos a taluzului uscat;
d) hotarele contururilor cu plantaţii multianuale se stabilesc la o distanţă egală cu jumătate din distanţa stabilită de schema de plantare;
e) hotarele plantaţiilor forestiere se determină la distanţa extinderii coroanei copacilor;
f) hotarele dintre cîmpurile arabile cu păşuni sau terenuri neproductive se determină conform folosirii lor curente;
g) hotarele rîpilor se determină la distanţa de 2,0 m de la mal;
h) pentru pilonii de transportare a energiei electrice se indică suprafaţa reală ocupată de piloni şi traseul liniei;
i) hotarele punctelor geodezice se fixează la distanţa de 3 m de la punct – în cazul terenurilor din extravilan şi 1 m – pentru terenurile din intravilan;
j) conductele de apă, gaz, alte căi de comunicaţii subterane sînt reflectate prin axele lor cu ajutorul semnelor convenţionale corespunzătoare;
2) în cazul utilizării materialelor cartografice (ortofotoimagini):
a) pentru pilonii de transportare a energiei electrice, punctele geodezice – conform datelor hărții liniare digitale;
b) lăţimea drumurilor de cîmp se determină reieșind din axa drumului din harta liniară digitală și lățimea părții carosabile reprezentată pe materialele cartografice (ortofotoimagini);
c) hotarele contururilor cu plantaţii multianuale se stabilesc la o distanţă egală cu jumătate din distanţa stabilită de schema de plantare, de la ultimul rînd al plantației;
d) hotarele fîşiilor forestiere, plantaţiilor forestiere se stabilesc pe aliniamentul coroanei copacilor reprezentate pe materialele cartografice (ortofotoimagini), cu o deviere spre interiorul fîșiei/ plantației de 1,5 – 2 metri;
e) hotarele dintre cîmpurile arabile cu păşuni sau terenuri neproductive se determină conform folosirii lor curente, reprezentate pe materialele cartografice (ortofotoimagini).
201. Pentru terenurile cu plantaţii multianuale, executorul va determina direcţia rîndurilor plantaţiilor, numărul de rînduri în fiecare careu şi schema de plantare.
202. Urmarea determinării detaliilor planimetrice, executantul lucrării cadastrale creează obiectele informaționale (stratul Terenuri) și perfectează baza cartografică.
203. Baza cartografică întocmită la scara 1:2000 trebuie să conțină:
1) hotarele contururilor, tipul şi suprafeţele lor;
2) relieful (curbele de nivel);
3) varietăţile de sol şi bonitatea acestora;
4) comunicaţiile inginereşti existente;
5) reţelele de irigare existente.
204. Tipurile de contururi se indică prin semne convenţionale aprobate pentru scara dată. Relieful se indică cu ajutorul liniilor izometrice în culoare cafenie, prin identificarea fiecărei a 10-ea linie, dar nu mai puţin de 2 curbe de nivel trecute pe baza cartografică. Liniile de contur ale solurilor sînt indicate printr-o linie neagră punctată, în interiorul căreia se indică bonitatea.
Secțiunea 4.
Lucrările de proiectare
205. Pînă la începerea lucrărilor de proiectare a parcelelor, pe bază cartografică se întocmește schema de organizare antierozională, care prevede amplasarea drumurilor de acces, evacuatoarelor de apă, plantaţiilor forestiere de protecţie şi obiectivelor hidroameliorative.
206. Schema organizării antierozionale a teritoriului se întocmeşte pentru toată suprafaţa supusă proiectării, cu reprezentarea reliefului, învelişului pedologic și direcției de regularizare a scurgerii apelor.
207.Distanţa dintre principalele obiective antierozionale proiectate se stabilește în funcție de pantă și învelişul de sol inclusiv:
1) pentru cernoziomurile carbonate nu trebuie să depăşească pe terenurile cu panta:
pînă la 1° 300 m;
1° - 3° 200 m;
3° - 5° 125 m;
5° - 7° 75 m;
7 °- 10° 50 m.
2) pentru alte tipuri şi subtipuri de soluri aceşti parametri se calculează în baza următorilor coeficienţi:
cernoziomuri tipice 2,0
cernoziomuri cambice şi podzolice 1,7
soluri brune şi cenuşii de pădure 1,5
cernoziomuri obişnuite 1,2
3) pentru toate tipurile şi subtipurile de soluri se introduc coeficienţi de corecţie:
Pentru compoziţia granulometrică:
soluri argiloase 1,15
soluri lutoase argiloase 1,0
soluri lutoase 0,85
soluri nisipoase lutoase şi nisipoase 0,70
Pentru gradul de erodare a suprafeţei:
soluri neerodate 1,0
soluri foarte slab erodate 0,85
soluri slab erodate 0,70
soluri moderat erodate 0,5
soluri puternic erodate 0,35
4) la trecerea de la panta plană la cea convexă sau de la concavă la cea plană este necesar de aplicat coeficientul 0,85, iar pentru trecerea de la cea convexă la plană sau de la cea plană la concavă – 1,25.
208. Limitele obiectivelor antierozionale planificate se amplasează transversal pantelor cu mărimea de 0,5°-1,5° şi se fixează cu drumuri de cîmp, fîşii forestiere sau obiective hidrotehnice de reţinere, îndreptare sau scurgere a apelor. Ele pot să se suprapună ori să fie reciproc compietabile. Elementele liniare existente care nu satisfac cerinţele organizării antierozionale a teritoriului se transformă în acele terenuri, pe care sunt amplasate.
209. În funcție de sarcinile sale de bază, fîşiile forestiere de protecţie se proiectează, după cum urmează:
1) fîşiile forestiere de protecţie contra vîntului se proiectează cu lăţimea de la 6 pînă la 15 m pe solurile cu panta pînă la 1 grad (bazinul hidrografic al vîlcelei, văile uscate) transversal direcţiei principale a vînturilor dăunătoare;
2) fîşiile forestiere de regularizare a scurgerii de apă se proiectează pe toate pantele mai sus de 1 grad. Lăţimea lor variază de la 3 pînă la 13 m;
3) fîşiile forestiere de regularizare a scurgerii de apă se proiectează de-a lungul lacurilor, rîurilor, heleşteielor, pîraielor, lacurilor cu lăţimea de la 15 pînă la 20 m;
4) fîşiile forestiere de-a lungul canalelor, şanţurilor şi rîpilor se proiectează cu lăţimea de la 8 pînă la 10 m;
5) fîşiile forestiere sanitare se proiectează de-a lungul obiectivelor de producţie şi locative, complexelor animaliere, centrelor economice, drumurilor principale. Lăţimea lor variază de la 5 pînă la 20 m, în funcție de puterea şi intensitatea poluării aerului de către obiectul de producţie sau de necesitatea izolării lui.
210. Locurile de concentrare a curenţilor de apă (fundăturile rîpilor mici şi vîlcelelor) se vor folosi pentru înierbare în fîşii cu lăţimea de la 3 pînă la 15 m şi cu formarea obligatorie a albiei scurgerii de apă.
211. Reţeaua rutieră se proiectează reieşind din principiul asigurării accesului la fiecare parcelă proiectată şi va asigura circulaţia transportului în două sensuri, avînd lăţimea de 6-7 m. Căile de acces terminus şi cele de tranzit se proiectează cu lăţimea 3-5 m. Drumurile transversale versanţilor se proiectează cu înclinare inversă, în scopul combinării funcţiilor de transport cu cele de instalaţii hidrotehnice.
212. Obiectivele antierozionale și hidrotehnice proiectate includ valuri de pâmînt, diguri și canale de reţinere şi reglare a apelor, baraje, deversori de apă, etc.
213. Executorul lucrării cadastrale exclude din fondul funciar de privatizare suprafaţa ocupată de obiectivele inginereşti aflate în proprietate publică sau a altor deţinători de drept.
214. În cazul în care suprafaţa drumurilor existente şi proiectate şi a obiectivelor antierozionale urmează să fie exclusă din suprafaţa fondului de privatizare, executorul proiectului va scădea această suprafaţă din suprafaţa fiecărui cîmp arabil şi plantaţii multianuale ale fondului de privatizare. În baza noii suprafeţe calculate a fondului de privatizare şi numărului deţinătorilor care au dreptul la cote de teren echivalent, executorul proiectului va recalcula suprafaţa şi valoarea în grade-hectar ale cotei de teren echivalent.
215. Executorul proiectului prezintă autorității publice locale informația privind mărimea cotelor de teren echivalent, recalculate. În baza deciziei consiliului de corectare a fondului de privatizare şi de corectare a mărimii cotei de teren echivalent, executorul elaborează proiectul preliminar de organizare a teritoriului.
216. Proiectul preliminar de organizare a teritoriului la scara de 1:2000 trebuie să indice amplasarea drumurilor şi fîşiilor forestiere etc., precum şi suprafaţa şi direcţia de prelucrare a contururilor cu plantaţii multianuale şi a celor arabile.
217. Autoritatea publică locală asigură gruparea deţinătorilor cotelor de teren echivalent, pe contururi și ordinea aranjării acestor deţinători în fiecare contur în parte (cu întocmirea schiţei şi listei de aranjare). Modul de aranjare a deţinătorilor în cadrul unui contur se asigură fie prin consensus, tragere la sorţi etc.
218. Schiţa va arăta colţul conturului, de unde se va atribui prima cotă şi amplasarea relativă a parcelei fiecărui deţinător de cotă de teren echivalent. Lista de aranjare va corespunde schiţei şi va indica ordinea în care parcelele deţinătorilor cotelor de teren echivalent vor fi aranjate pe cîmpurile arabile sau terenurile cu plantaţii multianuale.
219. Gruparea deţinătorilor cotelor de teren echivalent pe contururi (schiţa şi lista de aranjare) se aprobă prin decizia consiliului local.
220. În cazul în care cota de teren echivalentă este constituită și din plantații multianuale, lucrările de proiectare trebuie începute de la plantaţii multianuale. Parcelele cu plantaţii multianuale se atribuie în rînduri întregi.
221. Hotarele parcelelor cu plantaţii multianuale se stabilesc pe linia din mijlocul fîşiilor dintre rîndurile plantaţiilor multianuale.
222. Nu este acceptă atribuirea plantaţiilor multianuale pe specii.
223. Luînd în consideraţie bonitatea solului, executorul proiectului calculează suprafaţa şi gradele-hectar ale fiecărei parcele cu plantaţii multianuale.
224. Pentru a determina cîte grade-hectar de teren arabil va primi fiecare deţinător, executorul scade din suma totală a gradelor-hectar ce revin fiecărui deţinător, gradele-hectar ale parcelelor cu plantaţii multianuale.
225. Proiectarea terenurilor arabile se efectuează în raport cu bonitatea estimată a cîmpurilor arabile şi a terenurilor plantaţiilor multianuale supuse privatizării. Gradele-hectar ale parcelelor proiectate nu trebuie să devieze de la gradul-hectar mediu ponderat estimat pentru gospodărie cu mai mult decît valoarea calculată conform formulei:
Fg = c 0,1 √Gh
unde Gh sînt gradele-hectar pentru parcelele de teren proiectate deţinătorului.
226. La proiectarea parcelelor arabile este necesar de a lua în consideraţie următoarele:
1) parcelele se vor amplasa, de regulă, cu partea alungită transversal versantului;
2) lăţimea parcelelor trebuie să nu fie mai mare decît distanţa între hotarele de bază de scurgere a apelor;
3) raportul dintre lăţimea şi lungimea parcelei nu va depăși limita 1:2 – 1:5.
227. Se permite a proiecta parcelele în fîşii lungi de-a lungul versantului, cu respectarea condiţiilor de proiectare a elementelor antierozionale, și cu condiţia prelucrării generale a solului transversal versantului şi amplasarea pe trepte a culturilor agricole prelucrate.
228. Fiecare parcelă trebuie să fie asigurată cu drum de acces. În cazul în care drumurile proiectate sînt încluse în fondul de privatizare, drumurile de acces se vor indica pe proiectul preliminar şi final de organizare a teritoriului.
229. După proiectarea tuturor parcelelor, executantul lucrării cadastrale efectuează verificarea proiectului preliminar și atribuie numere cadastrale fiecărei parcele proiectate.
230. Planul geometric al proiectului de organizare a teritoriului se întocmește pentru fiecare sector cadastral în parte și conține următoarea informație:
1) amplasamentul sectorului cadastral în hotarul unității administrativ-teritoriale;
2) hotarele terenurilor;
3) numerele cadastrale ale bunurilor imobile;
5) limitele sectoarelor cadastrale și numărul acestora;
6) indicatorul cu informația de identificare a unității administrativ-teritoriale (denumirea completă), scara la care a fost întocmit planul, data întocmirii și denumirea întreprinderii care a executat lucrarea;
7) propunerea de instituire а servituții de trecere, în cazul în care aceasta este necesar de instituit;
8) în spaţiile libere se vor specifica indicii principali ai proiectului de organizare a teritoriului, nomenclatorul cu varietăţile şi bonitatea solurilor, în formă de tabel;
9) toate drumurile proiectate şi obiectele antierozionale trebuie să fie reprezentate pe plan, la fel ca şi parcelele, în culoare neagră, iar curbele de nivel se notează cu culoare cafenie cu linii fine neîntrerupte. Varietăţile de sol se indică cu culoare roșie cu linii haşurate-punctate şi se înscrie bonitatea lor.
231. Concomitent cu întocmirea planurilor geometrice ale proiectului de organizare a teritoriului, executantul lucrării cadastrale întocmește următoarele documente:
1) lista deținătorilor cotelor de teren echivalente (anexa nr.21);
2) borderoul de evidență a proiectului (anexa nr. 22);
3) lista proprietarilor cărora li se eliberează titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren;
4) lista persoanelor decedate cărora le-au fost transmise terenuri în proprietate;
5) lista terenurilor proprietate publică a unității administrativ-teritoriale (surplusul de suprafață, formate ca bunuri imobile independente).
Secțiunea 5.
Consultarea publică a documentației cadastrale și aprobarea acesteia
232. Proiectul de organizare a teritoriului este supus consultărilor publice, în conformitate cu pct. 53-70 ale Regulamentului cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030/1998.
233. După finalizarea consultațiilor publice și soluționării contestaţiilor, executantul lucrării cadastrale prezintă POT autorității deliberative a APL spre examinare și aprobare.
234. În termen de pînă la 30 de zile după prezentarea POT, autoritatea deliberativă a APL emite decizia cu privire la aprobarea POT.
Secțiunea 6.
Întocmirea raportului lucrării
235. Raportul lucrării se întocmește pe suport de hârtie și electronic, în formate standardizate care să permită tipizarea, accesul și transferul de date.
236. Raportul lucrării conține:
1) nota explicativă;
2) decizia consiliului local privind inițierea elaborării POT;
3) decizia consiliului local privind aprobarea POT, cu anexarea planului geometric al POT și a listelor menționate la pct. 231;
4) raportul măsurărilor terestre, în cazul în care au fost executate măsurări terestre;
5) actul privind calitatea lucrării, emis de organul cadastral teritorial;
6) baza cartografică;
7) proiectul preliminar.
237. Raportul lucrării în format electronic se întocmeşte de către executantul lucrării cadastrale cu aplicarea semnăturii electronice avansate calificate şi reprezintă un fișier integral în format ”pdf”, care conține copiile scanate ale actelor raportului lucrării.
238. Raportul lucrării se întocmește într-un exemplar, care se păstrează la organul cadastral teritorial, iar cîte o copie a acestuia se remite APL şi executantului lucrării cadastrale.
239. Raportul lucrării pe suport de hîrtie şi în format electronic, pachetul digital, copia dosarului consultărilor publice, formularele şi actele de proprietate se prezintă de către executantul lucrării cadastrale pentru recepţia lucrării cadastrale la organul cadastral teritorial.
Secțiunea 7.
Recepția lucrării cadastrale
240. Recepţia lucrărilor cadastrale este efectuată de organul cadastral teritorial și constă în verificarea materialelor prezentate de executantul lucrării cadastrale, documentarea verificării şi actualizarea datelor din baza de date grafică.
241. Termenul de recepţie a lucrării cadastrale în cadrul înregistrării primare masive nu va depăşi 20 de zile lucrătoare de la data depunerii materialelor la organul cadastral teritorial.
242. Dacă în urma verificării materialelor se confirmă corectitudinea executării lucrării, organul cadastral teritorial recepționează lucrarea cadastrală cu întocmirea avizului de recepţie a lucrării şi actualizează baza de date grafică.
243. În cazul depistării neconformităţilor, în avizul de recepție se indică erorile constatate și lucrarea se respinge pentru corectare. Executantul lucrării cadastrale corectează şi prezintă repetat materialele corectate în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii avizului de recepţie.
244. Urmare recepției lucrării cadastrale, autoritatea publică locală, în comun cu executantul lucrării cadastrale, perfectează titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren (unul color și unul alb-negru).
245. Documentaţia cadastrală recepționată, titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren se transmit registratorului din cadrul organului cadastral teritorial pentru înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra acestora.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
anexa nr.5 - abrogată
anexa nr.6
anexa nr.7
anexa nr.8 - abrogată
anexa nr.9
anexa nr.10
anexa nr.11
anexa nr.12
anexa nr.13
anexele nr.14 - 20 - abrogate
anexa nr.21
anexa nr.22
anexa nr.23
anexa nr.24
anexa nr.25