Anexa nr. 3
Secțiunea a 2-a
Informații solicitate în notificări cu privire la diseminările de organisme modificate genetic, altele decât plantele superioare
1. Informații generale
1) Denumirea și sediul notificatorului.
2) Numele, calificarea și experiența cercetătorului științific responsabil.
3) Titlul proiectului.
2. Informații referitoare la organismul modificat genetic
1) Caracteristici ale organismului donator, ale organismului receptor sau, după caz, ale organismului parental:
a) denumire științifică;
b) taxonomie;
c) alte denumiri (denumirea comună, denumirea speciei);
d) markere fenotipice și genetice;
e) gradul de înrudire între organismul donator și organismul receptor sau între organismele parentale;
f) descrierea tehnicilor de detecție și identificare;
g) sensibilitatea, fiabilitatea (în termeni cantitativi) și specificitatea tehnicilor de detecție și identificare;
h) descrierea distribuției geografice și a habitatului natural al organismului, inclusiv informații asupra prădătorilor naturali, organismelor-victimă, paraziților și concurenților, simbionților și organismelor receptoare;
i) organisme în cazul cărora se știe că apare transferul materialului genetic în condiții naturale;
j) verificarea stabilității genetice a organismelor și a factorilor care o afectează;
k) trăsături patologice, ecologice și fiziologice:
− clasificarea pericolelor, în conformitate cu regulile existente la nivel european, privind protecția sănătății umane și a mediului;
− timpul de generare în ecosisteme naturale, ciclul de reproducere sexuată și asexuată;
− informații privind supraviețuirea, inclusiv caracterul sezonier și capacitatea de a forma structuri care supraviețuiesc;
− patogenie: transmisibilitatea, toxicitatea, virulența, caracterul alergen, purtătorul (vectorul) patogenului, vectori posibili, gama organismelor receptoare, inclusiv organisme-nonțintă. Activarea posibilă a virușilor latenți (proviruși). Capacitatea de a coloniza alte organisme;
− rezistența la antibiotice și utilizarea posibilă a acestor antibiotice în organismele umane și ale animalelor domestice, pentru profilaxie și terapie;
− implicări în procesele din mediu: producție primară, transformare în material nutritiv, descompunerea materiei organice, respirație.
2) Natura vectorilor indigeni:
a) secvența;
b) frecvența mobilizării;
c) specificitatea;
d) prezența genelor care conferă rezistență.
3) Istoria modificărilor genetice anterioare.
3. Caracteristicile vectorului
1) Natura și sursa vectorului.
2) Secvența translocațiilor, vectori și alte segmente genetice necodate utilizate la formarea organismului modificat genetic și la realizarea vectorului introdus și funcția de inserție în organismul modificat genetic.
3) Frecvența mobilizării vectorului inserat și capacitatea de transfer genetic și metodele de determinare.
4) Informații cu privire la măsura în care vectorul este limitat la ADN-ul solicitat să realizeze funcția preconizată.
4. Caracteristicile organismului modificat
1) Informații privind modificarea genetică:
a) metode utilizate pentru modificare;
b) metode utilizate la formarea și introducerea inserției în organismul receptor sau la eliminarea unei secvențe;
c) descrierea formării inserției sau a vectorului;
d) puritatea inserției în raport cu orice secvență necunoscută și informații privind măsura în care secvența inserată este limitată la ADN-ul solicitat pentru a realiza funcția preconizată;
e) metode și criterii folosite pentru realizarea selecției;
f) secvența, identitatea funcțională și localizarea segmentului de acid nucleic modificat/inserat/eliminat în cauză, cu referire specială la orice secvență nocivă cunoscută.
2) Informații asupra organismului modificat genetic final:
a) descrierea trăsăturii genetice sau a caracteristicilor fenotipice și, mai ales, a oricăror trăsături și caracteristici noi care pot fi exprimate sau nu mai sunt exprimate;
b) structura și cantitatea oricărui vector sau acid nucleic donator rămas în alcătuirea finală a organismului modificat;
c) stabilitatea organismului în ceea ce privește trăsăturile sale genetice;
d) rata și nivelul de exprimare a noului material genetic. Metoda și exactitatea măsurării;
e) activitatea proteinei exprimate;
f) descrierea tehnicilor de detecție și identificare, inclusiv tehnici pentru detecția și identificarea vectorului și a secvenței inserate;
g) sensibilitatea, fiabilitatea (în termeni cantitativi) și specificitatea tehnicilor de detecție și identificare;
h) istoria diseminărilor și a utilizărilor anterioare ale organismului modificat genetic;
i) considerente pentru sănătatea umană și animală, precum și pentru sănătatea plantelor:
(i) efecte toxice și alergene ale organismelor modificate genetic sau ale produselor lor metabolice;
(ii) compararea organismului modificat cu organismul donator, cu organismul receptor sau (când este cazul) cu organismul parental, în ceea ce privește patogenia;
(iii) capacitatea de colonizare;
(iv) dacă organismul este patogen pentru oamenii care sunt imunocompetenți:
− bolile cauzate și mecanismele patogene, inclusiv invadarea și virulența;
− transmisibilitatea;
− doza contagioasă;
− domeniul organismelor receptoare, posibilitatea de modificare;
− posibilitatea de supraviețuire în afara organismului receptor uman;
− prezența vectorilor sau a căilor de răspândire;
− stabilitatea biologică;
− modele de rezistență la antibiotice;
− caracterul alergen;
− disponibilitatea unor terapii adecvate.
3) Alte riscuri prezentate de produs.
5. Informații privind condițiile de diseminare și mediul receptor
1) Informații cu privire la diseminare:
a) descrierea diseminării intenționate preconizate, inclusiv a scopului și a produselor anticipate;
b) datele prevăzute pentru diseminare și calendarul experimentului, inclusiv frecvența și durata diseminărilor;
c) pregătirea terenului înainte de diseminare;
d) mărimea terenului;
e) metoda utilizată pentru realizarea diseminării;
f) cantitățile de organisme modificate genetic care urmează să fie diseminate;
g) perturbări pe teren (tipul și metoda de cultivare, activitate extractivă, irigare sau alte activități);
h) măsuri de protecție a lucrătorilor, luate în timpul diseminării;
i) tratamente asupra terenului, după diseminare;
j) tehnici prevăzute pentru eliminarea sau inactivarea organismelor modificate genetic la sfârșitul experimentului;
k) informații despre diseminările anterioare de organisme modificate genetic și rezultatele acestora, mai ales dacă au fost la scări diferite și în ecosisteme diferite.
2) Informații cu privire la mediu (terenul utilizat și mediul):
a) amplasarea geografică și planul sub formă de caroiaj al terenului (teren pentru diseminare este o zonă preconizată pentru utilizarea produsului);
b) vecinătatea fizică sau biologică cu oamenii și alte elemente semnificative ale biotei;
c) vecinătatea cu biotopi importanți, zone protejate sau surse de apă potabilă;
d) caracteristicile climatice ale regiunii care poate fi afectată;
e) caracteristicile geografice, geologice și pedologice;
f) flora și fauna, inclusiv recoltele, șeptelul și speciile migratoare;
g) descrierea ecosistemelor-țintă și nonțintă care pot fi afectate;
h) compararea habitatului natural al organismului receptor cu terenul propus pentru diseminare;
i) orice dezvoltare sau modificare cunoscută și preconizată în ceea ce privește utilizarea solului din regiunea respectivă care ar putea influența impactul diseminării asupra mediului.
6. Informații privind interacțiunile dintre organismul modificat genetic și mediu
Caracteristici care afectează supraviețuirea, multiplicarea și răspândirea:
a) trăsături biologice care afectează supraviețuirea, multiplicarea și răspândirea;
b) condiții de mediu cunoscute sau prognozate, care ar putea afecta supraviețuirea, multiplicarea și răspândirea (vânt, apă, sol, temperatură, pH);
c) sensibilitatea la agenți specifici.
7. Interacțiuni cu mediul
1) Habitat preconizat pentru organisme modificate genetic.
2) Studii cu privire la comportamentul și caracteristicile organismelor modificate genetic și la impactul ecologic al acestora, realizate în medii naturale simulate, cum ar fi microcosmul, răsadnițele, serele.
3) Capacitatea de transfer genetic:
a) transfer de material genetic, ulterior diseminării, de la organisme modificate genetic la organismele din ecosistemele afectate;
b) transfer de material genetic, ulterior diseminării, de la organismele indigene la organisme modificate genetic.
4) Probabilitatea selectării ulterioare diseminării care duce la exprimarea unor trăsături neașteptate sau nedorite în organismele modificate.
5) Măsuri întreprinse pentru a asigura și a verifica stabilitatea genetică. Descrierea trăsăturilor genetice care pot împiedica sau diminua dispersia materialului genetic. Metode de verificare a stabilității genetice.
6) Traseele dispersiei biologice, moduri de interacțiune, cunoscute sau potențiale, cu agentul de diseminare, inclusiv inhalarea, ingestia, contactul cu suprafața, săparea de vizuini.
7) Descrierea ecosistemelor în care ar putea fi diseminate organisme modificate genetic.
8) Potențialul de creștere excesivă a populației în mediu.
9) Avantajele competitive ale organismelor modificate genetic față de organismul receptor sau parental nemodificat.
10) Identificarea și descrierea organismelor-țintă, după caz.
11) Mecanismul și rezultatul anticipat al interacțiunii dintre organismele modificate genetic diseminate și organismul-țintă, după caz.
12) Identificarea și descrierea organismelor-nonțintă care pot fi afectate în mod nefavorabil prin diseminarea de organisme modificate genetic și a mecanismelor anticipate ale oricărei interacțiuni adverse identificate.
13) Probabilitatea modificărilor ulterioare diseminării în interacțiuni biologice sau în organismele receptoare.
14) Interacțiuni cunoscute sau preconizate cu organisme-nonțintă din mediu, inclusiv concurenți, organisme-victimă, organisme receptoare, simbionți, prădători, paraziți, agenți patogeni.
15) Implicarea cunoscută sau anticipată în procese biogeochimice.
16) Alte interacțiuni potențiale cu mediul.
8. Informații privind monitorizarea, controlul, tratarea deșeurilor și planurile de răspuns în caz de urgență
1) Tehnici de monitorizare:
a) metode de identificare a organismelor modificate genetic și de supraveghere a efectelor lor;
b) specificitatea (de identificare a organismelor modificate genetic și de diferențiere față de organismele donatoare, organismele receptoare și, după caz, organismele parentale), sensibilitatea și fiabilitatea tehnicilor de monitorizare;
c) tehnici de detecție a transferului de material genetic donat la alte organisme;
d) durata și frecvența monitorizării.
2) Controlul diseminării:
a) metode și proceduri de evitare sau diminuare a răspândirii organismelor modificate genetic dincolo de terenul ales pentru diseminare sau zona desemnată pentru utilizare;
b) metode și proceduri de protejare a terenului împotriva intrării persoanelor neautorizate;
c) metode și proceduri de împiedicare a intruziunii altor organisme în teren.
3) Tratarea deșeurilor:
a) tipul de deșeuri generate;
b) cantitatea prevăzută de deșeuri;
c) descrierea tratamentului preconizat.
4) Planuri de răspuns în caz de urgență:
a) metode și proceduri de control al organismelor modificate genetic în cazul răspândirii neașteptate;
b) metode de decontaminare a zonelor afectate, de exemplu, eradicarea organismelor modificate genetic;
c) metode de evacuare sau de îngrijire a sănătății plantelor, a animalelor, a solului, care au fost expuse în timpul răspândirii sau după;
d) metode de izolare a zonei afectate de răspândire;
e) planuri de protejare a sănătății umane și de protejare a mediului în cazul apariției unor efecte nedorite.
Secțiunea a 3-a
Informații solicitate în notificări cu privire la diseminările de plante superioare modificate genetic (PSMG) (Gymnospermae și Angiospermae)
1. Informații generale
1) Denumirea și sediul notificatorului.
2) Numele, calificarea și experiența cercetătorului științific responsabil.
3) Titlul proiectului.
4) Informații privind diseminarea:
a) scopul diseminării;
b) data prevăzută și durata diseminării;
c) metoda prin care se diseminează PSMG;
d) metoda de pregătire și de administrare a sitului unde se realizează diseminarea, înainte, în timpul și după diseminare, inclusiv practicile de cultivare și metodele de recoltare;
e) numărul aproximativ de plante (sau numărul de plante pe m2).
5) Informații privind situl unde se realizează diseminarea:
a) locul și mărimea sitului unde se realizează diseminarea;
b) descrierea ecosistemului sitului unde se realizează diseminarea, inclusiv a climei, a florei și a faunei;
c) prezența speciilor de plante înrudite sălbatice sau a speciilor de plante de cultură compatibile din punct de vedere sexual;
d) vecinătatea cu zone protejate sau cu biotopi recunoscuți oficial care ar putea fi afectați.
2. Informații științifice
1) Informații referitoare la planta receptoare sau, dacă este cazul, la plantele parentale:
a) denumirea completă:
(i) numele familiei;
(ii) genul;
(iii) specia;
(iv) subspecia;
(v) cultivarul/soiul;
(vi) denumirea comună;
b) distribuția geografică și cultivarea plantei pe teren în interiorul țării;
c) informații privind reproducerea:
(i) modul de reproducere;
(ii) factorii specifici care afectează reproducerea, dacă există vreunul;
(iii) perioada de timp pentru o generație;
d) compatibilitatea sexuală cu alte specii de plante de cultură sau sălbatice, inclusiv distribuția în Europa a speciilor compatibile;
e) capacitatea de supraviețuire:
(i) capacitatea de a forma structuri pentru supraviețuire sau hibernare;
(ii) factori specifici care afectează capacitatea de a supraviețui, dacă există vreunul;
f) diseminarea:
(i) căile și amploarea diseminării;
(ii) factori specifici care afectează diseminarea, dacă există vreunul;
g) în cazul în care o specie de plante nu crește în mod normal în țară – descrierea habitatului natural al plantei, inclusiv informații cu privire la dăunătorii, paraziții, concurenții și simbionții naturali;
h) interacțiuni potențiale ale plantei, care sunt relevante pentru PSMG, cu organisme din ecosistemul în care crește în mod normal sau de altundeva, inclusiv informații despre efectele toxice asupra oamenilor, a animalelor și asupra altor organisme.
2) Caracterizarea moleculară:
a) informații privind modificarea genetică:
(i) descrierea metodelor utilizate pentru modificarea genetică;
(ii) natura și sursa vectorului utilizat;
(iii) sursa de acid nucleic utilizat pentru transformare, dimensiunea și funcția preconizată a fiecărui fragment constituent al regiunii preconizate pentru inserție;
b) informații privind PSMG:
(i) descrierea generală a trăsăturii și a caracteristicilor care au fost introduse sau modificate;
(ii) informații cu privire la secvențele efectiv inserate/eliminate:
− dimensiunea și numărul de copii ale insertului și metodele utilizate pentru caracterizarea acestuia;
− în cazul eliminării, mărimea și funcția zonei eliminate;
− localizarea subcelulară a insertului în celulele plantei (integrate în nucleu, cloroplaste, mitocondrii sau menținute în formă neintegrată) și metode pentru determinarea ei;
(iii) părțile plantei în care se exprimă insertul;
(iv) stabilitatea genetică a insertului și stabilitatea fenotipică a PSMG;
c) concluzii ale caracterizării moleculare.
3) Informații cu privire la domenii specifice de risc:
a) orice modificare legată de persistența sau de invazivitatea PSMG, precum și capacitatea ei de a transfera material genetic plantelor înrudite compatibile din punct de vedere sexual și efectele adverse asupra mediului;
b) orice modificare legată de capacitatea PSMG de a transfera material genetic microorganismelor și efectele adverse asupra mediului;
c) mecanismul interacțiunii dintre PSMG și organismele-țintă (dacă este cazul), precum și efectele adverse asupra mediului;
d) modificări potențiale în interacțiunile dintre PSMG și organisme-nonțintă rezultate din modificarea genetică, precum și efectele adverse asupra mediului;
e) modificări potențiale ale practicilor agricole și ale gestionării PSMG care rezultă din modificarea genetică și din efectele adverse aferente asupra mediului;
f) interacțiuni potențiale cu mediul abiotic și efectele adverse asupra mediului;
g) informații cu privire la orice efecte toxice, alergice sau alte efecte nocive asupra sănătății umane sau a animalelor ca rezultat al modificării genetice;
h) concluzii privind domeniile specifice de risc.
4) Informații referitoare la planurile de control, de monitorizare, de tratament al sitului după diseminare și de tratare a deșeurilor:
a) orice măsuri luate, inclusiv:
(i) izolarea spațială și temporală de specii de plante compatibile din punct de vedere sexual, atât de plante înrudite sălbatice și buruienoase, cât și de plante de cultură;
(ii) orice măsuri pentru a minimiza sau a preveni dispersarea oricărei părți de reproducere a PSMG;
b) descrierea metodelor de tratament al sitului după diseminare;
c) descrierea metodelor de tratament după diseminare al materialului provenit din plante modificate genetic, inclusiv al deșeurilor;
d) descrierea planurilor și a tehnicilor de monitorizare;
e) descrierea oricărui plan de urgență;
f) descrierea metodelor și a procedurilor care vizează:
(i) evitarea sau minimizarea răspândirii PSMG dincolo de situl unde s-a realizat diseminarea;
(ii) protejarea sitului împotriva intrării persoanelor neautorizate;
(iii) împiedicarea pătrunderii altor organisme în sit sau minimizarea unor astfel de pătrunderi.
5) Descrierea tehnicilor de detecție și identificare a PSMG.
6) Informații cu privire la diseminările precedente ale PSMG, dacă este cazul.
Informații solicitate în notificări
depuse în temeiul articolului 14
1. Informații generale
1) Denumirea și sediul notificatorului.
2) Numele, calificarea și experiența cercetătorului științific responsabil.
3) Denumirea și specificarea PSMG.
4) Sfera de cuprindere a notificării:
a) cultivarea;
b) alte utilizări (se specifică în notificare).
2. Informații științifice
1) Informații referitoare la planta receptoare sau, dacă este cazul, la plantele parentale:
a) denumirea completă:
(i) numele familiei;
(ii) genul;
(iii) specia;
(iv) subspecia;
(v) cultivarul/soiul;
(vi) denumirea comună;
b) distribuția geografică și cultivarea plantei la nivel european;
c) informații privind reproducerea:
(i) modul de reproducere;
(ii) factorii specifici care afectează reproducerea, dacă există vreunul;
(iii) perioada de timp pentru o generație;
d) compatibilitatea sexuală cu alte specii de plante de cultură sau sălbatice, inclusiv distribuția la nivel european a speciilor compatibile;
e) capacitatea de supraviețuire:
(i) capacitatea de a forma structuri pentru supraviețuire sau hibernare;
(ii) factorii specifici care afectează capacitatea de a supraviețui, dacă există vreunul;
f) diseminarea:
(i) căile și amploarea diseminării;
(ii) factorii specifici care afectează diseminarea, dacă există vreunul;
g) în cazul în care o specie de plante nu crește în mod normal în Europa – o descriere a habitatului natural al plantei, inclusiv informații cu privire la dăunătorii, paraziții, concurenții și simbionții naturali;
h) interacțiuni potențiale ale plantei, care sunt relevante pentru PSMG, cu organisme din ecosistemul în care crește în mod normal sau de altundeva, inclusiv informații despre efectele toxice asupra oamenilor, animalelor și asupra altor organisme.
2) Caracterizarea moleculară:
a) informații privind modificarea genetică:
(i) descrierea metodelor utilizate pentru modificarea genetică;
(ii) natura și sursa vectorului utilizat;
(iii) sursa de acid nucleic utilizat pentru transformare, dimensiunea și funcția preconizată a fiecărui fragment constituent al regiunii preconizate pentru inserție;
b) informații privind planta modificată genetic:
(i) descrierea trăsăturii și a caracteristicilor care au fost introduse sau modificate;
(ii) informații cu privire la secvențele efectiv inserate sau eliminate:
– dimensiunea și numărul de copii ale tuturor inserturilor detectabile, atât parțiale, cât și complete, și metodele utilizate pentru caracterizarea lor;
– organizarea și secvența materialului genetic inserat în fiecare loc de inserție în format electronic standardizat;
– în cazul eliminării – mărimea și funcția zonei eliminate;
– localizarea subcelulară a insertului (integrat în nucleu, cloroplaste, mitocondrii sau menținut în formă neintegrată) și metode pentru determinarea lui;
– în cazul altor modificări decât inserarea sau eliminarea – funcția materialului genetic modificat înainte și după modificare, precum și modificările directe ale expresiei genelor ca urmare a modificării;
– informații privind secvența în format electronic standardizat pentru regiunile adiacente dinspre capetele 5′ și 3′ la fiecare loc de inserție;
– analize bioinformatice utilizând baze de date actualizate, pentru a investiga eventuale întreruperi ale unor gene cunoscute;
– toate cadrele deschise de citire [denumite în continuare „ORF-uri” (Open Reading Frames)] în cadrul unui insert (fie din cauza rearanjării, fie din altă cauză) și cele create ca urmare a modificării genetice la locurile de joncțiune cu ADN-ul genomic. ORF este definit ca secvență nucleotidică care conține un șir de codoni care nu este întrerupt de prezența unui codon-stop în același cadru de citire;
– analize bioinformatice utilizând baze de date actualizate pentru a investiga posibilele similarități între ORF-uri și gene cunoscute care pot avea efecte adverse;
– structura primară (secvența aminoacizilor) și, dacă este necesar, alte structuri, a proteinei nou-exprimate;
– analize bioinformatice utilizând baze de date actualizate pentru a investiga posibilele omologii ale secvenței și, dacă este necesar, similaritățile structurale între proteina nou-exprimată și proteine sau peptide cunoscute care ar putea avea efecte adverse;
(iii) informații cu privire la exprimarea insertului:
– metodele utilizate pentru analiza expresiei, împreună cu caracteristicile lor de performanță;
– informații cu privire la expresia evolutivă a insertului pe parcursul ciclului de viață al plantei;
– părțile plantei unde se exprimă insertul/secvența modificată;
– potențiala expresie neintenționată a unor noi ORF-uri identificate la subpunctul (ii) liniuța a șaptea, care generează o problemă de siguranță;
– datele privind expresia proteinelor, inclusiv datele primare, obținute din studiile efectuate în teren și care sunt în relație cu condițiile în care planta de cultură este cultivată;
(iv) stabilitatea genetică a insertului și stabilitatea fenotipică a PSMG;
c) concluzii ale caracterizării moleculare.
3) Analiza comparativă a caracteristicilor agronomice și fenotipice și a compoziției:
a) alegerea organismului convențional și a organismelor de comparație suplimentare;
b) alegerea siturilor pentru efectuarea studiilor în teren;
c) concepția experimentelor și analiza statistică a datelor rezultate din testele efectuate în teren pentru analiză comparativă:
(i) descrierea concepției studiilor în teren;
(ii) descrierea aspectelor relevante ale mediilor receptoare;
(iii) analiza statistică;
d) alegerea materialului vegetal pentru analiză, dacă este cazul;
e) analiza comparativă a caracteristicilor agronomice și fenotipice;
f) analiza comparativă a compoziției, dacă este cazul;
g) concluziile analizei comparative.
4) Informații specifice pentru fiecare domeniu de risc:
a) persistența și invazivitatea, inclusiv transferul de gene de la plantă la plantă:
(i) evaluarea potențialului PSMG de a deveni mai persistente sau mai invazive și a efectelor adverse asupra mediului;
(ii) evaluarea potențialului PSMG de a transmite o transgenă unor plante înrudite compatibile din punct de vedere sexual și a efectelor adverse asupra mediului;
(iii) concluzii cu privire la efectul negativ pentru mediu al persistenței și al invazivității PSMG, inclusiv efectul advers pentru mediu al transferului de gene de la plantă la plantă;
b) transferul de gene de la plantă la microorganism:
(i) evaluarea potențialului de transfer de ADN nou-inserat de la PSMG la microorganisme și efectele adverse;
(ii) concluziile privind efectul advers al transferului de ADN nou-inserat de la PSMG la microorganisme pentru sănătatea umană, a animalelor și pentru mediu;
c) interacțiunile dintre PSMG și organismele-țintă, dacă este cazul:
(i) evaluarea potențialului de apariție a unor modificări în cazul interacțiunilor directe și indirecte dintre PSMG și organismele-țintă și efectul negativ asupra mediului;
(ii) evaluarea potențialului de evoluție a rezistenței organismului-țintă la proteina exprimată (pe baza istoricului evoluției rezistenței la pesticide convenționale sau a plantelor transgenice care exprimă trăsături similare) și orice efect advers asupra mediului;
(iii) concluzii cu privire la efectul negativ asupra mediului al interacțiunilor dintre PSMG și organismele-țintă;
d) interacțiunile dintre PSMG și organismele-nonțintă:
(i) evaluarea potențialului de interacțiuni directe și indirecte ale PSMG cu organismele-nonțintă, inclusiv cu speciile protejate, și efectul advers;
(ii) potențialul efect advers asupra serviciilor ecosistemice relevante și asupra speciilor care realizează respectivele servicii;
(iii) concluzii cu privire la efectul negativ asupra mediului al interacțiunilor dintre PSMG și organismele-nonțintă;
e) impacturi ale tehnicilor specifice de cultivare, gestionare și recoltare:
(i) pentru PSMG destinate cultivării, evaluarea modificărilor tehnicilor specifice de cultivare, gestionare și recoltare utilizate pentru PSMG și a efectului negativ asupra mediului.
(ii) concluzii privind efectul advers asupra mediului al tehnicilor specifice de cultivare, gestionare și recoltare;
f) efecte asupra proceselor biogeochimice:
(i) evaluarea modificărilor proceselor biogeochimice în zona în care urmează să fie cultivate PSMG și în mediul înconjurător, precum și a efectelor lor adverse;
(ii) concluzii privind efectele adverse asupra proceselor biogeochimice;
g) efecte asupra sănătății umane și a animalelor:
(i) evaluarea interacțiunilor potențiale directe și indirecte dintre PSMG și persoanele care lucrează sau care vin în contact cu PSMG, inclusiv prin polen sau prin pulberile provenite de la o PSMG prelucrată, precum și evaluarea efectelor adverse ale respectivelor interacțiuni pentru sănătatea umană;
(ii) pentru PSMG care nu sunt destinate consumului uman, dar în cazul cărora organismul receptor sau parental poate fi luat în considerare în vederea consumului uman – evaluarea probabilității unor efecte adverse asupra sănătății umane cauzate de ingestia accidentală;
(iii) evaluarea potențialelor efecte adverse asupra sănătății animalelor cauzate de consumul accidental de către animale al PSMG sau al materialului provenit de la planta respectivă;
(iv) concluzii privind efectele asupra sănătății umane și a animalelor;
h) evaluarea riscului global și concluzii.
5) Descrierea tehnicilor de detecție și identificare a PSMG.
6) Informații cu privire la diseminările precedente ale PSMG, dacă este cazul.