Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
aplicare a unui standard – utilizarea standardului în sfera de producţie, servicii, comerţ, achiziţii publice, activităţi de supraveghere a pieţei şi în alte domenii;
anchetă publică a unui standard – acordarea unei perioade de timp suficiente pentru examinarea unui standard sau proiect de standard de către părţile interesate care pot prezenta observaţii şi propuneri scrise pe marginea acestora în scopul stabilirii consensului;
conformitate cu un standard – îndeplinirea tuturor cerinţelor dintr-un standard;
document de standardizare – orice specificaţie tehnică, alta decât un standard, adoptată de un organism de standardizare pentru aplicare repetată sau continuă şi a cărei respectare nu este obligatorie;
Fond naţional de standarde – totalitatea standardelor şi altor documente de standardizare moldovenești, europene, internaţionale şi ale altor ţări, deţinute de organismul naţional de standardizare;
infrastructură a calităţii – ansamblu de entităţi care desfăşoară activităţi în domeniul standardizării, metrologiei, evaluării conformităţii și acreditării;
organizație de standardizare europeană – Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC), Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI);
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP197 din 10.07.25, MO448-451/28.08.25 art.617; în vigoare 28.02.26]
organism de standardizare internațional – Organizația Internațională de Standardizare (ISO), Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU);
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP197 din 10.07.25, MO448-451/28.08.25 art.617; în vigoare 28.02.26]
[Art.2 noțiunea „organism de standardizare” exclusă prin LP197 din 10.07.25, MO448-451/28.08.25 art.617; în vigoare 28.02.26]
organism naţional de standardizare – organism de standardizare recunoscut la nivelul Republicii Moldova, împuternicit să devină membru naţional în organizaţiile internaţionale şi regionale de standardizare corespunzătoare;
parte interesată – persoană fizică sau juridică, inclusiv autoritate publică, care are un interes sau o preocupare în activitatea de standardizare, şi anume: producători, asociaţii de consumatori, asociaţii sau organizaţii patronale sau sindicale, întreprinderi micro, mici şi mijlocii, instituţii de învățământ, de proiectare, de cercetare, laboratoare de încercări, organisme de certificare, autorităţi de supraveghere a pieţei şi alte persoane juridice şi fizice interesate;
program de standardizare națională – program de lucru al organismului național de standardizare, care conţine lista cu temele ce fac obiectul activităţii de standardizare;
proiect de standard – document ce conţine specificaţii tehnice referitoare la un subiect dat, care poate fi adoptat în conformitate cu regulile de standardizare națională, textul acestuia fiind rezultatul lucrărilor pregătitoare, şi care se distribuie în scopul prezentării observaţiilor şi propunerilor sau supunerii anchetei publice;
proces – ansamblu de activităţi corelate sau în interacţiune, prin care se realizează un produs sau un serviciu;
produs – orice produs fabricat industrial şi orice produs agricol, inclusiv produsele de pescărie;
serviciu – orice activitate economică independentă, prestată în mod obişnuit în schimbul unei remuneraţii;
sistem – ansamblu de elemente corelate sau în interacţiune;
referinţă directă la standarde – referinţă la standarde în acte legislative și normative conform căreia singurul mijloc de a satisface condiţiile respective dintr-un act normativ este de a fi în conformitate cu standardele citate ca referinţă;
referinţă indirectă la standarde – referinţă la standarde în acte legislative și normative conform căreia unul dintre mijloacele de a satisface condiţiile respective dintr-un act normativ este de a fi în conformitate cu aceste standarde;
referinţă datată la standarde – referinţă la standarde în acte legislative și normative prin identificarea unuia sau mai multor standarde specifice în aşa fel încât revizuirile ulterioare ale acestor standarde să fie aplicabile doar în cazul modificării actului normativ;
referinţă nedatată la standarde – referinţă la standarde în acte legislative și normative prin identificarea unuia sau mai multor standarde specifice în aşa fel încât revizuirile ulterioare ale acestor standarde să fie aplicabile fără a se impune necesitatea modificării actului normativ;
specificaţie tehnică – document în care sînt prevăzute cerinţele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească un produs, un proces, un serviciu sau un sistem şi care stabileşte unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:
a) caracteristici necesare ale unui produs, inclusiv nivelurile de calitate, performanţă, interoperabilitate, protecţie a mediului, sănătate, siguranţă sau dimensiuni, precum şi cerinţele aplicabile produsului în ceea ce priveşte denumirea comercială, terminologia, simbolurile, încercările şi metodele de încercare, ambalarea, marcarea sau etichetarea şi procedurile de evaluare a conformităţii;
b) metode şi procese de producţie utilizate în ceea ce priveşte produsele agricole, prin care se înțeleg produsele solului, cele animaliere și pescărești, precum și produsele care au suferit o primă transformare și se află în raport direct cu aceste produse, produsele destinate consumului uman şi animal şi produsele medicamentoase, precum şi metode şi procese de producţie aferente altor produse, în cazul în care au un efect asupra caracteristicilor acestora;
[Art.2 lit.b) modificată prin LP197 din 10.07.25, MO448-451/28.08.25 art.617; în vigoare 28.02.26]
c) caracteristici necesare ale unui serviciu, inclusiv nivelurile de calitate, performanţă, interoperabilitate, protecţie a mediului, sănătate, siguranţă, precum şi cerinţe aplicabile furnizorului în ceea ce priveşte informaţiile care trebuie puse la dispoziţia beneficiarului;
d) metode şi criterii de evaluare a performanței produselor pentru construcții, astfel cum sunt definite prin reglementarea tehnică cu privire la cerințele de comercializare a produselor pentru construcții, în legătură cu caracteristicile esențiale ale acestora;
[Art.2 lit.d) în redacția LP197 din 10.07.25, MO448-451/28.08.25 art.617; în vigoare 28.02.26]
specificaţie tehnică TIC – specificaţie tehnică din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor;
standard – specificaţie tehnică stabilită prin consens, adoptată de un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, a cărei respectare nu este obligatorie;
standard moldovenesc – standard aprobat sau adoptat de organismul naţional de standardizare din Republica Moldova;
standard european – standard adoptat de o organizaţie europeană de standardizare;
standard armonizat – standard european adoptat pe baza unei solicitări din partea Comisiei Europene pentru aplicarea legislaţiei de armonizare a Uniunii Europene;
standard internaţional – standard adoptat de o organizație internaţională de standardizare;
[Art.2 noțiunea „standard interstatal” exclusă prin LP197 din 10.07.25, MO448-451/28.08.25 art.617; în vigoare 28.02.26]
standard moldovenesc conflictual – standard moldovenesc care are domeniu comun de aplicare cu un standard european, internaţional sau al unei alte ţări şi care cuprinde condiţii în contradicţie cu cele din standardul european, internaţional sau al unei alte ţări;
standardizare – activitate specifică desfăşurată de un organism de standardizare recunoscut, prin care sînt elaborate, aprobate, adoptate, revizuite, modificate şi anulate standarde şi alte documente de standardizare;
standardizare naţională – standardizare care se desfăşoară în Republica Moldova.
[Art.2 noțiunea modificată prin LP197 din 10.07.25, MO448-451/28.08.25 art.617; în vigoare 28.02.26]
Articolul 3. Obiectivele standardizării naţionale
Activitatea de standardizare naţională este activitate de interes public general şi are următoarele obiective:
a) creşterea competitivităţii economiei naţionale;
b) înlăturarea barierelor tehnice din calea comerţului;
c) protecţia sănătăţii şi vieţii oamenilor, precum și a intereselor consumatorilor;
d) protecţia mediului şi utilizarea durabilă a resurselor;
e) asigurarea interschimbabilităţii şi compatibilităţii produselor;
f) promovarea rezultatelor inovării şi progresului tehnic;
g) facilitarea aplicării legislaţiei naționale;
h) reprezentarea intereselor naţionale în activitatea de standardizare internaţională și europeană.
[Art.3 lit.h) modificată prin LP197 din 10.07.25, MO448-451/28.08.25 art.617; în vigoare 28.02.26]