cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (completarea unor cerințe sanitar-veterinare și a criteriilor microbiologice pentru produsele alimentare și stabilirea normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne)

HOTĂRÂRE nr. 609 din 17.09.2025 · GUVERNUL · publicat 19.09.2025
Modificat prin: HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120
pe legis.md
Trimiteri: 60 legate · 89 nerezolvate · 12 fără țintăActe din afara site-ului: 6 părți legate de actul întregMonitorul Oficial: 8 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (89)
  • punctele 101 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 102 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 103 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 101 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • stabilit în anexă Trimitere recunoscută, fără legătură
  • pct. 102 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 1 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • anexa nr. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 2 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • capitolului II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctele 3 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 4 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • capitolul I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolul II Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctele 41 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctele 5 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 6 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 3 subpct. 1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctele 61 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 62 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 3 subpct. 1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 4 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 5 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 3 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 7 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 3 subpct. 1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 44 subpct. 2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Regulile sus-menționate Trimitere recunoscută, fără legătură
  • punctul 8 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 10 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 101 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 11 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • capitolele I Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • II Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 3 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctele 14 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 15 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 16 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctele 17 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 18 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 22 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctul 23 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • subpunctul 1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctele 25 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 26 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 3-7 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • punctele 34 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 35 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • 36 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • anexa nr. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 2 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 2 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • subpct. 2) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolul I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 3 subpct. 2) lit. a) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 3 subpct. 2) lit. b) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 3 subpct. 4) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 2 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • subpct. 5 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • subpct. 1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 3 subpct. 4) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolul I Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 2 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • secțiunii I Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolului I Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolul I Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 2 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • subpct. 1)-9) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • Pct.7 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
Fără țintă (12)
  • anexele nr. 1 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • nr. 3 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • pct. 3 subpct. 1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • pct. 3 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • pct. 7 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • pct. 7 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • anexei nr. 4 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • anexa nr. 5 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • pct. 17 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • anexa nr. 5 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Anexa nr. 1 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Anexa nr. 5 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (6)
  • art. 2-6 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 8-10 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 12-13 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 2-6 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • 8-10 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • 12-13 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.

UE

În temeiul art. 17 alin. (8) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 199-201, art. 265), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

Prezenta hotărâre:

- transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2463 al Comisiei din 12 septembrie 2024 de stabilire a metodelor analitice aplicabile controalelor oficiale efectuate pentru verificarea conformității operatorilor din sectorul alimentar cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, CELEX: 32024R2463, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 2024/2463 din 13 septembrie 2024;

- transpune parțial (transpune art. 2-6, art. 8-10, art. 12-13, Anexele I și IV) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1375 al Comisiei din 10 august 2015 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne, CELEX:32015R1375, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 212 din 11august 2015, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/506 al Comisiei din 19 martie 2025.

1. Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 59-61, art. 272), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.1. clauza de armonizare se completează cu textul „și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2463 al Comisiei din 12 septembrie 2024 de stabilire a metodelor analitice aplicabile controalelor oficiale efectuate pentru verificarea conformității operatorilor din sectorul alimentar cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, CELEX: 32024R2463, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 2024/2463 din 13 septembrie 2024”;

1.2. se completează cu punctele 101, 102 și 103 cu următorul cuprins:

„101. Atunci când analizează eșantioanele prelevate în timpul controalelor oficiale efectuate pentru verificarea conformității cu normele și criteriile stabilite în prezentele Cerințe, laboratoarele oficiale, desemnate de către autoritatea competentă în conformitate cu art. 35 din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar (în continuare – Legea nr. 82/2024), utilizează metodele analitice de referință menționate în anexă.

102. Prin derogare de la pct. 101, laboratoarele oficiale desemnate pot să utilizeze metode analitice alternative, inclusiv metode brevetate, cu condiția ca aceste metode analitice alternative să fie validate în raport cu metodele analitice de referință menționate în anexă, în conformitate cu protocolul stabilit în standardul SM EN ISO 16140-2:2017, și să fie validate fie pentru categoria de produse alimentare specificată în criteriul microbiologic relevant stabilit în anexă, fie pentru o gamă largă de produse alimentare, astfel cum se menționează în standardul SM EN ISO 16140-2:2017. De asemenea, laboratoarele oficiale desemnate pot să utilizeze metode analitice alternative dacă aceste metode analitice alternative sunt validate în conformitate cu alte protocoale științifice acceptate la nivel internațional.

103. Atunci când metodele alternative menționate la pct. 102 sunt metode brevetate, acestea trebuie certificate de către un organism de certificare independent. Certificarea trebuie să includă un rezumat sau o referire la rezultatele validării metodei brevetate și o declarație privind gestionarea calității procesului de producție al metodei. Din certificare trebuie să reiasă că asigurarea procesului de producție al producătorului a fost evaluată și face obiectul, cel puțin o dată la cinci ani, al unei reevaluări prin proceduri de reînnoire.”

2. Hotărârea Guvernului nr. 1086/2017 pentru aprobarea Regulamentului sanitar-veterinar cu privire la stabilirea normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 441-450, art. 1218) se modifică după cum urmează:

2.1. în hotărâre:

2.1.1. denumirea va avea următorul cuprins:

,,Pentru aprobarea Regulamentului de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne”;

2.1.2. la punctul 1, textul „Regulamentul sanitar-veterinar cu privire la stabilirea normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne” se substituie cu textul „Regulamentul de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne”;

2.2. în anexa nr. 1 la hotărâre:

2.2.1. pe tot parcursul textului anexei, textul „Regulamentul sanitar-veterinar cu privire la stabilirea normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „Regulamentul de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne”, la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele „operator din businessul alimentar”, la orice formă gramaticală – cu cuvintele „operator din domeniul alimentar”, la forma gramaticală corespunzătoare;

2.2.2. clauza de armonizare va avea următorul cuprins:

,,Regulamentul de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne (în continuare – Regulament) transpune parțial (transpune art. 2-6, 8-10, 12-13, Anexele I și IV) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1375 al Comisiei din 10 august 2015 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne, CELEX: 32015R1375, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 212 din 11august 2015, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/506 al Comisiei din 19 martie 2025.”;

2.2.3. punctul 2:

2.2.3.1. la noțiunea „laborator național de referință”, cuvintele ,,Instituția publică Centrul Republican de Diagnostic Veterinar” se substitute cu textul ,,Instituția Publică Centrul Național Sănătatea Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor”;

2.2.3.2. se completează cu noțiunea ,,centru de colectare” cu următorul cuprins:

„centru de colectare – orice spațiu, inclusiv exploatațiile, centrele de colectare și piețele unde sunt adunate animalele din speciile bovină sau porcină provenite din diferite exploatații pentru a se constitui loturi de animale destinate comerțului”;

2.2.4. denumirea capitolului II va avea următorul cuprins:

,,II. OBLIGAȚII ALE AUTORITĂȚILOR COMPETENTE ȘI ALE OPERATORILOR DIN DOMENIUL ALIMENTAR”;

2.2.5. punctele 3 și 4 vor avea următorul cuprins:

„3. Se prelevă eșantioane din carcasele de porci domestici în abatoare, cu ocazia examinării post-mortem de către medicul veterinar oficial, după cum urmează:

1) sunt examinate, pentru detectarea prezenței de Trichinella, toate carcasele scroafelor de reproducție și ale vierilor sau cel puțin 10 % dintre carcasele animalelor trimise în fiecare an la abator din fiecare exploatație care a fost recunoscută ca exploatație care aplică condiții de adăpost controlate;

2) toate carcasele din exploatațiile care nu au fost recunoscute ca exploatații care aplică condiții de adăpost controlate sunt examinate sistematic pentru detectarea prezenței de Trichinella.

4. Un eșantion din fiecare carcasă este prelevat și supus unei examinări privind Trichinella într-un laborator desemnat de către autoritatea competentă, cu ajutorul uneia dintre următoarele metode de detectare:

1) metoda de detectare de referință stabilită în capitolul I din anexa nr. 1; sau

2) o metodă de detectare echivalentă stabilită în capitolul II din anexa nr. 1”;

2.2.6. se completează cu punctele 41 și 42 cu următorul cuprins:

„41. Carcasele de solipede, porci-mistreți și alte specii de animale de crescătorie sau sălbatice sensibile la infestarea cu Trichinella sunt supuse în mod regulat prelevării de eșantioane în abatoarele sau în unitățile de tratare a vânatului cu ocazia examinării post-mortem. Se prelevă un eșantion din fiecare carcasă de către medicul veterinar oficial și acesta este examinat în conformitate cu anexele nr. 1 și nr. 3 într-un laborator desemnat de către autoritatea competentă.

42. Laboratoarele oficiale care efectuează testele pentru depistarea prezenței Trichinella sunt desemnate, conform art. 35 din Legea nr. 82/2024, prin ordin al directorului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.”;

2.2.7. punctele 5 și 6 vor avea următorul cuprins:

„5. În așteptarea rezultatelor examinării privind Trichinella și cu condiția ca operatorul din domeniul alimentar să garanteze o trasabilitate deplină, carcasele de porci domestici și de solipede pot fi tranșate în maximum șase părți într-un abator sau într-o unitate de tranșare aflată în aceeași incintă.

6. Prin derogare de la pct. 3 subpct. 1), carnea de porcine domestice care a fost supusă unui tratament de congelare în conformitate cu anexa nr. 2, sub supravegherea autorității competente, este scutită de examinarea privind Trichinella.”;

2.2.8. se completează cu punctele 61 și 62 cu următorul cuprins:

„61. Prin derogare de la pct. 3 subpct. 1), carcasele și carnea de purcei domestici care nu au fost încă înțărcați, mai mici de cinci săptămâni, sunt scutite de examinarea privind detectarea prezenței de Trichinella.

62. Prin derogare de la pct. 3 subpct. 1), pct. 4 și 5, carcasele și carnea de porcine domestice pot fi scutite de examinarea privind Trichinella dacă animalele provin dintr-o exploatație sau dintr-un compartiment recunoscut ca exploatație sau compartiment care aplică condiții de adăpost controlate în conformitate cu anexa nr. 5, în cazul în care:

1) în ultimii trei ani în Republica Moldova nu s-au detectat cazuri autohtone de infestare cu Trichinella la porcii domestici crescuți în exploatații recunoscute ca exploatații care aplică condiții de adăpost controlate, iar în acest timp au fost efectuate teste, în mod constant, în conformitate cu pct. 3; sau

2) datele istorice privind testarea neîntreruptă a populației de porcine sacrificate indică, cu o certitudine de cel puțin 95 %, că, în cadrul populației respective, cazurile de Trichinella nu depășesc unu la un milion.”;

2.2.9. punctul 7 va avea următorul cuprins:

,,7. Prin derogare de la pct. 3 subpct. 1) și după aprobarea medicului veterinar oficial:

1) carcasele pot fi tranșate într-o unitate de tranșare care aparține abatorului sau este separată de acesta, cu condiția ca:

a) abatorizarea animalelor să se efectueze în conformitate cu prevederile pct. 18 și 19 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010;

b) procedura să fie aprobată de către medicul veterinar oficial prezent la abator, cu informarea autorității competente;

c) o carcasă sau părți ale acesteia să aibă ca destinație numai o unitate de tranșare;

d) unitatea de tranșare să fie situată pe teritoriul Republicii Moldova; și

e) în cazul unui rezultat pozitiv, toate părțile să fie declarate improprii consumului uman;

2) carcasele de porcine domestice pot fi tranșate în mai multe părți într-o unitate de tranșare aflată în aceeași incintă sau care aparține abatorului, cu condiția ca:

a) să fie respectată procedura conform Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010;

b) înainte să se ajungă la temperatura menționată în pct. 35 subpct. 2) lit. b) din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, să se efectueze o tranșare sau o dezosare în conformitate cu pct. 44 subpct. 2) din Regulile sus-menționate;

c) în cazul unui rezultat pozitiv, toate părțile să fie declarate improprii consumului uman.”;

2.2.10. denumirea secțiunii a 2-a va avea următorul cuprins:

,,Secțiunea a 2-a

Examinarea care vizează detectarea prezenței de

Trichinella și aplicarea mărcii de sănătate”;

2.2.11. punctul 8 va avea următorul cuprins:

„8. Carcasele menționate la pct. 3 sau părțile acestora, cu excepția celor menționate la pct. 7, nu pot părăsi unitatea înainte să se confirme că rezultatul examinării privind Trichinella este negativ. De asemenea, celelalte părți ale animalului destinat consumului uman sau animal, care conțin țesut muscular striat, nu pot părăsi localul înainte de a fi cunoscut și de a se fi dovedit negativ rezultatul examinării privind detectarea prezenței de Trichinella.”;

2.2.12. punctul 10 va avea următorul cuprins:

„10. În cazul în care în abator există o procedură, aprobată de către medicul veterinar oficial, prin care se garantează că nicio parte din carcasele examinate nu părăsește localul înainte să se confirme că rezultatele examinării privind Trichinella sunt negative și în cazul în care procedura respectivă este aprobată de către medicul veterinar oficial sau în cazul în care se aplică derogarea prevăzută la pct. 7, marca de sănătate, după efectuarea controalelor oficiale menționate la art. 17 alin. (2) pct. 4) lit. a) și c) din Legea nr. 82/2024 și care atestă faptul că carnea este adecvată pentru consumul uman, se poate aplica înainte să se afle rezultatele examinării privind Trichinella.”;

2.2.13. se completează cu punctul 101 cu următorul cuprins:

,,101. Autoritatea competentă se asigură că toți membrii personalului care intervin în examinarea eșantioanelor privind detectarea prezenței de Trichinella sunt formați corect și participă:

1) la un program de control al calității testelor utilizate pentru detectarea prezenței de Trichinella; și

2) la o evaluare periodică a procedurilor testului de înregistrare și de analiză realizate în laborator.”;

2.2.14. punctul 11 va avea următorul cuprins:

,,11. Metodele de detectare prezentate în capitolele I și II din anexa nr. 1 sunt utilizate pentru examinarea eșantioanelor menționate la pct. 3 în cazul în care acestea oferă motiv de suspiciune privind o infestare cu Trichinella.

Toate eșantioanele pozitive sunt trimise la laboratorul național de referință Centrul Național Sănătatea Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.”;

2.2.15. denumirea secțiunii a 4-a va avea următorul cuprins:

,,Secțiunea a 4-a

Recunoașterea exploatațiilor care aplică

condiții de adăpost controlate”;

2.2.16. punctele 14 și 15 vor avea următorul cuprins:

„14. Autoritatea competentă, la declarația în scris a operatorului din domeniul alimentar (conform anexei nr. 4), include în Lista exploatațiilor care aplică condiții de adăpost controlate o exploatație sau un compartiment, dacă sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute în anexa nr. 5.

15. Operatorii din domeniul alimentar responsabili de exploatațiile care au fost recunoscute în mod oficial și incluse în Lista exploatațiilor care aplică condiții de adăpost controlate informează autoritatea competentă de îndată ce oricare dintre condițiile prevăzute în anexa nr. 5 nu mai sunt îndeplinite sau cu privire la orice altă schimbare care ar putea afecta statutul exploatațiilor cu privire la Trichinella.”;

2.2.17. punctul 16 se abrogă;

2.2.18. punctele 17 și 18 vor avea următorul cuprins:

„17. Autoritatea competentă se asigură că exploatațiile care aplică condiții de adăpost controlate sunt supuse controalelor oficiale conform art. 17 din Legea nr. 82/2024.

18. Frecvența controalelor oficiale se bazează pe risc, ținând cont de istoricul și prevalența bolii, de constatările precedente, de zona geografică, de fauna și flora sălbatică locală sensibilă, de practicile în materie de creștere a animalelor, de supravegherea veterinară și de nivelul de conformitate prezentat de crescători privind respectarea prevederilor prezentului Regulament.”;

2.2.19. punctul 22 va avea următorul cuprins:

„22. În cazul în care rezultatele controalelor oficiale efectuate în conformitate cu pct. 17 arată că cerințele menționate în anexa nr. 5 nu mai sunt îndeplinite, autoritatea competentă o exclude din Lista exploatațiilor care aplică condiții de adăpost controlate.”;

2.2.20. la punctul 23, alineatul întâi și subpunctul 1) vor avea următorul cuprins:

,,23. În cazul în care porcinele domestice provenind dintr-o exploatație inclusă în Lista exploatațiilor care aplică condiții controlate de adăpost prezintă rezultate pozitive la testul de detectare a prezenței de Trichinella, autoritatea competentă întreprinde de îndată următoarele măsuri:

1) exclude exploatația din Lista exploatațiilor care aplică condiții de adăpost controlate și informează autoritatea competentă”;

2.2.21. punctele 25 și 26 vor avea următorul cuprins:

„25. Exploatațiile sau categoria de exploatații sunt incluse din nou în Lista exploatațiilor care aplică condiții de adăpost controlate de către autoritatea competentă în cazul în care:

1) sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în anexa nr. 5;

2) rezultatele serologice obținute de laboratorul de referință ca urmare a prelevării de eșantioane de la porcii sacrificați demonstrează că exploatația sau un compartiment recunoscut ca exploatații sau compartimente care aplică condiții de adăpost sunt controlate în conformitate cu anexa nr. 5.

26. Carnea conținând mușchi striați din speciile animale care pot fi purtătoare de Trichinella poate fi importată în Republica Moldova numai dacă, înainte de export, examinarea care vizează detectarea prezenței de Trichinella a fost realizată în conformitate cu condiții echivalente cu cele prevăzute la pct. 3-7 sau în altă țară în care au fost sacrificate animalele.”;

2.2.22. punctele 34, 35 și 36 se abrogă;

2.2.23. anexa nr. 1 la Regulament va avea următorul cuprins:

„Anexa nr. 1

la Regulamentul de stabilire a normelor

specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne

METODE de detectare a prezenței de Trichinella în carne

Capitolul I

METODA DE DEPISTARE DE REFERINȚĂ

1. Metoda de depistare de referință pentru examinarea eșantioanelor în scopul depistării prezenței Trichinella este standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

2. Următoarele norme se aplică numai pentru examinarea cărnii de porc domestic.

1) Atunci când carcasele de porci domestici, alții decât scroafele și vierii de reproducție, sunt întregi, se prelevă un eșantion de cel puțin 1 g de la nivelul unuia dintre pilierii diafragmatici, din zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă. Se poate utiliza o pensetă specială, cu condiția să se garanteze o precizie cuprinsă între 1,00 și 1,15 g.

2) În cazul carcaselor întregi de scroafe și vieri de reproducție, se prelevă un eșantion mai mare, de cel puțin 2 g, de la nivelul unuia dintre pilierii diafragmatici, din zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă.

3) În absența pilierilor diafragmatici, se prelevă un eșantion de 2 g din partea costală sau din partea diafragmei învecinate sternului sau din mușchiul maxilar, din limbă sau din mușchii abdominali ai porcinelor domestice, altele decât scroafele și vierii de reproducție, și se prelevă un eșantion de 4 g din aceleași țesuturi de la scroafe și vieri de reproducție.

4) În cazul bucăților de carne, se prelevă un eșantion de cel puțin 5 g din mușchii striați cu un conținut mic de grăsime și, pe cât este posibil, din apropierea oaselor sau a tendoanelor. Se prelevă un eșantion de aceeași mărime din carnea care nu este destinată unei preparări termice minuțioase în vederea consumului sau a unui alt tip de prelucrare după sacrificare.

Capitolul II

METODE ECHIVALENTE

Secțiunea 1

Metoda digestiei eșantioanelor combinate cu asistență mecanică/tehnică a sedimentării

1. Echipamente, consumabile și reagenți:

1) un cuțit sau foarfeci pentru decuparea eșantioanelor;

2) tăvi împărțite în 50 de pătrate, care să poată conține fiecare eșantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanții echivalente privind trasabilitatea eșantioanelor;

3) un aparat de tocat carnea sau un mixer electric;

4) un omogenizator lab-blender 3 500, model termic;

5) pungi din plastic adaptate la omogenizatorul lab-blender;

6) tuburi conice pentru decantare cu o capacitate de 2 litri, prevăzute, de preferință, cu robinete de siguranță din teflon;

7) suporți cu inele și dispozitive de fixare;

8) site, cu finețea ochiului 180, cu un diametru exterior de 11 cm, prevăzute cu o plasă din oțel inoxidabil sau din alamă;

9) pâlnii cu un diametru interior de cel puțin 12 cm, destinate sitelor;

10) eprubete gradate de 100 ml;

11) un termometru cu o precizie de 0,5 °C, cu o scară de la 20 °C la 70 °C;

12) un vibrator, de exemplu un aparat de ras electric fără cap;

13) un releu care se aprinde și se stinge la fiecare minut;

14) un trichineloscop prevăzut cu o placă orizontală sau un stereomicroscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă;

15) plăci Petri cu un diametru de aproximativ 90 mm, împărțite în pătrate cu latura de aproximativ 1 cm, sau echipamente echivalente pentru numărarea larvelor, astfel cum prevede standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023;

16) acid clorhidric de 17,5 %;

17) pepsină cu următoarea concentrație:

a) dacă se prezintă sub formă de pulbere sau granule: 1:10 000 NF (US National Formulary) corespunzând cu 1:12 500 BP (British Pharmacopoeia) și cu 2 000 FIP (Fédération Internationale de Pharmacie); sau

b) dacă se prezintă sub formă lichidă: pepsină lichidă stabilizată cu minimum 660 de unități ale Farmacopeei europene/ml. Se pot utiliza și alte activități pepsinice, cu condiția ca activitatea finală a lichidului de digestie să fie echivalentă cu activitatea a 10 g de 1:10 000 NF, astfel cum prevede standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023;

18) mai multe pubele de 10 litri, care se folosesc în cursul decontaminării aparaturii cu ajutorul, de exemplu, al formolului și pentru sucurile digestive rămase în caz de rezultat pozitiv;

19) un cântar calibrat, pentru cântărirea eșantioanelor și/sau a pepsinei (precizie de ± 0,1 g).

2. Prelevarea eșantioanelor și determinarea cantității care trebuie să fie digerată se efectuează conform standardului SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

3. Procedură:

1) Tocarea prealabilă a eșantioanelor de carne într-un aparat de tocat carnea va îmbunătăți calitatea digestiei. În cazul utilizării unui mixer electric, se lasă aparatul să funcționeze de trei sau patru ori timp de aproximativ o secundă de fiecare dată.

2) Procedeul de digestie se poate utiliza pentru grupe complete de eșantioane (100 g de eșantioane în același timp) sau pentru grupe de cel mult 100 g:

a) eșantioane combinate complete (100 în același timp):

- se căptușește omogenizatorul lab-blender 3 500 cu o pungă dublă din plastic și se reglează temperatura la 40-41 °C;

- se varsă 1,5 l de apă încălzită la 40-41 °C în punga interioară;

- se transferă în pungă 25 ml din soluția de acid clorhidric de 17,5 %;

- se adaugă apoi 100 de eșantioane, cântărind aproximativ 1 g fiecare (la 25- 30 °C), prelevate pe fiecare eșantion individual, în conformitate cu pct. 2;

- se adaugă în final 6 g de pepsină sau 18 ml de pepsină lichidă. Se respectă cu rigurozitate această ordine, pentru a se evita descompunerea pepsinei;

- se zdrobește conținutul pungii în tocător timp de 25 de minute;

- se scoate punga de plastic din tocător, se filtrează lichidul de digestie cu ajutorul sitei și se lasă să se scurgă într-un pahar de laborator de 3 l;

- se spală punga de plastic cu aproximativ 100 ml de apă, care se folosește apoi pentru limpezirea sitei, și se adaugă la filtratul conținut în paharul de laborator;

- se poate adăuga maxim 15 eșantioane individuale la grupa completă de 100 de eșantioane și se pot examina în același timp cu cele din urmă;

b) eșantioane combinate mai mici (mai puțin de 100 de eșantioane):

- se căptușește omogenizatorul lab-blender 3 500 cu o pungă dublă din plastic și se reglează temperatura la 40-41 °C;

- se pregătește un lichid de digestie amestecând aproximativ 1,5 l de apă cu 25 ml de acid clorhidric de 17,5 %. Se adaugă 6 g de pepsină și se amestecă totul la o temperatură de 40-41 °C. Se respectă cu rigurozitate această ordine, pentru a se evita descompunerea pepsinei;

- se determină un volum de lichid de digestie corespunzând la 15 ml pe gram de eșantion (de exemplu, pentru 30 de eșantioane, se prelevă 30 × 15 ml = 450 ml) și se transferă în punga de plastic interioară în același timp cu eșantioanele de carne cântărind aproximativ 1 g (la 25-30 °C), prelevate pe fiecare eșantion individual, în conformitate cu pct. 2;

- se varsă apă la aproximativ 41 °C în punga exterioară până la obținerea unui volum total în ambele pungi de 1,5 l. Se zdrobește conținutul pungii în tocător timp de 25 de minute;

- se scoate punga de plastic din omogenizator, se filtrează lichidul de digestie cu ajutorul sitei și se lasă să se scurgă într-un pahar de laborator de 3 l;

- se spală punga din plastic cu aproximativ 100 ml de apă (la 25-30 °C), care se folosește apoi pentru limpezirea sitei și se adaugă la filtratul conținut în paharul de laborator.

3) Izolarea larvelor prin sedimentare:

- se adaugă la lichidul de digestie 300-400 g de gheață sub formă de paiete sau pulbere pentru a se obține un volum de aproximativ 2 l. Se agită lichidul de digestie până la topirea gheții. În cazul unor grupe mai mici, conform subpct. 2) lit. b), cantitatea de gheață trebuie redusă în consecință;

- se transferă lichidul de digestie răcit într-un tub de decantare de 2 l prevăzut cu un vibrator fixat printr-o pensă suplimentară;

- pentru sedimentare, se lasă lichidul în tubul de decantare timp de 30 de minute, alternând un minut de vibrație și un minut de oprire;

- după 30 de minute, se introduc rapid 60 ml de sediment într-o eprubetă gradată de 100 ml (după utilizare, se clătește pâlnia cu o soluție de detergent);

- se lasă eșantionul de 60 ml în repaus timp de cel puțin 10 minute, se scoate apoi lichidul plutitor prin aspirare până rămâne în eprubetă un volum de 15 ml, care va fi examinat în vederea cercetării prezenței larvelor;

- pentru aspirare, se poate folosi o seringă de unică folosință alcătuită dintr- un tub din plastic. Lungimea tubului trebuie să fie astfel încât cei 15 ml de lichid să rămână în eprubeta gradată în cazul în care marginea seringii se află la nivelul marginii eprubetei;

- se toarnă cei 15 ml rămași pe o placă Petri sau într-un echipament echivalent pentru numărarea larvelor și se examinează la trichineloscop sau la stereomicroscop;

- se spală eprubeta gradată cu 5-10 ml de apă de la robinet și se adaugă lichidul obținut la eșantion;

- lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce sunt pregătite. În niciun caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi. În cazul în care lichidele de digestie nu sunt limpezi, ele trebuie limpezite după cum urmează:

- se toarnă eșantionul final de 60 ml într-o eprubetă gradată și se lasă să se sedimenteze timp de 10 minute;

- se scot apoi 45 ml din lichidul de la suprafață prin aspirare și se adaugă la cei 15 ml rămași apă de la robinet până la obținerea unui volum total de 45 ml;

- după o nouă perioadă de repaus de 10 minute, se scot 30 ml din lichidul de la suprafață prin aspirare și se toarnă cei 15 ml rămași pe o placă Petri sau într-un echipament echivalent pentru numărarea larvelor și se examinează la trichineloscop sau la stereomicroscop;

- se spală eprubeta gradată cu 10 ml de apă de la robinet și se adaugă lichidul obținut la eșantionul de pe placa Petri sau din echipamentul echivalent pentru numărarea larvelor și se examinează la trichineloscop sau la stereomicroscop.

4) În cazul în care, în urma examinării unui eșantion colectiv, se obține un rezultat pozitiv sau incert, se prelevă un nou eșantion de 20 g de la fiecare porc, astfel cum se prevede la standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

Eșantioanele de 20 g provenite de la cinci porci sunt adunate și examinate conform metodei descrise în prezentul capitol. În acest mod vor fi examinate eșantioane de la 20 de grupuri a câte cinci porci.

În cazul în care Trichinella este detectată într-un grup de eșantioane prelevate de la cinci porci, se prelevă noi eșantioane de 20 g de la fiecare porc din grupul respectiv și fiecare dintre aceste eșantioane este examinat separat conform metodei descrise în prezentul capitol.

Eșantioanele care conțin paraziți trebuie păstrate în alcool etilic de 70-90 % (concentrație finală) în vederea conservării și identificării speciilor în laboratorul UE sau în laboratorul național de referință. Pentru procedura de decontaminare, a se vedea standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

Secțiunea a 2-a

Metoda digestiei de eșantioane colective cu asistență mecanică/tehnică de izolare prin filtrare

1. Echipamente, consumabile și reagenți

În conformitate cu prevederile de la pct. 1 din secțiunea 1, este necesar următorul echipament suplimentar:

1) o pâlnie Gelman de un litru cu suport pentru filtru (diametrul suportului: 45 mm);

2) discuri filtrante compuse din: o plasă rotundă din oțel inoxidabil, cu finețea ochiului 35 (diametrul discului: 45 mm), două inele din cauciuc cu o grosime de 1 mm (diametru exterior: 45 mm, diametru interior: 38 mm). Plasa trebuie pusă între cele două inele și fixată cu ajutorul unui lipici cu doi componenți adaptat celor două materiale;

3) un Erlenmeyer de 3 l prevăzut cu un tub lateral pentru aspirare;

4) o pompă de apă;

5) pungi din plastic cu o capacitate minimă de 80 ml;

6) o pungă sudată;

7) renilază, 1:150 000 unități Soxlet pe gram.

2. Prelevarea eșantioanelor și determinarea cantității care trebuie să fie digerată se efectuează astfel cum este prevăzut în capitolul I din standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

3. Procedură

1) Tocarea prealabilă a eșantioanelor de carne cu un aparat de tocat carne îmbunătățește calitatea digestiei. În cazul utilizării unui mixer electric, se va lăsa aparatul să funcționeze de trei sau patru ori timp de o secundă de fiecare dată.

2) Procedeul de digestie se poate utiliza pentru grupe complete de eșantioane (100 g de eșantioane în același timp) sau pentru grupele de cel mult 100 g, delimitate după cum urmează:

a) grupe complete de eșantioane (100 de eșantioane în același timp), cum prevede pct. 3 subpct. 2) lit. a) din secțiunea 1;

b) grupe mai mici (mai puțin de 100 de eșantioane) cum prevede pct. 3 subpct. 2) lit. b) din secțiunea 1.

3) Izolarea larvelor prin filtrare, care se realizează cu respectarea următoarelor etape:

a) se adaugă la lichidul de digestie 300-400 g de gheață sub formă de paiete sau pulbere pentru a se obține un volum de aproximativ 2 l. În cazul grupelor mai mici, cantitatea de gheață trebuie redusă în consecință;

b) se agită lichidul de digestie până când gheața se topește. Se lasă în repaus lichidul de digestie răcit timp de cel puțin 3 minute pentru ca larvele să se poată încolăci;

c) se montează pâlnia Gelman prevăzută cu un suport pentru filtru, în care se află un disc filtrant, pe un flacon Erlenmeyer legat la pompa de apă;

d) se introduce lichidul de digestie în pâlnia Gelman și se filtrează. Spre sfârșit, trecerea lichidului prin filtru se poate ușura recurgând la o aspirare cu ajutorul pompei de apă. Se termină aspirarea exact înainte ca filtrul să nu se usuce, adică în cazul în care mai rămân 2-5 ml de lichid în pâlnie;

e) după filtrarea întregului lichid de digestie, se îndepărtează discul filtrant și se pune într-o pungă de plastic de 80 ml, adăugându-se 15-20 ml de soluție de renilază. Pentru obținerea soluției de renilază, se introduc 2 g de renilază în 100 ml de apă de la robinet;

f) se efectuează o dublă sudură a pungii de plastic și se plasează în omogenizator între punga interioară și punga exterioară;

g) se zdrobește în omogenizator timp de 3 minute (de exemplu, în timp ce aparatul este utilizat pentru analiza unei grupe complete sau incomplete de eșantioane);

h) după trei minute, se scoate din omogenizator punga din plastic conținând discul filtrant și soluția de renilază și se deschide cu ajutorul foarfecilor. Conținutul lichid se toarnă pe o placă Petri sau într-un echipament echivalent pentru numărarea larvelor. Se spală punga cu 5-10 ml apă, care se adaugă apoi pe placa Petri sau în echipamentul echivalent pentru numărarea larvelor și se examinează la trichineloscop sau la stereomicroscop;

i) lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce sunt pregătite. În niciun caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi.

Nu se utilizează niciodată discuri filtrante care nu sunt perfect curate. Nu se lasă niciodată să se usuce discurile filtrante care nu sunt curate. Este posibil să se curețe discurile, lăsându-le să se înmoaie într-o soluție de renilază timp de o noapte. Înaintea utilizării lor, acestea trebuie spălate în omogenizator cu ajutorul unei soluții de renilază proaspătă;

4) rezultate pozitive sau incerte, astfel cum se prevede la pct. 3 subpct. 4) din secțiunea 1.

Secțiunea a 3-a

Metoda de digestie automată pentru eșantioane colective până la 35 grame

1. Echipamente, consumabile și reagenți:

1) un cuțit sau foarfeci pentru decuparea eșantioanelor;

2) tăvi împărțite în 50 de pătrate care să poată conține fiecare eșantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanții echivalente privind trasabilitatea eșantioanelor;

3) un mixer Trichomatic 35® cu dispozitiv de filtrare;

4) soluție de acid clorhidric de 8,5 % ± 0,5 % în greutate;

5) filtre cu membrane de policarbonat transparent cu un diametru de 50 mm și ai căror pori măsoară 14 microni;

6) pepsină cu următoarea concentrație:

a) dacă se prezintă sub formă de pulbere sau granule: 1:10 000 NF (US National Formulary) corespunzând cu 1:12 500 BP (British Pharmacopoeia) și cu 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie); sau

b) dacă se prezintă sub formă lichidă: pepsină lichidă stabilizată cu minimum 660 de unități ale Farmacopeei europene/ml.

Se pot utiliza și alte activități pepsinice, cu condiția ca activitatea finală a lichidului de digestie să fie echivalentă cu activitatea a 10 g de 1:10 000 NF, astfel cum prevede standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023;

7) un cântar calibrat, pentru cântărirea eșantioanelor și/sau a pepsinei (precizie de ± 0,1 g);

8) pensete cu capetele plate;

9) mai multe lamele pentru obiecte cu o lățime de cel puțin 5 cm sau mai multe plăci Pétri cu un diametru de cel puțin 6 cm, al căror fund a fost împărțit în pătrate de 10 × 10 mm cu ajutorul unui instrument ascuțit;

10) un (stereo)microscop cu lumină transmisă (mărire: de 15-60 de ori) sau un trichineloscop cu masa orizontală;

11) o pubelă pentru recoltarea lichidelor reziduale;

12) mai multe pubele de 10 l care se folosesc în cursul decontaminării aparaturii cu ajutorul, de exemplu, al formolului și pentru sucurile digestive rămase în caz de rezultat pozitiv;

13) un termometru cu o precizie de 0,5 °C, cu o scară de la 20 la 70 °C.

2. Prelevarea eșantioanelor și determinarea cantității care trebuie să fie digerată se efectuează astfel cum se prevede în standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

3. Procedură

1) Procedeu de digestie:

a) se plasează mixerul echipat cu un dispozitiv de filtrare, se leagă tubul de evacuare și se introduce în pubelă;

b) în cazul în care mixerul este aprins, începe încălzirea;

c) înainte de a începe, se deschide valva situată sub incinta de reacție și se închide;

d) se adaugă apoi până la 35 eșantioane, cântărind aproximativ 1 g fiecare (la 25-30 °C), prelevate pe fiecare eșantion individual, în conformitate cu pct. 2. Se asigură că nu mai există bucăți mari de tendoane care ar putea să adere de filtrul cu membrană;

e) se varsă apa în recipientul legat de mixer (aproximativ 400 ml);

f) se varsă aproximativ 30 ml de acid clorhidric (8,5 %) în recipientul mai mic legat de mixer;

g) se pune un filtru cu membrană sub filtrul ordinar din dispozitivul de filtrare;

h) se adaugă, în final, 7 g de pepsină sau 21 ml de pepsină lichidă. Se respectă cu rigurozitate această ordine pentru a evita descompunerea pepsinei;

i) se închide capacul incintei de reacție și al recipientelor;

j) se selecționează perioada de digestie. Se alege o perioadă scurtă de digestie (5 minute) pentru porcii cu vârstă normală pentru sacrificare și o durată de digestie mai lungă (8 minute) – pentru celelalte eșantioane;

k) atunci când se apasă pe butonul de pornire al mixerului, procedeul de umplere și de digestie începe automat, urmat de filtrare. După 10-13 minute, procedeul se termină și se oprește automat;

l) se deschide capacul incinta de reacție după ce s-a verificat dacă acesta este gol. În cazul în care există spumă sau resturi de lichid de digestie în incintă, se repetă procedura conform prevederilor subpct. 5.

2) Izolarea larvelor:

a) se îndepărtează suportul pentru filtru și se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri;

b) se examinează filtrul cu membrană la (stereo)microscop sau la trichineloscop.

3) Curățarea echipamentului:

a) în cazul unui rezultat pozitiv, se umple cu apă clocotită incinta de reacție a mixerului până la nivelul a două treimi. Se varsă apă de la robinet în recipientul legat de mixer până la nivelul de acoperire a captatorului inferior. Curățarea se face automat. Se decontaminează suportul pentru filtru și orice alt echipament cu ajutorul, de exemplu, al formolului;

b) la sfârșitul zilei de lucru, se umple cu apă recipientul de lichid al mixerului și se pornește la un program normal.

4) Utilizarea filtrelor cu membrană:

Niciun filtru cu membrană din policarbonat nu se poate utiliza mai mult de cinci ori. După fiecare folosire, filtrul se întoarce. De asemenea, se verifică filtrul după fiecare folosire pentru a se stabili dacă a suferit vreo defecțiune care-l face impropriu pentru o nouă utilizare.

5) Metoda care urmează să fie utilizată în cazul în care digestia este incompletă și filtrarea nu se poate pune în aplicare.

În cazul în care mixerul și-a încheiat programul automat, în conformitate cu subpct. 1), se deschide capacul incintei de reacție și se verifică dacă a rămas spumă sau lichid. Dacă se constată că a rămas, se procedează după cum urmează:

a) se închide valva situată sub incinta de reacție;

b) se înlătură suportul pentru filtru și se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri;

c) se pune un nou filtru cu membrană pe suportul pentru filtru și se montează suportul pentru filtru;

d) se varsă apă în recipientul de lichid al mixerului până la acoperirea captatorului inferior;

e) se pune în funcțiune programul de curățare automată;

f) odată ce programul de curățare automată este finalizat, se deschide capacul incintei de reacție și se verifică dacă a rămas lichid;

g) în cazul în care incinta este goală, se demontează suportul pentru filtru și se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri, cu ajutorul unei pensete;

h) se examinează cele două filtre cu membrană în conformitate cu secțiunea a 2-a. În cazul în care filtrele nu pot fi examinate, se repetă întregul procedeu de digestie pe o perioadă mai lungă, în conformitate cu prevederile din secțiunea 1.

6) Rezultate pozitive sau incerte, astfel cum este prevăzut la pct. 3 subpct. 4) din secțiunea 1.

Secțiunea a 4-a

Metoda agitatorului magnetic pentru digestia eșantioanelor combinate/„izolare prin filtrare” și depistare de larve printr-un test de aglutinare cu latex

Această metodă este considerată echivalentă doar în cazul testelor realizate pe carne provenind de la porcine domestice.

1. Echipamente, consumabile și reagenți:

1) un cuțit sau foarfeci și pensete pentru prelevarea eșantioanelor;

2) tăvi împărțite în 50 de pătrate care să poată conține fiecare eșantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanții echivalente privind trasabilitatea eșantioanelor;

3) un mixer dotat cu o lamă ascuțită de tocat. Atunci când eșantioanele cântăresc mai mult de 3 g, se utilizează un tocător de carne prevăzut cu orificii de 2-4 mm sau foarfeci. În cazul cărnii congelate sau al limbii (după îndepărtarea stratului superficial, care nu se poate digera), este necesară utilizarea unui tocător de carne și prelevarea unui eșantion cu dimensiuni considerabil mai mari;

4) agitatori magnetici dotați cu o placă pentru încălzire cu temperatură controlată și cu bare magnetice acoperite cu teflon cu o lungime de aproximativ 5 cm;

5) pahare de laborator din sticlă cu o capacitate de 3 l;

6) site cu dimensiunea orificiilor de 180 microni și cu un diametru exterior de 11 cm, prevăzute cu o plasă din oțel inoxidabil;

7) dispozitiv de filtrare cu pâlnie de oțel pentru filtre cu sită de 20 μm;

8) pompă de vid;

9) rezervoare din metal sau din material plastic cu o capacitate de 10-15 l pentru colectarea sucurilor digestive;

10) un agitator cu mișcare giratorie tridimensională;

11) folie de aluminiu;

12) acid clorhidric 25 %;

13) pepsină cu următoarea concentrație:

a) dacă se prezintă sub formă de pulbere sau granule: 1:10 000 NF (US National Formulary) corespunzând cu 1:12 500 BP (British Pharmacopoeia) și cu 2 000 FIP (Fédération Internationale de Pharmacie); sau

b) dacă se prezintă sub formă lichidă: pepsină lichidă stabilizată cu minimum 660 de unități ale Farmacopeei europene/ml.

Se pot utiliza și alte activități pepsinice, cu condiția ca activitatea finală a lichidului de digestie să fie echivalentă cu activitatea a 10 g de 1:10 000 NF, astfel cum prevede standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023;

14) apă de robinet încălzită la 46-48 °C;

15) un cântar calibrat pentru cântărirea eșantioanelor și/sau a pepsinei (precizie de ± 0,1 g);

16) pipete de diferite mărimi (1, 10 și 25 ml), micropipete, conform instrucțiunilor producătorului testelor aglutinare cu latex, și suporți pentru pipete;

17) filtre de nailon cu orificii de 20 microni cu un diametru care se potrivește cu sistemul de filtrare;

18) pensă din material plastic sau din oțel de 10-15 cm;

19) flacoane conice de 15 ml;

20) un pistil cu un vârf conic din teflon sau din oțel adaptat flacoanelor conice;

21) un termometru cu o precizie de 0,5 °C, cu o scară de la 20 la 70 °C;

22) plachete pentru aglutinarea cu latex a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr. EURLP_D_001/2011;

23) soluție-tampon cu agent de conservare (diluant de eșantion) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr. EURLP_D_001/2011;

24) tampon completat cu un agent de conservare (control negativ) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr. EURLP_D_001/2011;

25) tampon completat cu antigeni aparținând Trichinella spiralis și un agent de conservare (control pozitiv) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr. EURLP_D_001/2011;

26) tampon cu particule de polistiren acoperite cu anticorpi completat cu un agent de conservare (mărgele din latex) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr. EURLP_D_001/2011;

27) bastonașe de unică folosință.

2. Prelevarea eșantioanelor și determinarea cantității care trebuie să fie digerată se efectuează astfel cum prevede capitolul I din standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

3. Procedură

1) Pentru eșantioane combinate complete (100 g de eșantioane în același timp):

a) se introduc 16 ± 0,5 ml de acid clorhidric 25 % (0,2 % din volumul final) într-un pahar de laborator de 3 l conținând 2,0 litri ± 200 ml de apă de robinet încălzită la 46-48 °C; se introduce o bară magnetică în paharul de laborator, se pune paharul pe placa preîncălzită și se începe agitarea;

b) se adaugă 10 ± 1 g de pepsină (sub formă de pulbere) (sau 30 ± 3 ml de pepsină lichidă);

c) 100-115 g din eșantioanele prelevate în conformitate cu pct. 2 se toacă în mixer, cu 150 ± 15 ml de tampon de digestie preîncălzit;

d) se transferă carnea tocată în paharul de laborator de 3 l conținând apă, pepsină și acid clorhidric;

e) se înmoaie de mai multe ori dispozitivul de tocare al mixerului în lichidul de digestie care se află în paharul de laborator și se clătește bolul mixerului cu o cantitate mică de lichid de digestie pentru a îndepărta carnea rămasă;

f) se acoperă paharul de laborator cu o folie de aluminiu;

g) agitatorul magnetic trebuie reglat astfel încât să se mențină o temperatură constantă de 44-46 °C pe durata funcționării. În timpul agitării, lichidul de digestie trebuie să se învârtă cu o viteză suficient de ridicată, pentru a forma un vârtej adânc, fără să stropească;

h) se agită lichidul de digestie până când particulele de carne dispar (aproximativ 30 de minute). În continuare, se oprește aparatul, se filtrează lichidul de digestie printr-o sită și se pune filtratul într-un tub de decantare. Pot fi necesare perioade de digestie mai lungi (care nu depășesc 60 de minute) pentru procesarea anumitor tipuri de carne (limbă, vânat etc.);

i) procedeul de digestie se consideră satisfăcător în cazul în care maximum 5 % din greutatea eșantionului inițial rămâne pe sită;

j) se plasează filtrul din nailon cu orificii de 20 de microni pe suportul de filtrare. Pâlnia conică de filtrare din oțel se fixează pe suport cu ajutorul sistemului de blocare, iar sita din oțel cu orificii de 180 de microni se plasează în pâlnie. Pompa de vid se conectează la suportul de filtrare și la rezervorul din metal sau din material plastic, în vederea colectării fluidului de digestie;

k) se oprește agitarea și se toarnă lichidul de digestie prin sită în pâlnia de filtrare. Se clătește paharul de laborator cu aproximativ 250 ml de apă caldă. Lichidul de clătire se toarnă în rampa de filtrare după ce lichidul de digestie a fost filtrat cu succes;

l) membrana de filtrare se manevrează cu ajutorul penselor, fiind ținută de o margine. Membrana de filtrare se pliază cel puțin în patru și se introduce în tubul conic de 15 ml. Tubul conic trebuie să fie adaptat la pistil;

m) membrana de filtrare este împinsă în partea de jos a tubului conic de 15 ml cu ajutorul pistilului și este presată puternic prin aproximativ 20 de mișcări succesive înainte și înapoi cu pistilul care trebuie să fie poziționat în interiorul membranei de filtrare pliate, în conformitate cu instrucțiunile producătorului;

n) 0,5 ± 0,01 ml de diluant de eșantion se adaugă cu pipeta în tubul conic de 15 ml, iar membrana de filtrare se omogenizează cu pistilul prin mișcări succesive înainte și înapoi, cu amplitudine mică, timp de aproximativ 30 de secunde, evitând mișcările bruște pentru reducerea stropirii, în conformitate cu instrucțiunile producătorului;

o) fiecare eșantion, controlul negativ și controlul pozitiv sunt repartizate cu ajutorul unei pipete în zone distincte ale plachetei de aglutinare, în conformitate cu instrucțiunile producătorului;

p) mărgelele de latex se adaugă cu ajutorul unei pipete în fiecare zonă a plachetei de aglutinare, în conformitate cu instrucțiunile producătorului, fără ca acestea să intre în contact cu eșantionul (eșantioanele) și controalele. În fiecare zonă, mărgelele de latex se amestecă ușor cu un bastonaș de unică folosință, până lichidul omogen acoperă întreaga zonă;

q) placheta de aglutinare este pusă pe agitatorul tridimensional și se agită timp de 10 ± 1 minut, în conformitate cu instrucțiunile producătorului;

r) la sfârșitul perioadei de timp stabilite în instrucțiunile producătorului, agitarea se oprește, placheta de aglutinare se pune pe o suprafață plană și rezultatele reacției se citesc imediat, în conformitate cu instrucțiunile producătorului. În cazul unui eșantion pozitiv, trebuie să apară agregate sub formă de mărgele. În cazul unui eșantion negativ, suspensia rămâne omogenă fără agregate sub formă de mărgele.

2) Eșantioane combinate mai mici de 100 g, în conformitate cu standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023

După caz, se poate adăuga maximum 15 g la un eșantion combinat complet de 100 g, examinat în același timp cu aceste eșantioane în conformitate cu prevederile secțiunii I. Cantitățile mai mari de 15 g trebuie examinate ca eșantioane complete. În cazul eșantioanelor combinate cântărind până la 50 g, lichidele de digestie și ingredientele pot ajunge până la 1 l de apă, 8 ml de acid clorhidric și 5 g de pepsină.

4. Rezultate pozitive sau incerte

În cazul în care, în urma examinării unui eșantion colectiv, se obține un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, se prelevă un nou eșantion de 20 g de la fiecare porcină, în conformitate cu standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023. Eșantioanele de 20 g provenite de la cinci porcine sunt adunate și examinate conform metodei descrise în secțiunea 1. În acest mod trebuie analizate eșantioanele de la 20 de grupuri de câte cinci porcine.

În cazul în care se obține un rezultat pozitiv la testul de aglutinare cu latex de la un grup de cinci porcine, se prelevă noi eșantioane de 20 g de la fiecare porcină din grup și fiecare eșantion se examinează separat, utilizând metoda descrisă în secțiunea 1.

În cazul în care se obține un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, cel puțin 20 g de mușchi de porc trebuie trimise la laboratorul național de referință pentru confirmare, utilizând metoda descrisă în Standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023 sau una dintre metodele echivalente descrise mai sus.

Eșantioanele care conțin paraziți trebuie păstrate în alcool etilic de 70-90 % (concentrație finală) în vederea conservării și identificării speciilor în laboratorul UE sau în laboratorul național de referință.

După prelevarea paraziților, lichidele pozitive trebuie să fie decontaminate prin încălzire la cel puțin 60 °C.

5. Procedura de curățare și de decontaminare după un rezultat pozitiv sau incert.

Atunci când, în urma examinării unui eșantion colectiv sau individual, se obține un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, toate materialele care au intrat în contact cu carnea (bolul și cuțitul mixerului, pistilul, paharul de laborator, agitatorul magnetic, senzorul de temperatură, pâlnia conică de filtrare, sita și pensa) trebuie să fie decontaminate cu atenție, prin înmuierea timp de câteva secunde în apă caldă (65 °C până la 90 °C). Reziduurile de carne sau larvele inactivate care ar putea rămâne pe suprafața acestora pot fi eliminate cu un burete curat și apă de robinet. Dacă este necesar, pot fi adăugate câteva picături de detergent pentru a degresa echipamentul. Se recomandă apoi să se clătească fiecare instrument cu grijă pentru a îndepărta orice urmă de detergent.

Secțiunea a 5-a

Test de digestie artificială pentru detectarea in vitro a larvelor de Trichinella spp. în eșantioanele de carne, PrioCHECK® Trichinella AAD Kit

Această metodă este considerată echivalentă doar în cazul testelor realizate pe carne provenind de la animale domestice din specia porcină.

Testul PrioCHECK® Trichinella AAD Kit trebuie să fie utilizat în conformitate cu manualul de instrucțiuni al setului, folosind pâlnii de separare (Lenz NS 29/32) și o eprubetă de sticlă de 80 ml.

Secțiunea a 6-a

Metoda trichineloscopică

Această metodă se aplică doar micilor producători, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 6/2025.

1. Aparatură:

1) un trichineloscop cu lampă incandescentă care să permită o mărire de 30- 40 de ori și de 80-100 de ori sau un stereomicroscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă;

2) un compresor constituit din două plachete din sticlă (din care una este divizată în zone egale);

3) două foarfeci mici curbate;

4) o pensetă mică;

5) un cuțit pentru decuparea eșantioanelor;

6) recipiente mici numerotate, destinate strângerii eșantioanelor separat;

7) o pipetă;

8) un pahar conținând acid acetic și un pahar conținând o soluție de hidroxid de potasiu, pentru limpezire în caz de calcificare eventuală sau pentru a face carnea uscată mai fragedă.

2. Prelevarea eșantioanelor

În cazul în care este vorba de carcase întregi, se prelevă mai multe eșantioane de mărimea unei alune pe fiecare animal:

1) pe porcii domestici se prelevă eșantioane pe fiecare pilier diafragmatic, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă;

2) pe porcii-mistreți se prelevă eșantioane pe fiecare pilier diafragmatic, în zona de tranziție între partea musculară și partea tendinoasă, precum și din maxilar, mușchii membrului anterior, mușchii intercostali și mușchii limbii, astfel încât să se dispună de șase eșantioane în total pentru fiecare animal;

3) în cazul în care nu se pot preleva eșantioane din anumiți mușchi care nu sunt disponibili, se prelevă în total patru eșantioane din mușchii disponibili;

4) din bucățile de carne se prelevă din fiecare bucată patru eșantioane de țesut muscular striat de mărimea unei alune, pe cât este posibil care să nu conțină grăsime și să provină din diferite puncte din apropierea oaselor sau a tendoanelor.

3. Procedură

1) În general, se umple un compresor cu 1,0 ± 0,1 g de carne corespunzând în mod normal la 28 de fragmente de mărimea unui bob de ovăz. După caz, se pot umple două compresoare pentru examinarea a 56 de fragmente de mărimea unui bob de ovăz;

2) în cazul în care sunt prezente ambele piliere diafragmatice la un porc domestic, controlorul de Trichinella tranșează, din fiecare eșantion prelevat de pe carcasele întregi descrise anterior, 28 de fragmente de mărimea unui bob de ovăz, respectiv, 56 de fragmente în total;

3) în cazul în care este prezent numai un pilier diafragmatic, se tranșează 56 de fragmente din diferite locuri, pe cât este posibil din zona intermediară între mușchi și tendon;

4) controlorul de Trichinella presează apoi cele 56 de fragmente între plachetele de sticlă ale compresorului, astfel în cât caracterele normale de imprimerie să poată fi citite ușor printre bucățile preparate;

5) în cazul în care carnea din bucățile care urmează să fie examinate este uscată și bătrână, bucățile preparate trebuie înmuiate timp de 10-20 de minute într- o soluție de hidroxid de potasiu diluată cu două volume de apă înainte de a fi presate;

6) din fiecare din eșantioanele prelevate din bucățile de carne, controlorul de Trichinella tranșează 14 fragmente de mărimea unui bob de ovăz, respectiv 56 de fragmente în total;

7) examinarea microscopică constă într-o examinare atentă și riguroasă a fiecărei bucăți preparate mărite de 30-40 de ori;

8) în cazul în care examenul trichineloscopie dovedește prezența zonelor suspecte, acestea trebuie reexaminate cu trichineloscopul, la care se selectează mărirea maximă (80-100 de ori);

9) în cazul în care rezultatul este incert sau pozitiv, un nou eșantion cel puțin de 20 g de la nivelul unui pilier diafragmatic sau din alt țesut de la fiecare porc trebuie trimis la laboratorul național de referință pentru confirmare.

Examenul trichineloscopic trebuie să dureze minimum șase minute;

10) timpul minim fixat pentru examinare nu cuprinde timpul necesar pentru prelevarea eșantioanelor și pentru confecționarea bucăților preparate;

11) în general, un controlor nu trebuie să examineze la trichineloscop mai mult de 840 de fragmente pe zi, ceea ce corespunde examinării a 15 porci domestici.

Secțiunea a 7-a

Depistarea automată a Trichinella spp. utilizând metoda lumiVAST Trichinella

Această metodă este considerată echivalentă doar în cazul testelor realizate pe carne provenind de la porcine domestice.

1. Pregătirea și analizarea eșantioanelor se efectuează în conformitate cu instrucțiunile furnizate de producător. Toate aparatele utilizate pentru această metodă se calibrează și se mențin în conformitate cu instrucțiunile furnizate de producător(i).

2. Atunci când examinarea unui eșantion colectiv se soldează cu un rezultat pozitiv sau incert, se prelevă un nou eșantion de 20 g de la nivelul unui pilier diafragmatic sau din alt țesut de la fiecare porc, în conformitate cu prevederile capitolului I. Eșantioanele de 20 g de la cinci porcine se grupează și se examinează utilizând aceeași metodă.

3. În cazul în care se obține un rezultat pozitiv de la un grup de cinci porcine, se prelevă un nou eșantion de 20 g de la fiecare porcină din grup și fiecare eșantion se examinează separat utilizând aceeași metodă.

4. Atunci când se obține un rezultat pozitiv, cel puțin 20 g de mușchi de porc trebuie trimise la laboratorul național de referință pentru confirmare, utilizând metoda de referință descrisă în capitolul I.

5. Eșantioanele care conțin paraziți trebuie să fie păstrate în alcool etilic 70- 90 % în vederea conservării lor și a identificării speciilor în laboratorul de referință național.”;

2.2.24. se completează cu anexa nr. 5 cu următorul cuprins:

„Anexa nr. 5

la Regulamentul de stabilire a normelor

specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne

ÎNREGISTRAREA UNEI EXPLOATAȚII SAU A UNUI COMPARTIMENT CA EXPLOATAȚII SAU COMPARTIMENTE CARE APLICĂ CONDIȚII DE ADĂPOST CONTROLATE

1. Operatorii din domeniul alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a obține înregistrarea exploatațiilor:

1) operatorul din domeniul alimentar trebuie să fi luat toate precauțiile practice privind construcția și întreținerea clădirilor care sunt necesare pentru a împiedica rozătoarele, orice alte mamifere și păsările carnivore să aibă acces la clădirile în care sunt crescute animale;

2) operatorul din domeniul alimentar trebuie să aplice un program de control al dăunătorilor, în special al rozătoarelor, pentru a preveni orice infestare a porcilor. Operatorul din domeniul alimentar trebuie să păstreze o documentație privind programul, în mod satisfăcător, pentru autoritatea competentă;

3) operatorul din domeniul alimentar trebuie să se asigure că toate furajele provin de la o unitate care produce furaje în conformitate cu principiile prevăzute în Cerințele sanitar-veterinare față de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 910/2020;

4) operatorul din domeniul alimentar trebuie să depoziteze furajele destinate speciilor sensibile la Trichinella în silozuri închise sau în alte containere inaccesibile rozătoarelor. Toate celelalte furaje trebuie să fie tratate termic, fie produse și depozitate în condiții considerate adecvate de către autoritatea competentă;

5) operatorul din domeniul alimentar trebuie să se asigure că animalele moarte sunt colectate, identificate și transportate fără întârziere, în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

6) în cazul prezenței unui depozit de deșeuri în apropierea exploatației, operatorul din domeniul alimentar trebuie să informeze autoritatea competentă cu privire la aceasta. Autoritatea competentă trebuie apoi să evalueze riscurile legate de această prezență și să decidă dacă exploatația trebuie recunoscută ca exploatație care aplică condiții de adăpost controlate;

7) operatorul din domeniul alimentar trebuie să se asigure că animalele domestice din specia porcină sunt identificate, astfel încât să asigure trasabilitatea fiecărui animal până la exploatație;

8) operatorul din domeniul alimentar trebuie să se asigure că toate animalele domestice din specia porcină sunt introduse în exploatație doar dacă acestea sunt originare și provin din exploatații recunoscute ca exploatații care aplică condiții de adăpost controlate;

9) animalele domestice din specia porcină nu au acces la instalații exterioare, cu excepția cazului în care operatorul din domeniul alimentar poate demonstra printr-o analiză a riscului, în mod satisfăcător pentru autoritatea competentă, că perioada de timp, instalațiile și circumstanțele accesului la instalațiile exterioare nu prezintă niciun risc de a introduce Trichinella în exploatație;

10) niciuna dintre porcinele pentru reproducție și producție, cum sunt definite în pct. 4 din Norma sanitar-veterinară privind condițiile de sănătate și certificare animală la comerțul (importul și exportul) cu bovine și porcine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 913/2018, nu a fost descărcată, după plecarea din exploatația de origine, într-un centru de colectare, după cum se prevede la pct. 2, cu excepția cazului în care centrul de colectare corespunde cerințelor prevăzute la subpct. 1)-9) și toate animalele domestice din specia porcină, grupate pentru transport în centrul de colectare, sunt originare și provin din exploatații recunoscute ca exploatații care aplică condiții de adăpost controlate.

2. Operatorii din domeniul alimentar responsabili de exploatațiile recunoscute ca exploatații care aplică condiții de adăpost controlate informează autoritatea competentă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite oricare dintre condițiile prevăzute la pct. 1 sau atunci când are loc orice altă schimbare care ar putea afecta statutul exploatației.

3. Autoritatea competentă poate să recunoască o exploatație sau o categorie de exploatații numai cu condiția să fi verificat respectarea cerințelor prevăzute la pct. 1”.

3. Punctul 4 din Hotărârea Guvernului nr. 761/2024 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la identificarea și înregistrarea ecvideelor și stabilirea documentelor de însoțire a ecvideelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 533-535, art. 960) va avea următorul cuprins:

„4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 196/2024 privind sănătatea animală.”

4. Punctul 3 din Hotărârea Guvernului nr. 72/2025 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind unitățile care dețin animale terestre, incubatoare și trasabilitatea acestora (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr. 126- 129, art. 124) va avea următorul cuprins:

,,3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 196/2024 privind sănătatea animală.”

5. Punctul 5 din Hotărârea Guvernului nr. 73/2025 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind prevenirea, controlul și eradicarea bolilor transmisibile la animale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr. 160-163, art. 174) va avea următorul cuprins:

,,5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 196/2024 privind sănătatea animală.”

6. Hotărârea Guvernului nr. 941/2010 cu privire la aprobarea Regulilor privind metodele de prelevare și analiză a probelor pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și hidrocarburi policiclice aromatice în produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 202-205, art. 1035), cu modificările ulterioare, se abrogă.

7. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar.

[Pct.7 în redacția HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 19.04.26]

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Nr. 609. Chişinău, 17 septembrie 2025.