cuvintele „indicator de performanță”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „indicator de performanță individuală”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25
1. Se aprobă:
Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcţionarul public debutant, conform anexei nr.2.
Modelul și componentele fișei postului şi Metodologia cu privire la elaborarea, coordonarea şi aprobarea fişei postului, conform anexei nr.3;
Regulile privind desfăşurarea muncii prin cumul a funcţionarului public, conform anexei nr.4;
Formularul-tip al statului de personal şi Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal, conform anexei nr.5;
Modul de întocmire a angajamentului scris al funcţionarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, conform anexei nr.6;
Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public, conform anexei nr.8;
Regulamentul-cadru al subdiviziunii resurse umane din autoritatea publică, conform anexei nr.9;
Regulamentul cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici, conform anexei nr.10;
Instrucţiunea cu privire la gestionarea dosarului personal al funcţionarului public, conform anexei nr.11;
Normele privind instituirea subdiviziunilor interne ale autorității publice, conform anexei nr. 12;
Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului intern, conform anexei nr. 13;
Regulamentul cu privire la gestionarea corpului de rezervă al funcționarilor publici, conform anexei nr. 14;
Regulamentul cu privire la modul de elaborare și aprobare a Planului anual de ocupare a funcțiilor publice, conform anexei nr. 15.
2. Cancelaria de Stat va acorda asistenţă metodologică autorităţilor publice în aplicarea prevederilor cadrului normativ respectiv.
Nr. 201. Chişinău, 11 martie 2009.
Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 201/2009
REGULAMENT cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs
I.
DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs (în continuare –Regulament) stabilește procedura de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției publice vacante sau temporar vacante (în continuare – concurs), atribuțiile factorilor implicați în procesul de organizare și desfășurare a concursului, modul de constituire și componența comisiilor de concurs, precum și modul de constituire și componența comisiilor de soluționare a contestațiilor și procedura de soluționare a contestațiilor.
2. Concursul se efectuează în scopul atragerii în autoritatea publică a candidaților pentru ocuparea funcției publice și al selectării din rândul acestora a celui mai potrivit candidat.
Decizia de organizare a concursului înainte de aplicarea modalităților de ocupare a funcției publice specificate la art. 28 alin. (1) lit. b), c), f) și g) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se ia în funcție de necesitățile autorității publice și de specificul funcției publice vacante, în conformitate cu planul anual de ocupare a funcțiilor publice.
[Pct.2 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
3. Dreptul de a participa la concurs îl au persoanele care îndeplinesc condițiile de bază prevăzute de lege pentru a candida la o funcție publică și cerințele specifice stabilite pentru ocuparea acesteia.
4. Concursul este organizat de autoritatea publică în subordinea căreia se află funcția publică, prin intermediul subdiviziunii resurse umane, și este desfășurat de comisia de concurs. Concursul pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de nivel superior specificate la art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public este organizat și desfășurat de comisia permanentă de concurs, prevăzută la pct. 61 subpct. 2).
5. Concursul se organizează și se desfășoară în baza următoarelor principii:
competiție deschisă – informarea populației privind funcțiile publice vacante și/sau temporar vacante, asigurarea posibilității de participare liberă la concurs, pentru ca orice cetățean eligibil să-și poată realiza dreptul la ocuparea unei funcții publice;
competență şi merite profesionale – selectarea persoanelor cu cel mai înalt nivel de pregătire profesională, în baza cunoștințelor, abilităților și performanțelor profesionale individuale, demonstrate prin aplicarea unor criterii obiective, transparente și uniform definite, precum și a unei proceduri unice de evaluare;
[Pct.5 noțiunea în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
egalitate a accesului la funcția publică – asigurarea accesului la funcția publică al oricărei persoane care îndeplinește condițiile stabilite de lege, fără discriminare pe motive de sex, vârstă, rasă, etnie, religie, opțiune politică etc.;
transparență – furnizarea, în mod deschis, explicit și oportun, a informațiilor referitoare la modul de organizare și desfășurare a concursului tuturor persoanelor interesate.
II.
ORGANIZAREA CONCURSULUI
6. Autoritatea publică organizatoare a concursului publică condițiile de desfășurare a concursului pe portalul guvernamental al funcțiilor publice pentru ocuparea cărora se organizează concurs (https://cariere.gov.md) pe site-ul web oficial al autorității respective și, după caz, pe profilurile de socializare create pe rețelele de socializare ale autorității publice care a inițiat concursul.
Autoritățile administrației publice locale care nu dispun de site web oficial sau de profil de socializare creat pe o rețea de socializare afișează condițiile de desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției publice pe panoul informațional de la sediul autorității respective, într-un loc vizibil și accesibil publicului.
Autoritățile publice pot publica condițiile de desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției publice și într-o publicație periodică sau în alte mijloace de informare în masă.
Condițiile de desfășurare a concursului se publică/afișează cu cel puțin 15 zile înainte de data desfășurării acestuia.
7. Informația privind condițiile de desfășurare a concursului conține în mod obligatoriu:
a) denumirea și sediul autorității publice organizatoare a concursului;
b) denumirea funcției publice;
c) scopul și sarcinile de bază ale funcției publice, conform fișei postului;
d) condițiile de participare la concurs;
e) documentele ce urmează a fi prezentate;
f) bibliografia concursului;
g) data-limită de depunere a dosarelor de concurs;
h) modalitatea de depunere a dosarelor de concurs;
i) cuantumul minim al salariului de bază și alte plăți salariale, determinate în condițiile cadrului normativ privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar;
j) numărul de telefon, adresa electronică și poștală, numele, prenumele și funcția persoanei responsabile de oferirea informațiilor suplimentare și de primirea dosarelor de concurs.
8. În condițiile de participare la concurs se indică condițiile de bază pentru a candida la o funcție publică, conform legii, precum și cerințele specifice pentru ocuparea acesteia, stabilite în Clasificatorul unic al funcțiilor publice și în fișa postului.
9. Candidații, în termenul indicat în informația privind condițiile de desfășurare a concursului, depun personal/prin poștă/prin poșta electronică dosarul de concurs, care conține:
a) formularul de participare la concurs, specificat în anexa la prezentul Regulament;
b) conceptul de dezvoltare instituțională, care reflectă viziunea candidatului asupra priorităților și direcțiilor principale de dezvoltare ale autorității publice, conform domeniilor de competență stabilite pentru funcția respectivă, și nu depășește 5 pagini – în cazul concursului pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior;
c) copia actului de identitate din sistemul național de pașapoarte (buletin de identitate, carte de identitate, pașaport);
[Pct.9 lit.c) în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
d) copiile diplomelor de studii, după caz, însoțit de certificatul de recunoaștere și echivalare, eliberat de Ministerul Educației și Cercetării;
e) copiile certificatelor de absolvire a cursurilor de perfecționare profesională și/sau de specializare relevante funcției publice vacante;
f) documentele ce atestă experiența profesională de exercitare efectivă a atribuțiilor de serviciu (copia carnetului de muncă, certificatele privind activitatea profesională desfășurată după data de 1 ianuarie 2019 sau alte documente confirmative);
g) certificatul medical – dacă în fișa postului pentru funcția respectivă sunt stabilite cerințe speciale de sănătate;
h) cazierul judiciar;
i) documentele care atestă prestarea voluntariatului – în cazul în care candidatul consideră necesar acest lucru.
Autoritățile publice oferă oportunitatea depunerii dosarului de concurs de către candidați în format fizic sau electronic, acordând prioritate cel puțin unei modalități de depunere a dosarului prin intermediul mijloacelor electronice.
10. La concurs sunt admiși numai candidații ale căror dosare de concurs sunt complete, cu excepțiile stabilite la pct. 13. Dosarele de concurs depuse după termenul-limită nu se examinează de către comisia de concurs, fapt ce este consemnat în procesul-verbal, cu notificarea candidatului prin intermediul poștei electronice sau telefon.
11. Copiile documentelor se prezintă legalizate notarial sau împreună cu documentele originale, pentru a putea verifica veridicitatea lor.
12. În situația în care dosarul de concurs se depune prin poștă/poștă electronică, prevederile pct.11 se aplică la data desfășurării probei scrise a concursului sau la data desfășurării interviului, în cazul ocupării funcției publice de conducere de nivel superior, sub sancțiunea respingerii dosarului de concurs.
13. Certificatul medical, cazierul judiciar și documentele ce atestă experiența profesională sau, după caz, prestarea voluntariatului pot fi înlocuite cu declarații pe proprie răspundere. În acest caz, candidatul are obligația să completeze dosarul de concurs cu originalul documentului în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data la care a fost declarat învingător, sub sancțiunea neemiterii actului administrativ de numire.
Actele de studii specificate la pct. 9 lit. d), obținute în străinătate se prezintă, după caz, însoțite de certificatul de recunoaștere și echivalare, eliberat de Ministerul Educației și Cercetării, în termen de 30 de zile de la data la care candidatul a fost declarat învingător, sub sancțiunea neemiterii actului administrativ de numire.
14. Bibliografia concursului include o listă de cel mult 7 acte normative și 3 surse de informare, identificate în comun cu șeful subdiviziunii interne din care face parte funcția publică pentru care se organizează concursul, ținând cont de specificul acesteia, și relevante funcției publice, în baza cărora se elaborează subiectele pentru proba scrisă și, după caz, întrebările de bază pentru interviu, în partea ce ține de competența profesională.
15. Termenul de depunere a dosarelor de concurs nu poate fi mai mic de 15 zile de la data publicării anunțului.
III.
DESFĂȘURAREA CONCURSULUI
16. În 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului pentru depunerea dosarelor de concurs, comisia de concurs examinează dosarele candidaților și ia decizia cu privire la admiterea lor la concurs. Dosarele de concurs depuse în format electronic se transmit spre examinare membrilor comisiei de concurs de către secretarul/secretariatul comisiei de concurs doar prin intermediul poștei electronice sau prin transmiterea linkurilor de acces la mediul online în care sunt plasate dosarele respective.
Înainte de examinarea dosarelor de concurs ale candidaților, membrii comisiei de concurs semnează electronic, iar în cazul în care nu dispun de semnătură electronică – semnează olograf, declarația privind lipsa conflictului de interese cu candidatul, declarația privind confidențialitatea datelor cu caracter personal conținute în dosarul candidatului și declarația privind nedivulgarea subiectelor conținute în variantele testelor de concurs elaborate pentru proba scrisă.
Secretariatul/secretarul comisiei de concurs asigură plasarea listei candidaților admiși la concurs pe site-ul web oficial al autorității publice și, după caz, pe profilurile de socializare create pe rețelele de socializare ale autorității publice, precum și comunică, prin intermediul poștei electronice, candidaților neadmiși la concurs motivul respingerii dosarului.
17. Concursul pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior include competiția dosarelor și interviul, iar pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere și de execuție – proba scrisă și interviul.
18. În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la luarea deciziei cu privire la admiterea la concursul pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior, pentru candidații care au fost admiși, comisia de concurs solicită:
a) Autorității Naționale de Integritate – informația privind lipsa interdicției de a ocupa o funcție ce derivă dintr-un act de constatare definitiv;
b) Centrului Național Anticorupție – certificatul de cazier privind integritatea profesională;
c) Serviciului de Informații și Securitate – avizul privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice.
Secretariatul comisiei de concurs plasează informația referitoare la data, ora și locul desfășurării competiției dosarelor pe site-ul web oficial și, după caz, pe paginile oficiale din rețelele sociale ale autorității publice.
[Pct.18 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
19. Competiția dosarelor de concurs constă în selectarea de către comisia de concurs a candidatului/candidaților pentru funcția publică de conducere de nivel superior, în baza dosarelor depuse și a aprecierii conceptului de dezvoltare instituțională, a experienței și a reputației, care se face prin sistemul de puncte de la 0 la 10, separat de către fiecare membru al comisiei de concurs.
Aprecierea conceptului de dezvoltare instituțională are la bază criterii de evaluare care reflectă cel puțin următoarele aspecte:
a) claritatea viziunii și coerența priorităților și a obiectivelor;
b) relevanța, fezabilitatea și sustenabilitatea măsurilor/acțiunilor propuse;
c) inovația și flexibilitatea în abordarea diferitelor scenarii/opțiuni;
d) managementul riscurilor și eficiența costurilor;
e) alinierea la cadrul normativ și instituțional existent.
Aprecierea experienței are la bază criterii de evaluare care reflectă istoricul profesional prin prisma duratei experienței profesionale și manageriale de exercitare efectivă a atribuțiilor de serviciu, varietatea de roluri și responsabilități; progresia în cariera profesională.
Aprecierea reputației are la bază criterii care reflectă reputația morală și profesională, inclusiv recunoașterea profesională sau premiile obținute.
Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru competiția dosarelor de concurs. Candidații care au obținut la competiția dosarelor nota finală mai mică de 7,5 sunt excluși din concurs. Rezultatele competiției dosarelor de concurs se consemnează într-un proces-verbal. Informațiile relevante confirmate documentar, care reflectă reputația candidatului, se iau în considerare în orice etapă a concursului, până la finalizarea acestuia. Prin informații relevante confirmate documentar se înțeleg documentele emise de autorități publice, instituții oficiale, organizații profesionale recunoscute sau hotărâri definitive ale instanțelor de judecată, precum și alte înscrisuri oficiale verificabile, care atestă fapte, realizări sau sancțiuni legate de activitatea profesională și conduita morală a candidatului. Informațiile pot fi prezentate de către membrii comisiei de concurs sau de către autorități/instituții competente. În cazul prezentării unor astfel de informații, comisia de concurs are obligația de a asigura candidatului posibilitatea de a depune explicații scrise, acestea urmând a fi analizate înainte de luarea unei decizii.
[Pct.19 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
20. Comisia de concurs stabilește data, ora, locul desfășurării probei scrise, informație care, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de data desfășurării probei scrise, se plasează pe site-ul web oficial al autorității publice și, după caz, pe profilurile de socializare create pe rețelele de socializare ale autorității publice. Concomitent, candidații sunt anunțați personal despre data, ora, locul desfășurării probei scrise prin intermediul poștei electronice/telefon.
21. În cazul concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice din cadrul Secretariatului Parlamentului, Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Cancelariei de Stat și al aparatelor centrale ale ministerelor, candidații admiși la concurs, dar care se află peste hotarele țării, pot solicita, prin intermediul poștei electronice, participarea la desfășurarea probei scrise la distanță, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare înainte de data desfășurării acesteia. Proba scrisă pentru candidații respectivi este organizată în incinta misiunii diplomatice sau a oficiului consular al Republicii Moldova pentru care optează candidatul, selectată din lista aprobată conform alineatului al doilea, informație care se expediază candidatului prin poșta electronică. Proba scrisă pentru candidații care se află peste hotarele țării, de regulă, se desfășoară concomitent cu proba scrisă pentru candidații de pe teritoriul Republicii Moldova. Prin excepție, în cazul în care proba scrisă la distanță nu poate fi desfășurată concomitent pentru candidații aflați peste hotarele țării din cauza diferenței de fus orar, aceasta este desfășurată la o altă oră, dar în aceeași zi cu proba scrisă desfășurată pentru candidații de pe teritoriul Republicii Moldova.
Lista misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale Republicii Moldova în care se poate desfășura proba scrisă a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice se aprobă de către secretarul general al Guvernului în comun cu ministrul afacerilor externe și se publică pe portalul guvernamental al funcțiilor publice pentru ocuparea cărora se organizează concurs.
Modalitatea de desfășurare a probei scrise în misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova este aprobată de către secretarul general al Guvernului, în coordonare cu ministrul afacerilor externe.
22. Proba scrisă are drept scop testarea cunoștințelor și a abilităților necesare pentru îndeplinirea sarcinilor și atribuțiilor funcției publice, conform fișei postului.
Comisia de concurs, în baza bibliografiei stabilite conform pct. 14, elaborează cel puțin 2 variante ale testelor de concurs pentru proba scrisă, ale căror subiecte și sarcini au același grad de complexitate, dar care se diferențiază în proporție de cel puțin 50%.
Testele de concurs includ:
a) un test/test-grilă, care conține 4-6 subiecte, dintre care 2-3 din domeniul specific funcției publice și 2-3 din domeniul cadrului normativ ce reglementează managementul funcției publice și al funcționarilor publici;
b) 2-3 sarcini practice pentru funcțiile publice de conducere (de exemplu, planificarea unei sarcini/activități concrete, pregătirea unei ședințe cu un anumit subiect, elaborarea unui proiect de decizie, analiza și/sau soluționarea unui studiu de caz legat de activitatea subdiviziunii, a personalului și/sau a unui angajat etc.); 2-3 sarcini practice pentru funcțiile publice de execuție (de exemplu, elaborarea unui proiect de aviz, elaborarea unui plan de acțiuni pentru realizarea unei sarcini concrete, întocmirea și/sau redactarea diferitelor tipuri de scrisori, indicații, proiecte de rapoarte, de decizii etc.).
Pentru variantele testelor de concurs se elaborează și grila de evaluare.
Testele de concurs se sigilează în plic.
23. La ora stabilită, proba scrisă începe cu extragerea unei variante a testului de concurs de către unul dintre candidați.
Toți candidații la ocuparea uneia și aceleiași funcții publice îndeplinesc aceeași variantă a testului de concurs.
Înainte de începerea probei scrise se face apelul nominal al candidaților, în scopul verificării identității acestora. Verificarea identității candidaților se face în baza buletinului de identitate sau a oricărui document care atestă identitatea persoanei fizice, conform legii.
Candidații care nu sunt prezenți la efectuarea apelului nominal ori care nu pot face dovada identității prin prezentarea buletinului de identitate sau a oricărui document care să ateste identitatea acestora sunt considerați absenți.
24. Durata probei scrise se stabilește de comisia de concurs, în funcție de gradul de dificultate și complexitate al subiectelor și al sarcinilor, dar nu poate depăși 3 ore astronomice.
25. Proba scrisă se efectuează în prezența a cel puțin 2 membri ai comisiei de concurs, după caz, a reprezentantului desemnat de misiunea diplomatică sau de oficiul consular al Republicii Moldova. Se recomandă ca testul de concurs să fie efectuat la calculator.
26. Testul de concurs selectat se instalează la ecranul calculatorului sau se tipărește doar pe setul de hârtie special pregătit de autoritatea publică organizatoare a concursului, pe care se aplică ștampila acesteia sau, după caz, ștampila misiunii diplomatice sau a oficiului consular. După caz, versiunea electronică a testului de concurs selectat se expediază, în același timp, prin poșta electronică, reprezentantului desemnat de către misiunea diplomatică sau de către oficiul consular pentru a fi prezentată candidatului la concurs.
27. După prezentarea conținutului testului de concurs în modul stabilit la pct. 26, în încăperea unde se desfășoară proba scrisă este interzis accesul altor persoane, cu excepția membrilor comisiei de concurs sau, după caz, a reprezentantului misiunii diplomatice sau al oficiului consular și a persoanelor care asigură secretariatul comisiei de concurs.
Ieșirea candidatului din sală după prezentarea conținutului testului de concurs selectat atrage eliminarea acestuia din concurs, cu excepția situațiilor de urgență, în care aceștia pot fi însoțiți de unul dintre membrii comisiei de concurs sau, după caz, de reprezentantul misiunii diplomatice sau al oficiului consular.
28. Pe parcursul desfășurării probei scrise, candidaților le este interzisă deținerea sau folosirea vreunei surse de consultare, inclusiv a telefoanelor mobile sau a altor mijloace de comunicare la distanță. Nerespectarea prevederilor menționate atrage după sine eliminarea candidatului din concurs, cu notarea înscrierii „anulat” pe testul de concurs și consemnarea celor întâmplate în procesul-verbal.
29. După completarea testului de concurs sau expirarea timpului alocat pentru desfășurarea probei scrise, candidații, în colțul din dreapta a primei file a testelor completate, înscriu numele și prenumele și le prezintă secretarului comisiei de concurs, după caz, reprezentantului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al Republicii Moldova, semnând în lista special întocmită în acest scop.
Aceeași procedură se aplică și pentru testele efectuate la calculator, imprimate imediat de către autoritatea publică organizatoare a concursului sau de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare, după caz. După ce înscrierea cu numele și prenumele candidatului se lipește astfel încât aceste date înscrise să nu poată fi identificate, testele se codifică. În ziua desfășurării probei scrise, copiile scanate ale testelor codificate, completate de către candidații de peste hotare, sunt expediate secretarului comisiei de concurs prin intermediul mijloacelor electronice. În termen de 10 zile de la data desfășurării probei scrise, originalul se transmite autorității publice prin intermediul poștei diplomatice.
În cazul în care la proba scrisă participă un singur candidat, testele nu se codifică.
Testele scrise se verifică codificate și se decodifică numai după evaluarea acestora.
30. Evaluarea probei scrise se face prin sistemul de puncte de la 0 la 10, separat de către fiecare membru al comisiei de concurs, și se consemnează într-un proces-verbal. La evaluarea probei scrise se poate aplica valoarea (pasul) de 0,5 puncte, conform grilei de evaluare. Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru proba scrisă.
La evaluarea probei scrise, în cazul candidaților de peste hotare, se examinează copiile scanate ale testelor completate expediate prin intermediul mijloacelor electronice.
31. Candidații care au obținut la proba scrisă nota finală mai mică de 6,0, pentru ocuparea unei funcții publice de execuție, sau mai mică de 7,0, pentru ocuparea unei funcții publice de conducere, precum și persoanele care nu s-au prezentat la proba scrisă la data stabilită de autoritatea organizatoare a concursului sunt excluși din concurs.
32. În cazul în care proba scrisă a fost promovată doar de un singur candidat, concursul continuă.
33. Interviul se susține, de regulă, nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data susținerii probei scrise pentru funcțiile publice de conducere și de execuție sau de la data desfășurării competiției dosarelor pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior. Prin excepție, interviul se susține nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data susținerii probei scrise sau a competiției dosarelor pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior, doar în următoarele cazuri:
a) din motive întemeiate, nu poate fi asigurată participarea a cel puțin 2/3 a membrilor comisiei de concurs, inclusiv prin includerea membrilor supleanți;
b) au fost contestate rezultatele competiției dosarelor pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior;
c) au fost recepționate informații relevante, confirmate documentar, referitoare la reputația candidatului la concurs pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior, care necesită a fi examinate de către comisia de concurs.
[Pct.33 lit.c) introdusă prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
Lista candidaților admiși la interviu, data, ora, locul și formatul interviului se plasează pe site-ul web oficial al autorității publice și, după caz, pe profilurile de socializare create pe rețelele de socializare ale autorității publice. Concomitent, candidații sunt anunțați personal despre data, ora, locul și formatul desfășurării interviului prin intermediul poștei electronice.
34. Candidații care se află peste hotarele țării pot solicita, prin intermediul poștei electronice, participarea la interviu în format online, cu cel mult 2 zile lucrătoare înainte de data desfășurării interviului. Autoritatea publică organizatoare a concursului asigură condițiile necesare pentru desfășurarea în format online a interviului pentru respectivii candidați.
35. Durata interviului, lista întrebărilor de bază și grila de evaluare se stabilesc de comisia de concurs. La stabilirea întrebărilor de bază se ține cont de specificul funcției publice pentru care se organizează concursul și, după caz, de bibliografia concursului.
36. Întrebările de bază pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior servesc la obținerea informației cu privire la:
a) motivația de accedere în funcția publică – reflectă măsura în care candidatul demonstrează interes față de rolul și responsabilitățile funcției publice, angajament față de valorile serviciului public și dorința de a contribui la realizarea interesului public prin activitatea sa profesională;
b) leadershipul și competența managerială – reflectă capacitatea candidatului de a conduce și a coordona echipe, de a lua decizii strategice și operative, de a gestiona eficient resursele disponibile, de a motiva și a dezvolta personalul, precum și de a asigura atingerea obiectivelor instituționale într-un mod responsabil și eficient;
c) competența profesională – reflectă nivelul de cunoștințe, abilități și experiență profesională a candidatului în domeniul relevant funcției publice, precum și capacitatea de a aplica aceste cunoștințe, abilități și experiență în procesul de elaborare/implementare a politicilor publice și/sau soluționare a problemelor la locul de muncă;
d) abilitățile interpersonale – reflectă capacitatea de a construi relații de încredere, de a influența pozitiv echipa, de a gestiona conflicte și diferențe de opinie, de a asigura o comunicare eficientă pe verticală și orizontală, precum și de a reprezenta subdiviziunea în relațiile cu alte entități interne sau externe;
e) etica profesională și buna reputație – reflectă comportamentul integru, respectarea normelor de conduită profesională și legalitate, asumarea responsabilității pentru acțiunile proprii, precum și imaginea generală pozitivă și credibilitatea de care se bucură candidatul în mediul profesional și public;
f) alte aspecte care sunt considerate relevante de către comisia de concurs, în raport cu specificul funcției publice scoase la concurs, după caz.
[Pct.36 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
37. Întrebările de bază pentru funcțiile publice de conducere și de execuție servesc la obținerea informației cu privire la:
a) motivația de accedere în funcția publică – reflectă măsura în care candidatul demonstrează interes față de rolul și responsabilitățile funcției publice, angajament față de valorile serviciului public și dorința de a contribui la realizarea interesului public prin activitatea sa profesională;
b) competența profesională – reflectă nivelul de cunoștințe, abilități și experiență profesională a candidatului în domeniul relevant funcției publice, precum și capacitatea de a aplica aceste cunoștințe, abilități și experiență în procesul de elaborare/implementare a politicilor publice și/sau soluționare a problemelor la locul de muncă;
c) gândirea analitică/critică – reflectă capacitatea de a analiza informații și situații complexe într-un mod logic și structurat, de a identifica problemele esențiale, de a evalua argumente și opțiuni, de a face conexiuni relevante și de a formula soluții bine fundamentate; implică discernământ, obiectivitate, atenție la detalii și o abordare rațională în luarea deciziilor;
d) abilitățile interpersonale – reflectă capacitatea de a comunica eficient, de a coopera și a lucra constructiv în echipă, de a gestiona conflictele, de a construi relații bazate pe încredere și respect reciproc, atât în interiorul autorității publice, cât și în relațiile externe;
e) etica profesională și buna reputație – reflectă comportamentul integru, respectarea normelor de conduită profesională și legalitate, asumarea responsabilității pentru acțiunile proprii, precum și imaginea generală pozitivă și credibilitatea de care se bucură candidatul în mediul profesional și public;
f) alte aspecte care sunt considerate relevante de către comisia de concurs, în raport cu specificul funcției publice scoase la concurs, după caz.
[Pct.37 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
38. În cadrul interviului, membrii comisiei de concurs adresează unele și aceleași întrebări de bază fiecărui candidat la ocuparea uneia și aceleiași funcții publice. Se asigură ca niciun candidat să nu audă întrebările adresate candidaților intervievați anterior.
Nu pot fi adresate întrebări referitoare la opțiunea politică a candidatului, religie, etnie, stare civilă, stare materială, origine socială, stare de sănătate, apartenență sindicală sau întrebări care pot fi considerate discriminatorii pe criterii de sex.
39. Interviurile organizate pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de nivel superior sunt făcute publice, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, în termen de 10 zile de la data desfășurării acestora. În acest sens, Cancelaria de Stat sau, după caz, autoritatea publică responsabilă de organizarea concursului, asigură plasarea înregistrărilor video ale interviurilor tuturor candidaților participanți la interviu pe site-ul web oficial al acesteia.
Înregistrările interviurilor se păstrează, în condițiile cadrului normativ, timp de un an de la data afișării rezultatelor concursului.
40. Aprecierea răspunsurilor la interviu se face prin sistemul de puncte de la 0 la 10, separat de fiecare membru al comisiei de concurs, și se consemnează într-un proces-verbal. La aprecierea răspunsurilor la interviu, se poate aplica valoarea (pasul) de 0,5 puncte, conform grilei de evaluare.
Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru interviu.
Sunt excluși din concurs candidații care au obținut la interviu nota finală mai mică de:
a) 6,0 – pentru ocuparea unei funcții publice de execuție;
b) 7,0 – pentru ocuparea unei funcții publice de conducere;
c) 7,5 – pentru ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior.
41. Media aritmetică a notelor finale obținute la proba scrisă și la interviu se consideră nota finală la concurs. În cazul concursului pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior, media aritmetică a notelor finale obținute la competiția dosarelor și la interviu se consideră nota finală la concurs.
42. Comisia de concurs întocmește lista candidaților care au promovat concursul în funcție de nota finală obținută, în ordine descrescătoare.
Candidatul care a obținut cea mai mare notă finală se consideră învingător al concursului.
În cazul în care mai mulți candidați au obținut note finale egale la concurs, prioritate are candidatul care a obținut notă finală mai mare în cadrul interviului.
43. Rezultatele concursului se consemnează într-un proces-verbal care, în termen de 2 zile lucrătoare de la data promovării concursului, se prezintă persoanei/organului care are competența legală de numire în funcție.
44. Membrii comisiei de concurs semnează electronic, iar în cazul în care nu dispun de semnătură electronică, semnează olograf procesele-verbale, precum și alte documente privind activitatea comisiei. Fiecare membru are dreptul să anexeze la procesul-verbal opinia sa separată.
45. Ședința comisiei de concurs este deliberativă dacă la ea sunt prezenți cel puțin 2/3 din membri.
46. Rezultatele concursului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data promovării concursului, sunt plasate pe site-ul web oficial al autorității publice și, după caz, pe profilurile de socializare create pe rețelele de socializare ale autorității publice. Concomitent, candidații sunt anunțați personal despre rezultatele concursului prin intermediul poștei electronice.
În cazul candidaților pentru ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior, în condițiile prevăzute la pct. 19 alineatul al patrulea referitoare la reputația acestora, atunci când există suspiciuni rezonabile în acest sens, rezultatele concursului sunt făcute publice numai după recepționarea informației privind lipsa interdicției din partea Autorității Naționale de Integritate, a certificatului de cazier privind integritatea profesională de la Centrul Național Anticorupție și a avizului Serviciului de Informații și Securitate.
[Pct.46 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
47. Persoana/organul care are competența legală de numire în funcție, prin act administrativ, numește candidatul învingător al concursului în funcția publică pentru care s-a organizat concursul.
În cazul concursului pentru ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior, comisia de concurs propune Guvernului sau persoanei/organului care are competență legală de numire în funcție numirea în funcție a candidatului care a promovat concursul cu cea mai mare notă finală.
Actul administrativ de numire în funcție publică se emite cu respectarea prevederilor art. 30 alin. (41) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
[Pct.47 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
48. Persoana/organul care are competența legală de numire în funcție desemnează următorul candidat din lista candidaților care au promovat concursul, iar în cazul lipsei unui alt candidat care a promovat concursul, acesta se declară închis, în următoarele cazuri:
a) neprezentarea din motive neîntemeiate a candidatului învingător al concursului la sediul autorității publice, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care a fost declarat învingător, pentru numirea în funcția publică;
b) neprezentarea de către candidatul învingător al concursului, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care a fost declarat învingător, a originalelor documentelor specificate la pct. 13;
c) neprezentarea de către candidatul învingător al concursului, în termen de 30 de zile de la data la care a fost declarat învingător, a certificatului de recunoaștere și echivalare pentru actele de studii obținute în străinătate, prevăzut la pct. 13;
d) prezentarea refuzului în scris al candidatului învingător al concursului de a fi numit în funcția publică.
49. În situația în care un candidat a promovat concursul, dar nu a fost declarat învingător, în termen de cel mult 6 luni de la data finalizării concursului, i se poate propune o altă funcție publică vacantă sau temporar vacantă cu sarcini și atribuții similare sau conexe din aceeași categorie sau dintr-o categorie inferioară. Numirea în funcție de către persoana/organul care are competența legală de numire în funcție se realizează cu acordul scris al candidatului respectiv, dacă acesta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 27 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
[Pct.49 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
50. Autoritatea publică prelungește termenul concursului în cazul în care:
a) nu au fost depuse dosare în termenul stabilit;
b) a depus dosarul de concurs doar un singur candidat;
c) în urma examinării dosarelor de concurs se constată că niciun candidat nu întrunește condițiile de bază și/sau cerințele specifice pentru ocuparea funcției;
d) după examinarea dosarelor, la concurs poate fi admis doar un singur candidat;
e) niciun candidat nu s-a prezentat la proba scrisă sau, după caz, la interviu.
51. Prelungirea concursului se realizează prin modificarea datei-limită de depunere a dosarelor de concurs din informația privind condițiile de desfășurare a concursului în anunțul de concurs plasat anterior. Termenul de depunere a dosarelor de concurs se prelungește cu cel puțin 10 zile de la data-limită stabilită inițial.
52. Dacă, după prelungirea concursului în urma examinării dosarelor/ dosarului, la concurs a fost admis un singur candidat, concursul se desfășoară conform procedurii stabilite în prezentul Regulament.
53. Autoritatea publică poate dispune suspendarea concursului în cazul în care este instituit regimul stării de urgență, de asediu sau de război. După ridicarea stării de urgență, asediu sau de război, autoritatea publică dispune reluarea concursului prin stabilirea unui nou termen, de cel puțin 15 zile, pentru depunerea dosarelor de concurs.
În cazul în care durata stării de urgență, asediu sau de război este mai mare de 6 luni, autoritatea publică poate dispune încetarea concursului.
54. După prelungirea concursului, autoritatea publică poate dispune încetarea acestuia în cazul în care:
a) nu au fost depuse dosare în termenul stabilit;
b) în urma examinării dosarelor/dosarului la concurs nu a fost admis niciun candidat;
c) niciun candidat nu s-a prezentat la proba scrisă sau, după caz, la interviu.
Autoritatea publică dispune încetarea concursului în cazul reducerii funcţiei publice în urma reorganizării, restructurării sau a dizolvării autorităţii publice ori în urma modificării statutului sau a categoriei funcţiei publice respective.
[Pct.54 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
IV.
ATRIBUȚIILE FACTORILOR IMPLICAȚI ÎN PROCESUL DE ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE A CONCURSULUI
55. Persoana/organul care are competența legală de numire în funcție îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) emite actul administrativ de constituire a comisiei de concurs și, după caz, a comisiei de soluționare a contestațiilor, inclusiv de desemnare a președintelui și a secretarului acesteia, cu excepția specificată la pct. 61 subpct. 2);
b) aprobă lista funcțiilor publice vacante/temporar vacante scoase la concurs;
c) aprobă textul anunțului și informația cu privire la condițiile de desfășurare a concursului;
d) asigură disponibilitatea membrilor comisiei de concurs și, după caz, a comisiei de soluționare a contestațiilor de a-și exercita atribuțiile care le revin;
e) asigură activitatea comisiei de concurs și, după caz, a comisiei de soluționare a contestațiilor (birou, echipament tehnic, mijloace de comunicare, materiale necesare, consumabile, acces la internet etc.);
f) emite actul administrativ cu privire la numirea candidatului învingător al concursului în funcția publică;
g) prelungește concursul în cazurile specificate la pct. 50, suspendă concursul în cazurile specificate la pct. 53 sau încetează concursul în cazurile specificate la pct. 53 și 54;
h) asigură implementarea procedurii de integrare a funcționarilor publici nou-numiți în cadrul autorității publice, inclusiv asigură condiții adecvate de muncă și igienă de natură să ocrotească sănătatea și integritatea fizică și psihică a acestora.
56. Atribuțiile specificate la pct. 55 lit. c)-e) pot fi delegate de către organul care are competența legală de numire în funcție conducătorului executiv al autorității publice respective, prin adoptarea unui act administrativ în acest sens.
57. Comisia de concurs are următoarele atribuții principale:
a) examinează dosarele candidaților, după caz, poate solicita fișa, completată de către persoana de referință, indicată în formularul de aplicare al candidatului la ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior și aprobă lista celor admiși la concurs;
b) elaborează testele de concurs, grilele de evaluare, lista întrebărilor de bază pentru interviu și asigură, prin declarația, de regulă semnată electronic, a fiecărui membru și, după caz, a reprezentantului desemnat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular, confidențialitatea acestora;
c) stabilește locul, data și ora desfășurării competiției dosarelor, a probei scrise și a interviului;
d) realizează desfășurarea competiției dosarelor, a probei scrise și a interviului;
e) apreciază rezultatele obținute de fiecare candidat și întocmește lista candidaților care au promovat concursul, cu specificarea rezultatelor finale;
f) semnează, de regulă electronic, procesele-verbale ale ședințelor desfășurate de comisia de concurs, inclusiv procesul-verbal cu privire la întrebările adresate de comisie și răspunsurile oferite de către candidat în cadrul interviului, elaborat în condițiile pct. 59 lit. j).
58. Președintele comisiei de concurs are următoarele atribuții principale:
a) conduce procesul de desfășurare a concursului în conformitate cu prezentul Regulament;
b) prezidează ședințele comisiei de concurs;
c) atrage, în caz de necesitate, în activitatea comisiei experți independenți, psihologi și/sau funcționari publici cu experiență în domeniu din cadrul autorității publice sau din afara acesteia, pentru a examina probele scrise/răspunsurile la interviu ale candidaților și pentru a oferi comentarii asupra acestora, care servesc drept suport pentru aprecierea candidaților de către membrii comisiei.
Experții independenți, psihologii și funcționarii publici cu experiență în domeniu, atrași în activitatea comisiei de concurs, fără drept de decizie asupra notei finale, semnează o declarație cu privire la accesul și nedivulgarea rezultatelor evaluării probei scrise și a răspunsurilor candidatului la interviu;
d) asigură respectarea procedurii de organizare și desfășurare a concursului.
59. Secretariatul/secretarul comisiei de concurs are următoarele atribuții principale:
a) acordă asistența necesară președintelui comisiei în vederea respectării procedurii de organizare și desfășurare a concursului;
b) pune la dispoziția candidaților formularele de participare la concurs;
c) primește de la candidați dosarele de concurs, inclusiv copiile documentelor ce urmează a fi prezentate, controlează veridicitatea copiilor prezentate și corespunderea documentelor primite cu cele specificate în informația cu privire la condițiile de desfășurare a concursului și, după caz, comunică candidaților, prin intermediul poștei electronice, despre completarea dosarului cu documentele lipsă;
d) comunică candidaților data, locul și ora desfășurării probei scrise și a interviului;
e) comunică candidaților rezultatele examinării dosarelor, ale probei scrise, ale interviului, precum și rezultatele finale ale concursului;
f) codifică și decodifică testele de concurs candidaților;
g) întocmește, în format electronic, procesele-verbale privind activitatea comisiei;
h) completează alte documente privind activitatea comisiei în format electronic sau pe suport de hârtie, după caz;
i) la finalizarea concursului, întocmește, după caz, lista tuturor documentelor comisiei de concurs și le transmite, prin act de primire-predare, subdiviziunii resurse umane pentru păstrare;
j) în cazul depunerii contestațiilor care se referă la proba interviului pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior, întocmește procesul-verbal cu privire la întrebările adresate de către membrii comisiei de concurs și la răspunsurile oferite de către candidatul contestatar în cadrul interviului (transcrierea interviului);
k) îndeplinește alte atribuții pentru asigurarea bunei desfășurări a concursului.
60. Subdiviziunea resurse umane sau, după caz, funcționarul public cu atribuții în domeniul managementului resurselor umane din cadrul autorității publice are următoarele atribuții principale:
a) întocmește anual lista funcțiilor vacante și/sau temporar vacante și o prezintă spre aprobare persoanei/organului care are competența legală de numire în funcție. După caz, lista funcțiilor vacante și/sau temporar vacante poate fi actualizată trimestrial sau semestrial, cu informarea conducerii autorității publice;
b) întocmește anunțul și informația cu privire la condițiile de desfășurare a concursului, le prezintă spre aprobare persoanei/organului care are competența legală de numire în funcție;
c) stabilește bibliografia concursului în comun cu șeful subdiviziunii din care face parte funcția publică pentru care se organizează concursul;
d) asigură publicarea informației cu privire la funcțiile publice vacante și/sau temporar vacante în conformitate cu cadrul normativ;
e) publică rezultatele concursului pe site-ul web oficial al autorității publice sau, după caz, pe panoul informativ al autorității publice locale;
f) păstrează toate documentele comisiei de concurs și, după caz, ale comisiei de soluționare a contestațiilor timp de un an, după care le transmite în arhiva autorității publice pentru asigurarea păstrării sau a nimicirii acestora conform cadrului normativ;
g) asigură suportul necesar conducătorului autorității publice pentru întocmirea solicitărilor de informații prevăzute în art. 30 alin. (41) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public;
[Pct.60 lit.g) în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
h) elaborează proiectul actului administrativ de numire în funcție a candidatului învingător al concursului;
i) elaborează și, după caz, revizuiește procedura de integrare a funcționarului public numit în autoritatea publică, organizează și/sau desfășoară implementarea procedurii de integrare a tuturor funcționarilor publici nou-numiți;
j) organizează și/sau desfășoară activități de informare/instruire pentru formarea și dezvoltarea competențelor profesionale ale membrilor comisiei de concurs și, după caz, ai comisiei de soluționare a contestațiilor privind aplicarea procedurii de ocupare a funcției publice vacante/temporar vacante prin concurs;
k) după caz, acordă asistență informațională/metodologică reprezentantului desemnat de misiunea diplomatică sau oficiul consular pentru desfășurarea probei scrise.
V.
CONSTITUIREA ȘI COMPONENȚA COMISIILOR DE CONCURS ȘI A COMISIILOR DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR
61. În scopul desfășurării concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice, se constituie comisii de concurs și comisii de soluționare a contestațiilor, după cum urmează:
1) comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior de secretar general și secretar general adjunct al Curții Supreme de Justiție, secretar general al Oficiului Avocatului Poporului, al Consiliului pentru egalitate și al Comisiei Electorale Centrale, conducător și adjunct al conducătorului secretariatului (aparatului) autorității publice (Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Procurorilor, Procuratura Generală, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței) și adjunct al conducătorului secretariatului (aparatului) autorității publice (Parlamentul, Președintele Republicii Moldova) conform prevederilor actelor normative adoptate de autoritățile publice respective, în condițiile prezentului Regulament;
[Pct.61 subpct.1) în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
2) comisia permanentă de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior: de secretar general adjunct al Guvernului, secretar general al ministerului, secretar general adjunct al ministerului, adjunct al conducătorului altei autorităţi administrative centrale din subordinea Guvernului şi adjunct al conducătorului autorităţii administrative din subordinea ministerului, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.
Comisia permanentă de concurs se constituie din șapte membri și doi membri supleanți, desemnați prin decizia Prim-ministrului: secretarii generali adjuncți ai Guvernului, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, specialiști cu activitate notorie în administrația publică și un reprezentant al autorității publice pentru ocuparea funcției căreia este organizat concursul. Reprezentantul autorității publice, în vederea ocupării funcției pentru care este organizat concursul, se desemnează nominal de către conducătorul autorității respective. Membrii supleanți ai comisiei permanente de concurs sunt desemnați dintre secretarii generali adjuncți ai Guvernului.
În cazul concursurilor pentru ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior din cadrul autorităților administrative din subordinea ministerelor, în calitate de reprezentant al autorității publice se desemnează, de către ministru, secretarul general al ministerului sau, după caz, un funcționar public de conducere din cadrul ministerului.
Comisia de soluționare a contestațiilor pentru funcțiile publice specificate la art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se constituie din 5 membri și 2 membri supleanți, desemnați prin decizia Prim-ministrului, formată din secretarul general adjunct al Guvernului, secretarul de stat al Guvernului, funcționari publici de conducere din cadrul subdiviziunii responsabile de managementul funcției publice și din cadrul subdiviziunii juridice a Cancelariei de Stat, precum și un reprezentant al autorității publice, în vederea ocupării funcției pentru care este organizat concursul, desemnat nominal de către conducătorul autorității respective.
În cazul concursurilor pentru ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior din cadrul autorităților administrative din subordinea ministerelor, în calitate de reprezentant al autorității publice se desemnează, de către ministru, secretarul general al ministerului sau, după caz, un funcționar public de conducere din cadrul ministerului;
[Pct.61 subpct.2) în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
3) comisia de concurs pentru funcțiile publice de conducere și de execuție din cadrul autorităților publice stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, cu excepția autorităților administrației publice locale, instituită de conducătorul autorității respective, în conformitate cu subordonarea funcțiilor publice, constituită, de regulă, din unul dintre conducătorii adjuncți ai autorității publice respective (în cazul ministerelor, secretarul general al ministerului, secretarul general adjunct al ministerului sau, în lipsa acestora, unul dintre secretarii de stat), 4-6 funcționari publici din aparat/autoritate, dintre care 2-3 funcționari publici de conducere, inclusiv șeful subdiviziunii interne din care face parte funcția publică vacantă/temporar vacantă pentru care se organizează concursul;
4) comisia de concurs pentru funcțiile publice de conducere și de execuție din cadrul autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea, instituită de consiliul raional/municipal sau de președintele raionului/primarul general, în conformitate cu subordonarea funcțiilor publice, care este constituită, de regulă, din vicepreședinte al raionului sau viceprimar general al municipiului, 2-3 consilieri ai consiliului raional sau municipal, 2-3 funcționari publici din aparat/primărie și/sau din serviciile descentralizate, inclusiv secretarul consiliului raional/municipal și șeful subdiviziunii interne din care face parte funcția publică vacantă/temporar vacantă pentru care se organizează concursul;
5) comisia de concurs pentru funcțiile publice de conducere și de execuție din cadrul autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, instituite de consiliul local/primar, în conformitate cu subordonarea funcțiilor publice, care este constituită, de regulă, din viceprimar, 2-3 consilieri ai consiliului local, 1-2 funcționari publici din primărie, inclusiv secretarul consiliului local, și un reprezentant al președintelui raionului care deține statutul de funcționar public.
62. La propunerea conducătorului autorității publice centrale, în componența comisiei de concurs a autorităților administrative subordonate, inclusiv a serviciilor publice desconcentrate, poate fi inclus și un reprezentant al autorității administrației publice centrale de specialitate căreia i se subordonează entitatea respectivă.
63. La solicitarea serviciilor desconcentrate din subordinea ministerelor, a altor autorități administrative centrale și a autorităților administrative autonome, la ședințele comisiei de concurs pentru selectarea candidaților la funcțiile publice de conducere din cadrul acestora poate fi invitat un reprezentant din cadrul aparatului președintelui raionului/primăriei municipiului care deține statutul de funcționar public.
64. La solicitarea autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea, precum și a serviciilor descentralizate din subordinea acestora, la ședințele comisiilor de concurs pentru selectarea candidaților la funcțiile publice de conducere din serviciile descentralizate poate fi invitat și un reprezentant al autorității administrației publice centrale de specialitate care coordonează metodologic activitatea serviciului descentralizat respectiv.
65. Comisiile de concurs se constituie din 5-7 membri, inclusiv președinte și secretar, precum și din 2 membri supleanți. Comisiile de soluționare a contestațiilor se constituie din 5 membri, inclusiv președinte și secretar, precum și din 2 membri supleanți. Membrii comisiilor de concurs și, după caz, de soluționare a contestațiilor sunt desemnați prin actul administrativ emis/adoptat de persoana/organul care are competența legală de instituire a comisiei stabilite în pct. 61. La necesitate, persoana/organul care are competența legală de instituire a comisei de concurs sau, după caz, a comisiei de soluționare a contestațiilor dispune de dreptul de modificare, prin act administrativ, a componenței comisiei respective.
66. În cadrul comisiei de concurs a unei autorități publice nou-constituite pot fi desemnați ca membri funcționari publici, de regulă, din cadrul comisiei de concurs a autorității publice ierarhic superioare sau, după caz, a autorității publice locale de nivelul al doilea.
În cazul constituirii unei noi autorități administrative autonome, membrii comisiei de concurs și, după caz, de soluționare a contestațiilor se desemnează în conformitate cu art. 29 alin. (2) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
[Pct.66 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
67. În termen de 30 de zile de la constituirea comisiei de concurs sau, după caz, a comisiei de soluționare a contestațiilor și/sau de la modificarea componenței acestora, membrii comisiilor care nu dispun de experiență în calitate de membru al comisiei de concurs sau în domeniul recrutării personalului, al managementului resurselor umane beneficiază de activități de informare/instruire pentru formarea competențelor profesionale privind aplicarea procedurii de ocupare a funcției publice vacante/temporar vacante, organizate și/sau desfășurate de către subdiviziunea resurse umane din cadrul autorității publice.
68. Secretariatul comisiei de concurs și al comisiei de soluționare a contestațiilor specificate în pct. 61 subpct. 2) este asigurat de unul sau mai mulți funcționari publici din cadrul subdiviziunii resurse umane a Cancelariei de Stat. Prin derogare de la prevederile pct. 65, funcționarul public care asigură secretariatul nu este membru al comisiilor respective.
69. Secretarul comisiilor de concurs specificate în pct. 61 subpct. 3)-5) este un funcționar al subdiviziunii resurse umane al autorității publice respective sau, după caz, un funcționar public cu atribuții în acest domeniu. Secretarul este membru al comisiei respective.
70. În cazul absenței din motive obiective a președintelui comisiei de concurs sau, după caz, al comisiei de soluționare a contestațiilor de la ședință, comisia de concurs sau, după caz, comisia de soluționare a contestațiilor desemnează din rândul membrilor prezenți un președinte al ședinței.
71. În calitate de membru al comisiei de concurs sau, după caz, de soluționare a contestațiilor poate fi desemnată persoana care întrunește următoarele condiții:
a) are cunoștințe aprofundate, pregătire și experiență profesională în domeniul administrației publice, al managementului organizațional, al managementului resurselor umane, în alte domenii relevante activității autorității publice și/sau specificului funcției publice vacante pentru care se organizează concursul;
b) are o bună reputație profesională și morală;
c) nu se află în situație de incompatibilitate sau conflict de interese prevăzută la pct. 74.
72. În calitate de președinte al comisiei de concurs pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior sau, după caz, al comisiei de soluționare a contestațiilor nu poate fi numită o persoană cu funcție de demnitate publică, cu excepția comisiilor de concurs sau, după caz, a comisiilor de soluționare a contestațiilor pentru ocuparea funcțiilor publice specificate la art. 8 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
În calitate de președinte al comisiei de concurs pentru ocuparea funcției publice de conducere și de execuție nu poate fi numită o persoană cu funcție de demnitate publică, cu excepția comisiilor de concurs instituite în cadrul autorităților administrației publice locale de nivelul întâi.
Conducătorul autorității publice nu poate fi numit în calitate de președinte sau de membru al comisiei de concurs pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior, de conducere sau de execuție sau, după caz, al comisiei de soluționare a contestațiilor.
73. Nu poate fi desemnat membru al comisiei de concurs sau, după caz, al comisiei de soluționare a contestațiilor funcționarul public care a fost sancționat disciplinar, iar sancțiunea disciplinară aplicată nu a fost stinsă în condițiile Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Calitatea de membru al comisiei de concurs este incompatibilă cu calitatea de membru al comisiei de soluționare a contestațiilor.
74. Membrul comisiei de concurs sau, după caz, al comisiei de soluționare a contestațiilor se află în conflict de interese dacă este în una dintre următoarele situații:
a) este candidat la ocuparea unei funcții publice, având calitatea de membru al comisiei de concurs;
b) are calitatea de părinte, frate, soră, fiu, fiică, rudă prin afinitate (soț/soție, părinte, frate și soră a soțului/soției), concubin/concubină cu oricare dintre candidați;
c) are relații cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidați sau cu soțul/soția acestuia;
d) are un interes personal, direct sau indirect, care îi pot afecta integritatea, imparțialitatea și obiectivitatea evaluării.
75. În cazul existenței unui conflict de interese de tipul celui specificat în pct. 74, membrul comisiei de concurs sau, după caz, al comisiei de soluționare a contestațiilor îl informează imediat despre aceasta, prin declarație scrisă, pe președintele comisiei, care îi suspendă participarea la activitatea comisiei, înlocuindu-l cu un membru supleant.
În cazul în care președintele comisiei de concurs sau, după caz, al comisiei de soluționare a contestațiilor se află în această situație, comisia de concurs sau comisia de soluționare a contestațiilor desemnează un președinte interimar pentru concursul respectiv.
76. Conflictul de interese poate fi sesizat de orice persoană interesată la momentul inițierii procesului de organizare a concursului.
77. În situația în care membrul comisiei de concurs sau, după caz, al comisiei de soluționare a contestațiilor aflat în conflict de interese nu și-a îndeplinit obligația prevăzută în pct. 75, persoana/organul care are competența legală de numire în funcție dispune, prin act administrativ, încetarea calității de membru al comisiei de concurs sau, după caz, al comisiei de soluționare a contestațiilor.
78. În cazul în care conflictul de interese se constatată după desfășurarea competiției dosarelor de concurs, a probei scrise sau a interviului, precum și, după caz, după emiterea deciziei de soluționare a contestației, dar până la numirea în funcție a învingătorului, rezultatele se recalculează prin excluderea notelor membrului comisiei aflat în conflict de interese. În situația în care nu este asigurată majoritatea simplă a numărului membrilor comisiei de concurs sau, după caz, ai comisiei de soluționare a contestațiilor, președintele comisiei de concurs, după caz, al comisiei de soluționare a contestațiilor invită un membru supleant al comisiei pentru examinarea dosarele candidaților, evaluarea probelor scrise și, după caz, a rezultatelor competiției dosarelor și a răspunsurilor la interviu.
După constatarea conflictului de interese consumat, în temeiul art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, se sesizează Autoritatea Națională de Integritate.
79. Încălcarea dispozițiilor pct.74 și 75 poate atrage răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
VI.
SOLUȚIONAREA CONTESTAȚIILOR DEPUSE DE CANDIDAȚII LA OCUPAREA FUNCȚIEI PUBLICE DE CONDUCERE DE NIVEL SUPERIOR
80. Candidații nemulțumiți pot depune contestație, prin intermediul poștei electronice sau personal la sediul autorității publice organizatoare a concursului în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data și ora publicării rezultatelor/recepționării, prin intermediul poștei electronice, a rezultatelor privind decizia comisiei de neadmitere la concurs, a rezultatelor competiției dosarelor de concurs, a rezultatelor interviului.
81. Comisia de soluționare a contestațiilor are următoarele atribuții principale:
a) examinează și soluționează contestațiile depuse de candidați cu privire la decizia comisiei de concurs de neadmitere a candidatului la concurs, rezultatul competiției dosarelor și/sau rezultatul probei interviului;
b) completează fișa de examinare a contestației și semnează, de regulă electronic, procesele-verbale cu privire la procedura de soluționare a contestațiilor;
c) îndeplinește alte atribuții privind examinarea contestațiilor.
82. Președintele comisiei de soluționare a contestațiilor are următoarele atribuții principale:
a) conduce procesul de examinare a contestațiilor în conformitate cu prevederile prezentului Regulament;
b) prezidează ședințele comisiei de soluționare a contestațiilor;
c) asigură respectarea procedurii de soluționare a contestațiilor.
83. Secretariatul comisiei de soluționare a contestațiilor are următoarele atribuții principale:
a) oferă asistența necesară președintelui comisiei în vederea respectării procedurii de examinare și soluționare a contestațiilor;
b) transmite comisiei de soluționare a contestațiilor spre examinare contestațiile depuse de către candidați;
c) întocmește, redactează și semnează electronic procesele-verbale și alte documente privind activitatea comisiei;
d) asigură informarea fiecărui candidat cu privire la rezultatul contestației depuse;
e) îndeplinește alte atribuții privind examinarea contestațiilor.
84. În cazul contestațiilor formulate față de rezultatul individual obținut în etapa admiterii la concurs, comisia de soluționare a contestațiilor verifică îndeplinirea de către candidatul contestatar a condițiilor de participare la concurs în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor.
În cazul în care între membrii comisiei de soluționare a contestațiilor există diferențe de opinie care nu au putut fi soluționate de comun acord, candidatul este declarat „admis” ori „respins”, în funcție de opinia majoritară, consemnată într-un proces-verbal.
85. În cazul contestațiilor formulate de candidați față de rezultatul individual al probei competiției dosarelor, comisia de soluționare a contestațiilor analizează grila de evaluare pentru competiția dosarelor de concurs doar pentru candidatul contestatar în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor. Reevaluarea probei competiției dosarelor de concurs se face prin sistemul de puncte de la 0 la 10, separat de către fiecare membru al comisiei de soluționare a contestațiilor, și se consemnează într-un proces-verbal, semnat, de regulă, electronic de către membrii comisiei.
[Pct.85 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
86. În cazul contestațiilor formulate de candidați față de rezultatul individual al probei interviului, comisia de soluționare a contestațiilor analizează grila de evaluare și răspunsurile înregistrate (transcrierea și înregistrarea video a interviului) doar pentru candidatul contestatar în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor. Reevaluarea probei interviului se face prin sistemul de puncte de la 0 la 10, separat de către fiecare membru al comisiei de soluționare a contestațiilor, și se consemnează într-un proces-verbal semnat, de regulă, electronic de către membrii comisiei.
[Pct.86 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
87. Decizia de admitere sau de respingere a contestației se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți și se consemnează într-un proces-verbal, semnat electronic de către membrii comisiei. Opiniile separate ale membrilor comisiei se anexează la procesul-verbal al deciziei.
88. Comisia de soluționare a contestațiilor admite contestația, modificând rezultatul individual la admiterea/neadmiterea la concurs, respectiv punctajul acordat de comisia de concurs la competiția dosarelor și/sau la interviu, în situația în care:
a) candidatul îndeplinește condițiile de participare la concurs;
b) constată că punctajul obținut în urma verificării criteriilor de evaluare a dosarelor la proba competiția dosarelor de concurs este mai mare decât cel acordat de comisia de concurs;
c) constată că punctajul obținut în urma verificării răspunsurilor înregistrate la interviu este mai mare decât cel acordat de comisia de concurs.
89. Comisia de soluționare a contestațiilor respinge contestația în următoarele situații:
a) candidatul nu îndeplinește condițiile de participare la concurs;
b) constată că punctajul obținut în urma verificării criteriilor de evaluare a dosarelor la competiția dosarelor de concurs este mai mic sau egal cu cel acordat de comisia de concurs;
c) constată că punctajul obținut în urma verificării răspunsurilor înregistrate la interviu este mai mic sau egal cu cel acordat de comisia de concurs.
90. Comunicarea rezultatelor contestațiilor depuse se realizează prin intermediul adresei poștei electronice a candidatului contestatar în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data luării deciziei de admitere sau de respingere a contestației.
91. În cazul respingerii contestației, candidatul se poate adresa instanței de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.
VII.
DISPOZIȚII SPECIALE
92. Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea concursului (publicarea anunțului, a informației privind condițiile de desfășurare a concursului, multiplicarea formularelor de participare, serviciile poștale etc.) sunt suportate de către autoritatea publică care organizează concursul.
Cheltuielile pentru desfășurarea probei scrise la distanță în cadrul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale Republicii Moldova sunt suportate de către acestea.
Cheltuielile pentru participarea la concurs (deplasarea la locul de desfășurare a concursului, cazarea, utilizarea mijloacelor de comunicare, autentificarea copiilor de pe documente etc.) sunt suportate de către participanții la concurs.
93. Contestațiile cu privire la concurs se soluționează în conformitate cu prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.
În cazul concursurilor pentru ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior, contestațiile sunt depuse la comisia de examinare a contestațiilor, în modul stabilit de prezentul Regulament. În cazul respingerii contestației, candidatul se poate adresa instanței de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.
[Pct.93 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
anexa
[Anexa în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 201/2009
REGULAMENT cu privire la perioada de probă pentru funcționarul public debutant
I.
DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcționarul public debutant (în continuare – Regulament) stabilește modul de organizare și desfășurare a perioadei de probă pentru funcționarul public debutant, procedura de evaluare a activității funcționarului public debutant, precum și atribuțiile factorilor implicați în procesul de organizare și desfășurare a perioadei de probă.
2. Perioada de probă are drept scop integrarea funcționarului public debutant în autoritatea publică, formarea profesională practică, cunoașterea specificului și a exigențelor administrației publice, precum și verificarea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor profesionale în îndeplinirea funcției publice.
3. Perioada de probă se aplică funcționarilor publici debutanți – persoanele care exercită o funcție publică pentru prima dată sau persoanele care au exercitat anterior o funcție publică, însă raporturile de serviciu ale acestora au încetat până la evaluarea activității la expirarea perioadei de probă sau au fost eliberate din funcție în condițiile art. 63 alin. (1) lit. e) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Nu se consideră funcționar public debutant persoana care a activat în calitate de persoană cu funcție de demnitate publică, care a activat în cabinetul persoanei cu funcție de demnitate publică sau în calitate de funcționar public cu statut special, dacă a activat în funcția respectivă nu mai puțin de 6 luni, precum și persoana numită în funcție publică de conducere de nivel superior.
Nu se consideră funcționar public debutant persoana care, anterior candidaturii, a exercitat atribuții de elaborare a documentelor de politici și/sau a proiectelor de acte normative, în cadrul proiectelor de asistență tehnică derulate în parteneriat cu autoritățile publice centrale, pentru o perioadă cumulativă de cel puțin 12 luni și care poate prezenta documente justificative relevante, inclusiv contracte de muncă sau de prestări servicii ori alte dovezi emise de autoritatea publică beneficiară, care confirmă exercitarea efectivă a atribuțiilor respective.
Nu se consideră debutant stagiarul care a finalizat un stagiu complet și a fost propus spre numire în cadrul subdiviziunii interne a autorității-gazdă în care a efectuat stagiul, în condițiile stabilite de cadrul normativ cu privire la stagiile plătite în serviciul public.
[Pct.3 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
4. Perioada de probă este de 3 luni, cuprinsă între data numirii ca funcționar public debutant și data confirmării în funcția publică.
Perioada de probă se prelungește cu 3 luni dacă funcționarul public a obținut la evaluarea activității profesionale calificativul „satisfăcător”. În cazul prelungirii perioadei de probă cu 3 luni, activitatea funcționarului public debutant este evaluată conform procedurii descrise în prezentul Regulament.
II.
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA PERIOADEI DE PROBĂ
5. Perioada de probă este organizată de subdiviziunea resurse umane sau, după caz, de funcționarul public cu atribuții în domeniul managementului resurselor umane din cadrul autorității publice, împreună cu conducătorul direct al funcționarului public debutant.
6. Perioada de probă se desfășoară în baza unui program individual, elaborat de subdiviziunea resurse umane sau, după caz, de funcționarul public cu atribuții în domeniul managementului resurselor umane din cadrul autorității publice, împreună cu conducătorul direct al funcționarului public debutant și mentorul său, și aprobat de funcționarul public de conducere de nivel superior (secretar general al ministerului, secretar general al autorității publice autonome/conducător al aparatului autorității publice autonome) sau, după caz, de conducătorul autorității publice. Programul de desfășurare a perioadei de probă se aprobă concomitent cu actul de numire în funcție a funcționarului public debutant.
7. Programul de desfășurare a perioadei de probă a funcționarului public debutant prevede:
a) familiarizarea cu conținutul Ghidului noului angajat;
b) examinarea fișei postului și clarificarea tuturor aspectelor aferente acesteia;
c) stabilirea obiectivelor de dezvoltare profesională, elaborarea și realizarea unui plan de instruire internă, inclusiv la locul de muncă, și de instruire externă, cu durata cumulativă de cel puțin 40 de ore;
d) planificarea activităților specifice postului care urmează să fie desfășurate pe parcursul perioadei de probă.
8. Ghidul noului angajat, de regulă, conține următoarele informații:
a) descrierea succintă a autorității publice, structura, modul de organizare și funcționare a acesteia;
b) programul de muncă, procedurile disciplinare și de soluționare a petițiilor;
c) facilitățile prevăzute de contractul colectiv de muncă, în cazul în care un asemenea contract a fost încheiat;
d) procedurile de ocupare a funcției publice vacante prin concurs și de promovare, de evaluare a activității profesionale a funcționarului public debutant, de evaluare a performanțelor profesionale, de dezvoltare în carieră, de dezvoltare profesională, de motivare (financiară și nefinanciară) etc.
9. Pentru cunoașterea specificului activității autorității publice, funcționarul public debutant are posibilitatea să asiste la procesul de realizare a sarcinilor și a a atribuțiilor de serviciu de către funcționarii publici din cadrul altor subdiviziuni interne.
10. Pe parcursul perioadei de probă, activitatea funcționarului public debutant se desfășoară sub îndrumarea unui mentor. În calitate de mentor pentru funcționarul public debutant în funcția de execuție este desemnat, de regulă, un funcționar public din cadrul aceleiași subdiviziuni interne, iar pentru funcționarul public debutant în funcția de conducere – un conducător ierarhic superior.
În cazul prelungirii perioadei de probă, în calitate de mentor, de regulă, se desemnează același funcționar public care a exercitat rolul de mentor.
În cazul în care nu există posibilitatea de a desemna un mentor din cadrul subdiviziunii interne, în calitate de mentor se numește șeful subdiviziunii care asigură concomitent și rolul de evaluator.
11. Mentorul este numit prin actul administrativ al conducătorului autorității publice, de regulă, în ziua numirii funcționarului public debutant, la propunerea conducătorului direct al acestuia, în comun cu subdiviziunea resurse umane.
În calitate de mentor este numit funcționarul public care are cel puțin 18 luni de experiență profesională, preferabil în funcție publică, și nu are sancțiuni disciplinare nestinse, prevăzute în art. 58 lit. b)-e) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Nu poate fi numită mentor persoana care are calitatea de rudă directă (părinte, frate, soră, fiu, fiică), de rudă prin afinitate (soț/soție, părinte, frate/soră al/a soțului/soției), de concubin/concubină sau se află în relații de conflict de interese cu funcționarul public debutant.
[Pct.11 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
12. Conducerea autorității publice, subdiviziunea resurse umane sau, după caz, funcționarul public cu atribuții în domeniul managementului resurselor umane din cadrul autorității publice, în comun cu conducătorul direct și mentorul funcționarului public debutant, asigură condiții pentru desfășurarea eficientă a perioadei de probă și pentru realizarea drepturilor specifice ale acestuia:
a) să fie asistat și îndrumat în îndeplinirea sarcinilor și atribuțiilor de serviciu și, după caz, să fie ghidat de alți funcționari publici din cadrul subdiviziunii din care face parte;
b) să-i fie stabilite sarcini/activități cu un nivel adecvat de independență și complexitate, care să sporească gradual, în funcție de pregătirea profesională și de motivația acestuia;
c) să i se ofere zilnic până la 2 ore din durata normală a timpului de muncă pentru instruire, inclusiv pentru pregătire individuală, în scopul obținerii cunoștințelor teoretice și a experienței practice necesare pentru exercitarea funcției publice;
d) să i se asigure accesul la sursele de informare necesare;
e) să participe la activitățile de instruire internă și externă organizate pentru funcționarii publici debutanți;
f) să beneficieze de condiții adecvate de muncă și igienă de natură să-i ocrotească sănătatea și integritatea fizică și psihică, precum și, după caz, de acomodare rezonabilă necesară, agreată de comun acord.
III.
EVALUAREA ACTIVITĂȚII FUNCȚIONARULUI PUBLIC DEBUTANT
13. Cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de expirarea perioadei de probă, se inițiază procesul de evaluare a activității funcționarului public debutant, care constă în evaluarea nivelului de cunoaștere a specificului și a exigențelor administrației publice, a cunoștințelor teoretice și a experienței practice obținute, a comportamentului manifestat în îndeplinirea sarcinilor și atribuțiilor specificate în fișa postului, precum și în realizarea obiectivelor de dezvoltare profesională.
14. Evaluarea activității se face de către evaluator, care este conducătorul direct al funcționarului public debutant, în colaborare cu mentorul acestuia.
În cazul în care funcția publică de conducere în subordinea căreia se află funcționarul public debutant este vacantă, activitatea funcționarului public debutant este evaluată de către adjunctul funcției publice de conducere respective. În cazul în care funcția de adjunct lipsește sau este vacantă, activitatea funcționarului public debutant este evaluată de către superiorul funcției publice de conducere respective.
15. În procesul de evaluare a activității funcționarului public debutant:
a) funcționarul public debutant întocmește, în format electronic, raportul privind activitatea realizată în perioada de probă, conform anexei nr. 1 la prezentul Regulament;
b) conducătorul direct al funcționarului public debutant discută cu mentorul privind activitatea desfășurată de acesta, concluziile și recomandările sale, inclusiv propunerea de a prelungi durata perioadei de probă, după caz;
c) conducătorul direct al funcționarului public debutant completează, în format electronic, fișa de evaluare a activității funcționarului public debutant, realizată în perioada de probă, conform anexei nr. 2 la prezentul Regulament, cu luarea în considerare, după caz, a informației consemnate în fișa de evaluare a activității pentru perioada de probă parcursă de funcționarul public debutant până la momentul transferului.
16. În cazul modificării, suspendării sau încetării raporturilor de serviciu ale conducătorului direct al funcționarului public debutant, în termen de cel mult5 zile lucrătoare înainte de data intervenirii situațiilor respective, acesta întocmește fișa de evaluare pentru perioada de probă parcursă de funcționarul public debutant până în acel moment, cu condiția că funcționarul public debutant a activat efectiv cel puțin 45 de zile în funcția publică.
În cazul modificării, suspendării sau încetării raporturilor de serviciu ale mentorului, precum și în situația sancționării disciplinare a acestuia cu una dintre sancțiunile prevăzute în art. 58 lit. b)-e) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, conducătorul autorității publice numește un alt funcționar public în calitate de mentor pentru perioada de probă rămasă nerealizată. Dacă, până la data numirii unui nou mentor, funcționarul public debutant a activat efectiv în funcția publică cel puțin 45 de zile, conducătorul direct asigură realizarea prevederilor pct. 15 lit. b) în comun cu mentorul funcționarului public debutant care este înlocuit, în termen de cel mult 10 zile înainte de data intervenirii situațiilor respective.
[Pct.16 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
17. Raportul privind activitatea realizată în perioada de probă (în continuare – raport) conține descrierea activității funcționarului public debutant și autoevaluarea rezultatelor obținute.
18. Fișa de evaluare a activității funcționarului public debutant realizată în perioada de probă (în continuare – fișă de evaluare) conține aprecierea criteriilor de evaluare, calificativul obținut, concluziile cu privire la desfășurarea perioadei de probă și propunerile respective.
Fiecare criteriu de evaluare se apreciază cu puncte de la 0 la 10.
Media aritmetică a punctelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare se consideră nota finală.
19. Calificativul de evaluare se acordă în funcție de nota finală obținută:
„nesatisfăcător” – între 0,00 și 5,00;
„satisfăcător” – între 5,01 și 7,50;
„bine” – între 7,51 și 9,00;
„foarte bine” – între 9,01 și 10,00.
În funcție de calificativul de evaluare acordat, funcționarul public debutant:
a) este confirmat în funcția publică, dacă a obținut la evaluarea activității profesionale cel puțin calificativul „bine”;
b) își continuă perioada de probă, care se prelungește cu 3 luni, dacă a obținut la evaluarea activității profesionale calificativul „satisfăcător”;
c) este eliberat din funcția publică, dacă a obținut la evaluarea activității profesionale calificativul „nesatisfăcător”.
20. În cazul în care funcționarului public debutant i-a fost prelungită perioada de probă cu 3 luni, la sfârșitul acestei perioade, în funcție de calificativul de evaluare acordat, se face propunerea:
a) de confirmare în funcția publică, în cazul în care funcționarul public debutant a obținut cel puțin calificativul „satisfăcător”;
b) de eliberare din funcția publică, în cazul în care funcționarul public debutant a obținut calificativul „nesatisfăcător”.
21. La întocmirea fișei de evaluare, conducătorul direct ia în considerare concluziile și propunerile mentorului privind activitatea funcționarului public debutant.
22. Conținutul fișei de evaluare se aduce la cunoștința mentorului și a funcționarului public debutant, contra semnătură, în cel mult 5 zile lucrătoare de la inițierea procesului de evaluare.
În fișa de evaluare, mentorul consemnează cele mai importante concluzii și recomandări privind activitatea funcționarului public debutant, completând compartimentul „Comentariile mentorului” din fișa de evaluare.
În cazul în care funcționarul public debutant nu este de acord cu aprecierea activității sale, el își expune opinia în scris în fișa de evaluare.
23. În caz de dezacord cu conținutul fișei de evaluare, funcționarul public debutant poate depune, în termen de o zi lucrătoare de la semnarea fișei de evaluare, o contestație funcționarului public de conducere de nivel superior (secretar general al ministerului, secretar general al autorității publice autonome/conducător al aparatului autorității publice autonome) și/sau, după caz, conducătorului autorității publice.
24. Funcționarul public de conducere de nivel superior (secretar general al ministerului, secretar general al autorității publice autonome/conducător al aparatului autorității publice autonome) și, după caz, conducătorul autorității publice, cu implicarea subdiviziunii resurse umane sau, după caz, a funcționarului public cu atribuții în domeniul managementului resurselor umane din cadrul autorității publice, analizează fișa de evaluare și raportul.
25. Fișa de evaluare poate fi modificată conform deciziei motivate a funcționarului public de conducere de nivel superior (secretar general al ministerului, secretar general al autorității publice autonome/conducător al aparatului autorității publice autonome) și, după caz, a conducătorului autorității publice, în situația în care acesta constată că aprecierile consemnate nu corespund realității.
26. Fișa de evaluare modificată sau, după caz, menținută în forma întocmită de conducătorul direct este adusă la cunoștința funcționarului public debutant în termen de 3 zile lucrătoare de la depunerea contestației.
27. Funcționarul public debutant care nu este de acord cu rezultatul contestației se poate adresa instanței de judecată, în conformitate cu prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.
28. Potrivit calificativului obținut la evaluare de către funcționarul public debutant, persoana/organul care are competența de numire în funcția publică emite actul administrativ cu privire la prelungirea perioadei de probă cu 3 luni, la confirmarea în funcție sau eliberarea din funcția publică a funcționarului public debutant, în condițiile Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
29. Toate documentele de evaluare (raportul, fișa de evaluare, după caz, contestația depusă, rezultatul contestației) se păstrează pe un suport durabil într-o mapă specială, parte a dosarului personal al funcționarului public debutant.
IV.
ATRIBUȚIILE FACTORILOR IMPLICAȚI ÎN ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA PERIOADEI DE PROBĂ
30. Funcționarul public debutant are următoarele atribuții principale:
a) realizează sarcinile/activitățile specifice postului deținut;
b) își perfecționează pregătirea teoretică și acumulează experiența practică necesară pentru exercitarea funcției publice, conform obiectivelor de dezvoltare profesională stabilite la începutul perioadei de probă;
c) participă la activitățile de instruire internă și externă organizate pentru funcționarii publici debutanți;
d) ține evidența activității realizate, inclusiv a activității de instruire și a impactului acesteia;
e) se consultă cu mentorul în procesul realizării dispozițiilor conducătorului direct și/sau ale conducătorilor ierarhic superiori;
f) întocmește raportul privind activitatea desfășurată în perioada de probă în mod responsabil și cu acuratețe;
g) respectă regulamentele interne și procedurile de lucru ale autorității publice, precum și prevederile codului de conduită al funcționarului public;
h) păstrează confidențialitatea datelor cu caracter personal la care a avut acces în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
31. Mentorul are următoarele atribuții principale:
a) ghidează activitatea funcționarului public debutant pe parcursul perioadei de probă;
b) familiarizează funcționarul public debutant cu specificul culturii organizaționale a autorității publice;
c) oferă informațiile necesare privind exercitarea funcției deținute;
d) acordă ajutor funcționarului public debutant în identificarea celor mai eficiente modalități de realizare a sarcinilor, precum și de soluționare a problemelor apărute;
e) supraveghează modul de realizare a sarcinilor și atribuțiilor de serviciu de către funcționarul public debutant;
f) identifică lacunele profesionale ale funcționarului public debutant și propune conducătorului direct și subdiviziunii resurse umane subiectele pentru instruirea internă și externă a acestuia;
g) discută periodic cu conducătorul direct al funcționarului public debutant privind activitatea funcționarului public debutant;
h) oferă propuneri privind prelungirea perioadei de probă, după caz.
32. Conducătorul direct al funcționarului public debutant are următoarele atribuții principale:
a) întocmește, în comun cu subdiviziunea resurse umane sau, după caz, cu funcționarul public cu atribuții în domeniul managementului resurselor umane din cadrul autorități publice, programul de desfășurare a perioadei de probă;
b) oferă funcționarului public debutant informații privind activitatea subdiviziunii din care face parte, îi prezintă locul de muncă, îl prezintă colegilor și mentorului;
c) explică în detalii fișa postului funcționarului public debutant, drepturile și obligațiile acestuia;
d) stabilește funcționarului public debutant obiectivele de dezvoltare profesională pentru realizarea sarcinilor și atribuțiilor;
e) coordonează activitatea funcționarului public debutant și discută periodic cu mentorul despre activitatea funcționarului public debutant;
f) acordă timp pentru instruirea funcționarului public debutant, pentru oferirea informațiilor necesare în realizarea sarcinilor, pentru explicarea modului în care acestea trebuie îndeplinite;
g) monitorizează și evaluează activitatea funcționarului public debutant, îi recomandă modalități de îmbunătățire a acesteia;
h) întocmește fișa de evaluare a activității funcționarului public debutant.
[Pct.32 lit.h) modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
33. Subdiviziunea resurse umane sau, după caz, funcționarul public cu atribuții în domeniul managementului resurselor umane din cadrul autorității publice are următoarele atribuții principale:
a) întocmește documentația necesară pentru a permite funcționarului public debutant accesul în autoritatea publică;
b) întocmește, în comun cu conducătorul direct al funcționarului public debutant, programul de desfășurare a perioadei de probă;
c) familiarizează funcționarul public debutant cu conținutul Ghidului noului angajat, inclusiv cu structura organizatorică a autorității publice, locul subdiviziunii în care va activa acesta; istoricul autorității publice, misiunea, obiectivele strategice și direcțiile de activitate ale acesteia; sistemul național de management al funcției publice și al funcționarilor publici, procedurile de personal, inclusiv cele de angajare, motivare, dezvoltare și remunerare;
d) planifică, în comun cu conducătorul direct, participarea funcționarului public debutant la activitățile de instruire internă și externă;
e) monitorizează exercitarea atribuțiilor prevăzute în prezentul Regulament de către factorii implicați în organizarea și desfășurarea perioadei de probă și intervine cu măsuri de remediere, la necesitate.
34. Funcționarul public de conducere de nivel superior (secretarul general al ministerului, secretarul general al autorității publice autonome/conducătorul aparatului autorității publice autonome) sau, după caz, conducătorul autorității publice are următoarele atribuții principale:
a) aprobă programul de desfășurare a perioadei de probă elaborat de subdiviziunea resurse umane în comun cu conducătorul direct al funcționarului public debutant;
b) consultă, în caz de necesitate, funcționarul public debutant;
c) analizează fișa de evaluare a activității funcționarului public debutant realizate în perioada de probă și examinează contestația funcționarului public debutant, în cazul depunerii acesteia;
d) ia decizia finală cu privire la rezultatele perioadei de probă, în caz de contestație;
e) asigură condiții de muncă adecvate pentru sănătatea și integritatea fizică și psihică a funcționarului public debutant, precum și, după caz, de acomodare rezonabilă necesară, agreată de comun acord.
V.
DISPOZIȚII SPECIALE
35. Pe durata perioadei de probă, raporturile de serviciu ale funcționarului public debutant pot fi modificate doar prin transfer, efectuat în conformitate cu art. 48 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, într-o funcție echivalentă sau inferioară, între autorități publice distincte sau, ca modalitate a modificării raporturilor de serviciu, în cadrul aceleiași autorități publice.
36. Perioada de probă se întrerupe în situația suspendării raporturilor de serviciu, a acordării concediului de odihnă anual, a concediului neplătit sau a concediului suplimentar plătit. După reluarea activității sau după expirarea perioadei concediului, funcționarul public debutant își continuă activitatea până la atingerea integrală a termenului de 3 luni, după caz, de 6 luni.
În cazul suspendării raporturilor de serviciu, funcționarul public debutant este evaluat în condițiile prezentului Regulament, dacă a activat efectiv cel puțin 45 de zile în funcția publică pe parcursul perioadei de probă.
37. Perioada de probă se întrerupe în cazul reîncadrării funcționarului public titular al funcției publice temporar vacante ocupate de funcționarul public debutant înainte de expirarea perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea raporturilor de serviciu. În cazul transferului funcționarului public debutant în condițiile pct. 35, conducătorul direct întocmește fișa de evaluare pentru perioada de probă parcursă de funcționarul public debutant până în acel moment, cu condiția că funcționarul public debutant a activat efectiv cel puțin 45 de zile în funcția publică respectivă. Rezultatele evaluării activității funcționarului public debutant în timpul perioadei de probă sunt luate în considerare la evaluarea acestuia, la expirarea perioadei de probă.
În cazul numirii ulterioare în funcția publică, cu statut de funcționar public debutant, perioada de probă continuă până la atingerea integrală a termenului prevăzut de 3 luni, după caz, de 6 luni.
38. Funcționarul public debutant poate fi sancționat în conformitate cu cadrul normativ. Pentru stabilirea sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarului public debutant, este audiat, în mod obligatoriu, și mentorul acestuia.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
[Anexa nr.3 modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
Anexa nr.6 la Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009
Modul de întocmire a angajamentului scris al funcţionarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională
1. Angajamentul scris al funcţionarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională (în continuare – angajament) reprezintă actul juridic unilateral prin care funcţionarul public îşi asumă obligaţia de a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat sau doctorat, în ţară sau în străinătate, cu excepția celor urmate pe cont propriu.
2. Angajamentul este întocmit și semnat electronic de către funcţionarul public înaintea emiterii actului administrativ de delegare la formare/instruire sau de suspendare a raporturilor de serviciu în condiţiile art.38 alin.(1) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în caz contrar actul administrativ nu se emite.
3. Angajamentul se întocmește în cazul în care durata activității de formare sau dezvoltare profesională sau durata cumulativă a activităților de formare sau dezvoltare profesională la care este delegat funcționarul public, inclusiv a activităților de formare și/sau dezvoltare profesională pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană și pentru realizarea sarcinilor în calitate de membru al grupurilor de lucru pentru negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, depășește 45 de zile într-un an calendaristic, precum și dacă funcționarul urmează studii de masterat sau doctorat, cu excepția cazurilor în care activitățile sau studiile respective sunt urmate pe cont propriu.
În cazul în care activitățile de formare sau dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat sau doctorat, sunt divizate în mai multe părți, angajamentul se întocmește înaintea delegării la ultima activitate de formare sau dezvoltare profesională prin care se depășește durata specificată în alineatul întâi.
Activitățile de formare și dezvoltare profesională includ activități care presupun acumulare de cunoștințe și/sau dezvoltare de abilități în anumite domenii de activitate și nu includ participări la conferințe, mese rotunde sau alte activități de reprezentare a autorității publice în raport cu partenerii interni/externi.
[Pct.3 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
4. Angajamentul nu se întocmeşte în cazul în care funcţionarul public participă la activități de formare sau de dezvoltare profesională, inclusiv la studiile de masterat sau doctorat, din cont propriu, precum şi în cazul suspendării raporturilor de serviciu în condiţiile art.38 alin.(1) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi asumării obligaţiei de a activa în serviciul public în baza unui alt act juridic.
5. Angajamentul conţine următoarea informaţie:
1) numele, prenumele funcţionarului public, funcţia deţinută, subdiviziunea internă şi autoritatea publică în care activează, precum şi date din buletinul de identitate;
2) perioada pentru care îşi asumă obligaţia de a activa în serviciul public după absolvirea activităților de formare și/sau dezvoltare profesională, inclusiv a studiilor de masterat sau doctorat, calculată în conformitate cu prevederile pct.6 al prezentei anexe;
3) obligaţia de a restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanţare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condiţiile legii;
4) semnătura funcţionarului public, data, luna şi anul semnării angajamentului.
6. După finalizarea activităților de formare sau dezvoltare profesională, inclusiv a celor aferente realizării sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană și/sau realizării sarcinilor în calitate de membru al grupurilor de lucru pentru negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, funcționarul public are obligația să activeze în serviciul public:
1) un an – în cazul în care activitățile de formare sau dezvoltare profesională au o durată cumulativă de la 45 până la 89 de zile;
2) doi ani – în cazul în care activitățile de formare sau dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat sau doctorat, au o durată cumulativă de la 90 până la 110 zile;
3) trei ani – în cazul în care activitățile de formare sau dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat sau doctorat, au o durată cumulativă de la 111 până la 130 de zile;
4) patru ani – în cazul în care activitățile de formare sau dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat sau doctorat, au o durată cumulativă de la 131 până la 150 de zile;
5) cinci ani – în cazul în care activitățile de formare sau dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat sau doctorat, au o durată cumulativă de până la 180 de zile.
[Pct.6 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
7. Odată cu semnarea unui nou angajament în perioada de valabilitate a angajamentului semnat anterior, ultimul se abrogă de drept.
8. Cu excepția cazurilor reglementate prin acte normative speciale, funcționarul public restituie integral autorității publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legii, în următoarele cazuri:
1) nu a absolvit din vina sa activitățile de formare sau dezvoltare profesională;
2) nu a activat în serviciul public, după absolvirea activităților de formare sau dezvoltare profesională, inclusiv a studiilor de masterat sau doctorat, întreaga perioadă specificată în angajament.
9. Funcţionarul public nu restituie autorităţii publice cheltuielile pentru dezvoltarea profesională în următoarele cazuri:
1) raporturile de serviciu au încetat din cauza decesului funcţionarului public, declarării ca fiind decedat sau dispărut fără urmă, pierderii capacităţii depline de exerciţiu, unei situaţii de forţă majoră, lichidării autorităţii publice, cu excepţia situaţiei în care funcţionarul public refuză transferul într-o altă autoritate, ori din cauza stării de sănătate, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală a vitalităţii, care nu îi mai permite funcţionarului să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei;
2) nu a absolvit activitățile de formare sau dezvoltare profesională din motive întemeiate, justificate prin documente corespunzătoare.
10. Cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanţare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire se restituie autorităţii publice de către funcţionarul public, în termen de 30 de zile de la data survenirii condiţiilor specificate la pct.8.
11. Angajamentul semnat de către funcţionarul public se păstrează pe un suport electronic durabil, într-o mapă specială, parte a dosarului personal al funcționarului public.
12. În situaţia în care raporturile de serviciu ale funcţionarului public încetează în perioada în care acesta are obligaţia să activeze în serviciul public în alte circumstanţe decît cele specificate la pct.9 subpct.1), autoritatea publică în care acesta îşi desfăşoară activitatea este obligată să comunice despre acest fapt autorităţii publice faţă de care s-a întocmit angajamentul.
Dispoziţiile alineatului unu se aplică în mod corespunzător ori de cîte ori funcţionarul public trece dintr-o autoritate publică în alta.
13. Subdiviziunea resurse umane ţine evidenţa activităților de formare sau dezvoltare profesională şi a duratei acestora, monitorizează respectarea prevederilor angajamentelor şi, în caz de necesitate, comunică conducătorului autorităţii publice şi funcţionarilor publici despre nerespectarea obligaţiilor asumate.
14. În cazul refuzului funcţionarului public de a achita autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, acestea se încasează în baza hotărîrii judecătoreşti la cererea autorităţii publice respective.
Anexa nr.7 la Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009
REGULAMENTUL cu privire la comisia de disciplină
I.
Dispoziţii generale
1. Regulamentul cu privire la comisia de disciplină (în continuare – Regulament) este elaborat în temeiul alin.(11) art.59 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
2. Comisia de disciplină este o structură deliberativă, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, care are competenţa de a asigura cercetarea, atunci cînd este sesizată, a faptelor funcţionarilor publici considerate ca abateri disciplinare şi de a propune sancţiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea cauzei, după caz.
3. Prezentul Regulament stabileşte:
1) constituirea, componenţa, mandatul membrilor şi competenţa comisiei de disciplină;
2) atribuţiile comisiei de disciplină şi a membrilor acesteia;
3) modul de sesizare a comisiei de disciplină;
4) cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
5) aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare.
II.
Constituirea, componenţa, mandatul membrilor şi competenţa comisiei de disciplină
4. Comisia de disciplină se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorităţii publice. Conducătorul autorității publice asigură condițiile necesare pentru buna funcționare a comisiei de disciplină.
5. Comisia de disciplină se constituie în autoritatea publică în care numărul de funcţii publice este mai mare de 8 inclusiv.
6. Prin derogare de la prevederile pct. 5, comisia de disciplină din cadrul autorității administrației publice locale de nivelul întâi se constituie inclusiv în cazul în care numărul total de funcții publice în autoritatea respectivă este mai mic de 8.
7. Comisia de disciplină este compusă din 5 membri, inclusiv un preşedinte şi un secretar.
8. Comisia de disciplină specificată la punctul 6 al prezentului Regulament este compusă din cel puţin 3 membri, inclusiv un preşedinte şi un secretar.
9. Președintele comisiei de disciplină este, de regulă, un funcționar public de conducere de nivel superior (în cazul ministerelor – secretarul general) sau, după caz, adjunctul conducătorului autorității publice în care nu sunt instituite funcții publice de conducere de nivel superior în subordinea conducătorului. Președintele comisiei de disciplină nu poate fi conducătorul autorității publice.
În cazul autorităților publice locale, președintele comisiei de disciplină este un funcționar public de conducere, de regulă secretarul consiliului raional/municipal sau secretarul consiliului local.
Secretarul comisiei de disciplină este un funcționar public din cadrul subdiviziunii responsabile de asigurarea juridică a activității autorității publice, reprezentarea autorității în instanțele de judecată și respectarea uniformă a legislației. În cazul imposibilității desemnării unui funcționar public din subdiviziunea respectivă, în calitate de secretar al comisiei de disciplină se desemnează un funcționar public cu atribuții în domeniul managementului resurselor umane din cadrul autorității publice, iar în cazul autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, după caz, un funcționar public de execuție din cadrul acesteia.
10. În componenţa comisiei de disciplină se include, în mod obligatoriu, un reprezentant al organului sindical din autoritatea publică respectivă. În cazul în care în autoritatea publică respectivă nu este constituit organul sindical, în componenţa comisiei de disciplină se include un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici. În cazul în care în cadrul autorităţii publice există mai multe organe sindicale, în componenţa comisiei de disciplină se includ reprezentanţii tuturor organelor sindicale.
11. În componența comisiei de disciplină se desemnează cel puțin 3 membri supleanți, cu statut de funcționar public.
În cazul autorităților publice locale de nivelul întâi care au instituit comisie de disciplină, în calitate de membru supleant pot fi desemnați funcționari publici din cadrul aparatului președintelui raionului/primăriei municipiului, care au atribuții în domeniul asigurării juridice a activității autorității publice, de reprezentare în instanțele de judecată și respectare uniformă a legislației sau funcționari publici cu atribuții în domeniul managementului resurselor umane.
12. Comisia de disciplină care examinează faptele sesizate ca abateri disciplinare ale funcționarilor publici de conducere de nivel superior indicați în art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se desemnează de către Prim-ministru și este constituită din 5 membri și 3 membri supleanți.
Componența comisiei de disciplină este constituită din cel puțin un secretar general adjunct al Guvernului, un secretar de stat al Guvernului, un funcționar public de conducere din cadrul subdiviziunii responsabile de managementul funcției publice, un funcționar public de conducere din cadrul subdiviziunii juridice din cadrul Cancelariei de Stat și, după caz, un reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor publici de nivel superior pentru care este organizată comisia de disciplină.
În calitate de președinte al comisiei de disciplină este numit unul dintre secretarii generali adjuncți ai Guvernului. Secretariatul comisiei de disciplină este asigurat de subdiviziunea juridică a Cancelariei de Stat. Funcționarul public care asigură secretariatul comisiei de disciplină nu este membru al comisiei.
13. Membrii comisiei de disciplină îşi exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină, cu excepţiile prevăzute de prezentul Regulament.
14. Membrii şi membrii supleanţi ai comisiei de disciplină sînt, de regulă, funcţionari publici ai autorităţii publice în care se constituie comisia de disciplină. În calitate de membri şi membri supleanţi ai comisiei de disciplină specificate la punctul 6 al prezentului Regulament pot fi desemnaţi şi consilieri ai consiliului local respectiv.
Membrii supleanți ai comisiei menționate la punctul 12 sunt numiți din rândul secretarilor adjuncți ai Guvernului, al secretarilor de stat ai Guvernului și al funcționarilor publici de conducere din cadrul subdiviziunii responsabile de managementul funcției publice și al subdiviziunii juridice din cadrul Cancelariei de Stat.
Conducătorul autorității publice asigură organizarea și/sau desfășurarea activităților de informare/instruire pentru formarea competențelor profesionale ale noilor membri ai comisiei de disciplină și, periodic, a activităților de informare/instruire pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale tuturor membrilor comisiei de disciplină.
15. Nu poate fi membru în comisia de disciplină persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
1) este soţ sau se află în raporturi de rudenie pînă la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al doilea grad inclusiv cu cel puţin unul dintre membrii comisiei de disciplină;
2) are antecedente penale nestinse, în condiţiile legii;
3) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost stinsă, în condiţiile legii.
16. Poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplină persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
1) are, de regulă, studii superioare juridice sau în domeniul administraţiei publice;
2) are o reputaţie ireproşabilă;
3) nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la punctul 15 al prezentului Regulament.
17. Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în următoarele situaţii:
1) a fost detaşat în cadrul altei autorităţi publice;
2) a săvîrşit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplină;
3) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva membrului comisiei de disciplină;
4) este în concediu anual de odihnă, în concediu de studii sau raporturile de serviciu au fost suspendate în condiţiile lit.c)-e) ale art.52 şi ale lit.a) şi d) din alin.(1) al art.54 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
5) şi-a expus opinia cu privire la fapta sesizată, anterior soluţionării cauzei;
6) are calitatea de părinte, frate, soră, fiu, fiică, rudă prin afinitate până la gradul al IV inclusiv, concubin/concubină cu funcționarul public a cărui faptă se află în examinare la comisia de disciplină;
7) are un interes personal, direct sau indirect în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui;
8) a depus sesizare la comisia de disciplină sau este audiat în cadrul ședinței comisiei de disciplină;
9) are relații cu caracter patrimonial cu funcționarul public a cărui faptă se află în examinare la comisia de disciplină sau cu soțul/soția acestuia;
10) îndeplinește atribuțiile de serviciu ale conducătorului autorității publice.
18. Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină se constată de către comisia de disciplină şi se consemnează în procesul-verbal.
19. În cazul suspendării mandatului unui membru al comisiei, locul lui este preluat de drept de un membru supleant, în ordinea indicată în actul administrativ de constituire a comisiei. În cazul suspendării mandatului preşedintelui comisiei sau a secretarului, comisia decide exercitarea atribuţiilor acestora de către unul din membrii comisiei.
20. Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează pînă la încetarea cauzei care a determinat suspendarea.
21. Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează, în următoarele situaţii:
1) renunţarea benevolă la calitatea de membru, prin depunerea unei cereri scrise, după caz, cu acceptul conducătorului autorității publice;
2) au fost suspendate raporturile de serviciu în condiţiile Legii nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în alte circumstanţe decît cele specificate la pct.17 subpct.4) din prezentul Regulament;
3) se află în unul dintre cazurile prevăzute la punctul 15 al prezentului Regulament;
5) au fost încetate raporturile de serviciu în condiţiile Legii nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
6) i s-a aplicat o sancţiune disciplinară sau a fost tras la răspundere contravenţională sau penală pentru o faptă care are legătură directă cu exercitarea atribuţiilor de serviciu;
7) la încetarea mandatului de consilier, în cazul prevăzut la pct. 14;
8) excluderea membrului din componența comisiei și substituirea cu o altă persoană ca urmare a deciziei motivate a conducătorului/persoanei care are competența legală de instituire a comisiei de disciplină, cu condiția că acesta a activat în calitate de membru al comisiei de disciplină cel puțin 4 ani, iar comisia de disciplină din care face parte nu are în procedură de examinare fapte sesizate ca abateri disciplinare
22.- exclus.
23. În cazul încetării mandatului unui membru al comisiei, persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină dispune încetarea mandatului membrului respectiv şi desemnează un alt membru al comisiei de disciplină, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament. Pînă la emiterea actului administrativ corespunzător, membrul comisiei se consideră suspendat. Încetarea mandatului unui membru al comisiei, în conformitate cu prevederile pct. 21 subpct. 3), 6) și 8) se aduce la cunoștința funcționarului public al cărui mandat a încetat.
24. Competenţa de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare o are comisia de disciplină din autoritatea publică în care activează funcţionarul public cercetat, cu excepţia faptelor sesizate ca abateri disciplinare ale conducătorului sau sau a altui funcţionar al autorităţii respective numiţi în funcţii de către o altă autoritate publică, care se examinează în cadrul comisiei de disciplină constituită în autoritatea publică care i-a numit în funcţie.
Faptele sesizate ca abateri disciplinare ale funcționarilor publici de conducere de nivel superior indicați în art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se examinează de către comisia de disciplină instituită de către Prim-ministru.
25. În cazul autorităţilor publice în care nu se constituie comisia de disciplină, competenţa de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare o are comisia de disciplină constituită în cadrul organului ierarhic superior, iar în cazul serviciilor publice descentralizate în care nu se constituie comisia de disciplină, precum şi în cazul faptelor sesizate ca abateri disciplinare ale conducătorilor subdiviziunilor subordonate consiliului raional sau municipal – comisia de disciplină constituită în cadrul aparatului preşedintelui raionului sau al primăriei municipiului.
III.
Atribuţiile comisiei de disciplină şi a membrilor acesteia
26. Comisia de disciplină are următoarele atribuţii:
1) asigură activitatea de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
2) examinează raportul privind ancheta de serviciu, audiază secretarul/grupul de lucru, funcţionarul public sau reprezentantul acestuia, precum şi alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
3) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art.58 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sau, după caz, clasarea cauzei;
4) semnează procesele-verbale ale fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină;
5) constată suspendarea sau încetarea calităţii de membru al comisiei sau, în cazul suspendării preşedintelui sau a secretarului, decide exercitarea atribuţiilor acestora de către unul din membrii comisiei.
27. Preşedintele comisiei de disciplină are următoarele atribuţii:
1) remite sesizarea parvenită secretarului comisiei pentru înregistrare;
2) stabileşte locul, data şi ora cînd au loc şedinţele comisiei de disciplină;
3) semnează demersuri în adresa conducătorului autorităţii publice;
4) conduce şedinţele comisiei de disciplină;
5) coordonează activitatea comisiei de disciplină.
28. Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuţii:
1) înregistrează sesizarea referitoare la fapta funcţionarului public;
2) desfăşoară, în caz că este abilitat de comisie, ancheta de serviciu, întocmeşte şi înaintează în adresa comisiei raportul privind ancheta de serviciu, prezintă în cadrul şedinţei comisiei de disciplină rezultatele anchetei de serviciu;
3) - exclus;
4) anunţă membrii comisiei de disciplină, funcţionarul public a cărui faptă formează obiectul anchetei de serviciu, persoana care a făcut sesizarea şi persoanele care urmează să fie audiate asupra locului, datei şi orei cînd au loc şedinţele comisiei de disciplină, precum şi asigură citarea acestora;
5) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor comisiei de disciplină, demersuri cu privire la sancţiunea aplicabilă funcţionarului public sau la clasarea cauzei, încetare a mandatului membrului comisiei etc.;
6) ţine evidenţa perioadei de valabilitate a mandatelor membrilor comisiei de disciplină;
7) ţine evidenţa sesizărilor, demersurilor şi ale proceselor-verbale şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei de disciplină.
281. Pentru încălcarea prevederilor prezentului Regulament, președintele, secretarul și membrii comisiei de disciplină poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală, în conformitate cu prevederile cadrului normativ.
29. Preşedintele comisiei de disciplină, cu suportul secretarului comisiei, pînă la 30 ianuarie a anului următor, întocmeşte raportul de activitate anual cu privire la:
1) numărul sesizărilor examinate;
2) numărul de cauze clasate;
3) cauzele şi consecinţele săvîrşirii abaterilor disciplinare;
4) sancţiunile disciplinare propuse;
5) sancţiunile aplicate fiecărei categorii de funcţionari publici.
30. Raportul de activitate specificat la pct. 29 se aprobă de către președintele comisiei de disciplină și se comunică conducătorului autorității publice.
IV.
Modul de sesizare a comisiei de disciplină
31. Comisia de disciplină poate fi sesizată de:
1) conducătorul autorităţii publice;
2) conducătorul subdiviziunii interioare în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
3) orice persoană care consideră că prin fapta unui funcţionar public a fost comisă o abatere disciplinară, inclusiv dacă acestei persoane i-au fost lezate drepturile şi interesele legitime.
32. Sesizarea se depune la secretariatul (cancelaria) autorităţii publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată. Aceasta se transmite preşedintelui comisiei de disciplină, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la depunere. În cazul faptelor sesizate ca abateri disciplinare ale funcționarilor publici de conducere de nivel superior indicați în art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, sesizarea poate fi depusă la sediul Cancelariei de Stat.
33. În cazul în care sesizarea a fost adresată conducătorului autorităţii publice, conducătorului subdiviziunii interioare în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată, altei autorităţi publice ori comisiei de disciplină care nu este competentă să examineze sesizarea, aceştia au obligaţia să o transmită în cel mult 3 zile lucrătoare comisiei de disciplină competente.
34. Sesizarea trebuie să cuprindă:
1) numele, prenumele şi datele de contact ale persoanei care a formulat sesizarea;
2) numele, prenumele şi, dacă este posibil, subdiviziunea în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
3) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;
4) expunerea argumentelor care stau la baza sesizării;
5) data;
6) semnătura.
35. Sesizarea se formulează în scris şi este însoţită, atunci cînd este posibil, de înscrisurile probatorii.
V.
Cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare
36. După primirea sesizării, preşedintele comisiei de disciplină, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, convoacă şedinţa comisiei de disciplină care decide:
1) remiterea sesizării secretarului comisiei în vederea desfăşurării anchetei de serviciu;
2) constituirea unui grup de lucru abilitat cu desfăşurarea anchetei de serviciu – în cazurile în care obiectul sesizării este unul complex, precum şi dacă sînt vizaţi 2 sau mai mulţi funcţionari publici;
3) clasarea cauzei – în situaţia în care se constată că:
a) nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la subpct. 1), 3), 4) şi 6) din pct.34 din prezentul Regulament;
b) a expirat termenul specificat la pct. 67 din prezentul Regulament;
c) nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la subpct.2) al pct. 34 din prezentul Regulament, iar identificarea funcţionarului public, a cărui faptă este sesizată, nu este posibilă.
37. Ancheta de serviciu se desfăşoară într-un termen de cel mult 14 zile lucrătoare. În cazurile mai complexe, cu acordul preşedintelui, desfăşurarea anchetei de serviciu poate fi prelungită cu încă cel mult 7 zile lucrătoare.
38. Desfășurarea anchetei de serviciu presupune:
1) examinarea sesizării;
2) examinarea explicației scrise privind fapta sesizată;
3) audierea funcționarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării;
4) audierea persoanei care a formulat sesizarea;
5) culegerea informațiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror altor persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului;
6) administrarea probelor, precum și verificarea documentelor și a declarațiilor prezentate.
381. Refuzul funcţionarului public de a fi audiat sau imposibilitatea audierii persoanei care a formulat sesizarea se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puţin 2 persoane din cadrul autorităţii publice, unul dintre care fiind membru al comisiei de disciplină desemnat în condiţiile pct.10, şi nu împiedică continuarea desfăşurării anchetei de serviciu.
382. Desfăşurarea anchetei de serviciu, precum şi curgerea termenelor specificate la pct.37, se suspendă în cazul imposibilităţii audierii funcţionarului public din motivul aflării lui în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, sau în concediu medical. În acest caz, ancheta de serviciu se va relua imediat cu revenirea la serviciu a funcţionarului.
[Pct.382 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
39. După finalizarea anchetei de serviciu, secretarul/grupul de lucru întocmeşte un raport, înaintat comisiei de disciplină, care conţine:
1) numărul şi data de înregistrare a sesizării;
2) perioada în care s-a desfăşurat ancheta de serviciu;
3) numele, prenumele şi funcţia deţinută de funcţionarul public cercetat, precum şi subdiviziunea structurală în care acesta îşi desfăşoară activitatea;
4) numele, prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;
5) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost savîrşită;
6) probele administrate;
7) constatări și concluzii;
8) - exclus.
40. - exclus.
41. - exclus.
42. După primirea raportului privind ancheta de serviciu, preşedintele comisiei decide asupra locului, datei şi orei desfăşurării şedinţei comisiei de disciplină.
43. Președintele dispune convocarea membrilor comisiei de disciplină pentru examinarea raportului secretarului/grupului de lucru și audierea în cadrul comisiei de disciplină a funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată și, după caz, a persoanei care a formulat sesizarea, precum și a altor persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului.
44. Citarea se face de către secretar, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de ziua desfăşurării şedinţei comisiei. Citarea se face prin înştiinţare scrisă, care se înmînează personal funcţionarului public, cu semnătură de primire. Refuzul de a semna înştiinţarea scrisă se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puţin 2 persoane din cadrul autorităţii publice prezente la înmînarea înştiinţării.
În cazul imposibilităţii înmînării personale a înştiinţării scrise, aceasta se expediază prin poştă, indicîndu-se locul, data şi ora şedinţei comisiei.
Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică ori prin mijloace electronice.
45. Concomitent cu citarea, funcţionarului public cercetat şi membrilor comisiei li se prezintă o copie a raportului privind ancheta de serviciu.
46. Funcţionarul public cercetat se prezintă personal în faţa comisiei de disciplină sau prin intermediul unui reprezentant. Funcţionarul public are dreptul să depună explicaţii, să prezinte argumente şi probe ce ar dovedi nevinovăţia sa.
47. Comisia de disciplină este obligată să ceară funcționarului public cercetat prezentarea explicației scrise privind fapta comisă. Explicația solicitată privind fapta comisă este prezentată de către funcționarul public cercetat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării. Refuzul funcționarului public de a prezenta explicația respectivă se consemnează în procesul-verbal al ședinței comisiei.
48. La şedinţă sau, după caz, la şedinţele de examinare a cauzei, comisia de disciplină:
1) audiază secretarul/grupul de lucru referitor la propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, clasarea cauzei;
2) audiază funcţionarul public cercetat sau reprezentantul acestuia;
3) audiază persoana care a formulat sesizarea;
4) administrează probele;
5) adoptă propuneri.
49. Persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcţionarul public cercetat.
50. Comisia are dreptul să audieze şi alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului, precum şi să examineze alte informaţii considerate necesare pentru rezolvarea cazului, indiferent dacă acestea au fost elucidate în cadrul desfăşurării anchetei de serviciu.
51. Administrarea probelor presupune analiza probelor invocate în timpul audierii secretarului/grupului de lucru, a funcţionarului public cercetat sau a reprezentantului acestuia, a persoanei care a formulat sesizarea, a altor persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului, precum şi a celor specificate în explicaţia scrisă a funcţionarului public cercetat.
52. Cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare se finalizează cu adoptarea propunerii comisiei de disciplină cu privire la:
1) sancţiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit savîrşirea de către funcţionarul public a abaterii disciplinare prevăzute de lege;
2) clasarea cauzei, atunci când nu se confirmă săvârșirea unei abateri disciplinare prevăzute de lege sau se constată expirarea termenului specificat la punctul 67 ori încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarului public cercetat.
53. Propunerea comisiei se adoptă prin vot deschis. Nici un membru al comisiei nu este în drept să se abţină de la vot. Toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează de către membrii comisiei în favoarea funcţionarului public cercetat.
54. Opiniile separate, formulate în scris şi motivate, se vor anexa la procesul-verbal al şedinţei respective a comisiei de disciplină.
55. La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public, comisia de disciplină ţine cont de:
1) cauzele care au determinat săvîrşirea abaterii disciplinare;
2) împrejurările în care aceasta a fost săvîrşită;
3) gradul de vinovăţie;
4) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;
5) conduita funcţionarului public;
6) existenţa unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public, care nu au fost stinse în condiţiile legii.
56. Şedinţele comisiei de disciplină sînt deliberative, dacă la ele participă cel puțin 2/3 din membri.
57. Şedinţele comisiei de disciplină sînt publice, cu excepţia cazului cînd funcţionarul public cercetat solicită în scris ca acestea să nu fie publice.
58. Absenţa funcţionarului public sau a altor persoane citate nu împiedică desfăşurarea şedinţei comisiei de disciplină, în cazul în care comisia constată că aceştia au ştiut despre locul, data şi ora şedinţei comisiei. În caz contrar, precum şi dacă funcţionarul public cercetat lipseşte din motivul aflării lui în concediu de odihnă anual, în concediu de studii sau în concediu medical, şedinţa comisiei se amînă, iar reluarea acesteia se face cu respectarea prevederilor punctelor 43 şi 44 din prezentul Regulament.
[Pct.58 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
59. Lucrările fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină se consemnează în scris în procese-verbale. Procesele-verbale se semnează de membrii comisiei de disciplină. Procesul-verbal în care se conţine propunerea comisiei de disciplină privind aplicarea sancţiunii disciplinare sau clasarea cauzei se aduce la cunoştinţă, sub semnătură, funcţionarului public cercetat şi persoanei care a formulat sesizarea.
60. Toate deciziile comisiei de disciplină se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia propunerii comisiei de disciplină de aplicare a sancţiunii disciplinare, care se adoptă prin votul majorităţii membrilor din care este compusă comisia de disciplină.
61. În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvîrşită de funcţionarul public poate fi considerată contravenţie sau infracţiune, aceasta sesizează conducătorul autorităţii publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină respectivă. Conducătorul autorităţii publice este obligat să sesizeze imediat autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale şi/sau organele de urmărire penală. În cazul respectiv, cercetarea funcţionarului public se suspendă pînă la încetarea procesului contravenţional, stabilirea sancţiunii contravenţionale, dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau pînă la data la care instanţa de judecată dispune achitarea sau încetarea procesului penal.
611. În cazul în care comisia de disciplină menționată la pct. 12 are indicii că fapta săvârșită de funcționarul public de conducere de nivel superior poate fi considerată contravenție sau infracțiune, aceasta îl sesizează pe secretarul general al Guvernului. Secretarul general al Guvernului este obligat să sesizeze imediat autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale și/sau organele de urmărire penală, cu informarea corespunzătoare a Prim-ministrului și a conducătorului autorității publice în care activează funcționarul public de conducere de nivel superior. În cazul respectiv, cercetarea funcționarului public de conducere de nivel superior se suspendă în condițiile pct. 61.
VI.
Aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare
62. În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la semnarea ultimului proces-verbal al şedinţei comisiei de disciplină privind o faptă cercetată, secretarul întocmeşte un demers în care se conţine propunerea comisiei, precum şi circumstanţele de fapt şi de drept care au stat la baza acesteia. Demersul este semnat de preşedintele comisiei de disciplină şi este adus la cunoştinţa persoanei competente/organului competent să aplice sancţiunea.
63. Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public este emis de persoana/organul competent, potrivit legii, cu aplicarea sancţiunilor disciplinare, în termen de cel mult o lună de la data primirii propunerii comisiei de disciplină privind constatarea abaterii disciplinare. Curgerea termenului respectiv se suspendă pe perioada aflării funcţionarului în concediu de odihnă anual, în concediu de studii sau în concediu medical.
[Pct.63 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
64. În cazul în care persoana/organul care are competenţă legală de aplicare a sancţiunii disciplinare aplică o altă sancţiune decît cea propusă de comisia de disciplină, aceasta este obligată să-şi motiveze decizia.
65. În actul administrativ de sancţionare se indică în mod obligatoriu:
1) temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii;
2) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
3) organul în care sancţiunea poate fi contestată;
4) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decît cea propusă de comisia de disciplină, în situaţia specificată la punctul 64 al prezentului Regulament.
66. Actul administrativ de sancționare se comunică funcționarului public sancționat, sub semnătură, în termen de 5 zile de la data emiterii. Curgerea termenului se suspendă pe perioada aflării funcționarului în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, precum și pe perioada suspendării raporturilor de serviciu.
Refuzul funcționarului public de a semna actul administrativ cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sau refuzul recepționării se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin 2 persoane din cadrul autorității publice.
67. Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de 12 luni de la data săvârșirii abaterii, cu excepția sancțiunii disciplinare în cazul emiterii de către Curtea de Conturi a opiniei contrare sau în cazul imposibilității exprimării opiniei asupra situației financiare a autorității/instituției bugetare și cu excepția sancțiunii disciplinare pentru încălcarea legislației cu privire la declararea averii și intereselor personale, la soluționarea conflictelor de interese și la regimul juridic al incompatibilităților și restricțiilor, care se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a actului prin care se constată săvârșirea abaterii disciplinare. Curgerea termenelor respective se suspendă pe perioada aflării funcţionarului în concediu de odihnă anual, în concediu de studii sau în concediu medical, precum şi în cazurile specificate la punctul 61 din prezentul Regulament.
[Pct.67 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
68. Funcţionarul public este în drept să conteste legalitatea actului administrativ de sancţionare disciplinară în instanța de judecată, în conformitate cu prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018, fără respectarea procedurii prealabile.
69. Sancțiunea disciplinară, cu excepția destituirii din funcția publică, poate fi revocată prin actul administrativ al persoanei/organului care are competența legală de numire în funcție la cererea motivată a funcționarului public, a conducătorului direct al acestuia sau a reprezentantului menționat la pct. 10 sau, după caz, pct. 12, dar nu mai devreme de data expirării a cel puțin unei jumătăți din termenul menționat la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Cererea motivată de ridicare a sancțiunii disciplinare este un document scris prin care se solicită anularea anticipată a sancțiunii disciplinare, justificată prin comportamentul ireproșabil al funcționarului public sancționat dovedit ulterior aplicării sancțiunii, prin îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, precum și prin respectarea normelor de conduită profesională, cu indicarea informațiilor relevante și/sau anexarea documentelor doveditoare.
Revocarea sancțiunii disciplinare poate fi dispusă doar dacă funcționarul public sancționat, din data începerii curgerii termenului de acțiune, nu a comis o nouă abatere disciplinară.
[Pct.69 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
Anexa nr.8 la Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009
REGULAMENTUL cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public
I.
Dispoziţii generale
1. Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public (în continuare – Regulament) este elaborat în temeiul alin.(9) art.34 al Legii nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
2. Evaluarea semestrială a performanţelor profesionale reprezintă procedura de personal prin care se determină nivelul de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate şi nivelul de manifestare a abilităţilor profesionale şi a caracteristicelor comportamentale (în continuare – nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare) de către funcţionarul public, în vederea aprecierii rezultatelor obţinute şi identificării necesităţilor de dezvoltare profesională.
3. Evaluarea performanţelor profesionale (în continuare – evaluarea) se aplică fiecărui funcţionar public, cu particularităţile prevăzute în Legea nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi în prezentul Regulament.
4. Evaluarea se realizează în conformitate cu următoarele principii de bază:
a) corelare cu performanța instituțională – evaluarea se realizează în corelare cu obiectivele stabilite și rezultatele obținute la nivelul subdiviziunii interne din care face parte funcționarul public și/sau, după caz, cu obiectivele instituționale și indicatorii de performanță instituțională, reflectând contribuția acestuia la îndeplinirea misiunii, obiectivelor și priorităților subdiviziunii și/sau ale autorității publice;
b) obiectivitate și transparență – evaluarea se realizează în mod imparțial și nediscriminatoriu, prin asigurarea unui tratament egal pentru toate persoanele implicate în procesul de evaluare, inclusiv cu respectarea principiului egalității între bărbați și femei; evaluarea se bazează pe criterii prestabilite, fapte constatate și argumente documentate, cu asigurarea accesului la documentele și la informațiile relevante care stau la baza procesului de evaluare; rezultatele evaluării trebuie să reflecte atât realizările și performanțele, cât și eventualele deficiențe sau nerealizări ale persoanei evaluate, asigurând astfel legitimitatea și credibilitatea procedurii de evaluare;
c) cooperare și comunicare continuă – asigurarea unui mediu cooperant și menținerea unor relații de comunicare deschisă și permanentă între toți factorii implicați în procesul de evaluare;
d) respectare a demnității – asigurarea unui mediu în care este respectată demnitatea fiecărui funcționar public și a unui climat liber de orice manifestare și formă de hărțuire, exploatare, umilire, dispreț, amenințare sau intimidare;
e) orientare spre dezvoltarea profesională – procesul de evaluare trebuie să contribuie la identificarea necesităților de dezvoltare ale funcționarului public și să sprijine elaborarea unor măsuri orientate spre îmbunătățirea continuă a competențelor și performanței acestuia în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
[Pct.4 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
5. În sensul prezentului Regulament se definesc următoarele noţiuni:
a) evaluator – persoană cu funcţie de conducere din cadrul subdiviziunii / autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public evaluat sau, după caz, care coordonează activitatea funcţionarului public respectiv;
b) contrasemnatar – funcţionar public ierarhic superior evaluatorului sau, după caz, persoana care exercită o funcţie de demnitate publică;
c) perioadă evaluată – perioada pentru care se face evaluarea funcţionarului public, cuprinsă între 1 ianuarie și 30 iunie (semestrul I) și 1 iulie și 31 decembrie (semestrul II);
d) perioadă de evaluare semestrială – perioada în care se implementează procedura de evaluare a funcţionarului public, cuprinsă între 15 decembrie și 25 ianuarie pentru semestrul II al anului precedent și între 15 iunie și 25 iulie pentru semestrul I al anului în curs.
[Pct.5 lit.d) modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
6. Evaluarea nu se realizează dacă funcționarul public și-a exercitat efectiv sarcinile și atribuțiile de serviciu în perioada evaluată mai puțin de 3 luni în funcția publică respectivă.
7. Evaluarea se face pe parcursul perioadei evaluate, dacă funcționarul public și-a exercitat efectiv sarcinile și atribuțiile de serviciu nu mai puțin de 3 luni în funcția publică respectivă, în următoarele cazuri:
a) dacă pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu al funcţionarului public evaluat încetează, se suspendă sau se modifică, în condiţiile legii. În acest caz funcţionarul public va fi evaluat, într-o perioadă de cel mult 14 zile, pentru perioada de pînă la încetarea, suspendarea sau modificarea raportului de serviciu. Calificativul de evaluare acordat se ia în considerare la evaluarea semestrială a acestuia;
b) dacă pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu sau, după caz, mandatul evaluatorului încetează, se suspendă sau se modifică, în condiţiile legii. În acest caz evaluatorul are obligaţia, în termen de cel mult 14 zile de pînă la încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu, să realizeze evaluarea funcţionarilor publici din subordine. Calificativul de evaluare acordat se ia în considerare la evaluarea semestrială a acestora.
8. În cazurile menționate în pct. 7, evaluatorul nou-numit, la acordarea calificativului de evaluare în cadrul procedurii de evaluare semestrială, ia în considerare informațiile consemnate și punctajul final acordat de evaluatorul precedent.
9. Dacă pe parcursul perioadei de evaluare raportul de serviciu al funcționarului public evaluat a fost suspendat în condițiile art. 52 lit. d), e) și g) și art. 53 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, procedura de evaluare se inițiază în cel mult 10 zile lucrătoare de la data reîncadrării în funcția publică. Aceeași procedură se aplică și în situația în care funcționarul public a absentat în perioada de evaluare din motive neimputabile acestuia.
Pentru cazurile de suspendare a raporturilor de serviciu specificate la art. 52, precum și în cazurile stipulate la art. 54 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, se aplică prevederile pct. 6 și 7.
10. Rezultatele evaluării se examinează la luarea deciziilor prevăzute la art. 34 alin. (7) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. După luarea deciziilor respective, rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale funcționarului public pot servi la luarea altor decizii similare doar în cadrul perioadelor ulterioare de evaluare.
11. Evaluarea se desfăşoară cu respectarea regimului juridic privind conflictul de interese.
II.
Factorii implicaţi în procesul de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarului public, atribuţiile şi obligaţiile acestora
12. Conducătorul autorității publice are următoarele atribuții și obligații:
a) asigură managementul eficient al performanței autorității publice prin analiza, monitorizarea și evaluarea performanței subdiviziunilor interne în raport cu performanța autorității publice.
b) aprobă obiectivele individuale de activitate și indicatorii de performanță individuală ai funcționarilor publici din cadrul autorității publice, cu excepția cazului stabilit la lit. c).
c) după caz, poate delega, prin act administrativ, competența de aprobare și/sau revizuire a obiectivelor individuale de activitate și a indicatorilor de performanță individuală secretarului general al ministerului, secretarului general al autorității publice autonome, funcționarului public de conducere de nivel superior din cadrul autorității publice autonome sau conducătorului adjunct/conducătorilor adjuncți pentru funcționarii publici din subdiviziunile interne din subordinea directă a acestuia/acestora;
[Pct.12 lit.c) în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
[Pct.12 lit.d) abrogată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
e) emite actul administrativ de stabilire a perioadei de evaluare, precum și a listei evaluatorilor și contrasemnatarilor identificați pentru fiecare funcționar public supus evaluării;
f) întocmește raportul de evaluare a funcționarului public de conducere de nivel superior, consultând în prealabil raportul de activitate al funcționarului public evaluat;
[Pct.12 lit.g) abrogată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
h) realizează interviul de evaluare cu funcționarul public de conducere de nivel superior evaluat;
[Pct.12 lit.h) modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
i) examinează contestațiile depuse de către funcționarii publici evaluați;
j) examinează informația referitoare la rezultatele evaluării funcționarilor publici din cadrul autorității publice, prezentată de subdiviziunea resurse umane, și ia decizii cu privire la îmbunătățirea implementării procesului de evaluare a performanțelor profesionale ale funcționarilor publici.
[Pct.12 lit.j) modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
[Pct.121 abrogat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
13. Comisia de evaluare a funcționarilor publici de conducere de nivel superior are următoarele atribuții și obligații:
a) examinează raportul de activitate al funcționarului public de conducere de nivel superior evaluat;
b) examinează raportul de evaluare al funcționarului public de conducere de nivel superior;
c) contrasemnează raportul de evaluare al funcționarului public de conducere de nivel superior, cu excepția cazurilor stabilite la pct. 50 și 51;
d) examinează solicitările funcționarului public de conducere de nivel superior evaluat referitoare la revizuirea calificativului de evaluare acordat de către evaluator;
e) realizează, după caz, interviul de evaluare al funcționarului public de conducere de nivel superior evaluat și întocmește fișa de evaluare a acestuia.
[Pct.13 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
14. Secretariatul comisiei de evaluare a funcţionarilor publici de conducere de nivel superior are următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) elaborează proiectul actului administrativ privind constituirea comisiei de evaluare;
b) colectează rapoartele de activitate, rapoartele de evaluare şi le transmite spre examinare membrilor comisiei de evaluare;
c) asistă comisia de evaluare în organizarea și desfășurarea procedurii de evaluare a funcționarilor publici de conducere de nivel superior, inclusiv, după caz, a interviului de evaluare, ca urmare a examinării solicitării de revizuire a calificativului de evaluare acordat, precum și la întocmirea fișei de evaluare;
[Pct.14 lit.c) în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
d) aduce la cunoştinţa funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat rezultatul examinării solicitării de revizuire a calificativului de evaluare, în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea acesteia;
e) transmite cîte o copie a fişei de evaluare funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat şi conducătorului direct al acestuia;
f) transmite subdiviziunii resurse umane raportul de activitate, raportul de evaluare şi, după caz, fişa de evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat, pentru a fi anexate la dosarul personal al acestuia;
[Pct.14 lit.f) modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
g) păstrează confidenţialitatea informaţiilor menţionate în rapoartele de activitate, rapoartele de evaluare şi fişele de evaluare.
15. Evaluatorul are următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) elaborează şi discută cu funcţionarul public evaluat obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă individuală pentru fiecare perioadă evaluată, asigurând corelarea acestora cu obiectivele subdiviziunii interne din care face parte funcționarul public sau, după caz, cu obiectivele instituționale și indicatorii de performanță instituțională;
[Pct.15 lit.a) modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
b) prezintă obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă individuală subdiviziunii resurse umane spre vizare;
c) monitorizează şi analizează îndeplinirea obiectivelor individuale de activitate de către funcţionarii publici din subordinea sa directă prin prisma indicatorilor de performanţă, în vederea revizuirii acestora, îmbunătăţirii performanţelor profesionale şi stabilirii sporului pentru performanță;
d) colectează informaţiile necesare privind rezultatele obţinute în perioada evaluată, luînd în considerare natura şi complexitatea sarcinilor, mediul de muncă, nivelul de manifestare a cunoştinţelor, abilităţilor profesionale şi experienţa profesională a funcţionarului public;
e) documentează în scris rezultatele funcţionarului public, dificultăţile întîmpinate de acesta în perioada evaluată şi orice alte observaţii pe care le consideră relevante;
f) completează fişa de evaluare a funcţionarului public evaluat;
g) realizează interviul de evaluare cu funcţionarul public evaluat;
h) identifică, în comun cu funcţionarul public evaluat, necesităţile de dezvoltare profesională şi le consemnează în fişa de evaluare, precum și, după caz, aprobă planul individual de dezvoltare profesională a funcționarului public;
i) acordă calificativul de evaluare;
j) transmite fişa de evaluare pentru contrasemnare;
k) transmite subdiviziunii resurse umane fişa de evaluare contrasemnată, îşi păstrează o copie a acesteia şi transmite o copie funcţionarului public evaluat;
l) după caz, desfăşoară procedura repetată de evaluare;
m) participă la examinarea contestaţiilor depuse de către funcţionarul public evaluat;
n) este responsabil de obiectivitatea şi imparţialitatea rezultatelor evaluării funcţionarilor publici din subordinea sa directă;
o) păstrează confidenţialitatea informaţiilor menţionate în fişa de evaluare şi celor discutate în timpul interviului de evaluare.
16. Contrasemnatarul are următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) verifică corectitudinea aplicării procedurii de evaluare a funcţionarilor publici evaluaţi ale căror fişe de evaluare le contrasemnează;
b) analizează fişa de evaluare şi verifică corectitudinea informaţiilor înscrise în aceasta;
c) verifică concordanța dintre performanța instituțională și/sau a subdiviziunii interne din care fac parte funcționarii publici evaluați și performanța individuală a acestora, ținând cont de contribuția concretă a fiecărui funcționar public evaluat;
[Pct.16 lit.c) în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
d) contrasemnează fişa de evaluare a funcţionarului public evaluat în cazul în care este de acord cu comentariile oferite şi calificativul de evaluare acordat;
e) identifică disensiunile dintre evaluator şi funcţionarul public, dacă acestea există, şi, după caz, decide asupra repetării procedurii de evaluare a funcţionarului public;
f) participă la examinarea contestaţiilor depuse de către funcţionarul public evaluat;
g) transmite evaluatorului fişa de evaluare contrasemnată;
h) păstrează confidenţialitatea informaţiilor înscrise în fişa de evaluare.
17. Subdiviziunea resurse umane are următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) elaborează proiectul actului administrativ de stabilire a perioadei de evaluare, a listei evaluatorilor şi contrasemnatarilor identificaţi pentru fiecare funcţionar public supus evaluării şi-i informează despre aceasta înainte de începerea perioadei de evaluare;
b) acordă conducătorului autorității publice/șefilor subdiviziunilor interne publică asistenţă metodologică şi informaţională privind stabilirea obiectivelor individuale de activitate şi a indicatorilor de performanţă, completarea fişei de evaluare, realizarea interviului de evaluare, precum şi oferă suportul necesar tuturor factorilor implicaţi în procesul de evaluare;
c) se expune asupra respectării corectitudinii stabilirii obiectivelor individuale de activitate şi indicatorilor de performanţă, precum şi a completării componentelor structurale ale fişei de evaluare;
d) vizează fişele de stabilire/revizuire a obiectivelor individuale de activitate şi indicatorilor de performanţă individuală ai funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice şi le transmite conducătorului autorităţii publice pentru aprobare sau, după caz, persoanei delegate conform pct. 12 lit. c);
[Pct.17 lit.d) modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
e) completează formularele din dosarul personal cu informaţiile/datele necesare privind rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici;
f) primeşte, după caz, rapoartele de activitate, rapoartele de evaluare şi fişele de evaluare ale funcţionarilor publici de conducere de nivel superior de la secretariatul comisiei de evaluare şi le anexează la dosarele personale ale acestora;
g) participă la examinarea contestaţiilor depuse de către funcţionarii publici evaluaţi;
h) elaborează şi prezintă conducătorului autorităţii publice informaţia referitor la rezultatele evaluării funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice, inclusiv formulează propuneri de îmbunătățire, la necesitate;
i) analizează și evaluează necesitățile de dezvoltare profesională a funcționarilor publici identificate în cadrul procedurii de evaluare sau, după caz, pe parcursul perioadei evaluate, le prioritizează în colaborare cu conducerea autorității publice, luându-le în considerare la elaborarea/revizuirea planului anual de dezvoltare profesională a personalului autorității publice;
j) păstrează confidenţialitatea informaţiilor înscrise în fişa de evaluare.
18. Funcţionarul public evaluat are următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) participă proactiv la stabilirea/revizuirea obiectivelor individuale de activitate şi indicatorilor de performanţă;
b) analizează şi îşi exprimă punctul de vedere în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor individuale de activitate şi stabilirea acestora pentru următoarea perioadă evaluată, iar la solicitarea evaluatorului, prezintă un raport de activitate pentru semestrul evaluat;
c) participă la interviul de evaluare;
d) întocmeşte raportul de activitate, conform pct.45 al prezentului Regulament;
e) după caz, prezintă dovezi ce confirmă îndeplinirea obiectivelor individuale de activitate şi comentează calificativul de evaluare acordat;
f) manifestă colaborare în procesul de evaluare;
g) participă la identificarea necesităţilor sale de dezvoltare profesională și, după caz, întocmește planul individual de dezvoltare profesională a funcționarului public;
h) ia cunoştinţă, prin semnătură, cu informaţiile înscrise în fişa de evaluare.
III.
Procesul de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarului public
Secţiunea 1
Stabilirea şi revizuirea obiectivelor individuale de activitate şi indicatorilor de performanţă
19. Obiectivele individuale de activitate reprezintă rezultate specifice, clar formulate, măsurabile și realizabile, stabilite pentru un funcționar public, care reflectă contribuția concretă a acestuia la atingerea obiectivelor și a indicatorilor subdiviziunii interne în care acesta își desfășoară activitatea și/sau autorității publice, precum și la îndeplinirea sarcinilor și atribuțiilor aferente funcției publice deținute.
[Pct.19 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
20. Obiectivele individuale de activitate se stabilesc semestrial pentru fiecare funcţionar public.
21. Fiecărui funcționar public i se stabilesc trei-cinci obiective individuale de activitate pentru perioada evaluată, cu nivel comparabil de complexitate.
Obiectivele individuale de activitate ale funcționarului public se stabilesc în corelare cu obiectivele și acțiunile stabilite la nivelul subdiviziunii interne în care își desfășoară activitatea și/sau cu obiectivele instituționale stabilite în planul de acțiuni al autorității publice, cu respectarea domeniilor de competență prevăzute în fișa postului.
La stabilirea obiectivelor individuale de activitate și a indicatorilor de performanță individuală, se iau în considerare obiectivele și indicatorii de performanță, precum şi metodologia de stabilire a acestora, prevăzute la art. 312 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat.
Pentru funcționarii publici din autoritățile publice centrale responsabili de elaborarea și/sau coordonarea elaborării politicilor publice, obiectivele individuale de activitate și indicatorii de performanță individuală sunt stabiliți luând în considerare și sarcinile prioritare definite în documentele de politici naționale, în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.
Funcționarilor publici care ocupă funcții publice cu același titlu în cadrul aceleiași subdiviziuni interne, cărora li se atribuie sarcini și atribuții prevăzute în fișa postului cu nivel comparabil de complexitate, li se stabilesc obiective individuale de activitate corespunzătoare unui nivel echivalent de complexitate.
[Pct.21 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
22. Obiectivele individuale de activitate trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) să fie specifice activităţilor ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, prevăzute în fişa postului, să fie concrete, clare şi bine definite;
b) să fie măsurabile – să aibă o formă concretă de realizare, să implice o finalitate, un rezultat măsurabil;
c) să reflecte semestrial termenele de realizare;
d) să fie realiste – să poată fi îndeplinite în termenele de realizare prevăzute şi cu resursele alocate;
e) să fie flexibile – să poată fi revizuite în funcţie de modificările intervenite în priorităţile autorităţii publice.
23. Pentru fiecare obiectiv individual de activitate se stabilesc cel puțin doi indicatori de performanță individuală, cu valori-țintă, care măsoară, în mod obiectiv și verificabil, gradul de realizare a acestuia din punctul de vedere al cantității, al calității și al termenului de execuție, de regulă, în corelare cu indicatorii stabiliți la nivelul subdiviziunii interne și/sau al autorității publice.
[Pct.23 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
24. Obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă individuală se elaborează de către evaluator în colaborare cu funcţionarul public evaluat şi se înscriu într-o fişă specială, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament.
25. Propunerile privind obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă individuală pentru următoarea perioadă evaluată se discută în timpul interviului de evaluare cu funcţionarul public evaluat.
26. Obiectivele individuale de activitate și indicatorii de performanță individuală pentru funcționarul public de conducere de nivel superior se discută într-o ședință special organizată în acest scop și se stabilesc de către conducătorul autorității publice în conformitate cu obiectivele instituționale și cu indicatorii de performanță instituțională stabiliți.
[Pct.26 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
27. Proiectul obiectivelor individuale de activitate şi indicatorilor de performanţă individuală se prezintă pentru vizare din cadrul autorităţii publice, care se expune asupra corectitudinii formulării obiectivelor individuale de activitate şi indicatorilor de performanţă individuală conform cerinţelor stipulate la pct.22 al prezentului Regulament.
28. După finalizarea acțiunilor specificate în pct. 24-27, obiectivele individuale de activitate și indicatorii de performanță individuală, luate la cunoștință prin semnătură de către evaluator și de către funcționarul public evaluat, vizate de către subdiviziunea resurse umane, se transmit spre aprobare conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei delegate conform pct. 12 lit. c).
[Pct.28 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
29. Pentru funcţionarul public care s-a încadrat în serviciul public pe parcursul perioadei evaluate obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă individuală se stabilesc în termen de pînă la 30 de zile de la data numirii în funcţia publică.
30. Pentru funcţionarul public care a finalizat perioada de probă, obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă individuală se stabilesc în termen de 30 de zile de la data confirmării în funcţia publică.
31. Obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă individuală pot fi revizuiţi trimestrial de către evaluator, în colaborare cu funcţionarul public evaluat, în următoarele situaţii:
a) acţiunile prioritare ale autorităţii publice şi/sau subdiviziunii interioare au suferit schimbări şi aceasta a influenţat modificarea sarcinilor şi atribuţiilor funcţionarului public evaluat;
b) structura organizatorică a autorităţii publice/structura subdiviziunii interioare a fost revizuită şi aceasta a influenţat modificarea sarcinilor şi atribuţiilor funcţionarului public evaluat;
c) alte cauze, circumstanţe obiective individuale de activitate apărute pe parcursul perioadei evaluate au făcut ca obiectivele individuale de activitate stabilite să fie nerealizabile din motive neimputabile funcţionarului public evaluat.
32. În situaţiile menţionate în pct.31 al prezentului Regulament, revizuirea obiectivelor individuale de activitate şi indicatorilor de performanţă individuală se face în termen de pînă la 30 de zile după producerea acestora.
33. Modificările se consemnează într-un proces-verbal semnat şi datat de către conducătorul autorităţii publice, luat la cunoştinţă de evaluator şi de funcţionarul public care urmează să fie evaluat.
Secţiunea 2
Criteriile de evaluare
34. Criteriile de evaluare reprezintă abilitățile profesionale și caracteristicile comportamentale/atitudinile necesare funcționarului public pentru a îndeplini în mod corespunzător obiectivele individuale de activitate și indicatorii de performanță individuală, precum și sarcinile și atribuțiile aferente funcției publice deținute.
[Pct.34 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
35. Pentru funcționarii publici de conducere de nivel superior se stabilesc următoarele criterii de evaluare, descrise în secțiunea 1 din anexa nr. 2 la prezentul Regulament:
a) leadership;
b) competență managerială;
c) eficiență personală;
d) eficiență interpersonală;
e) responsabilitate socială.
351. Pentru funcționarii publici de conducere se stabilesc următoarele criterii de evaluare, descrise în secțiunea 2 din anexa nr. 2 la prezentul Regulament:
a) competență managerială;
b) competență profesională;
c) activism și spirit de inițiativă;
d) eficiență personală;
e) eficiență interpersonală.
36. Pentru funcționarii publici de execuție se stabilesc următoarele criterii de evaluare, descrise în secțiunea 3 din anexa nr. 2 la prezentul Regulament:
a) competență profesională;
b) activism și spirit de inițiativă;
c) lucru în echipă;
d) eficiență personală;
e) eficiență interpersonală.
Secţiunea 3
Calificativele de evaluare
37. În urma evaluării, funcţionarului public evaluat i se acordă unul dintre următoarele calificative de evaluare: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” şi „nesatisfăcător”.
38. Fiecare obiectiv individual de activitate și criteriu de evaluare se apreciază cu punctaj de la 0 la 4, fără zecimi.
Evaluarea îndeplinirii obiectivelor individuale de activitate se realizează în baza indicatorilor de performanță individuală cu valori-țintă, care reflectă cantitatea și calitatea rezultatelor obținute, după cum urmează:
a) punctaj 0 – obiectivul individual de activitate nu a fost îndeplinit sau a fost îndeplinit insuficient (sub 20%);
b) punctaj 1 – obiectivul individual de activitate a fost îndeplinit parțial, în mică măsură (21-50%);
c) punctaj 2 – obiectivul individual de activitate a fost îndeplinit parțial (51-75%);
d) punctaj 3 – obiectivul individual de activitate a fost îndeplinit în mare măsură (76-95%);
e) punctaj 4 – obiectivul individual de activitate a fost îndeplinit în totalitate (96-100%).
Evaluatorul decide asupra punctajului acordat pentru îndeplinirea obiectivelor individuale de activitate, ținând seama de efortul depus de funcționarul public evaluat, de gradul de implicare, de factorii obiectivi și subiectivi care au influențat realizarea/nerealizarea acestora, care poate fi mai mare sau mai mic, chiar dacă proporția îndeplinirii obiectivelor individuale de activitate corespunde unui punctaj definit mai sus.
Aprecierea criteriului de evaluare are loc în baza descrierilor comportamentale aferente criteriului, după cum urmează:
a) punctaj 0 – nu corespunde/nu a manifestat comportamentul;
b) punctaj 1 – comportament manifestat într-o mică măsură;
c) punctaj 2 – comportament acceptabil;
d) punctaj 3 – comportament manifestat într-o mare măsură;
e) punctaj 4 – comportament manifestat.
39. Media aritmetică obţinută la evaluarea îndeplinirii obiectivelor individuale de activitate şi media aritmetică obţinută la aprecierea nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare se notează cu sutimi.
40. Calificativul de evaluare se stabilește în baza punctajului final, calculat din suma mediei aritmetice obținute la evaluarea îndeplinirii obiectivelor individuale de activitate înmulțite la 0,8 și a mediei aritmetice obținute la aprecierea nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare înmulțite la 0,2, după cum urmează:
a) punctaj obținut între 3,76 și 4,00 – „foarte bine”: performanța manifestată de funcționarul public necesită o apreciere specială, deoarece se situează semnificativ peste limitele superioare ale standardelor;
b) punctaj obținut între 3,01 și 3,75 – „bine”: performanța manifestată de funcționarul public se situează în limitele superioare ale standardelor stabilite;
c) punctaj obținut între 1,76 și 3,00 – „satisfăcător”: performanța manifestată de funcționarul public este la nivelul minim sau puțin deasupra standardelor stabilite; acesta este nivelul minim acceptabil al performanței care trebuie atins de funcționarul public la nivelul funcției deținute;
d) punctaj obținut între 0,00 și 1,75 – „nesatisfăcător”: performanța manifestată de funcționarul public este cu mult sub standardele stabilite.
Secţiunea 4
Procedura de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarului public de conducere de nivel superior
41. Evaluarea funcționarilor publici de conducere de nivel superior specificați la art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se efectuează de către o comisie de evaluare, ai cărei membri sunt desemnați de către Prim-ministru și este constituită din 5 membri și 2 membri supleanți. Componența comisiei de evaluare este constituită din secretari generali adjuncți ai Guvernului, un secretar de stat al Guvernului, un funcționar public de conducere din cadrul subdiviziunii managementul funcției publice și un funcționar public de conducere din cadrul subdiviziunii juridice din cadrul Cancelariei de Stat. În calitate de președinte al comisiei de evaluare este numit unul dintre secretarii generali adjuncți ai Guvernului.
La necesitate, Prim-ministrul dispune de dreptul de modificare, prin act administrativ, a componenței comisiei de evaluare.
42. Secretariatul comisiei de evaluare specificată la pct.41 este asigurat de subdiviziunea resurse umane al Cancelariei de Stat.
43. Evaluarea funcţionarilor publici de conducere de nivel superior specificaţi la lit.d) alin.(2) art.8 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public se efectuează de comisiile de evaluare instituite de conducătorii autorităţilor publice respective.
Comisiile de evaluare specificate la pct.41 şi 43 ale prezentului Regulament se constituie pentru o perioadă nu mai mare de 4 ani. În caz de eliberare a membrilor comisiei de evaluare pe parcursul perioadei stabilite, atribuţiile acestora vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcţiile respective, fără emiterea unui nou act administrativ.
Conducătorul autorității publice nu poate fi președintele comisiei de evaluare a funcționarului public de conducere de nivel superior.
44. Procedura de evaluare a funcționarului public de conducere de nivel superior se realizează în câteva etape:
a) întocmirea raportului de activitate de către funcționarul public de conducere de nivel superior evaluat;
b) întocmirea raportului de evaluare de către persoana cu funcție de demnitate publică;
c) realizarea interviului de evaluare dintre persoana cu funcție de demnitate publică care a întocmit raportul de evaluare și funcționarul public de conducere de nivel superior evaluat;
d) contrasemnarea raportului de evaluare de către comisia de evaluare;
e) după caz, realizarea interviului dintre comisia de evaluare cu funcționarul public de conducere de nivel superior evaluat în condițiile pct. 51, cu întocmirea fișei de evaluare de către comisia de evaluare.
Competența de completare a raportului de activitate, a raportului de evaluare și a fișei de evaluare nu poate fi delegată altor persoane sau subdiviziunilor interne din cadrul autorității publice, nici subdiviziunii resurse umane.
În situația în care funcția de conducător al autorității publice în care activează funcționarul public de conducere de nivel superior evaluat este vacantă sau temporar vacantă ori este ocupată de un funcționar public de conducere de nivel superior, raportul de evaluare se completează de către persoana cu funcție de demnitate publică desemnată, în funcție de domeniile de competență și de relațiile de subordonare din autoritatea publică ierarhică superioară.
[Pct.44 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
45. Funcţionarul public de conducere de nivel superior evaluat întocmeşte un raport de activitate pentru perioada evaluată, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament şi îl transmite conducătorului autorităţii publice.
Raportul de activitate conține informații despre gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate prin prisma indicatorilor de performanță individuală cu valori-țintă, rezultatele-cheie obținute din perspectiva eficacității și eficienței organizaționale, lecțiile învățate, precum și măsurile de intervenție propuse pentru îmbunătățirea proceselor interne și a performanței organizaționale. Funcționarul public poate completa raportul de activitate și cu alte informații-cheie pe care le consideră relevante.
46. Persoana care exercită funcţie de demnitate publică, întocmeşte un raport de evaluare a activităţii funcționarului public de conducere de nivel superior evaluat, conform anexei nr.4 la prezentul Regulament.
Raportul de evaluare conţine informaţii despre nivelul şi modul de îndeplinire a obiectivelor individuale, a obiectivelor individuale de activitate şi a rezultatelor obţinute de subdiviziunile interioare conduse şi/sau de instituţiile din subordine, de a căror activitate este direct responsabil funcţionarul public evaluat, despre aprecierea nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare, precum şi propuneri privind acordarea calificativului de evaluare.
[Pct.46 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
47. Raportul de evaluare și proiectul fișei de stabilire a obiectivelor individuale de activitate și a indicatorilor de performanță individuală pentru perioada următoare de evaluare sunt aduse la cunoștința funcționarului public evaluat cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data desfășurării interviului de evaluare.
Interviul de evaluare cu funcționarul public de conducere de nivel superior reprezintă o discuție cu evaluatorul, prin care se oferă o reacție de răspuns privind rezultatele obținute, corelate cu performanța autorității publice și/sau cu gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță instituțională, în domeniile de competență. Scopul interviului de evaluare constă în evidențierea rezultatelor-cheie, clarificarea așteptărilor, identificarea soluțiilor sistemice și tactice pentru depășirea dificultăților/barierelor care influențează negativ performanța autorității publice, precum și în discutarea obiectivelor individuale de activitate propuse pentru următoarea perioadă de evaluare.
[Pct.47 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
471. Raportul de evaluare, după caz, definitivat în urma interviului de evaluare, este adus la cunoștința funcționarului public evaluat cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data desfășurării ședinței comisiei de evaluare.
În cazul în care funcționarul public evaluat consideră că aprecierile consemnate în raportul de evaluare nu corespund realității, acesta poate solicita comisiei de evaluare revizuirea calificativului de evaluare acordat, cu menționarea dezacordului și solicitarea revizuirii calificativului de evaluare în compartimentul „Comentariile funcționarului public evaluat” în termen de trei zile lucrătoare de la data primirii raportului de evaluare definitivat.
[Pct.471 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
48. Secretariatul comisiei de evaluare transmite raportul de evaluare şi raportul de activitate membrilor comisiei de evaluare cu cel puţin 3 zile lucrătoare pînă la data desfăşurării şedinţei comisiei de evaluare.
49. Comisia de evaluare contrasemnează raportul de evaluare după examinarea raportului de activitate al funcționarului public evaluat.
[Pct.49 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
50. În caz de necesitate, comisia de evaluare poate solicita funcționarului public de conducere de nivel superior evaluat, persoanei cu funcție de demnitate publică din autoritatea publică în care activează funcționarul public evaluat sau din autoritatea publică ierarhic superioară furnizarea oricăror informații suplimentare privind activitatea acestuia în perioada evaluată.
Dacă informațiile din raportul de evaluare sau cele din raportul de activitate al funcționarului public de conducere de nivel superior nu sunt veridice și/sau fundamentate suficient, comisia returnează documentele respective pentru a fi completate în mod corespunzător.
[Pct.50 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
51. Interviul dintre comisia de evaluare și funcționarul public de conducere de nivel superior este obligatoriu în cazul în care:
a) informațiile referitoare la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate cuprinse în raportul de activitate al funcționarului public de conducere de nivel superior și în raportul de evaluare diferă;
b) funcționarul public de conducere de nivel superior consideră că aprecierile consemnate în raportul de evaluare nu corespund realității și solicită revizuirea calificativului;
c) raportul de evaluare nu a fost întocmit din motive neimputabile funcționarului public evaluat.
[Pct.51 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
52. În cazul în care comisia de evaluare a organizat interviul de evaluare în condițiile pct. 51, rezultatele evaluării se consemnează în fișa de evaluare a funcționarului public de conducere de nivel superior, conform anexei nr. 5 la prezentul Regulament.
Fişa de evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior conţine informaţii despre rezultatele evaluării şi calificativul de evaluare acordat.
Prin decizia sa motivată, comisia de evaluare poate acorda un calificativ final de evaluare diferit de calificativul de evaluare acordat de către evaluator. În acest caz, la fișa de evaluare se anexează în mod obligatoriu documente justificative, care argumentează modificarea calificativului de evaluare.
[Pct.52 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
53. Raportul de evaluare contrasemnat de către comisia de evaluare sau, după caz, fișa de evaluare, se aduce la cunoștința funcționarului public evaluat în termen de cel mult trei zile lucrătoare de la data întocmirii acestuia/acesteia.
[Pct.53 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
54. Raportul de evaluare contrasemnat de către comisia de evaluare sau, după caz, fișa de evaluare se păstrează în dosarul personal al funcționarului public evaluat, iar secretariatul comisiei de evaluare transmite câte un exemplar sau, după caz, o copie a acestuia/acesteia funcționarului public evaluat și conducătorului autorității publice.
[Pct.54 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
[Pct.55 abrogat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
[Pct.56 abrogat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
[Pct.57 abrogat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
[Pct.58 abrogat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
59. Dacă funcţionarul public evaluat este nemulţumit de calificativul acordat de comisia de evaluare, îl poate contesta în instanța de judecată, conform prevederilor Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.
Secţiunea 5
Procedura de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarului public de conducere şi de execuţie
60. Procedura de evaluare a funcționarului public de conducere și de execuție se realizează în trei etape:
a) completarea fișei de evaluare;
b) realizarea interviului de evaluare;
c) contrasemnarea fișei de evaluare.
601. După finalizarea etapelor indicate la pct. 60, se desfășoară, după caz:
a) repetarea procedurii de evaluare;
b) contestarea calificativului de evaluare la conducătorul autorității publice;
c) contestarea actului administrativ defavorabil privind acordarea calificativului de evaluare în instanța de judecată, conform prevederilor Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.
61. Fişa de evaluare a funcţionarului public de conducere şi de execuţie conţine informaţii despre nivelul şi modul de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate prin prisma indicatorilor de performanţă, manifestarea criteriilor de evaluare, necesităţile de dezvoltare profesională, precum şi calificativul de evaluare acordat.
62. Fişa de evaluare se completează de către evaluator care este:
a) persoana care exercită funcţie de demnitate publică, pentru funcţionarii publici din subordinea directă a acestuia;
b) funcţionarul public de conducere de nivel superior, pentru funcţionarii publici de conducere şi de execuţie din subordinea directă a acestuia;
c) funcţionarul public de conducere ierarhic superior, potrivit structurii organizatorice a autorităţii publice, pentru funcţionarul public de conducere din subordinea directă a acestuia;
d) funcţionarul public de conducere, pentru funcţionarul public de execuţie a cărui activitate o coordonează;
e) preşedintele raionului, în baza deciziei consiliului raional, pentru secretarul consiliului raional;
f) primarul, în baza deciziei consiliului local, pentru secretarul consiliului satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului).
g) adjunctul funcţionarului public cu rol de evaluator, în cazul în care acesta din urmă este funcţionar public debutant, la evaluarea semestrială i s-a acordat calificativul de evaluare „nesatisfăcător” sau nu a realizat obligaţiile specificate la pct.7 lit.b) - pentru funcţionarii publici de conducere şi de execuţie din subordinea directă a acestuia;
h) adjunctul demnitarului cu rol de evaluator, în cazul în care acesta din urmă nu a realizat obligaţiile specificate la pct.7 lit.b) - pentru funcţionarii publici de conducere şi de execuţie din subordinea directă a acestuia.
Competența de completare a fișei de evaluare nu poate fi delegată altor persoane sau subdiviziunilor interne din cadrul autorității publice, inclusiv subdiviziunii resurse umane.
63. Fişa de evaluare se completează conform anexei nr.6 la prezentul Regulament – pentru funcţionarul public de conducere, şi anexei nr.7 la prezentul Regulament – pentru funcţionarul public de execuţie.
64. Evaluatorul apreciază nivelul şi modul de îndeplinire a fiecărui obiectiv individual de activitate în baza indicatorilor de performanţă, de manifestare a criteriilor de evaluare şi propune calificativul de evaluare.
65. Evaluatorul identifică, în comun cu funcţionarul public evaluat, necesităţile de dezvoltare profesională ale acestuia pentru următoarea perioadă evaluată şi le consemnează în fişa de evaluare.
66. Fișa de evaluare și proiectul fișei de stabilire a obiectivelor individuale de activitate și a indicatorilor de performanță individuală propus de evaluator pentru următoarea perioadă evaluată se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat, prin intermediul mijloacelor electronice, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data realizării interviului de evaluare.
[Pct.66 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
67. Funcţionarul public evaluat analizează informaţiile expuse în fişa de evaluare şi se pregăteşte pentru interviul de evaluare, în cadrul căruia îşi exprimă punctul său de vedere privind îndeplinirea obiectivelor individuale de activitate şi manifestarea criteriilor de evaluare, precum şi opinia cu privire la obiectivele individuale de activitate propuse pentru următoarea perioadă evaluată.
68. Interviul de evaluare reprezintă o discuție dintre evaluator și funcționarul public evaluat, prin care se expun opiniile argumentate cu privire la rezultatele obținute și performanța acestuia în cadrul autorității publice, se identifică oportunitățile de creștere profesională și, după caz, se stabilesc obiectivele individuale de activitate pentru următoarea perioadă de evaluare.
În cazul în care evaluatorul sau funcționarul public evaluat, din motive întemeiate, nu poate participa fizic la interviu, acesta se poate desfășura, de comun acord, prin intermediul mijloacelor video de comunicare electronică, cu indicarea acestui fapt în fișa de evaluare.
Interviul de evaluare se desfășoară în perioada de evaluare, dar nu mai târziu de 15 ianuarie – pentru semestrul II al anului precedent, și 15 iulie – pentru semestrul I al anului în curs.
[Pct.68 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
69. Scopul interviului de evaluare constă în discutarea, într-un mod structurat și obiectiv individual de activitate, a subiectelor privind:
a) rezultatele obţinute de funcţionarul public comparate cu obiectivele individuale de activitate stabilite, punctele forte și punctele slabe ale funcționarului public evaluat;
b) nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare;
c) calificativul de evaluare propus de evaluator;
d) dificultăţile, barierele şi riscurile care au influenţat performanţa funcţionarului public;
e) comentariile menţionate de evaluator în fişa de evaluare;
f) obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă pentru următoarea perioadă evaluată;
g) competențele profesionale manifestate și necesitățile de dezvoltare profesională
70. În urma discuţiei şi argumentelor oferite de către funcţionarul public evaluat, evaluatorul poate schimba punctajul stabilit pentru îndeplinirea obiectivelor individuale de activitate şi/sau nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare.
71. Evaluatorul, în decurs de 3 zile lucrătoare de la realizarea interviului de evaluare, definitivează fișa de evaluare, acordă calificativul de evaluare, după care transmite fișa de evaluare funcționarului public evaluat pentru a-și expune comentariile sale.
În fișa de evaluare evaluatorul consemnează rezultatele funcționarului public, ținând seama de efortul depus de funcționarul public evaluat, de gradul de implicare, de dificultățile obiective individuale de activitate întâmpinate de acesta în perioada evaluată, și prezintă argumentele pe care le consideră relevante, completând compartimentele „Comentarii” și „Comentariile evaluatorului privind rezultatele evaluării funcționarului public” din fișa de evaluare.
În cazul acordării calificativului de evaluare „nesatisfăcător”, evaluatorul va menționa, în compartimentul „Comentariile evaluatorului privind rezultatele evaluării funcționarului public” din fișa de evaluare, acțiunile/măsurile întreprinse pentru remedierea slabei performanțe manifestate de funcționarul public în cadrul perioadei evaluate.
72. Funcţionarul public evaluat îşi expune comentariile proprii privind orice aspect relevant procesului şi procedurii de evaluare, inclusiv acordul sau dezacordul cu calificativul de evaluare, în fişa de evaluare, la compartimentul „Comentariile funcţionarului public evaluat”, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea fişei de evaluare definitivată.
73. Evaluatorul şi funcţionarul public evaluat pot să anexeze la fişa de evaluare documente/materiale relevante procesului, procedurii şi rezultatelor evaluării. În cazul acordării calificativului de evaluare „nesatisfăcător”, evaluatorul anexează la fișa de evaluare documentele/materialele relevante acumulate pe parcursul perioadei evaluate.
74. După completarea şi semnarea fişei de evaluare de către evaluator şi funcţionarul public evaluat, evaluatorul transmite fişa de evaluare la contrasemnatar în decurs de cel mult 6 zile lucrătoare de la realizarea interviului de evaluare.
75. Fişa de evaluare se prezintă pentru contrasemnare funcţionarului public ierarhic superior evaluatorului, iar în lipsa acestuia – persoanei care exercită funcţie de demnitate publică.
76. În situaţia în care evaluatorul este persoană care exercită funcţie de demnitate publică, fişa de evaluare nu se contrasemnează.
77. Contrasemnatarul examinează fişa de evaluare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia și o semnează dacă este de acord cu rezultatele evaluării.
[Pct.77 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
78. Contrasemnatarul poate să solicite repetarea procedurii de evaluare, în cazul în care consideră că:
a) aprecierile consemnate în fişa de evaluare de către evaluator nu corespund realităţii;
b) procedura şi cerinţele stabilite de lege şi de prezentul Regulament nu au fost respectate;
c) comentariile oferite de către funcţionarul public evaluat privind dezacordul cu consemnările înscrise în fişa de evaluare sînt argumentate.
79. În cazurile prevăzute la pct. 78, contrasemnatarul care decide asupra repetării procedurii de evaluare nu semnează fișa de evaluare. În această situație, contrasemnatarul anexează la fișa de evaluare un document, semnat electronic, prin care:
a) comunică în mod expres decizia privind repetarea procedurii de evaluare;
b) formulează observațiile proprii referitoare la compartimentele din fișa de evaluare care necesită a fi reexaminate;
c) transmite documentul evaluatorului pentru repetarea procedurii de evaluare.
[Pct.79 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
80. Procedura repetată de evaluare se realizează în termen de 20 de zile lucrătoare de la data luării deciziei respective.
81. În cadrul procedurii repetate de evaluare, evaluatorul analizează observațiile formulate de către contrasemnatar şi reexaminează conţinutul fişei de evaluare la compartimentele menţionate de către contrasemnatar.
[Pct.81 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
82. În cazul procedurii repetate de evaluare, evaluatorul completează o altă fişă, numită fişa de reevaluare, care are aceeaşi structură ca şi fişa de evaluare și o prezintă contrasemnatarului spre examinare și contrasemnare.
[Pct.82 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
83. În cazul în care rezultatele procedurii repetate de evaluare au rămas neschimbate, contrasemnatarul decide asupra calificativului final de evaluare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii fişei de reevaluare. În această situație, contrasemnatarul nu semnează fișa de reevaluare, ci anexează la aceasta un document semnat electronic, prin care comunică în mod expres decizia sa privind punctajul și calificativul final de evaluare, însoțită de observațiile și argumentele corespunzătoare.
[Pct.83 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
84. Fişa de evaluare, după caz, şi fişa de reevaluare, semnată de către contrasemnatar, care conţine calificativul de evaluare, după caz, calificativul final de evaluare, se aduce la cunoştinţa funcţionarului public prin semnarea acesteia în mod obligatoriu.
[Pct.84 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
85. Funcţionarul public care nu este de acord cu rezultatul evaluării poate să îl conteste la conducătorul autorităţii publice, în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă.
86. Conducătorul autorităţii publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii contestaţiei, o va examina în comun cu evaluatorul, contrasemnatarul, funcţionarul public evaluat şi subdiviziunea resurse umane.
87. În cazul în care evaluatorul este persoană care exercită o funcţie de demnitate publică, la solicitarea funcţionarului public evaluat, conducătorul autorităţii publice creează, pentru fiecare caz în parte, un grup de contestare, constituit din minimum 3 membri, care va examina contestaţia depusă.
Rezultatele contestaţiei cu privire la calificativul final de evaluare se consemnează într-un proces-verbal datat şi semnat de toţi membrii grupului de contestare. Calitatea de membru o pot avea:
[Pct.87 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
a) funcţionari publici de conducere sau de execuţie care au avut tangenţe directe şi frecvente cu activitatea funcţionarului public evaluat din cadrul autorității publice;
[Pct.87 lit.a) modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
b) şeful subdiviziunii resurse umane/responsabilul de resurse umane;
c) consilieri ai consiliului raional/municipal sau local pentru secretarul consiliului raional/municipal sau local;
d) un reprezentant al organului sindical din autoritatea publică respectivă sau - în cazul în care în autoritatea publică respectivă nu există organ sindical – un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici;
[Pct.87 lit.e) abrogată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
88. Rezultatul contestaţiei se comunică în scris funcţionarului public în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea contestaţiei.
89. Funcţionarul public nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei se poate adresa instanței de judecată, conform prevederilor Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.
90. Subdiviziunea resurse umane, în termen de 10 zile lucrătoare de la finalizarea perioadei de evaluare, va elabora şi va prezenta conducătorului autorităţii o notă informativă referitor la rezultatele evaluării funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice pentru perioada evaluată, care va include şi rezultatele evaluării performanţelor desfăşurate pe parcursul anului.
IV.
Identificarea necesităţilor de dezvoltare profesională
91. În cadrul procedurii de evaluare, evaluatorul, în comun cu funcţionarul public, identifică necesităţile de dezvoltare profesională a acestuia, pe care le consemnează în fişa de evaluare. Șefii de subdiviziuni elaborează, în baza necesităților de dezvoltare profesională identificate, solicitări privind subiectele/tematicile pentru activitățile de instruire internă și externă și le prezintă subdiviziunii resurse umane.
92. Subdiviziunea resurse umane analizează, evaluează și sistematizează informațiile cu privire la necesitățile de dezvoltare profesională ale funcționarilor publici, înscrise în solicitările privind subiectele/tematicile pentru activitățile de instruire internă și externă. Aceste informații sunt folosite la elaborarea/revizuirea planului anual de dezvoltare profesională a funcționarilor publici din cadrul autorității publice, conform priorităților identificate.
921. În cazul funcționarului public căruia i s-a acordat calificativul de evaluare „satisfăcător” preponderent din cauza manifestării insuficiente a unor cunoștințe și/sau abilități profesionale necesare pentru îndeplinirea obiectivelor individuale de activitate, în vederea îmbunătățirii performanțelor profesionale individuale, se întocmește planul individual de dezvoltare profesională, conform anexei nr. 8 la prezentul Regulament.
Planul individual de dezvoltare profesională este elaborat de către titularul funcției publice, în coordonare cu evaluatorul, în urma unei discuții de prioritizare a necesităților de dezvoltare și clarificare a așteptărilor, și se aprobă de funcționarul public de conducere de nivel superior (în cazul ministerelor – de secretarul general) sau, după caz, de adjunctul conducătorului autorității publice în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea procedurii de evaluare a performanțelor profesionale individuale.
Subdiviziunea resurse umane vizează planul individual de dezvoltare profesională a funcționarului public și acordă asistența metodologică necesară.
Planul individual de dezvoltare profesională se elaborează pentru un termen de la 6 la 12 luni, cu utilizarea mijloacelor financiare în condițiile specificate la pct. 21 din Regulamentul cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcționarilor publici.
93. Toate documentele aferente administrării procedurii de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarului public sînt păstrate într-o mapă specială, gestionată de către subdiviziunea resurse umane. Acestea se păstrează timp de 3 ani de către subdiviziunea resurse umane, ulterior fiind transmise în arhiva autorităţii publice.
anexa nr.1
[Anexa nr.1 modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
anexa nr.2
anexa nr.3
[Anexa nr.3 modificată prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
anexa nr. 4
[Anexa nr.4 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
anexa nr. 5
[Anexa nr.5 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
anexa nr. 6
[Anexa nr.6 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
anexa nr. 7
[Anexa nr.7 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
anexa nr. 8
Anexa nr.9 la Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009
REGULAMENTUL-CADRU al subdiviziunii resurse umane din autoritatea publică
I.
Dispoziţii generale
1. Regulamentul-cadru al subdiviziunii resurse umane din autoritatea publică (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile art.12 alin.(3) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a subdiviziunii resurse umane din cadrul autorităţii publice.
2. Subdiviziunea resurse umane se subordonează direct conducătorului autorității publice sau secretarului general al ministerului și poate avea statut de direcție generală, direcție, secție sau serviciu, în conformitate cu normele stabilite de legislație.
[Pct.2 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
3. În cazul în care efectivul-limită al autorităţilor administrative din subordinea ministerelor şi din subordinea altor autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului este mai mic de 50 de unităţi de personal, la decizia conducerii ministerului sau a conducătorului altor autorităţi administrative centrale din subordinea Guvernului, atribuțiile în domeniul resurselor umane sînt exercitate de către organul ierarhic superior.
4. Subdiviziunea resurse umane îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu subdiviziunile structurale ale autorităţii publice, cu organele administrative/instituţiile din subordine, cu serviciile publice desconcentrate şi/sau descentralizate.
5. Modul de organizare şi funcţionare a subdiviziunii resurse umane se stabileşte prin regulamentul acesteia, elaborat în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi aprobat de conducătorul autorităţii publice.
6. Subdiviziunea resurse umane îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor legalităţii, profesionalismului şi imparţialităţii.
II.
Misiunea, funcţiile şi atribuţiile de bază ale subdiviziunii resurse umane
7. Subdiviziunea resurse umane are misiunea de a contribui la realizarea misiunii și a obiectivelor strategice ale autorităţii publice prin promovarea şi implementarea unui management eficient al resurselor umane în cadrul autorităţii publice.
8. Subdiviziunea resurse umane are următoarele funcții de bază:
1) administrarea personalului prin planificarea, coordonarea, organizarea, desfășurarea, monitorizarea, evaluarea și raportarea implementării în autoritatea publică a politicii în domeniul serviciului public și a procedurilor de personal;
2) acordarea asistenței informaționale și metodologice personalului din cadrul autorității publice în domeniul managementului funcției publice și al funcționarilor publici;
3) promovarea și cultivarea unui climat psihosocial favorabil în cadrul autorității publice, prin consolidarea unei culturi organizaționale fundamentate pe respectarea valorilor umane universale, aplicarea principiilor managementului participativ, orientarea către performanță instituțională și dezvoltarea unor relații de muncă caracterizate prin respect, cooperare și profesionalism;
4) evidența datelor și documentelor cu privire la personalul autorității publice.
[Pct.8 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
9. Atribuțiile de bază ale subdiviziunii resurse umane sunt:
1) administrarea personalului prin planificarea, coordonarea, organizarea, desfășurarea, monitorizarea, evaluarea și raportarea implementării în autoritatea publică a politicii în domeniul serviciului public și a procedurilor de personal:
a) planificarea, proiectarea și organizarea funcțiilor publice/posturilor:
participă la elaborarea documentelor strategice instituționale (strategii, planuri de dezvoltare), în special în ceea ce privește stabilirea obiectivelor instituționale, acțiunilor și indicatorilor de performanță instituțională referitoare la managementul resurselor umane și dezvoltarea capitalului uman al autorității publice;
participă la elaborarea/actualizarea regulamentului de organizare și funcționare a autorității publice, a regulamentului intern al autorității publice; elaborează regulamentul de organizare și funcționare a subdiviziunii resurse umane;
participă activ la proiectarea structurii organizatorice a autorității publice și a subdiviziunilor interne, în acord cu principiile eficienței, flexibilității și adaptabilității instituționale;
planifică/estimează necesarul de personal în baza analizei capacității instituționale, a tendințelor demografice și a nevoilor viitoare de competențe, sistematizează solicitările din partea șefilor subdiviziunilor interne și întocmește proiectul planului anual de ocupare a funcțiilor publice în colaborare cu subdiviziunea cu atribuții în domeniul financiar;
completează statul de personal, asigurând conformitatea cu structura organizatorică și efectivul-limită ale autorității publice;
proiectează și reproiectează funcțiile și posturile în conformitate cu evoluția rolurilor instituționale și cu digitalizarea serviciilor publice, în colaborare cu șefii de subdiviziuni;
coordonează procesul de elaborare, validare și actualizare a fișelor de post pentru diferite categorii de funcții/posturi, incluzând cerințele de competențe (cunoștințe, abilități, atitudini/comportamente) față de titularul funcției/postului, precum și vizarea acestora;
b) asigurarea necesarului de personal:
participă activ la promovarea imaginii autorității publice ca angajator atractiv, inclusiv prin canale digitale și parteneriate cu instituții de învățământ și alte instituții relevante;
organizează și participă la desfășurarea/realizarea procedurilor cu privire la ocuparea funcțiilor, ținând cont de planul anual de ocupare a funcțiilor publice, asigurând respectarea principiilor meritocrației, transparenței și egalității de șanse;
organizează și coordonează procesul de desfășurare a perioadei de probă a funcționarilor publici debutanți și procesul de integrare socioprofesională a noilor angajați, prin sesiuni de orientare și sprijin din partea personalului din cadrul subdiviziunii resurse umane și/sau mentori;
elaborează și actualizează lista persoanelor incluse în corpul de rezervă al funcționarilor publici din cadrul autorității publice;
organizează și coordonează desfășurarea stagiilor plătite, ca instrument de atragere a tinerilor specialiști în serviciul public;
elaborează și actualizează Ghidul noului angajat, un document accesibil și prietenos, care sintetizează principalele norme, politici și proceduri, drepturi, responsabilități și bune practici relevante pentru procesul de integrare socioprofesională a noilor angajați;
monitorizează nivelul de adaptare și satisfacție a noilor angajați, propunând măsuri pentru îmbunătățirea experienței de integrare în cadrul autorității publice;
c) dezvoltarea profesională a personalului:
elaborează, în baza identificării, evaluării și prioritizării necesităților de instruire, planul anual de dezvoltare profesională a personalului și asigură organizarea, coordonarea și monitorizarea implementării acestuia;
coordonează procesul de elaborare și aprobare a planurilor individuale de dezvoltare profesională a funcționarilor publici în condițiile Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public şi ale Regulamentului cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcționarilor publici, le vizează şi acordă asistența metodologică necesară în procesul de elaborare și aplicare;
organizează sesiuni de instruire și/sau informare pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale membrilor comisiei de concurs în vederea aplicării corecte a procedurii de ocupare a funcţiei publice vacante;
colectează şi generalizează propunerile prezentate de șefii subdiviziunilor interne referitoare la necesitățile de instruire, conform pct. 381 din Regulamentul cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici, precum şi întocmește nota informativă pentru conducătorul autorităţii publice şi funcționarul public de conducere de nivel superior (în cazul ministerelor – secretarul general) sau, după caz, pentru adjunctul conducătorului autorității publice, care include și estimarea resurselor necesare;
participă la organizarea şi desfășurarea procedurilor de achiziție a serviciilor de instruire (inclusiv concursuri sau negocieri directe), precum și la stabilirea condițiilor de desfășurare a programelor/activităților de instruire;
încurajează învățarea continuă prin diverse forme (cursuri, mentorat, consiliere, îndrumare, platforme online etc.);
evaluează rezultatele şi impactul instruirii asupra performanței instituționale și individuale în colaborare cu șefii de subdiviziuni interne, prin metode calitative și cantitative, corelând activitățile de formare/dezvoltare profesională cu obiectivele subdiviziunii și/sau instituționale și creșterea capacității administrative;
d) evaluarea performanțelor profesionale:
coordonează și monitorizează implementarea procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, asigurând conformitatea cu reglementările legale și metodologice în domeniu;
examinează și vizează obiectivele individuale de activitate și indicatorii de performanță individuală propuși pentru funcționarii publici, oferind sprijin metodologic pentru formularea acestora în mod clar, măsurabil și orientat spre rezultate;
promovează dezvoltarea unei culturi organizaționale axate pe îmbunătățirea continuă a performanței, prin utilizarea feedbackului constructiv și corelarea procesului de evaluare cu planificarea dezvoltării profesionale;
contribuie la analiza comparativă a rezultatelor evaluării, în vederea identificării ariilor de risc, a nevoilor de dezvoltare și a potențialului de mobilitate internă sau avansare în carieră;
participă, în condițiile legii, la examinarea contestațiilor depuse de angajați în domeniul managementului resurselor umane, în mod special în ceea ce privește rezultatele evaluării performanței și alte decizii cu impact asupra parcursului profesional;
colaborează cu conducerea autorității publice la ajustarea practicilor interne privind performanța, pe baza rezultatelor și recomandărilor generate în urma procesului de evaluare;
e) managementul carierei și succesiunii:
dezvoltă politici interne și instrumente pentru gestionarea carierei funcționarilor publici (mobilitate internă, promovare, dezvoltare pe termen lung);
identifică funcții critice și angajați cu potențial de creștere pentru asigurarea continuității instituționale;
la solicitarea conducerii autorității publice, implementează planuri de succesiune pentru funcțiile de conducere și conducere de nivel superior;
2) acordarea asistenței informaționale și metodologice personalului autorităţii publice:
a) acordă asistență informațională și metodologică în aplicarea procedurilor de personal şi a prevederilor cadrului normativ în:
elaborarea regulamentelor de organizare și funcționare a subdiviziunilor interne ale autorității publice, ale structurilor organizaționale din sfera de competență a ministerelor, a Cancelariei de Stat și a altor autorități administrative centrale (autoritățile administrative din subordine, inclusiv serviciile publice desconcentrate şi cele aflate în subordine);
elaborarea/revizuirea şi aprobarea fișelor de post pentru toate categoriile de funcţii/posturi din cadrul autorităţii publice, din organele administrative/instituţiile din subordine, din serviciile publice desconcentrate şi/sau descentralizate;
organizarea şi desfăşurarea procedurii de ocupare a funcţiilor, a perioadei de probă a funcţionarilor publici debutanţi, a procesului de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici, a procesului de evaluare/atestare a funcţionarilor publici cu statut special şi a persoanelor care deţin posturi de deservire tehnică;
identificarea şi evaluarea necesităţilor de instruire a personalului, stabilirea factorilor motivaţionali;
promovarea normelor de conduită și etică profesională a funcţionarilor publici;
organizarea şi implementarea stagiilor plătite în serviciul public;
b) examinează petiţiile care abordează subiecte din domeniul de competenţă şi formulează răspunsurile de rigoare;
3) promovarea și cultivarea unui climat psihosocial favorabil în cadrul autorității publice, prin consolidarea unei culturi organizaționale fundamentate pe respectarea valorilor umane universale, aplicarea principiilor managementului participativ, orientarea către performanță instituțională și dezvoltarea unor relații de muncă caracterizate prin respect, cooperare și profesionalism:
a) evaluează şi, după caz, coordonează procesul de evaluare a factorilor motivaţionali şi a gradului de satisfacţie profesională a personalului cel puţin o dată la 2 ani, cu formularea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor pentru conducerea autorităţii publice;
b) elaborează/actualizează programul de motivare nefinanciară a personalului, după caz, şi programul de motivare financiară; organizează, coordonează şi monitorizează implementarea acestuia;
c) elaborează și susține inițiative privind cultura organizațională, etica profesională și prevenirea conflictelor de interese;
d) sprijină dezvoltarea unui mediu de lucru incluziv, bazat pe respect, echitate și colaborare;
e) propune conducerii autorității publice măsuri instituționale orientate spre promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea personală, precum și a bunăstării angajaților, inclusiv prin asigurarea unor forme de flexibilitate a organizării muncii și prevenirea situațiilor de surmenaj, extenuare profesională și epuizare psihică la locul de muncă, în conformitate cu bunele practici în domeniu și în corelare cu prevederile legislației privind securitatea și sănătatea în muncă, organizarea timpului de muncă și de odihnă;
f) abordează problemele psihosociale la locul de muncă (stresul ocupaţional, violenţa în muncă, hărţuirea la locul de muncă), propune soluţii pentru prevenirea şi ameliorarea acestora;
g) participă la procesul de prevenire şi atenuare a conflictelor interpersonale;
h) monitorizează condiţiile psihologice de muncă în raport cu cerinţele şi standardele în domeniu; elaborează, la necesitate, şi prezintă conducerii autorităţii publice măsuri de îmbunătăţire a acestora;
i) contribuie la asigurarea condiţiilor adecvate de muncă şi igienă pentru ocrotirea sănătăţii şi integrităţii fizice şi psihice a angajaţilor;
4) evidenţa datelor şi a documentelor cu privire la personalul autorităţii publice:
a) ţine evidenţa personalului: elaborează proiecte de acte administrative cu privire la angajarea, modificarea/suspendarea/încetarea raporturilor de serviciu/de muncă, la instruirea, evaluarea personalului şi la alte proceduri de personal; întocmeşte şi actualizează dosarele personale; completează formularele statistice privind personalul din autoritatea publică; ţine evidenţa tuturor tipurilor de concedii oferite personalului; eliberează şi gestionează legitimaţiile de serviciu; ţine evidenţa persoanelor supuse serviciului militar; eliberează, la solicitarea colaboratorilor, certificate/copii ale actelor cu privire la datele lor personale;
b) creează și administrează baza de date computerizată privind funcțiile și personalul autorității publice;
c) efectuează controlul privind realizarea deciziilor conducerii cu privire la personal; formulează şi prezintă conducerii autorităţii publice propuneri pentru înlăturarea neajunsurilor depistate;
d) acumulează, analizează şi generalizează informaţia cu privire la personal; întocmeşte şi prezintă conducerii autorităţii publice rapoarte informative;
e) pregăteşte şi predă în arhivă materiale ce ţin de activitatea subdiviziunii resurse umane.
[Pct.9 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
10. Subdiviziunea resurse umane participă la activitatea comisiilor cu atribuţii în domeniul gestionării personalului, exercită alte atribuţii în domeniu prevăzute de lege sau delegate de conducătorul autorităţii publice, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
III.
Drepturile subdiviziunii resurse umane
11. Subdiviziunea resurse umane are dreptul:
a) să exercite în subdiviziunile interne ale autorităţii publice, în organele administrative/instituţiile din subordine, în serviciile publice desconcentrate şi/sau descentralizate, monitorizarea respectării: legislaţiei referitoare la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi legislaţiei muncii; regulamentelor de organizare şi funcţionare, regulamentelor interne; executării deciziilor conducerii autorităţii publice cu privire la procedurile de personal;
b) să solicite de la subdiviziunile interne ale autorităţii publice, organele administrative/instituţiile din subordine, serviciile publice desconcentrate şi/sau descentralizate, informaţii şi alte documente cu referire la procedurile de personal;
c) să examineze şi să avizeze proiecte de documente de politici, legi, acte normative care conţin prevederi referitoare la diferite categorii de personal;
d) să antreneze conducătorii şi funcţionarii publici de execuţie din cadrul autorităţii publice în implementarea procedurilor de personal;
e) să colaboreze cu organizaţii sindicale, cu alte asociaţii profesionale, cu diverse comisii legal constituite în domeniul managementului resurselor umane;
f) să participe la activităţi de instruire, conferinţe, seminare, mese rotunde cu subiecte ce ţin de managementul resurselor umane, de elaborarea şi implementarea procedurilor de personal, organizate în Republica Moldova şi peste hotare;
g) să colaboreze cu subdiviziunile resurse umane din alte autorităţi publice, instituţii şi organizaţii în scopul studierii şi schimbului de experienţă în domeniul managementului resurselor umane.
IV.
Responsabilităţile subdiviziunii resurse umane
12. Subdiviziunea resurse umane este responsabilă pentru:
a) respectarea strictă, la elaborarea proiectelor de acte administrative, a legislaţiei referitoare la funcţia publică şi statutul funcţionarul public în autoritatea publică, a legislaţiei muncii, a altor acte normative ce reglementează lucrul cu personalul;
b) informarea operativă şi obiectivă a conducerii autorităţii publice despre posibilele încălcări ale prevederilor legislaţiei referitoare la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, a legislaţiei muncii, a altor acte normative ce reglementează lucrul cu personalul în proiectele de acte administrative elaborate de alte subdiviziuni din cadrul autorităţii publice;
c) depistarea şi informarea la timp a conducerii autorităţii publice privind lacunele existente în managementul resurselor umane; elaborarea şi prezentarea propunerilor de înlăturare a acestora;
d) asigurarea calităţii şi veridicităţii informaţiilor în baza cărora se iau decizii şi se aprobă acte administrative cu privire la personal;
e) asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal ale funcţionarilor publici şi altor categorii de personal, inclusiv a confidenţialităţii acestora potrivit legii;
f) acţionarea promptă şi fără tergiversări în cazurile de încălcare a drepturilor angajaţilor din autoritatea publică în cadrul raporturilor de serviciu şi de muncă;
g) perfectarea corectă a documentaţiei referitoare la administrarea personalului.
Anexa nr.10 la Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009
REGULAMENT cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici
I.
DISPOZIŢII GENERALE
1. Scopul Regulamentului cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici (în continuare – Regulament) constă în asigurarea, în conformitate cu prevederile legale, a reglementărilor privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea procesului de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici.
2. Dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici se realizează prin activităţi de instruire de diferite tipuri şi forme în vederea aprofundării şi actualizării cunoştinţelor, dezvoltării abilităţilor şi modelării atitudinilor/comportamentelor necesare pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor de serviciu.
3. Dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici contribuie la realizarea următoarelor obiective:
1) asigurarea implementării procesului de reformare a administraţiei publice;
2) perceperea de către funcţionarii publici a cetăţenilor în calitate de clienţi, consumatori ai serviciilor administraţiei publice, asigurînd transparenţa, accesibilitatea şi calitatea serviciilor publice;
3) sporirea nivelului de profesionalism a funcţionarilor publici, a eficienţei administraţiei publice;
4) aplicarea în activitatea autorităţilor publice a tehnologiilor noi, inclusiv de prestare a serviciilor;
5) sporirea nivelului de conştientizare de către funcţionarii publici a necesităţii respectării normelor de conduită, evitării conflictului de interese şi eradicării fenomenului de corupţie;
6) eficientizarea procesului de integrare europeană şi dezvoltarea cooperării internaţionale.
4. Procesul de dezvoltare profesională continuă este organizat şi desfăşurat în baza următoarelor principii:
respectarea dreptului funcționarului public la dezvoltarea profesională –asigurarea unor oportunități egale de instruire fiecărui funcționar public, în țară și peste hotare, fără niciun fel de discriminare pe motive de rasă, culoare, origine națională, etnică și socială, statut social, cetățenie, limbă, religie sau convingeri, vârstă, sex, identitate de gen, statut matrimonial, orientare sexuală, dizabilitate, stare de sănătate, statut HIV, opinie, apartenență politică, avere, naștere, domiciliu, apartenență sau activitate sindicală sau orice alt criteriu;
obligativitatea dezvoltării profesionale – fiecare funcţionar public trebuie să fie conştient de necesitatea actualizării cunoştinţelor şi abilităţilor proprii, menţinerii prin instruire profesională continuă a experienţei şi calificării sale la nivelul necesar pentru realizarea eficientă a atribuţiilor de serviciu;
orientarea spre necesităţile de instruire – programele de instruire trebuie să fie orientate, în mod obligatoriu, spre satisfacerea necesităţilor de dezvoltare individuale (la nivel de funcţionar public), de grup (la nivel de subdiviziune) şi celor organizaţionale (la nivel de autoritate publică);
descentralizarea procesului de dezvoltare profesională continuă – autorităţile publice au deplina competenţă în planificarea activităţilor de dezvoltare profesională, achiziţionarea serviciilor de instruire, monitorizarea şi evaluarea instruirii funcţionarilor publici;
liberalizarea serviciilor de instruire – activităţile de dezvoltare profesională continuă se organizează în condiţiile liberei cereri şi oferte; fiecărui prestator al serviciilor de instruire i se asigură acces liber şi oportunități egale de participare la procedura de achiziţie a serviciilor de instruire.
5. În procesul de dezvoltare profesională, autoritatea publică are obligația de a asigura diverse activități de formare și dezvoltare profesională continuă cu o durată de cel puțin 40 de ore anual, după cum urmează:
1) cursuri de inițiere în funcția publică pentru fiecare funcționar public debutant, desfășurate în cadrul perioadei de probă sau în cel mult 6 luni de la confirmarea în funcția publică;
2) programe/cursuri de perfecționare profesională privind dezvoltarea competențelor manageriale și profesionale pentru funcționarii publici de conducere și pentru funcționarii publici de conducere de nivel superior;
3) programe/cursuri de perfecționare profesională privind dezvoltarea competențelor profesionale pentru funcționarii publici de execuție.
II.
SISTEMUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI
6. Sistemul de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici include beneficiarii de instruire, tipurile, formele, metodele şi programele de instruire, prestatorii serviciilor de instruire, finanţarea procesului de dezvoltare profesională continuă, organele responsabile de coordonarea şi monitorizarea procesului.
7. Beneficiari de instruire sînt funcţionarii publici-participanţi la activităţi de dezvoltare profesională, precum şi autorităţile publice ce achiziţionează servicii de instruire.
8. Dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici se realizează prin următoarele tipuri de instruire:
1) externă, care prevede că programele de instruire sînt realizate, de regulă, în mod centralizat pentru funcţionarii publici din diferite autorităţi publice şi este organizată/coordonată de către:
a) Cancelaria de Stat;
b) ministere, alte autorităţi publice, după caz, pentru specialiştii din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi publice decît cele din subordine, care activează în domeniul de competenţă/specialitate;
c) alte entităţi, inclusiv partenerii de dezvoltare pentru diferite categorii de personal din autorităţile publice centrale şi locale;
2) internă, care prevede că programele de instruire sînt realizate pentru propriul personal şi este organizată de autoritatea publică, achiziţionînd, în caz de necesitate, servicii de instruire;
3) autoinstruire, organizată de către fiecare funcţionar public.
9. Instruirea externă se realizează prin diferite forme de dezvoltare profesională, organizate în țară sau în străinătate, inclusiv:
1) programe de formare inițială și specializată, structurate în module de instruire;
2) cursuri de instruire de diferită durată;
3) stagii;
4) seminare, ateliere, instruire la distanță, instruire în format mixt ce combină prezența fizică și instruirea în format electronic, conferințe, mese rotunde etc., precum și alte forme de dezvoltare profesională.
10. Instruirea internă se realizează prin diferite forme, inclusiv:
1) instruire la locul de muncă:
a) ghidare, sub îndrumarea conducătorului direct sau a unui mentor, realizată pentru a facilita integrarea socioprofesională a funcţionarului public debutant;
b) rotație pe posturi, antrenare (coaching), formare de focus-grup, stagii practice realizate pentru a dezvolta noi abilități și deprinderi necesare pentru exercitarea eficientă a sarcinilor de serviciu sau a unor sarcini/atribuții cu un grad ridicat de complexitate și diversitate față de cele exercitate anterior conform fișei postului;
2) instruire în afara locului de muncă: seminare, ateliere, conferinţe, mese rotunde şi alte forme de dezvoltare profesională realizate de către specialiştii din cadrul autorităţii publice şi/sau prestatorii serviciilor de instruire la tematici de interes major pentru autoritate.
11. Autoinstruirea se realizează prin diferite forme, inclusiv la locul de muncă.
12. Instruirea funcţionarilor publici se efectuează cu întrerupere, fără întrerupere sau cu întrerupere parţială a muncii. Formele de dezvoltare profesională continuă se stabilesc de către autoritatea publică şi, în cazul achiziţionării serviciilor de instruire – de către prestatorul serviciilor de instruire, în funcţie de gradul de complexitate a programelor de studii, în conformitate cu cerinţele beneficiarului şi în baza contractului încheiat cu acesta.
13. Activităţile de dezvoltare profesională se realizează prin diferite metode andragogice de instruire: prelegeri, prezentări, discuţii, studii de caz, jocuri de afaceri, jocuri pe roluri şi alte metode recomandate pentru utilizare în procesul de instruire a adulţilor.
14. La selectarea metodelor de instruire trebuie să fie luate în considerare subiectul/tematica şi obiectivele activităţii de instruire, rezultatul scontat, specificul procesului de instruire a adulţilor.
15. În funcţie de necesităţile de dezvoltare profesională ale diferitelor categorii de funcţionari publici, ale subdiviziunilor şi ale autorităţii publice în ansamblu, se stabilesc obiective concrete, pentru realizarea cărora se elaborează programe de instruire:
1) cu caracter general: la subiecte/tematici cu privire la administrarea publică, managementul serviciilor publice, managementul strategic, managementul resurselor umane, comunicare, studierea limbilor de circulație internațională, relaţii cu publicul etc.;
2) cu caracter specializat: la subiecte/tematici din domeniile concrete de activitate care se regăsesc în fişa postului;
3) a funcţionarilor publici debutanţi: la subiecte/tematici cu privire la administrarea publică, reglementarea activităţii şi etica funcţionarului public, prestarea serviciilor publice etc.;
4) de dezvoltare managerială: la subiecte/tematici ce ţin de planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea activităţii profesionale etc.;
5) în domenii stabilite ca prioritare pentru perioade concrete de timp, inclusiv pornind de la prioritățile naționale sau sectoriale.
16. Prestatorii serviciilor de instruire trebuie să asigure caracterul practic, aplicativ al programelor de instruire, în care orele teoretice nu depăşesc 25% din totalul de ore planificate.
17. Reţeaua prestatorilor serviciilor de instruire se formează din:
1) prestatori ai serviciilor de instruire cu statut de persoană juridică (din ţară şi de peste hotare) cu drept de desfăşurare a activităţilor de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici/adulţilor:
a) Institutul Național de Administrație și Management Public, în calitate de entitate publică responsabilă de formarea şi dezvoltarea profesională continuă a personalului din administrația publică;
[Pct.17 subpct.1), lit.a) în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 18.10.25]
b) organizaţii şi instituţii de stat sau private, inclusiv instituţii de învăţămînt universitar, şcoli de business;
c) centre de instruire din subordinea ministerelor, altor autorităţi publice;
d) asociaţii obşteşti cu experienţă în domeniu;
2) prestatori ai serviciilor de instruire cu statut de persoană fizică (din ţară şi de peste hotare):
a) formatori profesionişti – persoane cu experienţă şi competenţe profesionale specifice, certificate în domeniul instruirii funcţionarilor publici/adulţilor;
b) instructori-practicieni – conducători şi specialişti cu performanţe şi experienţă în domeniul subiectului/tematicii de instruire.
18. In procesul de organizare şi realizare a programelor de instruire, prestatorii serviciilor de instruire acţionează independent sau în parteneriat cu alţi prestatori ai serviciilor de instruire.
19. Finanţarea procesului de dezvoltare profesională se efectuează din bugetul de stat în mod centralizat şi/sau descentralizat şi din alte resurse financiare permise de legislaţie.
20. Finanţarea centralizată este realizată din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru realizarea programelor de dezvoltare profesională:
1) direct prestatorilor de servicii de instruire – la subiectele stabilite de Guvern;
2) ministerelor, altor autorităţi publice – la subiecte din domeniul de competenţă/specialitate în cadrul activităţilor de instruire externă realizate de acestea pentru specialiştii din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi publice decît cele din subordine.
21. Finanţarea descentralizată este realizată din mijloacele financiare prevăzute în bugetul anual al fiecărei autorităţi publice, în mărime de cel puţin 2% din fondul de salarizare.
22. Finanţarea din alte resurse financiare permise de legislaţie reprezintă:
1) mijloacele financiare alocate de partenerii de dezvoltare;
2) mijloacele speciale;
3) sursele proprii ale funcţionarilor publici.
23. Atribuţiile de coordonare, monitorizare și evaluarea procesului de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici îi revin Cancelariei de Stat.
III.
PROCESUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ
24. Caracterul continuu, sistematic şi planificat al procesului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici se asigură prin aplicarea consecventă a acţiunilor prevăzute în cadrul fiecărei etape a ciclului de instruire:
1) identificarea necesităţilor de dezvoltare profesională;
2) planificarea procesului de dezvoltare profesională;
3) organizarea şi realizarea activităţilor de dezvoltare profesională;
4) evaluarea activităţilor şi a rezultatelor instruirii.
25. Necesităţile de dezvoltare profesională reprezintă decalajul dintre nivelul necesar de competenţă profesională (actual sau viitor) şi cel manifestat de către funcţionarul public/subdiviziunea/autoritatea publică.
26. Identificarea necesităţilor de dezvoltare profesională se realizează prin diferite metode bazate pe compararea nivelului necesar de competenţă profesională (cunoştinţe, abilităţi, atitudini/comportamente) cu cel manifestat în procesul activităţii de către funcţionarul public, subdiviziunea sau întreaga autoritate publică.
27. Necesităţile de dezvoltare profesională se identifică la nivel de:
1) fiecare funcţionar public – necesităţi individuale;
2) fiecare subdiviziune – necesităţi de grup;
3) întreaga autoritate publică – necesităţi organizaţionale.
28. Necesităţile individuale de dezvoltare profesională se identifică de către conducătorul direct al funcţionarului public, în comun cu acesta, în cadrul procedurii de evaluare semestrială a performanţelor profesionale ale funcţionarului public, cu actualizare pe parcursul anului în procesul de monitorizare şi evaluare a activităţii acestuia.
29. Necesităţile de grup/organizaţionale de dezvoltare profesională se identifică de către conducătorul subdiviziunii /autorităţii publice:
1) anual, în procesul de analiză şi evaluare a realizării de către subdiviziunea /autoritatea publică a obiectivelor strategice şi a planului de acţiuni;
2) în cazul restructurării/reformării subdiviziunii/autorităţii publice;
3) în procesul de modernizare sau de introducere a funcțiilor, de regândire fundamentală și remodelare radicală a proceselor operaționale, a tehnologiilor și/sau a serviciilor publice noi;
30. Conducătorul subdiviziunii elaborează, în baza necesităţilor individuale/de grup identificate, solicitări privind activităţile de instruire internă şi/sau externă care ar satisface aceste necesităţi şi le transmite subdiviziunii resurse umane.
31. Subdiviziunea resurse umane din cadrul autorităţii publice:
1) examinează solicitările privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici parvenite de la șefii subdiviziunilor interne/conducătorul autorității publice;
2) corelează solicitările cu lista subiectelor prioritare pentru instruirea externă, stabilită şi propusă anual de către Cancelaria de Stat, în conformitate cu documentele de politici în domeniul formării și dezvoltării profesionale a funcționarilor publici;
3) corelează, după caz, solicitările cu lista subiectelor prioritare pentru instruirea externă în domeniul de specialitate, stabilită şi propusă anual de către ministere, alte autorităţi publice, ofertele prestatorilor serviciilor de instruire;
4) întocmește un raport succint privind necesitățile de dezvoltare profesională a funcționarilor publici, care va conține:
a) propuneri ce ţin de diferite forme de instruire internă cu finanţare din bugetul autorităţii publice şi din alte resurse financiare permise de legislaţie;
b) propuneri ce ţin de diferite forme de instruire externă a personalului cu finanţare din bugetul de stat, din mijloacele speciale, din mijloacele financiare alocate de partenerii de dezvoltare şi alţi finanţatori.
32. Propunerile nominalizate la lit.b) subpct.4) pct.31 al prezentului Regulament se transmit de către conducerea autorităţii publice în adresa Cancelariei de Stat şi, după caz, ministerelor, altor autorităţi publice, care organizează instruirea externă în domeniul de competenţă/specialitate.
33. Ministerele, alte autorităţi publice care organizează instruirea externă în domeniul de competenţă/specialitate elaborează planul de instruire a specialiştilor din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi publice decît cele din subordine şi îl remit Cancelariei de Stat.
34. Cancelaria de Stat generalizează toate propunerile parvenite şi elaborează, în limitele fondurilor disponibile, ofertelor privind diferite forme/activităţi de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici finanţate din mijloacele financiare alocate de partenerii de dezvoltare, programul anual integrat de instruire externă, care poate fi actualizat pe parcursul anului. Programul anual integrat de instruire externă include:
a) planul anual de formare și dezvoltare profesională a personalului din autoritățile publice;
b) programe de instruire oferite de partenerii de dezvoltare.
35. În programul anual integrat de instruire externă se include denumirea şi subiectele/tematicile de bază ale cursului de instruire şi durata cursului, categoria de participanţi, autorităţile publice implicate în elaborarea şi realizarea cursului, alte elemente aferente unui plan de instruire.
36. Subdiviziunea resurse umane din cadrul autorităţii publice elaborează planul anual de dezvoltare profesională a personalului, care include componenta „Instruirea internă” şi componenta „Instruirea externă”, şi care poate fi actualizat pe parcursul anului.
37. Planul anual de dezvoltare profesională include denumirea activităţilor de dezvoltare profesională, tipul şi formele de instruire, durata, termenele de realizare, categoriile de participanţi, costurile, responsabilii şi alte elemente aferente unui plan de instruire.
38. Planul anual de dezvoltare profesională se aprobă de conducerea autorităţii publice, se aduce la cunoştinţa tuturor funcţionarilor publici prin diferite metode disponibile, inclusiv prin publicare pe pagina web a autorităţii publice.
381. Pentru funcționarii publici care necesită acumularea de noi cunoștințe și/sau dezvoltarea de noi abilități profesionale necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de complexitate înaltă, importanță majoră sau prioritare, în corelare cu prioritățile instituționale, se întocmesc planuri individuale de dezvoltare profesională.
În acest scop, subdiviziunea resurse umane colectează și generalizează propunerile recepționate de la șefii subdiviziunilor interne și întocmește o notă informativă pentru conducătorul autorității publice și funcționarul public de conducere de nivel superior (în cazul ministerelor – secretarul general) sau, după caz, pentru adjunctul conducătorului autorității publice, care cuprinde inclusiv informații privind resursele necesare.
În acest caz, planul individual de dezvoltare profesională a funcționarului public este elaborat de către titularul funcției publice, în coordonare cu conducătorul direct, în urma unei discuții de prioritizare a necesităților de dezvoltare, și se aprobă de către funcționarul public de conducere de nivel superior (în cazul ministerelor – secretarul general) sau, după caz, de către adjunctul conducătorului autorității publice în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării planului anual de dezvoltare profesională a autorității publice.
Planul individual de dezvoltare profesională a funcționarului public se elaborează pentru un termen de 12 luni, cu utilizarea mijloacelor financiare necesare în condițiile specificate la pct. 21, conform structurii-tip a planului individual prevăzut în anexa nr. 8 la Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public.
Subdiviziunea resurse umane vizează planul individual de dezvoltare profesională a funcționarului public și acordă asistența metodologică necesară.
Planul individual de dezvoltare profesională, întocmit în condițiile prezentului Regulament, este revizuit în situația în care funcționarul public respectiv a obținut calificativul „satisfăcător” la evaluarea semestrială a performanțelor profesionale.
382. La decizia conducătorului autorității publice, se pot întocmi planuri de dezvoltare individuală și pentru alți funcționari publici, cu excepția cazurilor stabilite în pct. 381 din prezentul Regulament și pct. 921 din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, pentru care întocmirea planurilor individuale de dezvoltare profesională este obligatorie.
39. Achiziţionarea serviciilor de instruire se face în conformitate cu prevederile cadrului normativ în domeniul achiziţiilor publice.
40. Pentru achiziţionarea serviciilor de instruire, autorităţile şi instituţiile publice anunţă procedura de achiziţionare şi asigură prestatorii serviciilor de instruire cu informaţiile specifice necesare pentru elaborarea ofertei, inclusiv:
1) domeniul în care se organizează activităţile de dezvoltare profesională, tipul de instruire;
2) obiectivele generale de dezvoltare profesională referitoare la cunoştinţele care trebuie să fie acumulate şi abilităţile care trebuie să fie dezvoltate de către funcţionarii publici în urma participării acestora la activităţile de instruire;
3) subiectele/tematicile de instruire obligatorii de a fi examinate;
4) durata minimă şi/sau maximă acceptată pentru activităţile de instruire, exprimată în zile/ore efective de instruire;
5) altă informaţie necesară, cum ar fi:
a) informaţia succintă privind grupul-ţintă pentru care se organizează instruirea: categoria de participanţi, domeniul de competenţă al participanţilor, numărul de participanţi etc.;
b) informaţia privind preferinţele din punctul de vedere al realizării programelor de instruire etc.
41. Evaluarea şi selectarea ofertelor prezentate de prestatorii serviciilor de instruire se fac conform criteriilor de calificare şi selecţie anunţate.
42. Criteriile de calificare conţin condiţiile în baza cărora se stabileşte eligibilitatea prestatorului serviciilor de instruire. Criteriile de calificare se referă la:
1) datele de calificare stabilite conform cadrului normativ în domeniul achiziţiilor publice;
2) experienţa şi rezultatele activităţii anterioare în domeniul organizării şi desfăşurării activităţilor de dezvoltare profesională, dacă este cazul;
3) competenţa profesională şi managerială a prestatorului serviciilor de instruire şi a personalului angajat în prestarea serviciilor de dezvoltare profesională.
43. Criteriile de selecţie se stabilesc de către autoritatea publică beneficiară de activităţile de dezvoltare profesională, prin actul administrativ al conducătorului acesteia.
44. Criteriile de selecţie vizează eficacitatea ofertei şi se referă la aspectele tehnice şi cele financiare în baza cărora se stabileşte prestatorul serviciilor de instruire de la care vor fi achiziţionate serviciile. Criteriile de selecţie includ:
1) calitatea programului de instruire, corespunderea acestuia cu cerinţele expuse de autoritatea publică beneficiară de activităţile de dezvoltare profesională;
2) modalitatea de realizare a programului de instruire;
3) suportul de curs propus funcţionarilor publici – beneficiari ai activităţilor de instruire;
4) preţul ofertei, inclusiv cheltuielile auxiliare sau aferente;
5) alte aspecte specifice, considerate de beneficiar relevante în achiziţionarea serviciilor de la prestatorul serviciilor de instruire.
45. Autoritățile publice selectează acei prestatori ai serviciilor de instruire care corespund criteriilor de calificare și selecție specificate la pct. 42-44.
46. Autorităţile publice încheie contract de prestare a serviciilor de instruire cu prestatorul selectat în condiţiile legii.
47. Prestatorul serviciilor de instruire contractat adaptează programul de instruire elaborat iniţial la necesităţile specifice ale funcţionarilor publici/autorităţii publice, îl prezintă conducerii acesteia spre aprobare şi îl realizează în strictă conformitate cu prezentul Regulament şi contractul încheiat.
48. Prestatorii serviciilor de instruire eliberează, după caz, participanţilor la programele de instruire acte ce atestă participarea/absolvirea acestora.
49. Actele ce atestă participarea/absolvirea programelor de instruire trebuie să conţină, cel puţin, următoarele elemente:
1) însemnele oficiale ale prestatorului serviciilor de instruire: denumirea, sigla, antetul şi alte elemente oficiale de identificare;
2) denumirea, seria şi numărul actului;
3) denumirea completă a programului de instruire pentru care se atestă absolvirea sau participarea, forma de dezvoltare profesională, durata şi perioada de derulare a acestuia şi, după caz, subiectele principale;
4) calificativul de evaluare, după caz;
5) datele de identificare ale persoanei pentru care se atestă absolvirea sau participarea;
6) data eliberării actului;
7) ştampila prestatorului serviciilor de instruire şi semnătura conducătorului sau reprezentantului legal al acestuia.
50. În cazul parteneriatului prevăzut la pct. 18 al prezentului Regulament, actele care atestă participarea/absolvirea programului de instruire sînt emise în comun şi conţin elementele de identificare ale tuturor persoanelor juridice/fizice implicate în organizarea şi realizarea programului.
51. Activităţile de dezvoltare profesională realizate sînt evaluate conform unor indicatori stabiliţi în procesul de planificare a instruirii, inclusiv privind calitatea şi rezultatele instruirii.
52. Evaluarea activităţilor de dezvoltare profesională se efectuează, după caz, de către:
1) beneficiarii programelor de instruire:
a) funcţionarii publici – participanţi la activităţile de instruire;
b) conducătorii care coordonează activitatea funcţionarilor publici – participanţi la activităţile de instruire;
c) colaboratorii subdiviziunii resurse umane în procesul de monitorizare a dezvoltării profesionale;
d) conducerea autorităţii publice;
2) prestatorii serviciilor de instruire;
3) ministerele, alte autorităţi publice care au organizat instruirea externă la subiecte din domeniul de specialitate;
4) Cancelaria de Stat.
53. Evaluarea activităţilor de dezvoltare profesională se realizează prin diferite metode şi instrumente, printre care: rapoarte, chestionare, testări, interviuri.
54. Procedura de evaluare se aplică, după caz:
1) înainte de a realiza activităţile de instruire;
2) pe parcursul activităţilor de instruire;
3) la sfîrşitul activităţilor de instruire;
4) după anumite perioade de timp.
55. Prin evaluarea înainte de a realiza activităţile de instruire se apreciază:
1) nivelul cunoştinţelor şi abilităţilor posedate de participanţi;
2) gradul în care metodele selectate pentru instruire vor putea în realitate spori cunoştinţele şi abilităţile participanţilor.
56. Prin evaluarea pe parcursul activităţilor de instruire se apreciază:
1) nivelul de înţelegere şi asimilare de către participanţii la instruire a materialului examinat;
2) atitudinea participanţilor faţă de instruire şi gradul de implicare a participanţilor în activităţile de instruire;
3) necesitatea introducerii modificărilor în programul de instruire.
57. Prin evaluarea la sfîrşitul activităţilor de instruire se apreciază:
1) nivelul de cunoştinţe şi abilităţile acumulate de către participanţi pe parcursul instruirii, inclusiv în comparaţie cu cele avute;
2) gradul în care au fost realizate obiectivele de dezvoltare profesională;
3) activitatea formatorilor/instructorilor-practicieni.
58. Prin evaluarea după anumite perioade de timp se apreciază:
1) gradul în care funcţionarul public aplică în activitatea practică cotidiană cunoştinţele şi abilităţile obţinute în urma participării la activităţile de instruire;
2) performanţele funcţionarului public obţinute în urma participării la instruire.
59. În urma evaluării se fac concluzii referitor la:
1) corectitudinea identificării necesităţilor de instruire şi stabilirii obiectivelor de instruire;
2) corectitudinea selectării tipului, formelor şi metodelor de instruire;
3) corespunderea programelor de instruire realizate obiectivelor stabilite;
4) corectitudinea selectării prestatorului serviciilor de instruire;
5) calitatea serviciilor oferite de prestatorul serviciilor de instruire;
6) implicarea funcţionarului public în activităţile de instruire;
7) impactul instruirii asupra rezultatelor activităţii funcţionarului public, asupra eficienţei investiţiilor în instruire şi, respectiv, asupra performanţei autorităţii publice.
60. Subdiviziunea resurse umane întocmeşte şi prezintă conducerii autorităţii publice un raport anual privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici, cu evidenţierea următoarelor elemente:
1) numărul şi categoriile funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice care au participat la programe de dezvoltare;
2) tipurile, formele şi tematicile activităţilor de dezvoltare profesională de care au beneficiat funcţionarii publici din cadrul autorităţii publice;
3) prestatorii care au oferit servicii de instruire şi modalităţile în care au fost realizate programele de dezvoltare profesională;
4) gradul de corelare dintre planul anual de dezvoltare profesională aprobat, activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute;
5) impactul/eficienţa instruirii;
6) utilizarea fondurilor alocate de la bugetul instituţiei în scopul instruirii personalului;
7) propuneri de îmbunătăţire a sistemului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici, după caz.
61. Conducerea autorităţii publice transmite Cancelariei de Stat raportul anual privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici, care este parte integrantă a raportului privind implementarea cadrului normativ în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarului public.
IV.
ATRIBUŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE FACTORILOR IMPLICAŢI ÎN PROCESUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ
62. În procesul de planificare, organizare şi realizare a activităţilor de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici sînt implicaţi următorii factori:
1) autoritatea publică:
a) conducerea autorităţii publice;
b) şefii de subdiviziuni;
c) subdiviziunea resurse umane;
d) funcţionarii publici;
2) prestatorii serviciilor de instruire;
3) ministerele, alte autorităţi publice care, după caz, organizează/coordonează instruirea externă la subiecte din domeniul de competenţă/specialitate;
4) Cancelaria de Stat.
63. Conducerea autorităţii publice:
1) stabileşte, în baza necesităţilor organizaţionale de instruire, obiectivele de dezvoltare profesională la nivel de autoritate publică;
2) aprobă planul anual de dezvoltare profesională a personalului, inclusiv a funcţionarilor publici, precum şi planul de instruire externă în domeniul de competenţă/specialitate a specialiştilor din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi/instituţii publice, decît cele din subordine;
3) aprobă mijloacele financiare necesare pentru realizarea planului anual de dezvoltare profesională a personalului şi asigură utilizarea lor eficientă şi conform destinaţiei;
4) aprobă documentele privind achiziţionarea serviciilor de instruire;
5) motivează şi stimulează participarea funcţionarilor publici la activităţile de dezvoltare profesională atît în calitate de participanţi, cît şi în calitate de formatori/instructori-practicieni;
6) examinează cererile funcţionarilor publici privind participarea acestora la activităţi de dezvoltare profesională neincluse în planul anual şi ia decizii de rigoare;
7) examinează rapoartele prezentate de subdiviziunea resurse umane privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici şi ia deciziilor de rigoare;
8) prezintă Cancelariei de Stat:
a) propunerile privind participarea funcţionarilor publici la activităţile de dezvoltare profesională externă;
b) planul de instruire externă în domeniul de competenţă/specialitate a specialiştilor din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi/instituţii publice, decît cele din subordine;
c) raportul anual privind realizarea activităţilor de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici.
64. Şefii de subdiviziuni:
1) identifică necesităţile individuale de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici din subordine şi cele de grup/subdiviziune;
2) elaborează, în baza necesităților de dezvoltare profesională identificate, solicitări privind subiectele/tematicile pentru activitățile de instruire internă și externă și le prezintă subdiviziunii resurse umane;
3) planifică, organizează, monitorizează şi evaluează instruirea la locul de muncă a colaboratorilor din subdiviziune, inclusiv a celor nou angajaţi şi a funcţionarilor publici debutanţi;
4) participă în calitate de mentor şi/sau instructor la realizarea activităţilor de instruire internă;
5) evaluează rezultatele instruirii, inclusiv:
a) aplicarea de către colaboratori în activitatea profesională a cunoştinţelor şi abilităţilor acumulate la instruire;
b) impactul/eficienţa instruirii asupra activităţii funcţionarilor publici.
641. La realizarea atribuțiilor stabilite în pct. 63 și 64, conducerea autorității publice și șefii de subdiviziuni prioritizează asigurarea de activități de formare și dezvoltare profesională pentru funcționarii publici:
a) care necesită acumularea de noi cunoștințe și/sau dezvoltarea de noi abilități profesionale necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de complexitate înaltă, importanță majoră sau prioritare, în corelare cu prioritățile instituționale.
b) cărora le-a fost acordat la evaluarea semestrială a performanțelor profesionale calificativul „satisfăcător” sau „bine”.
c) care nu au beneficiat în perioadele anterioare de instruiri în domeniul în care își exercită funcția publică.
Desemnarea funcționarilor publici pentru participarea la activități de formare și/sau dezvoltare profesională are loc în conformitate cu sarcinile și domeniile de competență prevăzute în fișa postului.
65. Subdiviziunea resurse umane:
1) sistematizează solicitările conducerii autorităţii publice şi şefilor de subdiviziuni privind activităţile de dezvoltare profesională la nivel de autoritate, de subdiviziune şi la nivel individual;
2) prezintă conducerii autorității publice spre aprobare planul anual de dezvoltare profesională a personalului elaborat/revizuit;
3) participă la organizarea procedurilor de achiziţionare a serviciilor de instruire: prezintă conducerii autorităţii publice informaţii privind subiectele/tematicile activităţilor de instruire internă care urmează a fi achiziţionate, elaborează criteriile de selecţie şi solicită organizarea procedurii de achiziţionare a acestora de către subdiviziunea responsabilă de achiziţii publice;
4) monitorizează şi evaluează implementarea activităţilor de dezvoltare profesională, inclusiv prin:
a) participare la activităţile de instruire internă şi externă;
b) solicitare de rapoarte privind rezultatele instruirii de la funcţionarii publici-participanţi la activităţi de instruire şi de la şefii de subdiviziuni;
5) întocmeşte şi prezintă conducerii autorităţii publice anual rapoarte privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici;
6) acordă asistenţă informaţională şi metodologică conducerii autorităţii publice, conducătorilor de subdiviziuni, funcţionarilor publici în domeniul dezvoltării profesionale;
7) ţine evidenţa datelor referitoare la dezvoltarea profesională a personalului.
66. În cazul în care ministerele, alte autorităţi publice organizează/coordonează instruirea externă la subiecte din domeniul de competenţă/specialitate, subdiviziunea resurse umane, suplimentar la cele menţionate în pct. 65 al prezentului Regulament:
1) sistematizează solicitările de instruire externă la subiecte din domeniul de competenţă/specialitate a specialiştilor din autorităţile publice locale şi din alte autorităţi/instituţii publice, decît cele din subordine, elaborează planul cursurilor de instruire şi îl prezintă conducerii spre aprobare;
2) organizează/coordonează instruirea externă la subiecte din domeniul de competenţă/specialitate, conform prevederilor prezentului Regulament.
67. Funcţionarii publici:
1) colaborează cu conducătorul subdiviziunii la identificarea necesităţilor de instruire şi la stabilirea obiectivelor de dezvoltare profesională proprie;
2) elaborează şi realizează planul individual de dezvoltare profesională prin:
a) participare activă la activităţile de instruire internă şi externă;
b) autoinstruire;
3) oferă informaţii necesare pentru evaluarea eficienţei activităţilor de instruire la care a participat;
4) prezintă subdiviziunii resurse umane din cadrul autorităţii publice actul ce atestă absolvirea/participarea la activitatea de instruire eliberat de către prestatorul serviciilor de instruire;
5) aplică în activitatea practică cunoştinţele, abilităţile şi modelele de comportament obţinute în urma participării la activităţile de instruire;
6) participă, după caz, la realizarea activităţilor de instruire în calitate de formator/instructor-practician.
68. Prestatorii serviciilor de instruire:
1) asigură calitatea serviciilor de instruire prestate;
2) efectuează studii de identificare a necesităţilor de dezvoltare profesională a diferitor categorii de funcţionari publici;
3) elaborează, în baza necesităţilor identificate, ofertele privind prestarea serviciilor de dezvoltare profesională şi le aduc la cunoştinţa autorităţilor publice;
4) colaborează cu autorităţile publice privind participarea, în condiţiile legii, la concursurile de achiziţionare a serviciilor de instruire anunţate de acestea;
5) elaborează şi furnizează programe de instruire flexibile care asigură satisfacerea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici;
6) utilizează în activităţile de instruire forme şi metode de instruire adecvate, care contribuie la satisfacerea necesităţilor de instruire;
7) eliberează, după caz, participanţilor acte ce atestă participarea/absolvirea programelor de instruire;
8) prezintă autorităţii publice beneficiare de instruire informaţii/rapoarte privind rezultatele participării funcţionarilor publici la activităţile de instruire.
69. Cancelaria de Stat:
1) planifică cursurile de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici finanţate din bugetul de stat şi din mijloacele financiare alocate de partenerii de dezvoltare:
a) anual, reieşind din scopurile strategice ale Guvernului, stabileşte lista de subiecte/tematici prioritare pentru cursurile de dezvoltare profesională a diferitor categorii de funcţionari publici şi o transmite autorităţilor publice;
b) prezintă Guvernului spre aprobare programul anual integrat de instruire externă la nivel central, elaborat în baza solicitărilor parvenite de la autorităţile publice, prestatorii serviciilor de instruire şi în limitele fondurilor disponibile;
2) coordonează procesul de dezvoltare profesională, inclusiv:
a) aprobă cerinţele privind programele de dezvoltare profesională continuă şi criteriile de evaluare a acestora;
b) aprobă programele de instruire la nivel central a diferitor categorii de funcţionari publici;
c) creează şi administrează baza de date a formatorilor certificaţi în domeniul dezvoltării profesionale;
d) acordă consultanţă autorităţilor publice în domeniul dezvoltării profesionale continuă a funcţionarilor publici;
e) organizează instruirea persoanelor responsabile de dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici;
3) monitorizează, controlează şi evaluează activitatea de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici realizată de autorităţile publice, prestatorii serviciilor de instruire, organizaţiile internaţionale, asociaţiile obşteşti, privind:
a) respectarea prevederilor cadrului normativ din domeniul vizat;
b) implementarea programului anual integrat de instruire externă la nivel naţional;
4) solicită şi examinează informaţiile/rapoartele privind rezultatele şi impactul activităţilor de dezvoltare profesională, elaborează concluziile respective;
5) iniţiază studii privind sistemul de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici creînd, după caz, comisii/grupuri de lucru;
6) prezintă Guvernului:
a) raportul anual privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici, întocmit în baza rapoartelor prezentate de autorităţile publice, prestatorii serviciilor de instruire, a fişelor de monitorizare şi control a procesului de dezvoltare profesională;
b) propuneri privind măsurile de sporire a eficienţei sistemului de dezvoltare profesională continuă;
c) propuneri privind modificarea şi completarea, după caz, a cadrului normativ în domeniul dezvoltării profesionale a funcţionarilor publici.
Anexa nr.11 la Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009
Instrucţiunea cu privire la gestionarea dosarului personal al funcţionarului public
I.
Dispoziţii generale
1. Instrucţiunea cu privire la gestionarea dosarului personal al funcţionarului public (în continuare – Instrucţiune) este elaborată în vederea executării art.13 alin.(5) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi reglementează conţinutul, modul de întocmire, completare, actualizare, păstrare şi acces la dosarul personal al funcţionarului public.
2. Dosarul personal al funcţionarului public reprezintă o totalitate de acte şi informaţii care cuprind date cu caracter personal şi profesional despre persoana care exercită o funcţie publică.
3. Pentru fiecare funcţionar public se întocmeşte un singur dosar personal. Dosarul personal se întocmeşte în termen de 10 zile de la numirea funcţionarului public debutant într-o funcţie publică. Actele întocmite și semnate electronic și alte informații în format electronic, stabilite la pct. 2, se păstrează pe un suport durabil, într-o mapă specială, parte a dosarului personal al funcționarului public.
4. Dispoziţiile pct.3 al prezentei Instrucţiuni sînt aplicabile şi funcţionarilor publici cărora, potrivit legii, nu li se stabileşte perioadă de probă şi care nu au avut anterior dosare personale.
5. Fiecare dosar personal are număr şi dată de înregistrare, conform registrului de evidenţă a dosarelor personale ale funcţionarilor publici. Numărul şi data, precum şi denumirea autorităţii publice în care se fac înregistrările respective, se consemnează pe verso copertei dosarului personal.
Modelul registrului de evidenţă a dosarelor personale ale funcţionarilor publici este specificat în anexa nr.1 la prezenta Instrucţiune.
6. În cazul în care dosarul personal a fost transmis autorităţii publice de către autoritatea publică în care anterior a activat funcţionarul public, de către autoritatea supusă lichidării (reorganizării) sau de către Agenția Națională a Arhivelor sau organele sale teritoriale, numărul şi data de înregistrare se consemnează în mod consecutiv, prin inserarea pe verso copertei dosarului personal a unui nou rînd.
7. Dosarele personale ale funcţionarilor publici care sînt conducători sau conducători adjuncţi ai autorităţilor publice sînt gestionate în cadrul autorităţii publice care are competenţa legală de numire a acestora în funcţii.
II.
Conţinutul dosarului personal.
Secţiunile dosarului personal
8. Dosarul personal, al cărui model este specificat în anexa nr.2 la prezenta Instrucţiune, este constituit din:
a) copertă;
b) fişa de evidenţă a persoanelor care au avut acces la dosarul personal;
c) cuprinsul dosarului personal;
d) informaţii despre funcţionarul public şi despre modul în care acesta îşi exercită funcţia publică.
9. Informaţiile despre funcţionarul public şi despre modul în care acesta îşi exercită atribuţiile sînt structurate în secţiuni, vizibil separate între ele prin foi colorate, separeuri sau alte modalităţi.
10. În secţiunea 1-a “Date generale” se include nomenclatorul actelor conţinute în secţiunea 1-a, formularul “Date generale”, precum şi următoarele documente:
a) copia de pe buletinul de identitate;
b) copia de pe livretul militar, după caz;
c) certificatul medical care să ateste o stare de sănătate corespunzătoare exercitării funcţiei publice, după caz;
d) cazierul judiciar şi, după caz, declaraţia pe propria răspundere.
11. În secțiunea a 2-a „Studiile și dezvoltarea profesională” se include Nomenclatorul actelor conținute în secțiunea a 2-a.
12. În secţiunea a 3-a „Raporturi de serviciu” se include nomenclatorul actelor conţinute în secţiunea a 3-a, precum şi următoarele documente:
a) actele administrative de numire;
b) fişele postului;
c) documentele aferente desfăşurării perioadei de probă şi evaluării activității funcționarului public debutant, inclusiv copia de pe actul administrativ de confirmare în funcţie, după caz;
d) documentul care atestă depunerea jurămîntului, semnat de funcţionarul public;
e) copiile de pe actele administrative prin care a fost modificat raportul de serviciu;
f) copiile de pe actele administrative prin care s-a conferit gradul de calificare;
g) copiile de pe actele administrative de aprobare/constatare a suspendării raportului de serviciu;
h) copiile de pe actele administrative prin care se dispune reîncadrarea în funcţie a funcţionarului public;
i) copiile de pe actele administrative de încetare a raporturilor de serviciu;
j) copiile de pe actele administrative prin care a fost stabilit cuantumul salariului de bază, precum și copiile de pe actele administrative prin care a fost atribuită treapta de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă.
13. În secţiunea a 4-a „Stimulări şi indemnizaţii” se include formularul „Stimulări şi indemnizaţii”.
14. În secţiunea a 5-a „Evaluarea semestrială a performanțelor profesionale” se include formularul “Evaluarea semestrială a performanțelor profesionale”.
15. În secţiunea a 6-a „Concedii” se include formularul „Concedii”.
16. În secţiunea a 7-a „Sancţiuni disciplinare” se include formularul „Sancţiuni disciplinare”.
17. – abrogat.
18. În secţiunea a 9-a „Altele” se include nomenclatorul actelor conţinute în secţiunea a 9-a, precum şi originalele sau copiile altor acte administrative sau documente care îl vizează pe funcţionarul public sau sînt prevăzute de legislaţia în vigoare.
19. Documentele incluse în secţiunile dosarului personal se plasează în ordinea cronologică a emiterii acestora, cu excepţia celor de la pct.10 lit.a-d) din prezenta Instrucţiune, care se plasează în ordinea indicată.
20. Nu se permite ca în dosarul personal să se facă referiri la apartenenţa politică, religioasă sau la viaţa privată a funcţionarului public.
III.
Întocmirea, completarea, actualizarea şi rectificarea dosarului personal
21. Întocmirea dosarului personal se realizează, cu respectarea dispoziţiilor pct.3 şi 4 ale prezentei Instrucţiuni, de către persoana cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale, potrivit fişei postului.
22. Completarea dosarului personal la etapa întocmirii acestuia se efectuează de către persoana cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale, cu excepţia formularului ”Date generale” de la secţiunea 1, care se completează de către funcţionarul public, cu verificarea ulterioară de către persoana cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale.
23. Actualizarea dosarului personal se efectuează prin includerea în dosarul personal de noi documente, introducerea de noi înscrieri în formularele secţiunilor şi în nomenclatoarele actelor conţinute în secţiuni. În cazul în care rîndurile incluse în formulare, în registrul de evidenţă a dosarelor personale ale funcţionarilor publici, în fişa de evidenţă a persoanelor care au avut acces la dosarul personal şi/sau în nomenclatoarele actelor conţinute în secţiuni se epuizează, acestea se inserează pe o nouă pagină.
24. Actualizarea se realizează pe măsură ce în privinţa funcţionarului public au fost emise noi documente, dar nu mai tîrziu de 10 zile lucrătoare de la data emiterii documentelor respective. Responsabilitatea pentru actualizare revine persoanei cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale.
25. În situaţia modificării unor elemente cuprinse în dosarul personal care nu au legătură cu funcţia publică, funcţionarul public are obligaţia de a aduce la cunoştinţă subdiviziunii resurse umane schimbările respective în termen de 15 zile lucrătoare de la data producerii lor, iar aceasta are obligaţia de a asigura, prin intermediul persoanei cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale, actualizarea dosarului personal în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a acestora.
26. Datele cuprinse în dosarul personal se pot rectifica în următoarele situaţii:
a) la cererea scrisă şi motivată a funcţionarului public;
b) la cererea scrisă şi motivată a șefului subdiviziunii resurse umane sau, după caz, a persoanei cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale, cu aprobarea conducătorului autorităţii publice şi cu înştiinţarea funcţionarului public în cauză;
c) în temeiul hotărîrii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
27. În cererea de solicitare a rectificării se menţionează informaţia considerată a fi incorectă sau incompletă.
28. Rectificarea datelor din dosarul personal se aduce la cunoştinţă funcţionarului public în cauză.
29. Rectificarea datelor din dosarul personal se face pe baza documentelor prezentate în original. Documentele originale se restituie titularului, iar copiile de pe acestea, certificate pentru conformitate cu originalul de către șeful subdiviziunii resurse umane, se păstrează în dosarul personal.
30. Rectificarea se realizează prin radierea datelor incorecte sau incomplete cu un corector fluid, după care, în locul vechilor specificări, se consemnează cele noi.
31. Fiecare filă a dosarului personal se numerotează. Nu se numerotează coperta, fişa de evidenţă a persoanelor ce au avut acces la dosarul personal şi nomenclatoarele actelor conţinute în secţiuni. Numerotarea se realizează separat pe fiecare secţiune.
IV.
Accesul la dosarul personal şi la datele cuprinse în acesta
32. Funcţionarul public are dreptul, ca urmare a unei solicitări verbale adresate șefului subdiviziunii resurse umane, de acces la dosarul său personal. Fiecare acces la dosarul personal se consemnează în fişa de evidenţă a persoanelor care au avut acces la dosarul personal, cu excepția persoanei cu atribuții în domeniul gestionării dosarelor personale.
33. Dreptul de acces la dosarul personal îl au şi conducătorii autorităţii publice sau ai subdiviziunii în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public. Dispoziţiile pct.32 al prezentei Instrucţiuni se aplică în mod corespunzător.
34. Funcţionarul public are dreptul, la cererea sa verbală sau scrisă adresată șefului subdiviziunii resurse umane, de a primi:
a) copii simple de pe documentele din dosarul său personal sau certificate prin ştampilă şi semnătură de către șeful subdiviziunii resurse umane;
b) extrase de pe documentele întocmite, certificate prin ştampilă şi semnătură de către șeful subdiviziunii resurse umane;
c) adeverinţe care să ateste informaţii cuprinse în dosarul său personal.
Copiile și extrasele de pe documente, certificate prin ștampilă și semnătură de către șeful subdiviziunii resurse umane, precum și adeverințele se eliberează doar pentru acele documente care au fost emise de către autoritatea publică la care funcționarul public depune cererea sau al căror original se păstrează în dosarul personal al funcționarului public.
35. Copiile, extrasele şi adeverinţele, de genul celor specificate la pct.34 al prezentei Instrucţiuni, pot fi obţinute, în condiţiile legii, şi de către alte persoane sau instituţii.
36. Persoanele care au acces la datele cuprinse în dosarul personal au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu care au făcut cunoştinţă, în condiţiile legii. Încălcarea normelor de confidenţialitate atrage, după caz, răspunderea civilă, contravenţională sau penală.
V.
Păstrarea dosarului personal
37. Dosarul personal al funcționarului public se păstrează în seifuri sau în dulapuri metalice, cu excepția documentelor întocmite în format electronic, care se păstrează într-o mapă specială pe un suport durabil, parte componentă a dosarului personal al funcționarului public. La dosarul personal al funcționarului public, inclusiv la mapa specială, au acces doar șeful subdiviziunii resurse umane și persoana cu atribuții în domeniul gestionării dosarelor personale. Se interzice scoaterea dosarului personal și a suportului durabil pe care se păstrează mapa specială din încăperile unde se păstrează, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta Instrucțiune.
38. În caz de transfer sau promovare a funcţionarului public în cadrul unei alte autorităţi, aceasta este obligată să solicite în scris transmiterea dosarului personal, iar autoritatea publică, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare din data recepţionării solicitării scrise, transmite, prin poştă, cu confirmare, sau prin act de predare-primire, noii autorităţi dosarul personal al respectivului funcţionar public.
Mapa specială, parte a dosarului personal al funcționarului public, se transmite noii autorități prin intermediul poștei electronice de serviciu la care au acces doar șeful subdiviziunii resurse umane și persoana cu atribuții în domeniul gestionării dosarelor personale.
39. Dosarul personal al funcţionarului public al cărui raport de serviciu a încetat, cu excepţia eliberării în legătură cu promovarea sau transferul într-o altă autoritate publică, se păstrează de către autoritatea publică în care respectivul funcţionar a activat pînă la ulterioara ocupare de către acesta a unei funcţii publice. Dispoziţiile pct.38 al prezentei Instrucţiuni se aplică în mod corespunzător.
În situaţia încetării raportului de serviciu al funcţionarului public care a împlinit vîrsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, dosarul personal al acestuia se transmite, în ordinea prevăzută de pct.43 al prezentei Instrucţiuni, Agenției Naționale a Arhivelor sau, după caz, organelor teritoriale.
40. Dosarul personal al funcţionarului public ale cărui raporturi de serviciu sînt suspendate în condiţiile legii se păstrează de către autoritatea publică care a suspendat raporturile de serviciu ale titularului.
41. În cazul reorganizării autorităţii publice, dosarele personale ale funcţionarilor publici ale căror raporturi de serviciu cu autoritatea publică nu se modifică sau nu încetează, ori se modifică prin transfer sau promovare, se păstrează de către aceasta.
42. În cazul lichidării (reorganizării) autorităţii publice şi al preluării funcţiilor şi competenţelor acesteia de către o altă autoritate publică, inclusiv nou creată, dosarele personale ale funcţionarilor publici se transmit acesteia pe bază de proces-verbal de către autoritatea publică supusă lichidării (reorganizării).
43. În cazul lichidării unei autorităţi publice, fără ca activitatea acesteia să fie continuată de o altă autoritate publică, dosarele personale ale funcţionarilor publici se transmit Agenției Naționale a Arhivelor sau, după caz, organelor teritoriale ale acesteia pe bază de proces-verbal. În situaţia în care titularul dosarului personal va ocupa o funcţie publică, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile pct.38 al prezentei Instrucţiuni.
44. În cazul detaşării funcţionarului public, dosarul personal se păstrează de către autoritatea publică de la care funcţionarul public este detaşat. Eventualele modificări intervenite pe perioada detaşării se transmit autorităţii respective sub semnătura conducătorului autorităţii publice la care funcţionarul public a fost detaşat.
anexa nr.1
anexa nr.2
Anexa nr. 13 la Hotărârea Guvernului nr. 201/2009
REGULAMENT cu privire la organizarea și desfășurarea concursului intern
I.
DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului intern (în continuare – Regulament) stabilește procedura de organizare și desfășurare a concursului intern pentru ocuparea funcției publice (în continuare – concurs intern), atribuțiile factorilor implicați în procesul de organizare și desfășurare a concursului intern, precum și, după caz, procedura de soluționare a contestațiilor.
2. Concursul intern se organizează în scopul identificării celui mai potrivit candidat din rândul funcționarilor publici sau, după caz, a persoanelor din corpul de rezervă al funcționarilor publice din cadrul autorității publice, înscrise pentru ocuparea funcțiilor publice vacante sau temporar vacante care pot fi ocupate prin promovare, transfer la cerere sau redistribuire din corpul de rezervă al funcționarilor publici din cadrul autorității publice.
[Pct.2 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
3. Concursul intern se organizează prin intermediul subdiviziunii resurse umane și se desfășoară de către comisia de concurs instituită în cadrul autorității publice pentru ocuparea funcțiilor publice vacante sau temporar vacante prin concurs, conform prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, iar pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de nivel superior – de către comisia permanentă de concurs.
4. Funcționarii publici care îndeplinesc condițiile de bază prevăzute de lege și cerințele specifice stabilite în fișa postului pentru ocuparea funcției publice vacante sau temporar vacante au dreptul de a participa la concursul intern. Persoanele din corpul de rezervă al funcționarilor publici din cadrul autorității publice au dreptul de a participa la concursul intern pentru ocuparea funcțiilor publice echivalente sau inferioare celor deținute anterior.
[Pct.4 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
5. Concursul intern se organizează și se desfășoară în baza principiilor de competiție deschisă, competență și meritocrație, egalitate a accesului la funcția publică și transparență.
[Pct.5 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
II.
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CONCURSULUI INTERN
6. Autoritatea publică informează personalul autorităţii și, după caz, persoanele din corpul de rezervă al funcționarilor publici din cadrul autorității publice, prin intermediul poştei electronice, despre funcţiile publice de conducere de nivel superior, funcţiile publice de conducere şi funcţiile publice de execuţie vacante sau temporar vacante propuse spre ocupare prin promovare sau, după caz, despre funcţiile publice propuse spre ocupare prin transfer la cerere sau prin redistribuire din corpul de rezervă al funcționarilor publici, în conformitate cu Planul anual de ocupare a funcțiilor publice.
Concomitent, autoritatea publică notifică secretariatului comisiei permanente de concurs pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de nivel superior inițierea procedurii de concurs intern pentru promovarea în aceste funcții publice.
[Pct.6 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
7. Informația privind condițiile de desfășurare a concursului intern conține:
a) denumirea funcției/funcțiilor publice vacante sau temporar vacante și a subdiviziunii/subdiviziunilor interne din care face/fac parte;
b) scopul și sarcinile de bază ale funcției publice, conform fișei postului;
c) condițiile de bază și cerințele specifice de ocupare a funcției publice stabilite în Clasificatorul unic al funcțiilor publice și în fișa postului;
d) condițiile pentru promovare într-o funcție publică imediat superioară sau superioară, după caz;
e) data-limită de depunere a dosarului de concurs pentru promovare, a cererii pentru transfer sau a cererii pentru redistribuire din corpul de rezervă al funcționarilor publici din cadrul autorității publice;
[Pct.7 lit.e) în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
f) cuantumul minim al salariului de bază și alte plăți salariale, determinate în condițiile cadrului normativ privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;
g) numărul de telefon, adresa electronică și poștală, numele, prenumele și funcția persoanei responsabile de oferirea informațiilor suplimentare, de primirea dosarelor de concurs și de recepționarea scrisorii de intenție/motivație.
8. Termenul-limită pentru depunerea dosarului sau a cererii nu va depăși 10 zile de la expedierea informației personalului autorității publice privind funcțiile publice vacante sau temporar vacante.
9. Candidații, în termenul indicat în informația privind condițiile de desfășurare a concursului intern, depun, prin poșta electronică:
a) în cazul promovării – dosarul de concurs, care conține CV-ul, informația privind rezultatele evaluării performanțelor profesionale în condițiile art. 45 alin. (4) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, iar în cazul funcțiilor publice de conducere de nivel superior și al funcțiilor publice de conducere – scrisoarea de intenție/motivație, care nu va depăși o pagină;
b) în cazul transferului sau, după caz, a redistribuirii din corpul de rezervă al funcționarilor publici din cadrul autorității publice – cererea și, după caz, declarația pe propria răspundere privind neexercitarea unei activități în baza unui contract individual de muncă pentru o perioadă mai mare de doi ani.
[Pct.9 lit.b) în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
10. Concursul intern este organizat de autoritatea publică în situaţia în care au depus dosare de concurs mai mulţi funcţionari publici sau persoane din corpul de rezervă al funcționarilor publici din cadrul autorității publice care îndeplinesc:
a) condiţiile promovării într-o funcţie publică imediat superioară sau superioară pentru ocuparea funcţiei publice vacante sau temporar vacante;
b) condiţiile de bază şi cerinţele specifice prevăzute în fişa postului aferentă funcţiei publice vacante sau temporar vacante pentru ocupare prin transfer la cerere sau redistribuire din corpul de rezervă şi au obţinut punctaje finale egale la ultima evaluare a performanţelor profesionale.
În cazul în care la concursul intern a depus dosarul de concurs doar un singur candidat, concursul intern încetează, iar autoritatea publică decide cu privire la promovarea/transferul/redistribuirea din corpul de rezervă al funcționarilor publici din cadrul autorității publice a candidatului respectiv în conformitate cu prevederile Legii nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
[Pct.10 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
11. La concursul intern pentru promovare sunt admiși numai candidații ale căror dosare de concurs sunt complete, iar la concursul intern pentru transfer la cerere sau redistribuire din corpul de rezervă al funcționarilor publici – numai candidații care au depus cererea completată conform pct. 9 lit. b). Dosarele de concurs sau, după caz, cererile depuse peste termenul-limită nu se examinează de comisia de concurs, fapt ce va fi consemnat în procesul-verbal, cu notificarea candidatului prin intermediul poștei electronice.
[Pct.11 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
12. În cazul concursului intern pentru ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior, dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, secretarul comisiei de concurs din cadrul autorității publice transmite, în format electronic, secretariatului comisiei permanente de concurs, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului-limită pentru depunerea dosarelor, procesul-verbal și dosarele de concurs complete, depuse în termen de către candidații înscriși.
[Pct.12 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
13. În termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la data expirării termenului pentru depunerea dosarelor de concurs sau a cererii ori, după caz, de la data recepționării dosarelor de concurs în condițiile prevăzute la pct. 12, comisia de concurs, abilitată potrivit pct. 61 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs, examinează dosarele de concurs ale candidaţilor şi decide asupra admiterii acestora la concursul intern.
Dacă, în urma examinării dosarelor de concurs sau a cererilor, comisia de concurs ia decizia cu privire la neadmiterea candidaților la concurs, concursul încetează, iar autoritatea publică asigură ocuparea funcției publice prin concurs desfășurat în condițiile Regulamentului cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs.
Dacă, în urma examinării dosarelor de concurs sau a cererilor, comisia de concurs ia decizia admiterii la concurs doar a unui singur candidat, concursul încetează, iar autoritatea publică decide cu privire la promovarea, transferarea sau, după caz, redistribuirea din corpul de rezervă al funcționarilor publici candidatului respectiv în conformitate cu prevederile Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Secretarul comisiei de concurs expediază, prin intranet/poșta electronică a autorității publice, lista candidaților admiși la concursul intern sau, după caz, decizia de încetare a concursului și comunică candidaților neadmiși motivul respingerii dosarului de concurs.
Secretariatul comisiei permanente de concurs informează comisia de concurs constituită la nivelul autorității publice în cadrul căreia se organizează concursul intern pentru ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior prin promovare, cu privire la lista candidaților admiși, iar, după caz, cu privire la decizia de încetare a concursului. Totodată, secretariatul comunică candidaților neadmiși motivele respingerii dosarelor de concurs.
[Pct.13 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
14. Concursul intern pentru ocuparea funcției publice vacante sau temporar vacante prin promovare, transfer la cerere sau redistribuire din corpul de rezervă al funcționarilor publici include proba interviului, care se realizează în cel mult 5 zile lucrătoare de la data admiterii candidaților. Prin excepție, în cazul în care, din motive întemeiate, nu poate fi asigurată participarea a cel puțin 2/3 a membrilor comisiei de concurs, inclusiv prin includerea membrilor supleanți, interviul se susține nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data admiterii la concurs a candidaților.
Secretarul comisiei de concurs asigură publicarea, în cadrul autorității publice, a listei candidaților admiși la interviu, data, ora, locul şi formatul acestuia, inclusiv a celor admiși pentru ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior în baza informației recepționate de la secretariatul comisiei permanente de concurs. Concomitent, candidații sunt anunțați personal despre data, ora, locul şi formatul desfășurării interviului prin intermediul poștei electronice.
[Pct.14 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
15. Durata interviului, lista întrebărilor de bază și grila de evaluare se stabilesc de comisia de concurs. La stabilirea întrebărilor de bază se ține cont de specificul funcției publice pentru care se organizează concursul intern.
16. Întrebările de bază pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior servesc la obţinerea informaţiei cu privire la:
1) motivaţia de accedere în funcţia publică – reflectă măsura în care candidatul demonstrează interes față de rolul și responsabilitățile funcției publice, angajament față de valorile serviciului public și dorința de a contribui la realizarea interesului public prin activitatea sa profesională;
2) leadershipul şi competenţa managerială – reflectă capacitatea candidatului de a conduce și a coordona echipe, de a lua decizii strategice și operative, de a gestiona eficient resursele disponibile, de a motiva și a dezvolta personalul, precum și de a asigura atingerea obiectivelor instituționale într-un mod responsabil și eficient;
3) competenţa profesională – reflectă nivelul de cunoștințe, abilități și experiență profesională al candidatului în domeniul relevant funcției publice, precum și capacitatea de a aplica aceste cunoștințe, abilități și experiență în procesul de elaborare/implementare a politicilor publice sau în soluționarea problemelor la locul de muncă;
4) abilităţile interpersonale – reflectă capacitatea de a construi relații de încredere, de a influența pozitiv echipa, de a gestiona conflicte și diferențe de opinie, de a asigura o comunicare eficientă pe verticală și orizontală, precum și de a reprezenta subdiviziunea în relațiile cu alte entități interne sau externe;
5) etica profesională şi buna reputaţie – reflectă comportamentul integru, respectarea normelor de conduită profesională și legalitate, asumarea responsabilității pentru acțiunile proprii, precum și imaginea generală pozitivă și credibilitatea de care se bucură candidatul în mediul profesional și public;
6) după caz, alte aspecte care sunt considerate relevante de comisia de concurs în raport cu specificul funcţiei publice scoase la concursul intern.
[Pct.16 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
17. Întrebările de bază pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie servesc pentru obţinerea informaţiei cu privire la:
1) motivaţia de accedere în funcţia publică – reflectă măsura în care candidatul demonstrează interes față de rolul și responsabilitățile funcției publice, angajament față de valorile serviciului public și dorința de a contribui la realizarea interesului public prin activitatea sa profesională;
2) competenţa profesională – reflectă nivelul de cunoștințe, abilități și experiență profesională al candidatului în domeniul relevant funcției publice, precum și capacitatea de a aplica aceste cunoștințe, abilități și experiență în procesul de elaborare/implementare a politicilor publice sau în soluționarea problemelor la locul de muncă;
3) gândirea analitică/critică – reflectă capacitatea de a analiza informații și situații complexe într-un mod logic și structurat, de a identifica problemele esențiale, de a evalua argumente și opțiuni, de a face conexiuni relevante și de a formula soluții bine fundamentate; implică discernământ, obiectivitate, atenție la detalii și o abordare rațională în luarea deciziilor;
4) abilităţile interpersonale – reflectă capacitatea de a comunica eficient, de a coopera și a lucra constructiv în echipă, de a gestiona conflictele, de a construi relații bazate pe încredere și respect reciproc, atât în interiorul autorității publice, cât și în relațiile externe;
5) etica profesională şi buna reputaţie – reflectă comportamentul integru, respectarea normelor de conduită profesională și legalitate, asumarea responsabilității pentru acțiunile proprii, precum și imaginea generală pozitivă și credibilitatea de care se bucură candidatul în mediul profesional și public;
6) după caz, alte aspecte care sunt considerate relevante de comisia de concurs în raport cu specificul funcției publice scoase la concursul intern.
[Pct.17 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
18. În cadrul interviului, membrii comisiei de concurs adresează unele și aceleași întrebări de bază fiecărui candidat la ocuparea uneia și aceleiași funcții publice. Se asigură ca niciun candidat să nu audă întrebările adresate predecesorilor săi.
Nu pot fi adresate întrebări referitoare la opțiunea politică a candidatului, religie, etnie, starea civilă, starea materială, originea socială, starea de sănătate, apartenența sindicală sau întrebări care pot fi considerate discriminatorii pe criterii de sex.
19. Aprecierea răspunsurilor la interviu se face prin sistemul de puncte de la 0 la 10, separat de fiecare membru al comisiei de concurs, și se consemnează într-un proces-verbal. La aprecierea răspunsurilor la interviu, se poate aplica valoarea (pasul) de 0,5 puncte, conform grilei de evaluare. Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru interviu. Candidatul care a obținut cea mai mare notă finală la interviu se consideră învingător al concursului intern. Sunt excluși din concursul intern candidații care au obținut la interviu nota finală mai mică de:
a) 6,0 – pentru ocuparea unei funcții publice de execuție;
b) 7,0 – pentru ocuparea unei funcții publice de conducere;
c) 7,5 – pentru ocuparea unei funcții publice de conducere de nivel superior.
În cazul în care mai mulți candidați au obținut note finale egale la concurs, are prioritate candidatul care a acumulat un punctaj mai mare la aprecierea răspunsului înregistrat la componenta „competență profesională” relevantă domeniilor de activitate aferente funcției publice vacante pentru care candidează.
Interviurile organizate pentru candidații admiși la concursul intern pentru promovarea într-o funcție publică de conducere de nivel superior se înregistrează video și se păstrează în arhiva autorității publice timp de 12 luni de la finalizarea concursului.
[Pct.19 modificat prin HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
20. Ședința comisiei de concurs este deliberativă dacă la ea sunt prezenți cel puțin 2/3 din membri.
21. Rezultatele concursului intern, în termen de 5 zile lucrătoare de la promovarea concursului, sunt expediate candidaților prin intermediul poștei electronice a autorității publice.
22. Interviurile organizate pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de nivel superior sunt făcute publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă, în termen de 10 zile de la data desfășurării acestora. În acest sens, Cancelaria de Stat sau, după caz, autoritatea publică pentru ocuparea funcției căreia este organizat concursul asigură plasarea înregistrărilor video ale interviurilor tuturor candidaților participanți la interviu pe site-ul web oficial al acesteia.
23. Rezultatele concursului intern pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior pot fi contestate la comisia de soluționare a contestațiilor pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior instituite în conformitate cu prevederile pct. 61 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs.
24. În termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data și ora publicării rezultatelor/recepționării rezultatelor prin intermediul poștei electronice, candidații pot depune o contestație pe adresa de poștă electronică sau la sediul autorității publice.
25. În termen de cel mult 3 zile lucrătoare, comisia de soluționare a contestațiilor pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior examinează contestația și informează candidatul despre rezultatele acesteia. Decizia de admitere sau de respingere a contestației se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți și se consemnează în procesul-verbal semnat electronic de către membrii comisiei. Opiniile separate ale membrilor comisiei se vor anexa la procesul-verbal al deciziei.
Secretariatul comisiei de concurs pune la dispoziția comisiei de soluționare a contestațiilor pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior ghidul de interviu, grila de evaluare și răspunsurile înregistrate (transcrierea și înregistrarea video a interviului) doar pentru candidatul contestatar.
26. Persoana/organul care are competența legală de numire în funcție, prin act administrativ, numește candidatul învingător al concursului intern în funcția publică pentru care s-a organizat concursul.
27. Actul administrativ de numire în funcție publică de conducere, precum și cel de numire în funcție publică de execuție pentru care este necesară asigurarea dreptului de acces la secret de stat se emite după recepționarea avizului Serviciului de Informații și Securitate.
28. Până la promovarea funcţionarului public într-o funcţie publică de conducere de nivel superior, organul care are competenţa legală de numire în funcţie solicită:
a) informația privind lipsa interdicției de a ocupa o funcție ce derivă dintr-un act de constatare definitiv – de la Autoritatea Naţională de Integritate;
b) eliberarea certificatului de cazier privind integritatea profesională – de la Centrul Naţional Anticorupţie;
c) avizul consultativ privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice – de la Serviciul de Informaţii şi Securitate.
[Pct.28 în redacția HG566 din 03.09.25, MO490-493/18.09.25 art.603; în vigoare 31.12.25]
29. În cazul organizării și desfășurării concursului intern, pentru membrii comisiei de concurs sau de soluționare a contestațiilor se aplică normele privind evitarea conflictelor de interese specificate în pct. 75 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs.
III.
ATRIBUȚIILE FACTORILOR IMPLICAȚI ÎN PROCESUL DE ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE A CONCURSULUI INTERN
30. Comisia de concurs are următoarele atribuții principale cu privire la organizarea și desfășurarea concursului intern:
a) examinează dosarele de concurs sau cererile depuse de funcționarii publici din cadrul autorității publice, după caz;
b) întocmește lista întrebărilor de bază și grila de evaluare a interviului;
c) stabilește locul, data și ora desfășurării interviului cu funcționarii publici;
d) realizează interviul și apreciază rezultatele individuale obținute de fiecare candidat;
e) întocmește lista candidaților care au promovat concursul, cu specificarea rezultatelor finale.
31. Comisia de soluționare a contestațiilor pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior are următoarele atribuții principale cu privire la organizarea și desfășurarea concursului intern:
a) examinează și soluționează contestațiile depuse de candidați cu privire la rezultatul probei interviului;
b) completează fișa de examinare a contestației;
c) îndeplinește alte atribuții necesare pentru examinarea contestațiilor.
32. Președintele comisiei de concurs are următoarele atribuții principale cu privire la organizarea și desfășurarea concursului intern:
a) conduce procesul de desfășurare a concursului intern în conformitate cu prezentul Regulament;
b) prezidează ședințele comisiei de concurs;
c) asigură respectarea procedurii de organizare și desfășurare a concursului intern.
33. Președintele comisiei de soluționare a contestațiilor pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior are următoarele atribuții principale privind organizarea și desfășurarea concursului intern:
a) conduce procesul de examinare și de soluționare a contestațiilor în conformitate cu prezentul Regulament;
b) prezidează ședințele comisiei de soluționare a contestațiilor;
c) asigură respectarea procedurii de soluționare a contestațiilor.
34. Secretariatul/secretarul comisiei de concurs are următoarele atribuții principale cu privire la organizarea și desfășurarea concursului intern:
a) supraveghează respectarea procedurii de organizare și desfășurare a concursului intern;
b) recepționează, după caz, dosarele de concurs sau cererile de transfer depuse de către candidați, după caz, comunică candidaților, prin intermediul poștei electronice, despre necesitatea completării dosarului cu documentele lipsă;
c) comunică candidaților data, locul și ora desfășurării interviului;
d) comunică candidaților rezultatele finale ale concursului intern;
e) întocmește procesele-verbale și alte documente privind activitatea comisiei;
f) la finalizarea concursului, întocmește lista tuturor documentelor comisiei de concurs și le transmite, prin act de primire-predare, subdiviziunii resurse umane pentru păstrare;
g) îndeplinește alte atribuții necesare pentru asigurarea bunei desfășurări a concursului.
35. Secretariatul comisiei de soluționare a contestațiilor pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior are următoarele atribuții principale cu privire la organizarea și desfășurarea concursului intern:
a) supraveghează respectarea procedurii de examinare și de soluționare a contestațiilor;
b) informează membrii comisiei de soluționare a contestațiilor în cazul depunerii de către candidați a unor contestații;
c) întocmește, redactează și semnează procesele-verbale și alte documente privind activitatea comisiei;
d) asigură informarea fiecărui candidat cu privire la rezultatul contestației depuse;
e) îndeplinește alte atribuții aferente examinării contestațiilor.
36. Subdiviziunea resurse umane sau, după caz, funcționarul public cu atribuții în domeniul managementului resurselor umane are următoarele atribuții principale cu privire la organizarea și desfășurarea concursului intern:
a) întocmește informația referitoare la condițiile de desfășurare a concursului intern, le prezintă spre aprobare persoanei/organului care are competența legală de numire în funcție;
b) asigură publicarea, în interiorul autorității publice, a informațiilor despre funcțiile publice vacante și/sau temporar vacante, care pot fi ocupate prin promovare sau transfer la cerere;
c) asigură publicarea, în interiorul autorității publice, a rezultatelor concursului intern și/sau a soluționării contestațiilor;
d) păstrează toate documentele comisiei de concurs și a comisiei de soluționare a contestațiilor pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior în urma concursului intern timp de un an, după care le transmite în arhiva autorității, pentru asigurarea păstrării sau a nimicirii acestora, conform cadrului normativ;
e) elaborează proiectul actului administrativ de numire în funcție a candidatului învingător al concursului intern.
[Anexa nr.13 prevederile în partea care reglementează corpul de rezervă al funcționarilor publici intră în vigoare la 31 decembrie 2025]