pentru modificarea unor acte normative

LEGE nr. 222 din 10.07.2025 · PARLAMENTUL · publicat 04.09.2025
pe legis.md
Trimiteri: 318 legate · 17 nerezolvate · 1 citită printr-o greșeală a sursei · 30 fără țintăActe din afara site-ului: 1 fără adresăMonitorul Oficial: 10 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (17)
  • capitolului II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunii 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolul II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin. (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunii a 2-a Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolul II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin. (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunii a 4-a Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolul II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin. (5) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunii a 5-a Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolul II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunii a 6-a Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolul II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolului III Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Capitolele V–IX Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Hotărârea menționată Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Citite prin greșeli ale sursei (1)
  • Articolul 61 Sursa tipărește „61” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „6¹”.
Fără țintă (30)
  • Articolul 7 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 9 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 13 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 131 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 14 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 161 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 181 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Capitolul II Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 20 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 21 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 23 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Secțiunea a 2-a Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Secțiunea a 4-a Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 41 lit. b) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 41 alin. (2) pct. 2) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 45 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Secțiunea a 5-a Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 50 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Secțiunea a 6-a Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 55 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Capitolul III Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 62 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 431 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Articolul 56 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 11 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • 14 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 11 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • 14 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • 15 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
Din afara site-ului: fără adresă (1)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. I. – Legea nr. 100/2001 privind actele de stare civilă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 97–99, art. 765), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În tot cuprinsul legii:

cuvintele ,,organ de stare civilă”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele ,,autoritate abilitată” la forma gramaticală corespunzătoare, cu excepția art. 16;

cuvintele ,,unitate sanitară”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele ,,instituție medico-sanitară” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele ,,încheierea căsătoriei”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele ,,înregistrarea căsătoriei” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele ,,declarație de căsătorie”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele ,,cerere de înregistrare a căsătoriei” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele ,,declarație de divorț”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele ,,cerere de divorț” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele ,,nume de familie”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul ,,nume” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „certificatul medical constatator al nașterii”, la orice formă gramaticală, și cuvintele „actul medical constatator al nașterii” se substituie cu cuvintele „constatarea medicală a nașterii” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „certificatul medical constatator al decesului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „constatarea medicală a decesului” la forma gramaticală corespunzătoare.

2. La articolul 1:

litera a) va avea următorul cuprins:

„a) autoritățile abilitate să înregistreze acte de stare civilă;”

la litera b), cuvintele „actelor de stare civilă” se substituie cu cuvintele „faptelor și a evenimentelor de stare civilă”;

articolul se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:

„b1) modul de eliberare a documentelor de stare civilă;”.

3. Articolul 3:

la alineatul (1), textul „înscrisuri autentice de stat,” se substituie cu cuvintele „înregistrările de stat”, iar cuvintele „statutul de drept” – cu cuvintele „statutul juridic”;

alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

,,(2) Produc efecte juridice numai faptele și evenimentele de stare civilă care au fost supuse înregistrării de stat de către autoritățile Republicii Moldova abilitate să înregistreze acte de stare civilă (în continuare – autorități abilitate).

(3) Faptele și evenimentele de stare civilă oficializate conform ritualurilor religioase până la instituirea sau reconstituirea autorităților abilitate ale Republicii Moldova și înregistrate conform legii în vigoare la data săvârșirii sau producerii lor sunt recunoscute valabile fără a se cere să fie înregistrate la autoritățile abilitate.”

articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Faptele și evenimentele de stare civilă înregistrate în alte state se recunosc și produc efecte juridice pe teritoriul Republicii Moldova în condițiile prezentei legi.”

4. Articolele 4 și 5 vor avea următorul cuprins:

,,Articolul 4. Înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă

(1) Înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă este efectuată în scopul protecției drepturilor patrimoniale și personale nepatrimoniale ale persoanelor, precum și în scopul protecției interesului statului.

(2) Înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă se efectuează în numele statului, de către autoritățile abilitate prevăzute la art. 14.

(3) Înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă se efectuează prin una dintre următoarele proceduri:

a) înregistrarea primară;

b) înregistrarea ulterioară;

c) reconstituirea;

d) certificarea faptelor și a evenimentelor de stare civilă produse și consemnate în stânga Nistrului și în municipiul Bender;

e) înscrierea faptelor și a evenimentelor de stare civilă produse în alte state.

(4) Se supun înregistrării de stat următoarele fapte și evenimente de stare civilă:

a) nașterea;

b) căsătoria;

c) desfacerea căsătoriei (divorțul);

d) schimbarea numelui și/sau a prenumelui;

e) decesul;

f) recunoașterea, stabilirea sau contestarea paternității;

g) încuviințarea și încetarea adopției.

(5) Înregistrarea de stat a recunoașterii paternității, a stabilirii paternității și a încuviințării sau a încetării adopției are loc prin operarea, după caz, a modificărilor în actul de stare civilă cu privire la naștere.

Articolul 5. Modul de prestare a serviciilor de stare civilă

(1) Prestarea serviciilor de stare civilă se face din oficiu sau la cerere, cu prezentarea, după caz, a documentelor care confirmă producerea faptelor și a evenimentelor de stare civilă ce urmează a fi înregistrate.

(2) Înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă, modificarea și anularea actelor de stare civilă, precum și prestarea serviciilor publice aferente, inclusiv a celor pentru care se solicită urgentarea, se realizează în termenele și conform procedurii stabilite de Guvern .

(3) Cererea de prestare a serviciilor de stare civilă se depune electronic sau, după caz, pe suport de hârtie, în modul și în condițiile prevăzute de lege și de alte acte normative.

(4) Prestarea serviciilor de stare civilă are loc doar în legătură cu faptele și evenimentele de stare civilă produse în intervalul de timp stabilit drept perioadă legală de păstrare provizorie a registrelor de stare civilă în cadrul subdiviziunilor Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” (în continuare – Agenția Servicii Publice).

(5) La prestarea serviciilor de stare civilă, identitatea declarantului sau, după caz, a solicitantului, precum și veridicitatea datelor prezentate se verifică în raport cu datele din resursele informaționale de stat, precum și prin examinarea documentelor de stare civilă și a altor documente, inclusiv a celor eliberate de autoritățile altor state, prezentate de declarant sau, după caz, de solicitant.

(6) Persoana responsabilă din cadrul autorității abilitate să înregistreze acte de stare civilă nu are dreptul să înregistreze actul de stare civilă dacă ea este parte a acestuia sau ea este declarantul. În aceste cazuri, este împuternicită, în condițiile legii, o altă persoană.

(7) Înregistrarea de stat și emiterea documentelor de stare civilă se efectuează în limba română. Documentele de stare civilă pot fi emise pe formulare multilingve, inclusiv în traducere pe formulare multilingve standard.

(8) Numele și prenumele sunt preluate din actele de stare civilă, din actele de identitate, iar pentru cazurile în care nu se poate face dovada înregistrării de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă, din alte înscrisuri prezentate de declarant sau, după caz, de solicitant, ori primite de la autoritățile prevăzute de lege.

(9) Dacă declarantul sau, după caz, solicitantul nu cunoaște limba română sau este analfabet, sau are deficiențe de vedere, de auz ori surdocecitate, înregistrarea de stat are loc în prezența unui traducător/interpret, din contul și sub răspunderea proprie a declarantului sau, după caz, a solicitantului.

(10) Dacă declarantul sau, după caz, solicitantul este o persoană cu deficiențe de vedere, acestuia i se citește conținutul integral al înregistrării, fapt menționat în actul de stare civilă.

(11) Dacă declarantul sau, după caz, solicitantul, din cauza dizabilității fizice, a unei boli sau din alte cauze întemeiate, nu poate completa și semna declarația, cererea sau orice alt document, el poate împuternici o altă persoană să le completeze și/sau să le semneze în prezența sa și a persoanei responsabile din cadrul autorității abilitate, fapt menționat în actul de stare civilă.

(12) Înregistrarea de stat sau prestarea altor servicii de stare civilă se suspendă în cazul identificării unor divergențe în datele ce se conțin în actele de stare civilă deținute de autoritățile abilitate, în raport cu datele prezentate de solicitant sau, după caz, de declarant, până la înlăturarea acestora, precum și în cazul atestării unor temeiuri de anulare a actelor de stare civilă sau a unor date din actele de stare civilă și/sau al constatării nulității documentelor de stare civilă.

(13) Dacă documentele prezentate de solicitant sau, după caz, de declarant la prestarea serviciilor de stare civilă trezesc îndoieli cu privire la autenticitatea sau valabilitatea lor, acestea sunt reținute și sunt sesizate autoritățile emitente ale acestora, inclusiv din străinătate, în scopul aprecierii statutului acestora. Documentele constatate ca fiind neautentice sunt reținute și sunt sesizate organele de drept.”

5. La articolul 6:

alineatele (1) și (3) vor avea următorul cuprins:

„(1) Agenția Servicii Publice asigură evidența înregistrării faptelor și a evenimentelor de stare civilă în modul stabilit de Guvern. Actele de stare civilă se imprimă într-un singur exemplar, fără a se face mențiuni sau modificări ulterioare în actele ținute pe suport de hârtie. Procesele operaționale în legătură cu înregistrarea, modificarea și anularea actelor de stare civilă, precum și înscrierea mențiunilor se realizează prin sistemele și resursele informaționale ale Agenției Servicii Publice.”

„(3) Registrele actelor de stare civilă pe suport de hârtie se includ în inventarul documentelor de arhivă al fondului arhivistic al registrelor, conform regulilor arhivistice stabilite de Agenția Națională a Arhivelor, și se păstrează în subdiviziunile Agenției Servicii Publice, desemnate printr-un act administrativ al acesteia, timp de 100 de ani de la înregistrare, până la transmiterea lor ulterioară în arhivele de stat pentru păstrare permanentă.”

alineatul (4) se abrogă.

articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) Dosarele administrative constituite în baza cererilor/declarațiilor și a altor documente și materiale de arhivă care au servit drept temei pentru înregistrarea, modificarea sau anularea actelor de stare civilă, precum și pentru emiterea documentelor de arhivă, se păstrează în termenele și în condițiile stabilite prin actele normative.”

6. Legea se completează cu articolul 61 cu următorul cuprins:

,,Articolul 61. Sistemul informațional

„Acte de stare civilă”

(1) Înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă se efectuează în Registrul de stat al populației prin intermediul Sistemului informațional „Acte de stare civilă”. Actele de stare civilă se păstrează permanent și se includ în inventarul fondului arhivistic.

(2) Modul de funcționare și de utilizare a Sistemului informațional „Acte de stare civilă” este stabilit de Guvern.”

7. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Articolul 7. Documentele de stare civilă

(1) Documentele de stare civilă se emit în format electronic de către Agenția Servicii Publice. La cererea persoanei, documentul de stare civilă electronic se imprimă și pe suport de hârtie de către autoritățile abilitate. Documentul de stare civilă conține un identificator electronic sub forma de cod digital pentru verificarea autenticității și a validității acestuia.

(2) În baza actelor de stare civilă se emit extrase de pe actele de stare civilă.

(3) În vederea confirmării, într-un alt stat, a stării civile a unei persoane, în baza actelor de stare civilă se emite certificatul privind starea civilă a acesteia.

(4) În vederea confirmării, într-un alt stat, a capacității de înregistrare a unei căsătorii în conformitate cu legislația Republicii Moldova, în baza actelor de stare civilă, persoanei i se emite certificatul de capacitate matrimonială.

(5) Condițiile și procedura de eliberare a documentelor de stare civilă, precum și modelele documentelor de stare civilă se aprobă de Guvern.”

8. Articolul 8 se abrogă.

9. Articolele 9 și 10 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 9. Taxele și tarifele pentru prestarea serviciilor de stare civilă

(1) Pentru prestarea serviciilor de stare civilă se încasează taxa de stat sau, după caz, taxa consulară în modul și în cuantumurile stabilite de lege.

(2) Tarifele pentru serviciile publice prestate în domeniul stării civile și metodologia de calcul al acestora sunt stabilite de Guvern.

(3) În cazul serviciilor de stare civilă prestate de notar, cuantumul plății notariale este stabilit prin lege.

Articolul 10. Prestarea serviciilor de stare civilă la solicitarea cetățenilor străini sau a apatrizilor aflați pe teritoriul Republicii Moldova

(1) Cetățenii străini și apatrizii cu drept de aflare sau, după caz, de ședere provizorie sau permanentă pe teritoriul Republicii Moldova pot cere înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă, precum și prestarea altor servicii de stare civilă, dispunând de aceleași drepturi și obligații ca și cetățenii Republicii Moldova, cu excepțiile prevăzute de lege.

(2) Cetățenii străini care se află pe teritoriul Republicii Moldova pot solicita prestarea serviciilor de stare civilă prin intermediul misiunilor diplomatice și/sau al oficiilor consulare ale țărilor ai căror cetățeni sunt, acreditate în Republica Moldova.

(3) Toate actele de stare civilă înregistrate anterior de autoritățile altor state pe numele persoanelor care au dobândit cetățenia Republicii Moldova se înscriu pe numele acestora de către autoritățile abilitate, în condițiile prezentei legi.”

10. Articolul 12:

la alineatul (1), cuvintele „certificatele de stare civilă” se substituie cu cuvintele „documentele de stare civilă”, iar texul „ , cu copiile sau extrasele de pe acestea” se exclude;

la alineatul (2), textul „rectificarea, completarea” se substituie cu cuvântul „modificarea”.

11. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Articolul 13. Recunoașterea faptelor și a evenimentelor de stare civilă produse în alte state

(1) Faptele și evenimentele de stare civilă referitoare la cetățenii Republicii Moldova produse în alte state sunt recunoscute valabile în Republica Moldova dacă nu contravin tratatelor internaționale, legii, ordinii publice și bunelor moravuri și se supun înregistrării conform art. 61.

(2) Cetățenii Republicii Moldova sunt obligați să declare toate faptele și evenimentele de stare civilă produse în alte state și să prezinte toate documentele de stare civilă eliberate pe numele lor de autoritățile altor state. Înscrierea se efectuează la cerere sau din oficiu, conform prevederilor prezentei legi, în baza documentelor de stare civilă sau a altor acte oficiale ce confirmă statutul juridic civil și starea civilă ale unei persoane.

(3) Documentele de stare civilă sau alte acte oficiale ce confirmă statutul juridic și starea civilă ale unei persoane, eliberate cetățenilor Republicii Moldova, străinilor sau apatrizilor de către autoritățile altor state în conformitate cu legile statelor respective, sunt recunoscute valabile în Republica Moldova după supralegalizarea sau apostilarea și traducerea acestora în limba română, autentificată notarial, dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel. Actele oficiale emise în statele membre ale Uniunii Europene pot fi însoțite de traduceri emise pe formulare multilingve standard.

(4) În scopul aprecierii valabilității documentului de stare civilă supus înscrierii, precum și a documentului prezentat pentru înscrierea actului de stare civilă străin, autoritatea abilitată poate sesiza autoritatea străină emitentă. Pe perioada verificării valabilității documentului de stare civilă străin sau a documentului prezentat, înscrierea faptelor și a evenimentelor de stare civilă se suspendă în modul stabilit de Guvern.

(5) Hotărârile judecătorești străine cu privire la constatarea faptelor și a evenimentelor de stare civilă sunt executorii pe teritoriul Republicii Moldova doar după recunoașterea acestora în modul stabilit de lege, dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte sau actele normative naționale nu prevăd altfel.

(6) Înscrierea faptelor și a evenimentelor de stare civilă întocmite pe numele cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv al celor aflați sau stabiliți cu domiciliul și/sau reședința temporară în străinătate, se efectuează de către Agenția Servicii Publice. Cererea de înscriere poate fi depusă și la misiunea diplomatică sau oficiul consular al Republicii Moldova din străinătate.

(7) Înscrierea numelui și/sau a prenumelui dobândit într-un alt stat se efectuează în baza legislației Republicii Moldova referitoare la dobândirea, modificarea și schimbarea numelui și/sau a prenumelui.

(8) Înscrierea faptelor și a evenimentelor de stare civilă întocmite pe numele persoanelor decedate se face la cererea rudelor de gradul I și II, a moștenitorilor, precum și din oficiu, în interesul statului, de către Agenția Servicii Publice.”

12. Articolul 131:

denumirea articolului va avea următorul cuprins:

„ Articolul 131. Certificarea faptelor și a evenimentelor de stare civilă”;

cuvântul „înregistrate” se substituie cu cuvântul „consemnate”, cuvântul „actelor” – cu cuvântul „documentelor”, iar cuvântul „înregistrarea” – cu cuvântul „consemnarea”.

13. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

„Articolul 14. Autoritățile abilitate

Autoritățile abilitate să înregistreze fapte și evenimente de stare civilă sunt:

a) organele de stare civilă – Agenția Servicii Publice și subdiviziunile teritoriale ale acesteia;

b) autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi;

c) misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova;

d) notarii.”

14. Articolul 15:

la alineatul (1), cuvintele „Supravegherea supremă a activității organelor de stare civilă” se substituie cu cuvintele „Supravegherea activității autorităților abilitate”;

articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Agenția Servicii Publice este o instituție publică, fondată de Guvern, care își desfășoară activitatea în modul stabilit de Guvern.”

15. Articolul 16:

alineatul (1):

la litera a), cuvântul „actelor” se substituie cu cuvintele „faptelor și a evenimentelor”;

litera c) se abrogă;

la litera d), textul „modificarea, rectificarea, completarea, anularea” se substituie cu cuvintele „modificarea și anularea”;

litera e) va avea următorul cuprins:

„e) eliberarea documentelor de stare civilă;”

litera f) se abrogă;

litera h) va avea următorul cuprins:

„h) controlul activității ce ține de înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă, desfășurată de persoanele abilitate din cadrul autorităților administrației publice locale de nivelul întâi și al misiunilor diplomatice și consulare, generalizarea rezultatelor controalelor și acordarea ajutorului metodic;”

alineatul (3) se abrogă.

16. Legea se completează cu articolele 161–163 cu următorul cuprins:

„Articolul 161. Autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi

În unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi, cu excepția celor în care își desfășoară activitatea subdiviziunile Agenției Servicii Publice, înregistrarea primară a nașterii, a căsătoriei și a decesului se efectuează în cadrul autorităților administrației publice locale de nivelul întâi de către secretar sau, după caz, de către o altă persoană din cadrul autorității administrației publice locale de nivelul întâi, împuternicită cu exercitarea atribuțiilor de stare civilă prin decizia consiliului local.

Articolul 162. Misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova

(1) Misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova asigură înregistrarea căsătoriei și a divorțului în baza acordului comun al soților, dacă cel puțin unul dintre soți este cetățean al Republicii Moldova.

(2) Cetățenii Republicii Moldova care locuiesc sau care se află temporar în afara teritoriului țării pot depune cereri la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova pentru prestarea altor servicii de stare civilă de către Agenția Servicii Publice, decât cele prevăzute la alin. (1), care cad sub incidența prezentei legi.

Articolul 163. Notarii

Notarii înregistrează divorțul în baza acordului comun al soților, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale altor acte normative.”

17. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

,,Articolul 18. Limitarea răspândirii informațiilor privind actele de stare civilă

(1) Informațiile care devin cunoscute persoanelor ce activează în cadrul autorităților abilitate constituie informație confidențială și accesul la aceasta este limitat.

(2) Orice operațiune ori serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal deținute de autoritățile abilitate, prin mijloace automatizate sau neautomatizate, se desfășoară în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

(3) Agenția Servicii Publice, în conformitate cu legislația privind schimbul de date și interoperabilitatea, asigură disponibilitatea datelor de stare civilă din cadrul Registrului de stat al populației. La solicitare, Agenția Servicii Publice prezintă informații referitoare la înregistrarea faptelor și a evenimentelor de stare civilă instanțelor de judecată, procuraturii, organelor de urmărire penală, autorităților tutelare, notarilor, în condițiile în care legea le acordă acestora dreptul de acces la informațiile de stare civilă, precum și altor autorități abilitate.”

18. Legea se completează cu articolul 181 cu următorul cuprins:

„Articolul 181. Răspunderea juridică

Persoana responsabilă din cadrul autorității abilitate poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională sau, după caz, penală pentru încălcarea prevederilor prezentei legi.”

19. La articolul 19, alineatul (2) se abrogă.

20. Denumirea capitolului II și a secțiunii 1 din capitolul II vor avea următorul cuprins:

„Capitolul II

ÎNREGISTRAREA DE STAT A FAPTELOR ȘI A EVENIMENTELOR DE STARE CIVILĂ

Secțiunea 1

Înregistrarea nașterii”.

21. La articolul 20:

denumirea articolului va avea următorul cuprins:

„Articolul 20. Temeiurile pentru înregistrarea nașterii”;

alineatul (1):

în partea introductivă, cuvintele ,,și întocmirea actului de naștere” se exclud;

litera a) va avea următorul cuprins:

„a) constatarea medicală a nașterii, înregistrată de o instituție medico-sanitară din Republica Moldova;”

la litera b), textul ,,certificatul medical de naștere, eliberat de unitatea sanitară privată” se substituie cu textul ,,constatarea medicală a nașterii, înregistrată de o instituție medico-sanitară privată”.

22. Articolul 21 va avea următorul cuprins:

„Articolul 21. Locul înregistrării nașterii

Nașterea se înregistrează de una dintre autoritățile abilitate, indiferent de locul în care s-a produs nașterea ori în care își au domiciliul și/sau reședința temporară părinții copilului.”

23. Articolul 22:

alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Dacă părinții nu au posibilitatea de a declara personal nașterea copilului, declarația respectivă se face de către rudele părinților sau de către o altă persoană împuternicită de ei, precum și de către autoritatea tutelară.

(3) Dacă părinții copilului sunt căsătoriți, declarația de naștere se face de către unul dintre părinți. Dacă părinții copilului nu sunt căsătoriți la momentul nașterii acestuia, declarația de naștere se face de către ambii părinți, cu excepția cazurilor în care copilul are doar un singur părinte.”

la alineatul (5), textul „3 luni” se substituie cu cuvintele „o lună”, iar la final se completează cu următorul enunț: „La declararea nașterii copilului, acestuia i se atribuie un nume și un prenume, i se determină datele privind tatăl și mama copilului.”

24. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

„Articolul 23. Înscrierea datelor despre părinți

(1) Datele privind mama copilului se înscriu pe baza datelor din constatarea medicală a nașterii. În cazul identificării, la înregistrarea nașterii copilului, a unor divergențe între datele prezentate de instituția medico-sanitară și cele identificate în Registrul de stat al populației, se vor înscrie datele din actele de stare civilă care stabilesc dobândirea sau modificarea numelui mamei.

(2) Datele privind tatăl copilului se înscriu pe baza actului ce atestă prezumția sau stabilirea paternității asupra copilului, emis de autoritatea competentă din Republica Moldova sau dintr-un alt stat. În cazul identificării, la înregistrarea nașterii copilului, a unor divergențe între actele din care rezultă paternitatea și cele identificate în Registrul de stat al populației, se vor înscrie datele din actele de stare civilă care stabilesc dobândirea sau modificarea numelui tatălui.

(3) Datele privind părinții copilului se înscriu în conformitate cu art. 47 și 48 din Codul familiei nr. 1316/2000, inclusiv în cazul în care:

a) părinții copilului au divorțat;

b) căsătoria părinților copilului este declarată nulă;

c) soțul mamei copilului a decedat;

d) părinții copilului nu sunt căsătoriți.”

25. Articolul 24:

în denumirea articolului, cuvintele ,,la întocmirea actului de naștere” se substituie cu cuvintele ,,la înregistrarea nașterii”;

alineatul (2) se completează cu textul „sau care nu corespund regulilor de scriere a prenumelui. Modul de scriere a numelui și a prenumelui în actele de stare civilă se stabilește de Guvern”;

la alineatul (3), cuvintele „sau există o neconcordanță între numele mamei înscris în certificatul medical constatator al nașterii și cel din declarația verbală a declarantului” se exclud.

26. Articolul 25:

denumirea articolului va avea următorul cuprins:

,,Articolul 25. Înregistrarea nașterii copilului găsit sau abandonat”;

la alineatul (1), cuvintele „Întocmirea actului de naștere al” se substituie cu cuvintele „Înregistrarea nașterii”, iar textul „la organul de stare civilă în a cărei rază teritorială a fost găsit,” se exclude;

la alineatul (4), cuvintele „Întocmirea actului de naștere” se substituie cu cuvintele „Înregistrarea nașterii”;

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

,,(5) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (4), dacă nu se cunosc numele și prenumele copilului, acestea se stabilesc de către autoritatea abilitată să înregistreze nașterea.”

27. Articolul 26 se abrogă.

28. La articolul 27:

în denumirea articolului, cuvintele „sau decedat în prima săptămână după naștere” se exclud;

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) În cazul în care un copil s-a născut mort, se înregistrează nașterea și se emite un extras de pe actul de naștere care atestă înregistrarea nașterii copilului născut mort.”

alineatele (2)–(4) se abrogă;

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

,,(5) Conducătorul instituției medico-sanitare în care s-a înregistrat constatarea nașterii unui copil născut mort este obligat, în termen de 3 zile de la data constatării faptului respectiv, să notifice Agenția Servicii Publice despre faptul nașterii copilului mort.”

29. Articolul 28 va avea următorul cuprins:

,,Articolul 28. Înregistrarea nașterii multiple

În cazul înregistrării unei nașteri multiple, înregistrarea nașterii se efectuează separat pentru fiecare copil.”

30. Articolele 29 și 30 se abrogă.

31. Denumirea secțiunii a 2-a din capitolul II va avea următorul cuprins:

„Secțiunea a 2-a

Înregistrarea căsătoriei”.

32. La articolul 31, cuvintele ,,în temeiul declarației” se substituie cu cuvintele ,,în baza cererii”.

33. Articolele 32–35 vor avea următorul cuprins:

,,Articolul 32. Locul înregistrării căsătoriei

(1) Căsătoria se înregistrează la sediul oricăreia dintre autoritățile abilitate să înregistreze căsătoria.

(2) Dacă, din motive temeinice, unul dintre viitorii soți se află în imposibilitatea de a se prezenta personal la autoritatea abilitată, căsătoria poate fi înregistrată la domiciliul sau la reședința temporară a acestuia sau, după caz, la o instituție medico-sanitară. În acest caz, motivele invocate și adresa concretă la care s-a înregistrat căsătoria se indică în actul de căsătorie.

(3) La solicitarea viitorilor soți, înregistrarea căsătoriei poate avea loc în cadrul unei ceremonii de oficiere solemnă a căsătoriei.

Articolul 33. Cererea de înregistrare a căsătoriei

(1) Cererea de înregistrare a căsătoriei este depusă de viitorii soți la autoritatea abilitată să înregistreze căsătoria.

(2) În cererea de înregistrare a căsătoriei se indică, în mod obligatoriu, consimțământul viitorilor soți de a înregistra căsătoria, lipsa impedimentelor la căsătorie prevăzute de lege, precum și numele pe care aceștia îl vor purta după căsătorie.

Articolul 34. Actele prezentate la depunerea cererii de înregistrare a căsătoriei

Autoritatea abilitată la care se depune cererea de înregistrare a căsătoriei solicită viitorilor soți prezentarea actelor de identitate. În cazul lipsei, în resursele informaționale ale Agenției Servicii Publice, a informației declarate, poate fi solicitată prezentarea certificatelor de naștere, a dovezilor privind desfacerea sau încetarea căsătoriei anterioare și, după caz, privind reducerea vârstei matrimoniale.

Articolul 35. Modul de înregistrare a căsătoriei

(1) La examinarea unei cereri de înregistrare a căsătoriei depuse de persoane care sunt cetățeni ai Republicii Moldova, persoana împuternicită din cadrul autorității abilitate verifică dacă viitorii soți întrunesc condițiile de fond, stabilite de Codul familiei, pentru înregistrarea căsătoriei.

(2) În cazul în care cererea de înregistrare a căsătoriei este depusă de un cetățean al Republicii Moldova care este titular al documentelor de stare civilă înregistrate de autoritățile altor state sau în cazul în care unul dintre viitorii soți este un cetățean străin sau un apatrid, la depunerea cererii se prezintă actele de identitate, certificatele de naștere și, după caz, dovezi privind încetarea căsătoriei anterioare, privind reducerea vârstei matrimoniale în condițiile art. 14 din Codul familiei nr. 1316/2000, precum și actele, eliberate de autoritățile statelor ai căror cetățeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condițiile de fond, stabilite de Codul familiei, pentru înregistrarea căsătoriei.

(3) Autoritatea abilitată refuză înregistrarea unei căsătorii dacă constată că nu sunt îndeplinite condițiile de fond, stabilite de Codul familiei, pentru înregistrarea căsătoriei.

(4) Înregistrarea căsătoriei se efectuează după expirarea unui termen de cel puțin o lună, dar nu mai târziu de două luni din momentul depunerii cererii de căsătorie.

(5) Căsătoria se înregistrează în prezența viitorilor soți, prin semnarea cererii de căsătorie prin care ambii își exprimă consimțământul de a se căsători și declară, pe propria răspundere, că nu există niciun impediment la căsătorie.

(6) La înregistrarea căsătoriei între cetățeni străini sau între un cetățean străin sau, după caz, un apatrid și un cetățean al Republicii Moldova, dacă cel puțin unul dintre ei nu cunoaște limba română, precum și în cazul în care unul dintre ei sau ambii sunt cu deficiențe de vedere, de auz sau cu surdocecitate, viitorii soți pot recurge la serviciile unui traducător/interpret.”

34. Articolele 36 și 37 se abrogă.

35. Articolul 39:

la alineatul (1), cuvintele „în modul stabilit” se substituie cu cuvintele „în modul stabilit de prezenta lege”;

la alineatul (3), după cuvintele „căsătoria poate fi înregistrată” se introduce textul „ , la cererea soțului supraviețuitor,”;

la alineatul (4), cuvintele „organul de stare civilă” se substituie cu sintagma „Agenția Servicii Publice”.

36. Legea se completează cu articolul 391 cu următorul cuprins:

,,Articolul 391. Înregistrarea căsătoriei consemnate în condiții speciale

(1) Persoanele care se află în relații de căsătorie consemnate pe teritoriul necontrolat de autoritățile unui alt stat sau al unei entități nerecunoscute de Republica Moldova și care prezintă drept probă un document ce nu poate fi supus supralegalizării sau apostilării ori care nu are valoare juridică în conformitate cu legislația statului pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul de stare civilă respectiv, își pot legaliza relațiile de căsătorie solicitând instanței judecătorești constatarea faptului căsătoriei respective.

(2) Căsătoria constatată în modul prevăzut la alin. (1) se înregistrează de către Agenția Servicii Publice și se consideră valabilă de la data indicată în hotărârea judecătorească.”

37. Articolul 40 va avea următorul cuprins:

,,Articolul 40. Înregistrarea căsătoriei cu o persoană condamnată sau arestată

(1) Cererea de înregistrare a căsătoriei cu o persoană condamnată sau arestată se examinează de către Agenția Servicii Publice.

(2) Cererea de înregistrare a căsătoriei depusă de persoana care solicită înregistrarea căsătoriei cu o persoană condamnată sau arestată se transmite persoanei condamnate sau arestate pentru completare. Confirmarea identității, exactitatea datelor înscrise în cerere și semnătura persoanei condamnate sau arestate se autentifică de către șeful instituției în care este deținută persoana respectivă.

(3) Cererea completată de către persoana condamnată sau arestată se transmite la Agenția Servicii Publice din raza teritorială a penitenciarului sau, după caz, a izolatorului de urmărire penală.

(4) Data, ora și locul înregistrării căsătoriei cu o persoană condamnată sau arestată se coordonează în prealabil cu administrația penitenciarului sau a izolatorului de urmărire penală și, după caz, cu procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală ori cu judecătorul la care se află în examinare cauza respectivă.

(5) Înregistrarea căsătoriei cu o persoană condamnată sau arestată se efectuează de către Agenția Servicii Publice, în condițiile legii, în incinta instituției în care este deținută persoana arestată sau condamnată.

(6) După înregistrarea căsătoriei, mențiunea privind starea civilă a persoanei condamnate sau arestate se înscrie în dosarul personal al acesteia, indicându-se numele și prenumele celuilalt soț și data înregistrării căsătoriei.”

38. Denumirea secțiunii a 4-a din capitolul II va avea următorul cuprins:

„Secțiunea a 4-a

Înregistrarea divorțului”.

39. Articolele 41 și 42 vor avea următorul cuprins:

,,Articolul 41. Temeiurile înregistrării desfacerii căsătoriei (divorțului)

(1) Desfacerea căsătoriei (divorțul) este posibilă doar în condițiile în care este atestată înregistrarea anterioară a căsătoriei sau, după caz, în condițiile în care este reconstituit actul de căsătorie pierdut sau este înscrisă căsătoria înregistrată într-un alt stat.

(2) Temeiurile pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei (divorțului) sunt:

1) cererea comună a soților privind divorțul;

2) cererea unuia dintre soți privind divorțul, la care se anexează hotărârea judecătorească corespunzătoare, în cazul în care, după înregistrarea căsătoriei, celălalt soț a fost:

a) supus unei măsuri de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

b) declarat dispărut;

c) condamnat la privațiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani;

3) hotărârea instanței judecătorești cu privire la desfacerea căsătoriei;

4) încheierea notarială de desfacere a căsătoriei prin acordul soților;

5) declarația soților sau a unuia dintre ei privind încetarea relațiilor de căsătorie, în cazul consemnării desfacerii căsătoriei în localitățile din stânga Nistrului și din municipiul Bender.

Articolul 42. Locul înregistrării divorțului

Înregistrarea divorțului are loc la orice autoritate abilitată să înregistreze divorțul.”

40. La articolul 43:

alineatele (1)–(3) vor avea următorul cuprins:

„(1) Înregistrarea divorțului în temeiul cererii de divorț comune a soților este posibilă în cazurile în care între aceștia nu există neînțelegeri referitoare la partajul proprietății comune în devălmășie, referitoare la întreținerea, educația și domiciliul copiilor minori comuni sau referitoare la întreținerea unuia dintre soți.

(2) Cererea de divorț se depune de către ambii soți. Dacă unul dintre soți se află în imposibilitatea de a depune personal cererea de divorț, aceasta poate fi depusă de un reprezentant împuternicit printr-o procură autentificată notarial sau de un avocat în baza mandatului. Acordul privind desfacerea căsătoriei, datele privind căsătoria ce urmează a fi desfăcută, datele privind celălalt soț și numele soțului reprezentat, ce urmează a fi purtat de acesta după divorț se indică într-o declarație autentificată notarial.

(3) La examinarea cererii de divorț depuse de persoane cetățeni ai Republicii Moldova, autoritatea abilitată verifică identitatea soților și, după caz, împuternicirile reprezentanților acestora, precum și datele privind căsătoria în raport cu datele din resursele informaționale de stat și, după caz, examinează documentele de stare civilă și alte înscrisuri, inclusiv pe cele eliberate de autoritățile altor state.”

la alineatul (4), cuvântul „declarației” se substituie cu textul ,,cererii de divorț, dar nu mai târziu de două luni de la data depunerii acesteia. După expirarea termenului de două luni, cererea de divorț nu produce efecte juridice, iar soții pot depune o nouă cerere”;

la alineatul (5), textul ,,Primind declarația de divorț, funcționarul organului de stare civilă” se substituie cu textul „Primind cererea de divorț, persoana responsabilă din cadrul autorității abilitate”.

41. Articolul 44:

la alineatul (1), textul „În cazurile prevăzute la art. 41 lit. b), declarația” se substituie cu textul „În cazurile prevăzute la art. 41 alin. (2) pct. 2), cererea”;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

,,(2) Soțul care intenționează să divorțeze indică în cererea de divorț numele și datele de contact ale persoanei desemnate pentru ocrotirea celuilalt soț în privința căruia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară, ale tutorelui averii celuilalt soț declarat dispărut, iar în cazul în care nu este numit un tutore – denumirea autorității tutelare sau, după caz, a instituției penitenciare în care celălalt soț își ispășește pedeapsa.”

la alineatul (3), textul ,,(sentința)” se exclude, iar cuvintele „certificatul de căsătorie” se substituie cu textul „certificatul/extrasul de pe actul de căsătorie”;

la alineatul (4), cuvintele „declarației de divorț” se substituie cu textul „cererii de divorț, dar nu mai târziu de două luni de la data depunerii acesteia. După expirarea termenului de două luni, cererea de divorț nu produce efecte juridice, iar soțul care intenționează să divorțeze poate depune o nouă cerere.”

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

,,(5) Autoritatea abilitată, în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de divorț, notifică în scris cu privire la inițierea procedurii de divorț și data stabilită pentru înregistrarea acestuia:

a) persoana desemnată pentru ocrotirea soțului în privința căruia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară;

b) administratorul cu care a fost încheiat un contract de administrare fiduciară a patrimoniului soțului declarat dispărut, iar în cazul când nu este numit un administrator – autoritatea tutelară;

c) soțul condamnat.”

articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

,,(6) În cazul în care autoritatea abilitată nu va recepționa, în termenul stabilit, un răspuns la notificarea menționată la alin. (5), aceasta va înregistra divorțul.”

42. Articolele 45 și 46 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 45. Înregistrarea divorțului în baza unei hotărâri judecătorești

Agenția Servicii Publice înregistrează divorțul din oficiu, în temeiul unei hotărâri judecătorești privind desfacerea căsătoriei, în termen de 3 zile, cu condiția că se atestă înregistrarea căsătoriei desfăcute.

Articolul 46. Numele soților după înregistrarea divorțului

(1) Soțul care și-a schimbat numele la înregistrarea căsătoriei are dreptul să își mențină acest nume și după desfacerea căsătoriei sau să revină la numele de până la căsătorie, indiferent de temeiurile desfacerii acesteia.

(2) În cazul în care instanța judecătorească nu a dispus cu privire la revenirea soțului la numele purtat anterior înregistrării căsătoriei, acesta își menține numele din timpul căsătoriei.”

43. Articolele 47 și 48 se abrogă.

44. Denumirea secțiunii a 5-a din capitolul II va avea următorul cuprins:

„Secțiunea a 5-a

Înregistrarea schimbării numelui și/sau a prenumelui”.

45. Articolul 49:

la alineatul (1), textul ,,a împlinit vîrsta de 16 ani” se substituie cu cuvintele ,,are capacitatea deplină de exercițiu”, iar cuvintele ,,numele de familie” – cu cuvântul ,,numele”;

alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Cererea de schimbare a numelui și/sau a prenumelui se depune personal sau prin reprezentant, în baza unei procuri autentificate notarial, prin mandatul avocatului sau prin împuternicirile de reprezentare în baza semnăturii electronice, înregistrată în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice. Actele respective trebuie să prevadă expres numele și/sau prenumele ce urmează a fi schimbat, numele sau prenumele solicitat și forma acestuia.

(3) Schimbarea numelui unuia dintre soți nu atrage după sine schimbarea numelui celuilalt soț, nici a numelui copiilor acestora.”

la alineatul (5), textul „ , făcîndu-se rectificările corespunzătoare pe actul de naștere al copilului (fără a se întocmi actul de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui)” se exclude;

articolul se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:

„(51) Schimbarea numelui și/sau a prenumelui copilului ai cărui părinți au fost decăzuți din drepturi părintești se face în temeiul unei hotărâri a instanței judecătorești.”

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Modul de examinare a cererii de schimbare a numelui și/sau a prenumelui, inclusiv temeiurile de refuz al înregistrării schimbării numelui și/sau a prenumelui, se stabilește de Guvern.”

46. Articolul 50 va avea următorul cuprins:

„Articolul 50. Modul de înregistrare a schimbării numelui și/sau a prenumelui

(1) Cererea de schimbare a numelui și/sau a prenumelui se depune la Agenția Servicii Publice sau, după caz, la sediul uneia dintre misiunile diplomatice sau al unuia dintre oficiile consulare ale Republicii Moldova.

(2) Cererea de schimbare a numelui și/sau a prenumelui se examinează în termen de cel mult o lună din ziua depunerii actelor necesare. Dacă există motive întemeiate, acest termen poate fi prelungit până la două luni. La solicitare, cererea poate fi examinată și în regim de urgență, în termenele și conform tarifelor stabilite de Guvern.

(3) Dacă nu s-au păstrat actele sau documentele de stare civilă ori dacă nu au fost înscrise faptele și evenimentele de stare civilă produse în străinătate, care determină statutul juridic al solicitantului sau al copilului, examinarea cererii de schimbare a numelui și/sau a prenumelui se suspendă până la reconstituirea actelor de stare civilă respective.

(4) Dacă în actele de stare civilă, pe numele solicitantului sau al copilului, sau în documentele anexate la cerere vor fi identificate contradicții, examinarea cererii de schimbare a numelui și/sau a prenumelui se suspendă până la înlăturarea acestor contradicții.”

47. Articolele 51–53 se abrogă.

48. Denumirea secțiunii a 6-a din capitolul II va avea următorul cuprins:

„Secțiunea a 6-a

Înregistrarea decesului”.

49. La articolul 54, litera a) va avea următorul cuprins:

„a) constatării medicale a decesului, înregistrate de o instituție medico-sanitară;”.

50. Articolele 55 și 56 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 55. Locul înregistrării decesului

(1) Înregistrarea decesului se face de autoritatea abilitată să înregistreze decesul.

(2) Înregistrarea decesului poate fi efectuată din oficiu, de către Agenția Servicii Publice, în cazurile în care se atestă lipsa înregistrării decesului pe numele unei persoane.

Articolul 56. Modul de înregistrare a decesului

(1) Instituția medico-sanitară înregistrează datele privind faptul decesului unei persoane în cel mult 3 zile de la momentul constatării acestuia.

(2) În cazul în care se declară decesul unui copil a cărui naștere nu a fost declarată în termenele prevăzute de lege, autoritatea competentă va înregistra mai întâi nașterea, iar apoi decesul acestuia.

(3) Înregistrarea decesului unei persoane are loc în cazul în care identitatea acesteia poate fi stabilită.

(4) În cazul depistării unui cadavru neidentificat, informația cu privire la deces se înregistrează doar în sistemul informațional electronic de înregistrare a constatării medicale a decesului. Datele privind identitatea cadavrului, stabilite ulterior de autoritățile competente, se transmit către instituția medico-sanitară, pentru actualizarea datelor în evidențele medicale, și către Agenția Servicii Publice, pentru înregistrarea decesului.

(5) Înregistrarea decesului în privința unei persoane a cărei identitate a fost stabilită greșit se supune modificării din oficiu, în baza unui act oficial emis de autoritatea competentă, din care rezultă identitatea persoanei decedate.”

51. Articolele 57 și 58 se abrogă.

52. Denumirea capitolului III va avea următorul cuprins:

„Capitolul III

RECONSTITUIREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ, ÎNREGISTRAREA ULTERIOARĂ A EVENIMENTELOR DE STARE CIVILĂ, DECLARAREA NULITĂȚII ACTELOR DE STARE CIVILĂ, A DOCUMENTELOR DE STARE CIVILĂ SAU, DUPĂ CAZ, A UNOR ÎNSCRIERI DIN ACESTEA”.

53. Articolul 59:

la alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) evenimentul sau faptul de stare civilă a fost înregistrat într-un alt stat și nu poate fi prezentat certificatul respectiv sau extrasul de pe actul de stare civilă.”

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

,,(2) Reconstituirea actului de stare civilă se efectuează în termen de o lună, în baza cererii persoanei, însoțită de documente probatorii sau, după caz, de o hotărâre judecătorească, în baza deciziei Agenției Servicii Publice. Din motive întemeiate, termenul de examinare poate fi prelungit până la două luni.”

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

,,(3) În lipsa documentelor probatorii ale înregistrării anterioare a faptului sau a evenimentului de stare civilă, Agenția Servicii Publice emite decizia de refuz de reconstituire a actului de stare civilă. Actul de stare civilă pierdut poate fi înregistrat în temeiul unei hotărâri judecătorești privind constatarea înregistrării actului de stare civilă, în condițiile prezentei legi.”

54. Articolul 60 va avea următorul cuprins:

,,Articolul 60. Înregistrarea ulterioară a evenimentelor de stare civilă

(1) Înregistrarea ulterioară a evenimentelor de stare civilă se face, la cerere, dacă:

a) înregistrarea nașterii sau a decesului, în termenele stabilite, a fost omisă de către autoritatea abilitată, deși au fost depuse documentele necesare înregistrării;

b) nașterea sau decesul au fost declarate după expirarea termenului de un an de la producerea acestora.

(2) Înregistrarea ulterioară a evenimentelor de stare civilă se soluționează în termen de o lună, în baza cererii persoanei, însoțită de documente probatorii sau, după caz, de o hotărâre judecătorească, în baza deciziei Agenției Servicii Publice. Din motive întemeiate, termenul de examinare poate fi prelungit până la două luni.

(3) În lipsa documentelor probatorii ale înregistrării anterioare a evenimentului de stare civilă, Agenția Servicii Publice emite decizia de refuz de înregistrare ulterioară a evenimentului de stare civilă. Înregistrarea evenimentului de stare civilă poate fi efectuată în temeiul unei hotărâri judecătorești privind constatarea evenimentului de stare civilă, în condițiile legii.”

55. Articolul 61 se abrogă.

56. Articolele 62 și 63 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 62. Declararea nulității actelor și a documentelor de stare civilă

Declararea nulității actelor, a documentelor de stare civilă sau, după caz, a unor înscrieri din acestea are loc dacă:

a) înregistrarea de stat s-a efectuat în lipsa unui temei juridic pentru efectuarea înregistrării respective sau cu încălcarea procedurii de înregistrare;

b) înscrierea unei informații în actul de stare civilă s-a efectuat în lipsa unui temei juridic pentru efectuarea înscrierii respective;

c) informația din documentul de stare civilă nu corespunde cu informația din actul de stare civilă sau documentul de stare civilă a fost emis în lipsa unui temei juridic pentru emiterea acestuia;

d) documentul care a constituit temeiul înregistrării de stat a fost casat sau, după caz, anulat printr-o hotărâre a instanței judecătorești;

e) există concomitent actul reconstituit și actul primar, înregistrate în privința aceluiași fapt sau eveniment de stare civilă;

f) în fondurile de arhivă deținute de subdiviziunile competente ale Agenției Servicii Publice au fost identificate două acte de stare civilă ca urmare a înregistrării aceluiași fapt sau eveniment de stare civilă;

g) au fost identificate două acte de stare civilă referitoare la același fapt sau eveniment de stare civilă, dintre care cel puțin unul a fost întocmit în temeiul unei hotărâri judecătorești;

h) înregistrarea faptelor și a evenimentelor de stare civilă a fost efectuată în baza unui act fals sau cu folosirea unei identități false.

Articolul 63. Competențele și procedura de declarare a nulității actelor, a documentelor de stare civilă sau, după caz, a unor înscrieri din acestea

(1) Declararea nulității actelor, a documentelor de stare civilă sau, după caz, a unor înscrieri din acestea, în cazurile prevăzute:

a) la art. 62 lit. a)–f), ține de competența Agenției Servicii Publice;

b) la art. 62 lit. g), se face în temeiul unei hotărâri a instanței judecătorești, cu excepția cazului în care a expirat termenul de depunere a cererii de revizuire, prevăzut la art. 450 din Codul de procedură civilă nr. 225/2003. În cazul expirării termenului de depunere a cererii de revizuire, va rămâne valabil primul act de stare civilă care a fost întocmit cu declararea nulității celuilalt act de stare civilă de către Agenția Servicii Publice;

c) la art. 62 lit. h), se face doar în temeiul unei hotărâri a instanței judecătorești.

(2) Declararea nulității actelor, a documentelor de stare civilă sau, după caz, a unor înscrieri din acestea se soluționează în termen de o lună, în baza cererii persoanei, însoțită de documente probatorii, sau din oficiu, în baza unei decizii a Agenției Servicii Publice, cu notificarea persoanei vizate. Din motive întemeiate, termenul de examinare poate fi prelungit până la două luni, dacă acest lucru este comunicat în scris solicitantului în termen de o lună, împreună cu motivele prelungirii.

(3) Declararea nulității unui act de stare civilă, a unui document de stare civilă sau, după caz, a unor înscrieri din acestea, precum și respingerea ca neîntemeiată a cererii persoanei privind anularea se face printr-o decizie motivată, în scris, și poate fi contestată în instanța judecătorească.

(4) Procedura judiciară de declarare a nulității unui act de stare civilă, a unui document de stare civilă sau, după caz, a unor înscrieri din acestea poate fi inițiată de persoanele îndreptățite sau, după caz, de Agenția Servicii Publice.”

57. Articolele 64 și 65 se abrogă.

58. Articolul 66:

la alineatul (1), cuvintele „de la domiciliul solicitantului” se exclud;

la alineatul (4), sintagma „Agenția Servicii Publice” se substituie cu cuvântul „Guvern”.

59. Capitolele V–IX se abrogă.

Art. II. – Codul familiei nr. 1316/2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47–48, art. 210), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În tot cuprinsul codului:

cuvintele „încheiere a căsătoriei”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „înregistrare a căsătoriei” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „nume de familie”, la orice formă gramaticală se substituie cu cuvântul „nume” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „autoritate tutelară locală”, la orice formă gramaticală se substituie cu cuvintele „autoritate tutelară” la forma gramaticală corespunzătoare.

2. La articolul 2, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Căsătoria înregistrată de autoritățile abilitate prin lege să înregistreze fapte și evenimente de stare civilă generează drepturile și obligațiile soților prevăzute de prezentul cod.”

3. La articolul 3, cuvântul „încheiere” se substituie cu cuvântul „înregistrare”.

4. În denumirea capitolului 3 din titlul II, cuvântul „ÎNCHEIERE” se substituie cu cuvântul „ÎNREGISTRARE”;

5. Articolele 9, 10 și 12 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 9. Înregistrarea căsătoriei

(1) Căsătoria se înregistrează de autoritățile abilitate prin lege să înregistreze căsătoria.

(2) Drepturile și obligațiile juridice ale soților iau naștere din ziua înregistrării căsătoriei.

Articolul 10. Cererea de înregistrare a căsătoriei

(1) Cererea de înregistrare a căsătoriei se depune personal de către viitorii soți la autoritatea abilitată să înregistreze căsătoria.

(2) Viitorii soți trebuie să indice în cererea de înregistrare a căsătoriei că nu există niciun impediment legal la căsătorie.

(3) Depunerea cererii de înregistrare a căsătoriei are loc în modul stabilit de actele normative pentru înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă.”

„Articolul 12. Modalitatea de înregistrare a căsătoriei

Locul înregistrării căsătoriei și modul de depunere a cererii de înregistrare a căsătoriei sunt stabilite de Legea nr. 100/2001 privind actele de stare civilă.”

6. La articolul 14 alineatul (2), enunțul al doilea va avea următorul cuprins: „Reducerea vârstei matrimoniale se admite cu acordul părinților minorului sau a unui părinte, în cazul în care minorul are doar un părinte, iar în lipsa părinților, cu încuviințarea autorității tutelare.”

7. Articolul 15:

la alineatul (1):

litera b) va avea următorul cuprins:

„b) rudele în linie dreaptă, precum și între rudele în linie colaterală, până la al IV-lea grad inclusiv;”

literele c) și d) se abrogă;

articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) În cazul adopției, dispozițiile alin. (1) lit. b) sunt aplicabile atât între persoanele care au devenit rude prin adopție, cât și între cele a căror rudenie firească a încetat prin efectul adopției.”

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există un impediment legal ori dacă nu sunt îndeplinite alte cerințe ale legii, prin depunerea unei cereri la autoritatea abilitată să înregistreze căsătoria, în care vor fi expuse motivele și la care vor fi anexate dovezile invocate. Autoritatea abilitată să înregistreze căsătoria este obligată să verifice opunerea la căsătorie în baza actelor de stare civilă, a dovezilor prezentate, precum și a informațiilor puse la dispoziție de către alte autorități și instituții competente. Examinarea cererii de înregistrare a căsătoriei se suspendă până la finalizarea verificării. Dacă, în urma verificării opunerii la căsătorie, impedimentele sau neîndeplinirea altor cerințe legale se confirmă, autoritatea abilitată este obligată să refuze înregistrarea căsătoriei.”

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În cazul în care după înregistrarea unei căsătorii se atestă că aceasta a fost încheiată cu unul sau mai multe impedimente prevăzute la alin. (1) sau că aceasta contravine principiilor dreptului familiei, prestarea serviciilor de stare civilă la cererea unuia dintre soți este posibilă doar după stabilirea de către instanța judecătorească a statutului căsătoriei anterioare, după caz, după recunoașterea, în condițiile legii, a căsătoriei încheiate cu impediment.”

8. Articolele 17, 33 și 35 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 17. Alegerea numelui de către soți

(1) La înregistrarea căsătoriei, fiecare dintre soți, la dorință, poate să-și păstreze numele purtat până la căsătorie ori să ia numele unuia sau altuia dintre ei, ori numele lor format prin conexare.

(2) Conexarea numelor nu se admite atunci când cel puțin unul dintre ele este dublu. Este posibilă conexarea parțială a numelui compus.

(3) Schimbarea numelui unuia dintre soți nu implică schimbarea numelui celuilalt soț.

(4) După desfacerea căsătoriei, soții își pot păstra numele ales la înregistrarea căsătoriei sau, după caz, pot reveni la numele purtat până la înregistrarea acesteia.”

„Articolul 33. Temeiurile încetării căsătoriei

Căsătoria încetează prin:

a) desfacerea căsătoriei (divorț);

b) decesul unuia dintre soți;

c) declararea pe cale judecătorească a decesului unuia dintre soți;

d) declararea de către cel puțin unul dintre soți a încetării relațiilor de căsătorie în cazul în care consemnarea desfacerii căsătoriei s-a făcut în localitățile din stânga Nistrului și în municipiul Bender;

e) constatarea judecătorească privind încetarea relațiilor de căsătorie anterioare.”

„Articolul 35. Modalitatea de desfacere a căsătoriei

Căsătoria poate fi desfăcută la Agenția Servicii Publice, la misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova, la notar sau pe cale judecătorească.”

9. Articolul 36:

în denumirea articolului, cuvintele „organul de stare civilă” se substituie cu cuvintele ,,autoritățile abilitate”;

la alineatul (1), cuvintele „organul de stare civilă în a cărui rază teritorială se află domiciliul unuia dintre soți” se substituie cu cuvintele „autoritățile abilitate să înregistreze divorțul”;

alineatul (2):

în partea introductivă, cuvintele „organul de stare civilă” se substituie cu sintagma „Agenția Servicii Publice”;

litera c) va avea următorul cuprins:

,,c) a fost condamnat la privațiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani, cu executarea pedepsei.”

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

,,(3) Modul și condițiile de desfacere a căsătoriei sunt stabilite de Legea nr. 100/2001 privind actele de stare civilă.”

la alineatul (5), cuvintele „organul de stare civilă” se substituie cu cuvintele ,,autoritățile abilitate”.

10. Articolul 37:

la alineatul (1), cuvintele „prin încheiere notarială” se substituie cu cuvintele „de notar”;

la alineatul (2), cuvintele „organul de stare civilă” se substituie cu cuvintele „autoritatea abilitată să înregistreze divorțul”.

alineatul (5) se completează cu cuvintele „și se va exprima asupra numelor purtate de soți după desfacerea căsătoriei”.

11. Articolul 39:

la alineatul (1), textul „organul de stare civilă,” se substituie cu textul „Agenția Servicii Publice, misiunea diplomatică și/sau oficiul consular ale Republicii Moldova sau”;

la alineatul (2), enunțul al doilea se exclude;

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) În cazul în care hotărârea judecătorească prin care s-a pronunțat desfacerea căsătoriei a rămas definitivă, instanța judecătorească transmite hotărârea Agenției Servicii Publice prin mijloace electronice sau, în decurs de 3 zile lucrătoare, expediază o copie autentificată a acestei hotărâri subdiviziunii teritoriale a Agenției Servicii Publice din raza teritorială a instanței judecătorești.”

12. La articolul 40 alineatul (1), cuvintele „organul de stare civilă” se substituie cu sintagma „Agenția Servicii Publice”.

13. Articolele 41–43 vor avea următorul cuprins:

,,Articolul 41. Nulitatea absolută și relativă a căsătoriei

(1) Instanța judecătorească va declara nulitatea absolută a căsătoriei, dacă:

a) aceasta a fost înregistrată cu încălcarea prevederilor art. 11 sau ale art. 15 alin. (1) lit. a), b), h) și alin. (11);

b) aceasta a fost înregistrată atunci când soții sau unul dintre ei nu a avut intenția de a crea o familie (căsătorie fictivă).

(2) Căsătoria lovită de nulitate relativă poate fi anulată de instanța judecătorească în următoarele cazuri:

a) aceasta a fost înregistrată cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. e), f) și g);

b) aceasta a fost înregistrată în condițiile prevăzute de art. 14, fără acordul părinților sau fără acordul unui părinte, în cazul în care minorul are doar un părinte sau, după caz, fără încuviințarea autorității tutelare.

(3) Căsătoria declarată nulă, indiferent de temeiurile de declarare a nulității, se consideră ca atare din momentul înregistrării ei.

(4) Instanța judecătorească transmite hotărârea privind nulitatea căsătoriei Agenției Servicii Publice prin mijloace electronice sau, în decurs de 3 zile lucrătoare, expediază o copie autentificată a acestei hotărâri subdiviziunii teritoriale a Agenției Servicii Publice din raza teritorială a instanței judecătorești.

(5) Căsătoria se consideră nulă dacă actul de căsătorie a fost declarat nul în conformitate cu Legea nr. 100/2001 privind actele de stare civilă.

Articolul 42. Persoanele care au dreptul să ceară declararea nulității căsătoriei

(1) Dreptul de a cere declararea nulității căsătoriei îl au următoarele persoane:

a) soțul al cărui consimțământ a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violență;

b) soțul minor, părinții lui, curatorii lui sau autoritatea tutelară, dacă căsătoria a fost înregistrată de o persoană care nu a atins vârsta matrimonială și această vârstă nu a fost redusă în modul stabilit. După atingerea de către soțul minor a vârstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulității căsătoriei îi aparține numai lui;

c) soțul ale cărui drepturi au fost încălcate prin înregistrarea căsătoriei, cu încălcarea obligației prevăzute la art. 11 alin. (2);

d) soțul, precum și alte persoane, ale căror drepturi și interese au fost lezate în urma înregistrării căsătoriei cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a);

e) orice persoană interesată, în cazul căsătoriei înregistrate cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. b), e), f), g), h) și alin. (11);

f) subiecții a căror autorizare este necesară la înregistrarea căsătoriei cu o persoană în privința căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară;

g) soțul de bună-credință, în cazul în care a fost înregistrată o căsătorie fictivă, precum și autoritatea competentă pentru străini, în cazul în care declararea caracterului fictiv al căsătoriei prezintă relevanță pentru exercitarea atribuțiilor legale ale acesteia.

(2) Cererea privind declararea nulității căsătoriei înregistrate cu un minor care nu a atins vârsta matrimonială se examinează cu participarea obligatorie a reprezentantului autorității tutelare.

Articolul 43. Împrejurările care înlătură nulitatea Căsătoriei

(1) Căsătoria încheiată cu o persoană a cărei căsătorie anterioară nu a fost încetată se recunoaște valabilă dacă, în momentul atestării impedimentului respectiv în cadrul unei proceduri administrative, acest impediment a dispărut. Căsătoria se consideră valabilă din momentul dispariției impedimentului respectiv.

(2) Instanța judecătorească poate recunoaște valabilă o căsătorie dacă, în momentul examinării cauzei de nulitate sau de recunoaștere a valabilității acestei căsătorii, impedimentele care împiedicau înregistrarea acesteia au dispărut. Căsătoria este recunoscută valabilă din momentul dispariției impedimentului.

(3) În cazul constatării că unul dintre soți are una sau mai multe căsătorii anterioare neîncetate, valabilitatea căsătoriei poate fi recunoscută doar după ce instanța judecătorească se pronunță cu privire la încetarea căsătoriei sau, după caz, a căsătoriilor anterioare. Căsătoria anterioară încetează la data recunoașterii drept valabilă a căsătoriei următoare.

(4) Instanța judecătorească are dreptul să respingă cererea de declarare a nulității căsătoriei înregistrate de un minor care nu a atins vârsta matrimonială, dacă aceasta o cer interesele minorului.

(5) Nu poate fi declarată nulă o căsătorie înregistrată cu încălcarea prevederilor legate de vârstă matrimonială în situația în care, în timpul examinării cauzei, ambii soți au împlinit vârsta de 18 ani sau dacă soția a născut ori a rămas gravidă.

(6) Căsătoria fictivă nu poate fi declarată nulă dacă, în timpul examinării cauzei, a intervenit conviețuirea soților sau dacă soția a născut ori a rămas gravidă.

(7) O căsătorie nu poate fi declarată nulă după încetarea ei, cu excepția cazului în care, la momentul înregistrării acesteia, unul dintre soți se afla într-o altă căsătorie.”

14. Codul se completează cu articolul 431 cu următorul cuprins:

„Articolul 431. Termenul de prescripție pentru invocarea unor temeiuri particulare de nulitate

Anularea căsătoriei poate fi solicitată în termen de doi ani, în cazul:

a) prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. e), de la data înregistrării căsătoriei;

b) prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. f), de la data la care autoritatea competentă a cărei autorizare era necesară pentru înregistrarea căsătoriei a luat cunoștință de aceasta;

c) nulității căsătoriei pentru vicii de consimțământ sau pentru lipsă de discernământ, de la data încetării violenței sau, după caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa temporară a discernământului.”

15. Articolul 44:

la alineatul (1), cuvintele „din ziua încheierii ei” se substituie cu cuvintele „din ziua înregistrării ei”;

la alineatul (2), cuvintele „în diviziune” se substituie cu cuvintele „în devălmășie”;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Nulitatea căsătoriei nu are niciun efect asupra copiilor născuți din această căsătorie. Drepturile și obligațiile părinților a căror căsătorie a fost declarată nulă și copiii acestora cad sub incidența dispozițiilor cu privire la divorț.”

16. La articolul 47:

alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Proveniența copilului de la mamă (maternitatea) se stabilește în baza datelor din înregistrarea constatării medicale a nașterii copilului de la o anumită femeie într-o instituție medico-sanitară.

(2) În cazul în care nașterea a avut loc în afara unei instituții medico-sanitare, înregistrarea constatării medicale a nașterii se efectuează de instituția medico-sanitară teritorială, abilitată cu dreptul de eliberare a certificatului medical constatator al nașterii în baza concluziei unui consiliu, instituit în acest scop de conducătorul instituției medico-sanitare, în termen de 3 zile lucrătoare, după cum urmează:

a) în cazul constatării nașterii în cadrul termenului de 10 zile de la data nașterii, înregistrarea constatării medicale a nașterii se efectuează numai după o examinare medicală a lăuzei și a nou-născutului de către un consiliu format din doi medici obstetricieni-ginecologi și un medic neonatolog (medic pediatru);

b) în cazul constatării nașterii după expirarea termenului de 10 zile, dar până la 42 de zile de la data nașterii, din consiliu va face parte, suplimentar, și reprezentantul autorității tutelare în a cărei rază teritorială este constatată nașterea;

c) în cazul constatării nașterii după expirarea termenului de 42 de zile de la data nașterii, înregistrarea constatării medicale a nașterii de către instituția medico-sanitară se efectuează în baza testelor de confirmare a maternității;

d) în cazul în care consiliul, ca urmare a examinării medicale și a materialelor prezentate și examinate, nu poate stabili producerea nașterii în afara instituției medico-sanitare, conducătorul instituției medico-sanitare emite o decizie de refuz și recomandă părinților să se adreseze în instanța de judecată.”

la alineatele (4) și (5), cuvintele „organul de stare civilă” se substituie cu cuvintele „autoritatea abilitată să înregistreze nașterea”;

articolul se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:

„(51) Recunoașterea paternității de către părintele care are 16 ani împliniți, dacă acesta nu este căsătorit, se efectuează cu acordul reprezentantului legal al acestuia, iar în lipsa reprezentantului legal, cu acordul autorității tutelare.”

la alineatul (6), textul „art. 4852 și 4853 din Codul civil” se substituie cu textul „art. 116 și 117 din Codul civil nr. 1107/2002”;

la alineatul (7), cuvintele „organul de stare civilă” se substituie cu cuvintele „autoritatea abilitată”.

17. Articolul 49:

la alineatul (1), textul „art. 4852 și 4853 din Codul civil” se substituie cu textul „art. 116 și 117 din Codul civil nr. 1107/2002”;

alineatul (2) se abrogă.

18. La articolul 54, primul enunț se completează cu textul ,, , precum și în cadrul procedurilor notariale”.

19. La articolul 55:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Copilul dobândește numele părinților săi. Dacă părinții poartă nume diferite, copilul poate lua numele tatălui sau al mamei, sau un nume format prin atribuirea ori conexarea numelor părinților. Dacă un părinte poartă un nume compus, este posibilă conexarea parțială a numelui părintelui. La atribuirea numelui prin conexare, numele copilului va fi compus din două nume.”

la alineatul (3), cuvintele „din două prenume” se exclud.

20. Articolul 56 va avea următorul cuprins:

„Articolul 56. Schimbarea numelui și/sau

a prenumelui copilului

(1) Numele și/sau prenumele copilului poate fi schimbat în baza cererii comune a părinților.

(2) Cererea de schimbare a numelui și/sau a prenumelui copilului poate fi depusă de către un părinte, dacă celălalt părinte:

a) este declarat dispărut fără veste, decedat sau declarat decedat;

b) este supus unei măsuri de ocrotire judiciară;

c) este decăzut din drepturile părintești;

d) nu a stabilit filiația sa asupra copilului, în condițiile legii.

(3) În caz de litigiu între părinți, problema privind schimbarea numelui și/sau a prenumelui copilului este soluționată de către autoritatea tutelară în a cărei rază teritorială își are domiciliul copilul, ținând cont în exclusivitate de interesele copilului.

(4) Decizia autorității tutelare poate fi contestată în instanța judecătorească. În procesul examinării cauzei de contestare sau de anulare a deciziei autorității tutelare, instanța judecătorească decide asupra numelui pe care îl va purta copilul, ținând cont în exclusivitate de interesele acestuia.

(5) Schimbarea numelui și/sau a prenumelui copilului care a atins vârsta de 10 ani se face, în toate cazurile, cu acordul acestuia.”

21. La articolul 156 alineatul (2), textul „art. 11 și 14” se substituie cu textul „art. 11, 14 și 15”.

Art. III. – Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 66–75, art. 132), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 54 litera b), cuvintele „organul de stare civilă” se substituie cu sintagma „Agenția Servicii Publice”.

2. Articolul 170 va avea următorul cuprins:

„Articolul 170. Înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă

(1) Sunt supuse înregistrării de stat următoarele fapte și evenimente de stare civilă:

a) nașterea;

b) căsătoria;

c) desfacerea căsătoriei (divorțul);

d) schimbarea numelui și/sau a prenumelui;

e) decesul;

f) recunoașterea, stabilirea sau contestarea paternității;

g) încuviințarea și încetarea adopției.

(2) Înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă se efectuează în actele de stare civilă de către autoritățile abilitate, conform prevederilor Codului familiei și ale Legii nr. 100/2001 privind actele de stare civilă.

(3) Procedura de înregistrare a faptelor și a evenimentelor de stare civilă, de eliberare a documentelor de stare civilă, procedura de modificare, de declarare a nulității actelor de stare civilă, precum și termenele de păstrare a actelor de stare civilă se stabilesc de Guvern.”

3. La articolul 573 alineatul (1), cuvintele „încheierea căsătoriei” se substituie cu cuvintele „înregistrarea căsătoriei”.

4. Articolul 2592 va avea următorul cuprins:

„Articolul 2592. Înregistrarea faptelor și a evenimentelor de stare civilă ale cetățenilor

Republicii Moldova

Înregistrarea faptelor și a evenimentelor de stare civilă ale cetățenilor Republicii Moldova care se află în afara teritoriului țării se efectuează de către misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova, în condițiile legii.”

Art. IV. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 285–294, art. 436), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 192 se completează cu alineatul (14) cu următorul cuprins:

„(14) Cauzele privind constatarea faptului nașterii unei persoane de către o anumită femeie și cele privind constatarea decesului, la o anumită dată, în anumite împrejurări, inclusiv a celor produse pe teritoriul unui stat necontrolat de autoritățile acestuia sau al unor entități teritoriale nerecunoscute de Republica Moldova, se judecă în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii.”

2. La articolul 281, alineatul (2) se completează cu literele c1)–c4) cu următorul cuprins:

„c1) faptul nașterii unei persoane de către o anumită femeie;

c2) faptul nașterii sau decesul unei persoane produse pe teritoriul unui stat necontrolat de autoritățile acestuia sau al unor entități teritoriale nerecunoscute de Republica Moldova;

c3) căsătoria consemnată pe teritoriul necontrolat de autoritățile unui alt stat sau al unei entități teritoriale nerecunoscute de Republica Moldova;

c4) încetarea căsătoriei anterioare, de la data recunoașterii drept valabilă a căsătoriei următoare;”.

3. Articolul 285 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Pentru înregistrarea de stat a faptelor care au valoare juridică, constatate prin hotărâre judecătorească în temeiul art. 281 alin. (2) lit. c)–c4), d) și e), la data la care aceasta rămâne irevocabilă, instanța judecătorească transmite această hotărâre Agenției Servicii Publice prin mijloace electronice sau, în decurs de 3 zile lucrătoare, expediază o copie autentificată a acestei hotărâri subdiviziunii teritoriale a Agenției Servicii Publice din raza teritorială a instanței judecătorești.”

4. Articolul 300:

la alineatul (2), cuvintele „organul de stare civilă” se substituie cu cuvintele „autoritatea abilitată să înregistreze faptele și evenimentele de stare civilă”;

articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Pentru înregistrarea de stat, în condițiile Legii nr. 100/2001 privind actele de stare civilă, a decesului unei persoane declarate decedată prin hotărâre judecătorească, la data la care aceasta rămâne definitivă, instanța judecătorească transmite hotărârea în cauză Agenției Servicii Publice prin mijloace electronice sau, în decurs de 3 zile lucrătoare, expediază o copie autentificată a hotărârii în cauză subdiviziunii teritoriale a Agenției Servicii Publice din raza teritorială a instanței judecătorești.”

5. Articolul 301:

la alineatul (4), cuvintele „în registrul de stare civilă” se exclud;

articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) Pentru anularea, în condițiile și în limitele Legii nr. 100/2001 privind actele de stare civilă, a actului de deces și a altor înregistrări din registrele de stat în legătură cu aceasta în temeiul unei hotărâri judecătorești, la data la care aceasta rămâne definitivă, instanța judecătorească transmite hotărârea în cauză Agenției Servicii Publice prin mijloace electronice sau, în decurs de 3 zile lucrătoare, expediază o copie autentificată a hotărârii în cauză subdiviziunii teritoriale a Agenției Servicii Publice din raza teritorială a instanței judecătorești.”

6. Capitolul XXXIII va avea următorul cuprins:

„Capitolul XXXIII

CONSTATAREA INEXACTITĂȚILOR ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ

Articolul 331. Depunerea cererii

(1) Instanța judecătorească examinează cauzele privind constatarea inexactităților în actele de stare civilă conform prevederilor prezentului capitol dacă, în lipsa unui litigiu de drept și în lipsa actelor doveditoare, autoritățile abilitate să înregistreze faptele și evenimentele de stare civilă sunt în imposibilitatea de a modifica actele de stare civilă.

(2) Cererea de constatare a inexactităților în actele de stare civilă se depune la instanța judecătorească din raza teritorială a domiciliului petiționarului sau a sediului autorității care a înregistrat faptul sau evenimentul de stare civilă respectiv.

Articolul 332. Cuprinsul cererii

(1) În cererea de constatare a inexactităților în actele de stare civilă se indică datele cu privire la inexactitate, modificările solicitate și autoritatea care a refuzat modificarea actului de stare civilă.

(2) La cererea de constatare a inexactităților în actele de stare civilă se anexează refuzul autorității de modificare a actului de stare civilă și alte documente referitoare la caz.

Articolul 333. Examinarea cererii

Instanța judecătorească examinează cererea de constatare a inexactităților în actele de stare civilă cu participarea petiționarului și a altor persoane interesate, precum și a autorităților publice conform art. 74.

Articolul 334. Hotărârea judecătorească

(1) Hotărârea judecătorească prin care se constată inexactități în actul de stare civilă constituie temei pentru modificarea actului respectiv de către autoritatea abilitată să înregistreze faptele și evenimentele de stare civilă. Hotărârea menționată poate fi contestată cu apel. Decizia instanței de apel nu se supune recursului, fiind definitivă de la pronunțare.

(2) Pentru modificarea, în condițiile și în limitele Legii nr. 100/2001 privind actele de stare civilă, a unui act de stare civilă în temeiul unei hotărâri judecătorești, la data la care aceasta rămâne definitivă și irevocabilă, instanța judecătorească transmite hotărârea în cauză Agenției Servicii Publice prin mijloace electronice sau, în decurs de 3 zile lucrătoare, expediază o copie autentificată a hotărârii în cauză subdiviziunii teritoriale a Agenției Servicii Publice din raza teritorială a instanței judecătorești.”

Art. V. – Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 32–35, art. 116), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 29 alineatul (1) litera j), cuvintele „asigură funcționarea serviciului stare civilă” se substituie cu cuvintele „asigură condițiile pentru înregistrarea faptelor și a evenimentelor de stare civilă”.

2. Articolul 39 alineatul (1):

la litera j), cuvintele „extrase și copii de pe actele de stare civilă” se substituie cu cuvintele „extrase de pe actele de stare civilă”;

la litera k), textul „serviciilor de stare civilă, de protecție socială” se substituie cu cuvintele „serviciilor de protecție socială”;

alineatul se completează cu litera s) cu următorul cuprins:

„s) înregistrează nașterea, căsătoria și decesul în limitele prevăzute de lege.”

Art. VI. – La articolul 40 din Legea nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopției (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 131–134, art. 441), cu modificările ulterioare, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Prevederile Codului familiei privind impedimentele la căsătorie se aplică atât între copilul adoptat și descendenții acestuia, pe de o parte, și rudele părinților lui biologici, pe de altă parte, cât și între copilul adoptat și descendenții acestuia, pe de o parte, și persoanele cu care el a devenit rudă prin efectul adopției, pe de altă parte.”

Art. VII. – Legea nr. 242/2010 cu privire la taxele consulare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 231–234, art. 732), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4, literele j), l) și m) se abrogă.

2. Articolul 8 alineatul (1):

la literele k) și m), textul „la înregistrarea, supralegalizarea consulară și transcrierea actelor” se substituie cu textul „la înregistrarea și legalizarea consulară a actelor”;

la litera l), cuvintele „și remiterea cererii respective către organul de stare civilă ce păstrează actul de naștere la care se face referință” se exclud.

3. La punctul 3 din anexa nr. 1, textul „act de stare civilă,” se exclude.

4. Anexa nr. 2:

în compartimentul IV:

la punctul 1, cuvintele „și eliberarea certificatului de căsătorie” se exclud;

punctele 4–6 se abrogă;

în compartimentul VII, la punctul 1, cuvintele „act de stare civilă” se substituie cu cuvintele „document de stare civilă”.

Art. VIII. – Legea nr. 246/2018 privind procedura notarială (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 30–37, art. 89), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 41 va avea următorul cuprins:

„Articolul 41. Desfacerea căsătoriei prin acordul soților

(1) Cererea de desfacere a căsătoriei prin acordul soților poate fi depusă la orice notar.

(2) Procedura de înregistrare a desfacerii căsătoriei este reglementată de Legea nr. 100/2001 privind actele de stare civilă și de Codul familiei.”

2. La articolul 42 alineatul (1):

litera d) va avea următorul cuprins:

,,d) soții nu prezintă, la depunerea cererii, documentele necesare prevăzute de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 100/2001 privind actele de stare civilă;”

la literele e) și f), textul „prevăzut la art. 41 alin. (5)” se substituie cu cuvintele ,,prevăzut de lege”.

Art. IX. – Legea taxei de stat nr. 213/2023 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 306–309, art. 549 ), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă și eliberarea documentelor de stare civilă;”.

2. Anexa nr. 1:

punctul 2 va avea următorul cuprins:

2. Pentru înregistrarea de stat a faptelor și a evenimentelor de stare civilă și pentru eliberarea documentelor de stare civilă:

la subpunctul 2.2.2, cuvintele „hotărârii judecătorești sau a” se exclud;

la punctul 2.3, textul ,,numelui, prenumelui și patronimicului” se substituie cu textul ,,numelui și/sau a prenumelui”;

subpunctele 2.4 și 2.5 se abrogă;

la subpunctul 2.6, cuvintele „extraselor de pe actele de stare civilă” se substituie cu cuvintele „documentelor de stare civilă”.

3. Anexa nr. 2:

punctul 2 va avea următorul cuprins:

2. Se scutesc de plata taxei de stat pentru înregistrarea faptelor și a evenimentelor de stare civilă și pentru eliberarea documentelor de stare civilă:

la punctul 2.1, textul „(certificatelor/extraselor)” se exclude, iar cuvintele „actelor de stare civilă” se substituie cu cuvintele „faptelor și a evenimentelor de stare civilă”;

subpunctul 2.2 se abrogă;

la subpunctul 2.3, cuvintele „eliberarea repetată a certificatelor de deces” se substituie cu cuvintele „eliberarea extraselor de pe actele de deces”, iar cuvintele „sau pentru substituirea celor eliberate anterior” se exclud;

la subpunctul 2.5, cuvintele „și locale” se exclud, iar cuvintele „eliberarea repetată a certificatelor de naștere” se substituie cu cuvintele „eliberarea extraselor de pe actele de naștere”.

Art. X. –

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 noiembrie 2025.

(2) Legea nr. 100/2001 privind actele de stare civilă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 97–99, art. 765), cu toate modificările ulterioare, va fi republicată integral în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(3) Guvernul, în termen de 4 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va asigura adoptarea actelor normative necesare executării acesteia;

b) va aduce actele sale normative în concordanță cu aceasta.

Art. XI. –

(1) Cererile de înregistrare a faptelor și a evenimentelor de stare civilă depuse până la intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi examinate conform legislației în vigoare la data inițierii acestora, cu emiterea, modificarea sau anularea actului de stare civilă și/sau, după caz, cu emiterea documentului de stare civilă în format electronic.

(2) Agenția Servicii Publice împreună cu Agenția de Guvernare Electronică vor asigura crearea condițiilor tehnice necesare pentru utilizarea Sistemului informațional „Acte de stare civilă”, precum și pentru instruirea persoanelor responsabile din cadrul autorităților abilitate pentru punerea în funcțiune a sistemului informațional menționat.

(3) Autoritățile abilitate să înregistreze faptele și evenimentele de stare civilă vor începe utilizarea Sistemului informațional „Acte de stare civilă” pe măsura dezvoltării, adaptării acestuia și creării condițiilor tehnice necesare.

(4) Până la lansarea în producție a Sistemului informațional „Acte de stare civilă” de către Agenția Servicii Publice:

a) înregistrarea actelor de stare civilă de către Agenția Servicii Publice se va efectua în mod electronic, prin intermediul sistemelor informaționale utilizate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu imprimarea unui singur exemplar al actului de stare civilă pe suport de hârtie, semnat olograf de persoanele responsabile, cu aplicarea ștampilei autorității emitente;

b) la înregistrarea de stat a faptului sau a evenimentului de stare civilă de către autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al Republicii Moldova în condițiile prezentei legi, actul de stare civilă se întocmește pe suport de hârtie, într-un singur exemplar, în baza căruia, ulterior se întocmește formularul electronic al actului de stare civilă respectiv;

c) modificarea actelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor în acestea se vor face pe formularele electronice ale acestora;

d) autoritatea publică locală va transmite, săptămânal, subdiviziunii teritoriale a Agenției Servicii Publice în a cărui rază teritorială activează, actele de stare civilă și documentele care au servit drept temei pentru înregistrarea acestora;

e) misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova vor transmite, lunar, subdiviziunii competente a Agenției Servicii Publice, actele de stare civilă și documentele care au servit drept temei pentru înregistrarea acestora.

(5) Până la implementarea Sistemului informațional „Acte de stare civilă” de către autoritățile administrațiilor publice locale, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova și de către notari, se aplică următoarele reguli la prestarea serviciilor de stare civilă:

a) la înregistrarea de stat a faptului sau a evenimentului de stare civilă, autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi și misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova asigură recepționarea cererii de la persoana fizică care are dreptul să solicite prestarea serviciului, constituind segmentul de prima linie (front-office) de prestare a serviciilor publice. Dosarul administrativ constituit din cerere și materialele aferente examinării acesteia se expediază Agenției Servicii Publice. Termenul de prestare a serviciului de stare civilă curge de la data recepționării cererii de către Agenția Servicii Publice;

b) în cazul cererilor de înregistrare a căsătoriei, autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi și misiunile diplomatice și/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova vor asigura înregistrarea solemnă a căsătoriilor. Cererea semnată olograf de către soți și autentificată cu semnătură electronică de reprezentantul autorității abilitate să înregistreze căsătoria se transmite Agenției Servicii Publice pentru înregistrarea căsătoriei;

c) desfacerea căsătoriei la notar se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr. 246/2018 privind procedura notarială. În termen de 3 zile de la data emiterii încheierii de desfacere a căsătoriei prin acordul soților, notarul va transmite Agenției Servicii Publice un original al încheierii și originalul certificatului de căsătorie, împreună cu dovada achitării taxei de stat pentru efectuarea înregistrării divorțului.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU

Nr. 222. Chișinău, 10 iulie 2025.