Articolul 14. Drepturile profesionale ale medicului
Medicul este în drept:
a) să fie asigurat cu loc de muncă după încheierea studiilor postuniversitare şi să-şi desfăşoare activitatea medicală conform specializării şi calificării obţinute;
b) să fie asigurat cu condiții adecvate pentru desfășurarea activității profesionale cu respectarea regulilor și tehnicilor de realizare a actului medical;
b1) să dețină și să folosească ștampilă personală în exercițiul profesiunii;
c) să își perfecționeze nivelul de pregătire profesională şi să fie atestat;
d) să fie remunerat conform funcţiei ocupate, gradului de calificare profesională, ştiinţifico-didactică, rezultatelor activităţii sale;
e) să i se repare prejudiciul cauzat prin defăimare sau vătămare a sănătăţii în legătură cu activitatea profesională;
f) să-şi apere, inclusiv pe cale judiciară, dreptul la muncă şi alte drepturi profesionale;
g) să cunoască drepturile şi obligaţiile sale de serviciu;
g1) să se consulte cu alți specialiști, inclusiv prin convocarea consiliului de medici, în interesul pacientului, respectând confidențialitatea și secretul profesional.
h) să exercite alte drepturi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 15. Modul de apărare a drepturilor medicului
(1) Dreptul exercitării profesiunii de medic este protejat de stat.
(2) Întru apărarea drepturilor sale profesionale şi cetăţeneşti, medicul este în drept:
a) să apeleze la organele de drept naţionale şi internaţionale conform legislaţiei în vigoare;
b) să ceară soluţionarea de către instanţa contenciosului administrativ a unui litigiu generat de un act administrativ, fie de nesoluţionarea în termene legale a unei cereri privind recunoaşterea unui drept consfinţit de lege, în care cealaltă parte este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi, potrivit legislaţiei în vigoare;
c) să i se repare prejudiciul cauzat prin defăimare sau vătămare a sănătăţii în legătură cu activitatea profesională specifică în condiţii de permanent risc pentru sănătate şi viaţă;
d) să apeleze la susţinerea organizaţiilor neguvernamentale întru apărarea drepturilor şi intereselor profesionale;
e) să i se garanteze independenţă morală, economică şi profesională, protecţie socială;
f) să fie susţinut de angajator la etapa examinării în instanţă a litigiilor în cazul exercitării activităţii conform reglementărilor în vigoare;
g) să folosească fără restricţii orice mijloc de transport din contul statului pentru exercitarea de urgenţă a obligaţiilor profesionale, în funcţie de situaţii concrete;
h) să se asocieze în organizaţii sindicale, asociaţii obşteşti ce vor participa la apărarea şi promovarea drepturilor şi intereselor profesionale ale medicului.
i) - abrogată.
(3) Medicul are dreptul la apărare contra intervenţiei unor persoane şi autorităţi ale administraţiei publice în exerciţiul profesiunii sale, excepţie făcând cazurile de incompetenţă şi culpă profesională.
Articolul 16. Asociaţiile de medici
(1) Pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor, medicii sînt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform legislaţiei cu privire la organizaţiile necomerciale, în asociaţii profesionale locale, centrale şi internaţionale, în baza calităţii de membru individual sau colectiv, şi să le înregistreze în modul stabilit.
(2) Asociaţiile de medici specificate la alin.(1) pot acorda asistenţă profesională şi materială medicilor din cadrul acestei asociaţii şi membrilor de familie ai acestora.
(3) Asociaţiile de medici centrale şi internaţionale pot avea structuri regionale.
(4) Întru apărarea drepturilor şi intereselor medicilor şi facilitarea creării locurilor de muncă, asociaţiile de medici vor colabora cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.
Articolul 17. Obligaţiile profesionale ale medicului
(1) Medicul este obligat:
a) să respecte cu stricteţe drepturile şi interesele legitime ale pacientului și să acționeze exclusiv în beneficiul sănătății pacientului;
a1) să nu admită discriminarea pacientului în acordarea asistenței medicale;
a2) să evite orice conflict de interese în exercitarea profesiei;
[Art.17 al.(1), lit.a2) introdusă prin LP125 din 29.05.25, MO329-332/24.06.25 art.380; în vigoare 24.09.25]
b) să-şi perfecţioneze în permanenţă cunoştinţele profesionale;
c) să asigure tratamentul până la însănătoşirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic;
d) să evite iatrogenia;
e) să păstreze secretul informaţiilor personale de care a luat cunoştinţă în exercitarea profesiunii, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege şi de legislaţia privind accesul la informaţii;
f) să înceapă tratamentul numai după o examinare medicală efectuată personal, iar în cazuri excepţionale, de urgenţă, să dea indicaţii de tratament prin mijloacele de telecomunicaţie;
g) să acorde primul ajutor medical de urgenţă, indiferent de timpul, locul şi de alte circumstanţe ale situaţiei;
h) să ceară consimţămîntul pacientului pentru orice prestare medicală conform legislaţiei;
i) să cunoască şi să exercite în permanenţă atribuţiile de serviciu;
j) să consemneze refuzul pacientului pentru orice act medical;
k) să informeze pacientul direct sau prin intermediul reprezentanţilor legali ori al rudelor lui apropiate despre starea sănătăţii acestuia;
l) să respecte normele etice și deontologice;
m) să execute alte obligaţii prevăzute de legislaţie;
n) să asigure accesul pacientului la tratament personalizat și inovații medicale, în funcție de disponibilitățile sistemului de sănătate.
(11) Responsabilitatea pentru calitatea actului medical exercitat de către medicul rezident o poartă atît coordonatorul studiilor de rezidențiat sau medicul specialist desemnat, cît și medicul rezident, în conformitate cu actele normative aprobate de Guvern.
(2) În executarea obligaţiilor sale profesionale, medicul nu este în drept să supună pacientul unui risc nejustificat, nici chiar cu acordul acestuia.
(3) Se interzice satisfacerea rugăminţii bolnavului de a i se curma viaţa (eutanasierea).
(4) Se interzice condiționarea sau acceptarea plăților informale de la pacient, membrul de familie sau reprezentantul legal al acestuia în schimbul acordării asistenței medicale prevăzute de legislație.
(5) Se interzice acceptarea oricărui tip de contribuție voluntară financiară, materială sau de altă natură din partea companiilor din industria tutunului sau a altor instituții susținute, inclusiv financiar, direct sau indirect, de către industria tutunului, a alcoolului, a produselor alimentare ultraprocesate și de către industria farmaceutică.
[Art.17 al.(5) introdus prin LP125 din 29.05.25, MO329-332/24.06.25 art.380; în vigoare 24.09.25]
(6) Exprimarea de opinii profesionale, științifice sau clinice privind metode, produse sau abordări terapeutice este permisă, cu condiția ca aceasta să fie fundamentată pe date științifice validate, să respecte principiile medicinei bazate pe dovezi, să nu fie influențată de interese comerciale nedeclarate și să nu inducă în eroare publicul sau pacienții.
[Art.17 al.(6) introdus prin LP125 din 29.05.25, MO329-332/24.06.25 art.380; în vigoare 24.09.25]
(7) Se interzice exprimarea opiniilor care promovează, direct sau indirect, produse alcoolice, produse alimentare ultraprocesate, produse farmaceutice, precum și a opiniilor care prezintă produsele din tutun sau produsele conexe ca având un risc redus pentru sănătate, în scopul recomandării acestora în practica medicală ca alternative la fumat, inclusiv prin intermediul mass-mediei scrise, audiovizuale sau online.
[Art.17 al.(7) introdus prin LP125 din 29.05.25, MO329-332/24.06.25 art.380; în vigoare 24.09.25]