METODOLOGIE privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competență ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului și supravegherii de stat a activității de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și cu Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor.
[Pct.1 în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
2. Inspectoratul pentru Protecția Mediului (în continuare – Inspectorat) aplică prezenta Metodologie în următoarele domenii atribuite în competența sa:
1) protecția aerului atmosferic;
2) protecția resurselor piscicole și acvatice;
3) protecția florei, faunei, resurselor forestiere şi ariilor naturale protejate;
4) protecția solului și subsolului;
5) gestionarea deșeurilor şi a substanțelor chimice;
6) supravegherea grupurilor/categoriilor de produse din domeniile de competență conform Legii nr. 162/2023 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor;
7) respectarea condițiilor de licențiere, de autorizare sau de certificare în domeniul de competență;
8) activităţi planificate în domeniile de competență.
[Pct.2 în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
3. La baza controlului de stat asupra activității de întreprinzător în domeniul protecției mediului și utilizării resurselor naturale stau criteriile de risc relevante domeniilor de competență ale Inspectoratului, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcție de relevanța lui pentru nivelul general de risc.
4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană supusă controlului și/sau obiectul controlului determină nivelul frecvenței şi intensității necesare a acțiunilor de control ce se aplică acesteia.
5. Inspectoratul aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situații:
1) la planificarea anuală a controalelor;
2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;
3) la identificarea soluției optime cu privire la petiția depusă la Inspectorat sau la informațiile privind încălcarea legislației care au devenit cunoscute Inspectoratului;
4) la elaborarea listelor de verificare și stabilire a cerințelor de reglementare care ar trebui incluse în lista de verificare;
5) în cazul planificării strategice a activității sale de control;
6) în alte situații referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activității de întreprinzător.
6. În actul administrativ al Inspectoratului cu privire la situațiile prevăzute la punctul 5 subpunctele 1)-6) se indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei și modul în care acestea au fost luate în considerare.
7. Dacă același criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situații dintre cele indicate la punctul 5, referitoare la același domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate aceleași punctaje, ponderi și formule de raportare a riscurilor la persoanele și/sau a obiectelor supuse controlului ca la planificarea anuală a controalelor.
Capitolul II
PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
Secțiunea 1
Criteriile de risc
8. Criteriul de risc însumează un set de însușiri ale persoanei şi/sau obiectului pasibil controlului sau de circumstanțe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei/obiectului supuse controlului cu Inspectoratul, a căror existență şi intensitate pot indica probabilitatea de a cauza daune mediului înconjurător, securității oamenilor, ori să le prejudicieze drepturile şi interesele legitime în urma activității persoanei/obiectului controlate şi gradul acestor daune.
9. Criteriile de risc sînt selectate în funcție de persoana pasibilă controlului, obiectul controlului şi raporturile anterioare cu Inspectoratul. Criteriile de risc selectate pentru planificarea activităților de control desfășurate de către Inspectorat respectă următoarele principii:
1) sînt relevante scopului activității Inspectoratului;
2) acoperă persoanele/obiectele pasibile controlului efectuat de Inspectorat. Criteriile selectate trebuie să fie relevante activității şi/sau însușirilor persoanelor/obiectelor supuse controlului şi/sau bunurilor utilizate/produse de acestea;
3) sînt bazate pe informație certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd vor fi alese criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/obiect concrete, în baza unor informații valorice (statistice) ce pot fi obținute, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu țin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de persoana/obiectul pasibilă controlului;
4) sînt ierarhizate conform ponderii şi intensității riscului pe care îl reflectă , precum și să poată fi ponderate între ele;
5) să fie posibilă gradarea fiecăruia dintre ele după intensitatea riscului pe care îl reflectă;
6) sînt raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc: este esențial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce țin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Inspectoratul.
10. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu pentru domeniile de competență ale Inspectoratului sînt următoarele:
1) domeniul şi/sau subdomeniul activității economice a persoanei supuse controlului;
2) istoricul conformării prevederilor legislației, inclusiv prescripțiilor;
3) data ultimului control;
[Pct.10 subpct.3) în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
4) amplasamentul unității supuse controlului în raport cu obiectele vulnerabile.
11. Criteriile de risc specifice domeniilor de competență ale Inspectoratului sînt următoarele:
1) protecția aerului atmosferic:
a) emisii în aer atmosferic;
b) existența sistemelor de management în domeniul mediului;
2) protecția resurselor piscicole și acvatice:
a) gestionarea/păstrarea/evidența/resurselor de apă și a apelor uzate;
b ) existența sistemelor de management în domeniul mediului;
[Pct.11 subpct.2) în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
3) protecția florei, faunei, resurselor forestiere şi ariilor naturale protejate:
a) gestionarea apelor uzate;
b) existența sistemelor de management în domeniul mediului;
[Pct.11 subpct.3) în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
4) gestionarea deșeurilor și a substanțelor chimice:
a) gestionarea apelor uzate;
b) existența sistemelor de management în domeniul mediului;
5) geologie și resurse funciare:
a) gestionarea apelor uzate;
b) existența sistemelor de management în domeniul mediului;
51) supravegherea grupurilor/categoriilor de produse din domeniile de competență conform Legii nr. 162/2023 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor: categoria de consumatori;
[Pct.11 subpct.51) introdus prin HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
6) activități planificate:
a) emisii în aer atmosferic;
b) gestionarea/păstrarea/evidența/resurselor de apă și a apelor uzate;
c) gestionarea/păstrarea/conservarea biodiversității, resurselor forestiere şi a ariilor naturale protejate;
d) evidența deșeurilor formate/generate;
e) păstrarea/protecția/gestionarea solului, subsolului.
[Pct.11 subpct.6) în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
12. Pentru criteriul de risc care indică domeniul activității economice al persoanei/unității supuse controlului se va utiliza lista activităților, prezentată în anexa nr.1 la prezenta Metodologie, identificate conform sistemului național de clasificare statistică și codificare (Clasificatorul activităților în economia Moldovei – CAEM Rev.2, aprobat prin Hotărîrea Colegiului Biroului Național de Statistică nr.20 din 29 decembrie 2009), în limitele competențelor atribuite Inspectoratului în conformitate cu legislația în vigoare.
Secțiunea a 2-a
Gradarea intensității riscului
13. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.
14. În cazul în care nu există date sau informații care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuiește punctajul acordat în funcţie de datele şi informațiile acumulate în cadrul controlului.
15. În cazul în care persoana supusă controlului și/sau obiectul supus controlului corespunde mai multor poziții de pe scara valorică a gradelor de risc din cadrul criteriului, aceasta va fi plasat pe poziția căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.
16. Atunci cînd persoana supusă controlului și/sau obiectul supus controlului desfășoară mai multe genuri de activitate, cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare (înalt) de risc al unuia dintre genurile de activitate desfășurat.
17. La acordarea cifrelor valorice se ține cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conținut complet şi relevant al nivelelor de risc posibile: de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.
18. Pentru criteriile de risc, punctajele sînt acordate în felul următor:
1) Domeniile şi/sau subdomeniile activității economice
Raționamentul general: domeniile şi/sau subdomeniile activității economice sînt cei mai importanți factori care indică asupra probabilității și mărimii prejudiciului. Genurile de activitate, care pot pune în pericol sau pot aduce daune mediului, vieții şi sănătății persoanelor, sau alte aspecte referitoare la protecția mediului, necesită a fi supravegheate şi supuse controlului planificat, respectiv se punctează conform intensității riscului.
Clasificarea genurilor de activitate conform gradului de risc (R1) se efectuează în conformitate cu Lista activităților economice în domeniul de competență ale Inspectoratului, în baza Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM Rev. 2), prevăzută în anexă la prezenta Metodologie.
2) Istoricul conformării prevederilor legislației, inclusiv prescripțiilor
Raționamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia. Pe cînd existența încălcărilor și caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat, indică un grad de risc înalt.
Tabelul 1
Istoricul conformării prevederilor legislației, inclusiv prescripțiilor | Gradul de risc (R2) |
| Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu mediului | 1 |
| Au fost depistate încălcări minore care nu au sporit riscul sau nu au cauzat prejudiciu mediului, încălcări minore multiple care indică neglijența persoanei/obiectului supuse controlului | 2 |
| Au fost depistate încălcări grave; încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori | 3 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancțiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive | 4 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat petiții depuse la Inspectorat pe parcursul anului în curs, care s-au confirmat în urma controlului | 5 |
3) Data ultimului control
Raţionamentul general: pe măsură ce creşte perioada de la data ultimului control, creşte şi incertitudinea legată de conformarea persoanei supuse controlului la normele şi cerinţele stabilite. Astfel, persoanele supuse controlului recent prezintă risc minim comparativ cu cei care nu au fost controlaţi o perioadă mai îndelungată conform tabelului 2.
Tabelul 2
| Data ultimului control | Gradul de risc (R3) |
| Până la 1 an | 1 |
| De la 1 an până la 2 ani | 2 |
| De la 2 ani până la 3 ani | 3 |
| De la 3 ani până la 5 ani | 4 |
| Mai mult de 5 ani | 5 |
[Pct.18 subpct.3) în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
4) Amplasamentul unității supuse controlului în raport cu obiectele vulnerabile
Raționament general: amplasarea unităților supuse controlului au o însemnătate majoră în procesul de evaluare a probabilității cauzării prejudiciilor componentelor de mediu, astfel gradarea intensității criteriilor aferente riscului și ponderii este determinată de distanța de amplasare a unității pasibile controlului în raport cu zonele cu regim special de reglementare, ocrotite de normele legale.
În așa mod, proximitatea amplasamentului unității economice față de zona cu regim special prezintă riscul major, pe cînd cele amplasate la o distanță mai mare prezintă un grad de risc mai mic proporțional creșterii distanței față de obiectivul vulnerabil1.
1Obiectiv vulnerabil – obiectiv protejat prin legislație prin instituirea față de acesta a unor zone cu regim special de protecție în cadrul cărora activitatea economică este strict limitată sau condiționată.
Tabelul 3
Amplasamentul unității supuse controlului în raport cu obiectele (componente de mediu cu statut special) | Gradul de risc (R4) |
| Amplasarea în afara zonei de protecție a obiectului vulnerabil | 1 |
| Amplasarea în zona de protecțiea obiectului vulnerabil, la o distanţă de la 500m pînăla 1000 m de la obiectul vulnerabil | 2 |
| Amplasarea în zona de protecție aobiectului vulnerabil, la o distanţă de la 250m pînăla 500 m de la obiectul vulnerabil | 3 |
| Amplasarea în zona de protecțiea obiectului vulnerabil, la o distanţă de la 100m pînăla 250 m de la obiectul vulnerabil | 4 |
| Amplasarea în zona de protecție a obiectului vulnerabil, la o distanță mai mică de 100m față de obiectul vulnerabil | 5 |
5) Emisii în aer atmosferic
Raționament general: indicatorul cu cel mai mic grad de risc presupune faptul că antreprenorul nu generează emisii în aerul atmosferic, astfel nu poluează resursa naturală. La polul opus se află antreprenorii cu cel mai mare grad de poluare a aerului atmosferic, calificat după categoria de impact stabilit în prevederile Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale, conform tabelului 4.
Tabelul 4
| Impactul emisiilor în procesul de activitate | Gradul de risc (R5) |
| Nu deține surse de poluare | 1 |
| Nu prezintă risc asupra mediului (activități de cercetare și de dezvoltare sau testare a noilor produse și procese) | 2 |
| Prezintă risc nesemnificativ asupra mediului | 3 |
| Prezintă risc redus asupra mediului | 4 |
| Prezintă risc semnificativ asupra mediului | 5 |
[Pct.18 subpct.5) în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
6) Gestionarea/păstrarea/evidența resurselor de apă și a apelor uzate
Raționament general: indicatorul cu cel mai mic grad de risc presupune faptul că antreprenorul nu generează ape uzate, astfel nu poluează resursele naturale.
La polul opus se află gradul de risc care indică asupra faptului că antreprenorii sînt obligați să dețină instalații de preepurare/epurare, dar nu se conformează cerințelor Legii apelor nr. 272/2011 și ale Regulamentului privind cerinţele de colectare,epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisari de apă pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 950/2013,fapt care materializează riscul.
[Pct.18 subpct.6) modificat prin HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
Tabelul 5
| Gestionarea apelor uzate | Gradul de risc (R6) |
| Nu sînt formate ape uzate | 1 |
| Apele uzate deversate nu necesită preepurare/epurare | 2 |
| Apele uzate deversate necesită preepurare/epurare, se preepurează/epurează și se deversează cu respectarea CMA (concentrațiile maximal admisibile) | 3 |
| Apele uzate deversate necesită preepurare/epurare, se preepurează/epurează și se deversează cu depășirea CMA (concentrațiile maximal admisibile) | 4 |
| Apele uzate deversate necesită preepurare/epurare, dar nu se reepurează/epurează | 5 |
7) Existența sistemelor de management în domeniul mediului
Raționament general: existența sistemelor de management internațional sau intern sporește conformitatea operatorului economic rigorilor de mediu, presupune existența și aplicarea celor mai bune practici și tehnici disponibile, monitorizarea și probabilitatea redusă de cauzare a unui prejudiciu nejustificat, pe cînd lipsa unui sistem de management de mediu denotă un risc sporit privind posibilitatea reală de a cauza prejudiciu.
Tabelul 6
| Implementarea sistemului de management de mediu | Gradul de risc (R7) |
| Sistem de management de mediu certificat internațional | 1 |
| Se afla în proces de obținere a certificatului internațional, cu deținerea certificatului național | 2 |
| Sistem de management de mediu certificat naţional | 3 |
| Sistem intern de management de mediu necertificat | 4 |
| Lipsește orice sistem de management de mediu | 5 |
8) Categoria de consumatori
Raţionamentul general: Vulnerabilitatea este determinată de anumite caracteristici fizice sau psihice, cum ar fi vârsta, infirmitatea fizică sau mintală, credulitatea, ori de caracteristici socioprofesionale – şomaj, analfabetism etc. Din aceste motive, consumatorii vulnerabili au dificultăţi în a obţine şi a asimila informaţia necesară pentru luarea unor decizii privind achiziţionarea unor bunuri sau servicii. Or, orice consumator poate fi prejudiciat în cazul unui produs neconform sau ca urmare a unui serviciu de calitate nesatisfăcătoare, însă acei consumatori care au mai puţine capacităţi de a alege corect sau care pot fi influenţaţi uşor (de publicitate, aspectul produsului) prezintă o atenţie sporită în raport cu activitatea persoanei supuse controlului conform tabelului 61.
Tabelul 61
| Grupul de consumatori | Categoria de consumatori | Gradul de risc (R8) |
| Alte categorii de consumatori | Consumatori care nu se încadrează în categoriile de consumatori foarte vulnerabili sau vulnerabili | 1 |
| Consumatori vulnerabili | Copii cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani | 2 |
| Copii cu vârste mai mari de 36 de luni şi mai mici de 8 ani | 3 |
| Alţii: persoane cu aptitudini fizice, senzoriale sau mintale reduse (cu dizabilitate parţială, vârstnici, incluzând pe cei cu vârste de peste 65 de ani, cu o oarecare reducere a aptitudinilor fizice sau mintale) ori cu lipsă de experiență sau de cunoștințe | 4 |
| Consumatori foarte vulnerabili | Copii de la 0 la 36 de luni. Alţii: persoane cu dizabilități multe şi complexe | 5 |
[Pct.18 subpct.8) introdus prin HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
Secțiunea a 3-a
Ponderarea criteriilor
19. Fiecărui criteriu de risc i se stabilește ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luînd în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de control.
20. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ţine cont de:
1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului;
2) influenţa criteriului ales asupra probabilității prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi a mărimii acestuia;
3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
21. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea ponderii mai mari unui criteriu va impune diminuarea ponderii pentru alte criterii. De exemplu: dacă sînt alese cinci criterii, toate ar putea avea ponderea a cîte 0,2 fiind egale sau, dacă importanța a cel puţin unui criteriu este mai mare, ponderea acestuia va fi mai mare, iar a celorlalte trei va descrește corespunzător.
22. Ponderea sumată a cel puțin două dintre criteriile de risc obligatorii stabilite la punctul 10 nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.
23. Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc ca urmare a controalelor anterioare în funcție de noile date disponibile şi de actualizarea informației colectate. În cazul în care un criteriu își pierde în timp din relevanță, se va asigura scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate.
Tabelul 7
| Criterii | Ponderea (W) |
| protecţia aerului atmosferic | protecția resurselor piscicole și acvatice | protecția florei, faunei, resurselor forestiere şi ariilor naturale protejate | gestionarea deşeurilor şi a substanţelor chimice | protecţia solului şi subsolului | supravegherea grupurilor/ categoriilor de produse din domeniile de competență | activităţi planificate |
| Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului (R1) | 0,2 | 0,2 | 0,3 | 0,2 | 0,2 | 0,2 | 0,2 |
| Istoricul conformării prevederilor legislaţiei, inclusiv prescripţiilor (R2) | 0,2 | 0,2 | 0,3 | 0,2 | 0,3 | 0,3 | 0,1 |
| Data ultimului control (R3) | 0,1 | 0,1 | 0,1 | 0,1 | 0,1 | 0,2 | 0,1 |
| Amplasamentul unităţii supuse controlului în raport cu obiectele vulnerabile (R4) | 0,2 | 0,1 | 0,2 | 0,3 | 0,3 | - | 0,2 |
| Emisii în aerul atmosferic (R5) | 0,2 | - | - | - | - | - | 0,2 |
| Gestionarea apelor uzate (R6) | - | 0,3 | 0,1 | - | - | - | 0,2 |
| Existenţa sistemelor de management în domeniul mediului (R7) | 0,1 | 0,1 | - | 0,2 | 0,1 | - | - |
| Categoria de consumatori (R8) | - | - | - | - | - | 0,3 | |
| TOTAL | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 1,0 |
[Tabelul 7 în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
Secțiunea a 4-a
Aplicarea criteriilor de risc în raport cu persoanele/ obiectele supuse controlului
24. După ce au fost determinate criteriile de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare persoană supusă controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:
Rg = (w1R1 + w2R2 +….+ wnRn) x 200 ,
unde:
Rg – gradul de risc global asociat cu persoana supusă controlului;
1, 2, n – criteriile de risc;
w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);
R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.
25. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 24, riscul global va lua valori între 200 şi 1000 de unități, persoanele/obiectele care obțin 200 de unități fiind asociate cu cel mai mic risc.
26. Subiecții controlului pe domenii sînt clasificați în funcție de punctajul obținut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sînt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar. Din fiecare clasament se includ în planul de control persoanele/unitățile în funcție de gravitatea riscurilor obținute.
27. În baza clasamentelor, Inspectoratul întocmește planul anual al controalelor, structurat pe capitole pentru fiecare domeniu de control, conform formulei „un capitol, un domeniu de control”, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor, în modul şi termenul stabilit de Guvern.
28. Clasamentul se utilizează de Inspectorat pentru stabilirea frecvenței controalelor recomandate pentru fiecare persoana/obiect supus controlului. Frecvența recomandată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat, în cazul în care mai mulţi agenţi economici cad în același timp sub incidența temeiurilor şi condițiilor stabilite la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.
29. La sfîrșitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total și modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informației acumulate în urma controlului, a schimbării situației în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane.
30. Evaluarea riscului pentru persoana supusă controlului și/sau obiectele supuse controlului se efectuează concret după fiecare control, cu excepția verificării suplimentare, realizate conform art.28 alin. (9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămîne neschimbat.
Noul clasamentul calculat se aplică pentru planificarea controalelor pentru perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.
31. Pentru persoana/obiectul care nu a mai fost supus anterior controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabilește după efectuarea primului control. Inspectoratul, pînă la efectuarea primului control, va aplica punctajul mediu pentru același tip de activitate economică ca și a persoanei/obiectului supuse controlului.
32. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului și/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe pagina web oficială a Inspectoratului.
Secțiunea a 5-a
Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc
33. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unități care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.
Numărul de persoane/unități preluate din clasament se raportează la capacitățile instituționale, atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît și ale Inspectroatului în general, precum și la numărul maxim potențial de persoane/unități care poate fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităților din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.24, și se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.
Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate și sub aspect administrativ teritorial, în funcție de structura subdiviziunilor teritoriale, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată.
[Pct.33 modificat prin HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
34. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor și constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării și consolidării sale.
În urma comparării și contrapunerii listelor persoanelor/unităților din versiunea preliminară a planului controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează și aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ și regulile aprobate de conducătorul Inspectoratului. Planul controalelor se întocmește conform unuia din exemplele prevăzute la anexa nr. 2 la prezenta Metodologie, la alegerea Inspectoratului.
Ghidul privind modul de elaborare a planului controalelor (consolidat) în urma estimării nivelului de risc și contrapunerii clasamentelor din toate domeniile de control ale Inspectoratului se va aproba prin ordin al şefului Inspectoratului.
35. Clasamentele și listele persoanelor supuse controlului, cît și planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informațiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul de stat al controalelor nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual și este complementară informației oferite de Registru de stat al controalelor.
36. Daca persoana supusă controlului se regăsește de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competența Inspectoratului, conducătorul acestuia are obligația de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea și comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control. Organizarea și efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.
37. Conducătorul Inspectoratului poartă responsabilitatea pentru consolidarea planului anual al controalelor și pentru organizarea și efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/obiectului supuse controlului, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii și ale Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat.
Capitolul III
EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
38. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor și respectării condițiilor prevăzute la art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat, doar în cazul:
1) deținerii informațiilor/indiciilor susținute prin probe aflate în posesia organelor de control, despre existența situațiilor de avarie, incident sau încălcare gravă a normelor/regulilor și/sau a legislației care prezintă un pericol iminent şi imediat pentru mediu, viața și sănătatea persoanelor, dacă sînt întrunite următoarele condiții:
a) necesitatea inițierii controlului este motivată în prealabil;
b) poate fi rezonabil stabilit, din informația deținută pînă la inițierea controlului şi din nota de motivare, că doar intervenția inopinată prin control va preveni şi/sau va stopa încălcările care, în mod iminent, provoacă prejudicii sau că astfel ar putea fi diminuate substanțial prejudiciile deja cauzate;
2) verificării informației, care, conform legii, este raportată în mod obligatoriu, dacă sînt întrunite următoarele condiții:
a) această informație nu a fost prezentată în termenul stabilit de lege sau de un act normativ;
b) organul abilitat cu funcții de control sau organul responsabil de recepționarea informației corespunzătoare nu a primit notificare justificativă din partea persoanei obligate să raporteze informația în termen şi/sau această persoană nu a răspuns în termen rezonabil la înștiințarea din partea organului responsabil;
3) verificării informației obținute în cadrul altui control la un agent economic cu care persoana controlată a avut anterior relații economice, dacă sînt întrunite următoarele condiții:
a) persoana supusă controlului refuză să prezinte informațiile în cauză;
b) nu există altă modalitate de obținere a informației în cauză;
c) informația dată este decisivă şi indispensabilă pentru atingerea scopului controlului inițiat anterior;
4) solicitării directe din partea persoanei care urmează a fi supusă controlului de a fi inițiat controlul.
39. La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu și mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-a efectuat.
40. La stabilirea probabilității apariției prejudiciului și mărimii acestuia se utilizează criterii de risc indicate la pct. 18 din prezenta Metodologie.
Capitolul IV
IDENTIFICAREA SOLUȚIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PETIȚIILE DEPUSE LA INSPECTORAT SAU LA INFORMAȚIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI, ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
41. Petițiile depuse la Inspectorat, precum și informațiile privind încălcarea legislației, care au devenit cunoscute Inspectoratului, se evaluează în baza analizei riscurilor.
42. Controlul inițiat în temeiul petiției sau al informațiilor privind încălcarea legislației se efectuează doar cu respectarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat.
43. Petițiile și informațiile privind încălcarea legislației pot determina acțiuni mai intruzive cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, asupra unor situații de avarie sau incidente ce prezintă un pericol iminent și imediat pentru mediu, viața și sănătatea persoanelor, precum și în cazul în care indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, incidente care prezintă un pericol iminent și imediat pentru pentru mediu, viața și sănătatea persoanelor.
44. Pentru petițiile și informațiile cu privire la posibile încălcări minore care conduc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acțiuni mai puțin intruzive sau dispune acțiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petițiile depuse sau în informația deținută.
45. Evaluarea informației din petiții în temeiul criteriilor de risc este realizată în baza atribuirii punctajului și ponderării corespunzătoare a variantelor posibile. La calcularea riscului se selectează doar câte un aspect de evaluare (o variantă) de la fiecare criteriu de risc, conform tabelului 8.
Tabelul 8
| Nr. crt. | Criteriul de risc | Aspectele de evaluare | Punctajul |
| 1. | Conţinutul petiţiei | Conţinut întemeiat, descrieri corect argumentate, completate cu dovezi concrete | 5 |
| Conţinut aparent neîntemeiat, descrieri abstracte, lipsite de argumentări şi dovezi | 1 |
| 2. | Timpul ce a trecut de la identificarea problemei | Încălcarea descrisă în petiţie are loc în flagrant sau într-o perioadă de timp scurtă de la momentul sesizării | 5 |
| Perioada de timp ce s-a scurs de la momentul producerii încălcării este destul de mare, fiind depăşite şi termenele de prescripţie | 1 |
| 3. | Credibilitatea autorului petiţiei | Conform datelor deţinute, autorul petiţiei a sesizat anterior organul de control şi în legătură cu alte încălcări, care s-au adeverit în urma verificărilor | 4 |
| Autorul petiției nu a sesizat organul de control în trecut (este prima petiție) | 3 |
| Conform datelor deţinute, autorul petiţiei examinate a sesizat anterior organul de control şi în legătură cu alte încălcări, majoritatea dintre care nu s-au adeverit în urma verificărilor | 1 |
| 4. | Producerea unor incidente/accidente | Petiţii cu detalii exacte şi precise despre producerea unui incident/accident ce a provocat prejudicii | 5 |
| Petiţii despre posibilitatea iminentă de producere pe viitor a unui incident/accident | 3 |
| 5. | Categoriile sociale ale populaţiei | Petiţii cu referire la încălcări ce afectează grupuri de persoane vulnerabile (copii, bătrâni, bolnavi, persoane cu dizabilităţi) | 5 |
| Petiţii cu referire la încălcări ce afectează alte grupuri de persoane | 2 |
| 6. | Impactul asupra societăţii, proprietăţii publice sau private | Petiţii despre unele încălcări a căror înlăturare, nefiind înlăturate imediat, ar fi imposibilă în viitor, astfel având impact negativ considerabil asupra societăţii, proprietăţii publice sau private | 5 |
| Petiţii despre unele încălcări a căror înlăturare ar fi posibilă în viitor, neavând un impact negativ considerabil asupra societăţii, proprietăţii publice sau private | 1 |
| TOTAL | |
[Pct.45 în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
46. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petițiilor și informațiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct. 45, în baza punctajului total al evaluării petiției, cu dispunerea motivată a uneia sau a câteva dintre următoarele acțiuni indicate în tabelul 9.
Tabelul 9
| Nr. crt. | Punctajul total obţinut conform evaluării criteriilor stabilite | Acţiunile care pot fi întreprinse |
| 1. | 11 – 16 | Refuzarea efectuării unui control, cu înregistrarea petiţiei în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor |
| 2. | 17 – 23 | Înregistrarea petiţiei în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acestuia despre verificarea anumitor aspecte identificate în petiţie în timpul următorului control planificat |
| Notificarea persoanei supuse controlului vizat, prin care se solicită soluţionarea pe cale amiabilă a problemelor abordate în petiţie, cu informarea organului de control şi a petiţionarului despre posibilitatea soluţionării şi termenele necesare |
| 3. | 24 – 29 | Dispunerea efectuării imediate a unui control inopinat |
[Pct.46 în redacția HG457 din 16.07.25, MO441-444/21.08.25 art.516; în vigoare 21.09.25]
47. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informații cu privire la încălcări ale legislației, care i-au devenit cunoscute, precum ar fi publicațiile din mass-media, media de socializare online sau din alte părți, care se evaluează prin intermediul condițiilor şi criteriilor de risc indicate în prezenta Metodologie.