confirmând şi dezvoltând drepturile, libertăţile şi obligaţiile fundamentale ale cetăţenilor, consfințite în Constituţia Republicii Moldova;
ținând cont de diversitatea etnică, culturală şi lingvistică a poporului Republicii Moldova constituită pe parcursul istoriei;
pornind de la principiile juridice internaţionale conform cărora protecţia minorităţilor naţionale, a drepturilor şi libertăţilor persoanelor aparținând acestor minorități este parte inseparabilă a protecţiei drepturilor omului;
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul II
DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE PERSOANELOR APARŢINÎND MINORITĂŢILOR NAŢIONALE
Art.4. -
(1) Statul garantează persoanelor aparținând minorităţilor naţionale dreptul la egalitate în faţa legii şi la protecţie egală în faţa legii.
(2) Orice discriminare din motivul apartenenţei la o minoritate naţională este interzisă.
Art.5. -
(1) Statul se obligă să contribuie la crearea condiţiilor necesare păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparținând minorităţilor naţionale.
(2) Statul asigură efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul istoriei, limbii şi culturii minorităţilor naţionale.
(3) Monumentele de istorie şi cultură ale minorităţilor naţionale sînt ocrotite de stat.
Art.6. -
(1) Statul garantează realizarea drepturilor persoanelor aparținând minorităţilor naţionale la educaţie preşcolară, la studii primare, medii (generale şi profesionale), superioare şi postuniversitare în limbile română şi rusă, creează condiţii pentru realizarea dreptului lor la educaţie şi la instruire în limba maternă (ucraineană, găgăuză, bulgară, ivrit, idiş etc.).
(2) Pentru asigurarea procesului de instruire în instituţiile de învățământ în care predarea se face, în întregime sau parţial, în limbile minorităţilor naţionale, statul contribuie la elaborarea de programe şi literatură didactico-metodică, la instruirea cadrelor didactice, colaborând în acest domeniu cu alte ţări.
(3) Persoanele aparținând minorităţilor naţionale au dreptul să obţină studii superioare şi postuniversitare în patria lor istorică şi în alte ţări în baza tratatelor şi acordurilor internaţionale.
(4) Persoanele aparținând minorităţilor naţionale şi organizaţiile lor au dreptul, în condiţiile legii, să fondeze instituţii preșcolare şi instituţii de învățământ particulare de toate nivelurile. Studierea limbii şi literaturii române, precum şi a istoriei Moldovei, în toate instituţiile de învățământ este obligatorie.
Art.7. - Persoanele aparținând minorităţilor naţionale au dreptul la libera folosire a limbii materne, atât în scris, cât şi oral, să aibă acces la informaţii în această limbă, să o difuzeze şi să facă schimb de informaţii.
Art.8. -
(1) Statul asigură publicarea actelor normative, comunicărilor oficiale şi altor informaţii de importanţă naţională în limbile română şi rusă.
(2) În localitățile cărora, în conformitate cu art.111 din Constituţia Republicii Moldova, le-a fost acordat statut special de autonomie, actele normative de importanţă locală, comunicările oficiale şi alte informaţii se publică şi în alte limbi oficiale stabilite de legile respective.
(3) Pe teritoriile în care persoanele aparținând unei minorități naționale constituie o parte considerabilă din populație, actele autorităților administrației publice locale se publică în limba română și, după caz, în limba minorității respective.
Art.9. - Statul garantează că modificarea organizării administrativ-teritoriale nu va urmări modificarea componenţei etno-demografice a regiunilor. La efectuarea unor astfel de modificări, se va ţine cont de opinia populaţiei locale, inclusiv de opinia persoanelor aparținând minorităţilor naţionale.
Art.10. - Denumirile localităţilor, străzilor şi stradelelor se indică în limba română, dar, după caz, la decizia autorităţilor administraţiei publice locale, şi în altă limbă, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Denumirile instituţiilor şi localurilor publice se indică în limbile română şi rusă. În localitățile cărora le-a fost acordat statut special de autonomie, denumirile nominalizate se indică şi în alte limbi oficiale, stabilite prin legile respective.
Art.11. -
(1) Informaţia cu caracter public care se referă nemijlocit la ocrotirea sănătăţii, la asigurarea ordinii publice şi a securităţii cetăţenilor, precum şi informaţia vizuală în instituţiile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Procuraturii, în instituţiile medicale din municipii şi oraşe, în mijloacele de transport, în gările auto, feroviare şi fluviale, în aeroporturi, pe autostrăzi se perfectează în limba română, dar, după caz, la decizia autorităţilor administraţiei publice locale, şi în altă limbă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) În localităţile cărora le-a fost acordat statut special de autonomie, informaţia prevăzută la alin.(1) se poate perfecta şi în alte limbi oficiale stabilite de legile respective.
(3) În teritoriile în care persoanele aparținând unei minorități naţionale constituie o parte considerabilă din populaţie, informaţia prevăzută la alin.(l) se publică, după caz, şi în limba acestei minorităţi.
Art.12. -
(1) Persoanele aparținând minorităţilor naţionale au dreptul de a se adresa în instituţiile publice oral şi în scris, în limba română sau rusă, şi de a primi răspuns în limba în care au formulat adresarea.
(2) În localităţile cărora le-a fost acordat statut special de autonomie, drept limbă de comunicare în relaţiile cu autorităţile publice poate servi una din limbile oficiale stabilite de legile respective.
(3) În teritoriile în care persoanele aparținând unei minorităţi naţionale constituie o parte considerabilă din populaţie, drept limbă de comunicare cu autorităţile publice poate servi şi limba acestei minorităţi.
Art.13. -
(1) Persoanele aparținând minorităţilor naţionale şi organizaţiile lor au dreptul, în condiţiile legii, de a fonda mijloace de informare în masă, de a edita literatură în limbile minorităţilor naţionale.
(2) Statul asigură organizarea emisiunilor în limbile minorităţilor naţionale la radioul şi televiziunea de stat.
Art.14. - Persoanele aparținând minorităţilor naţionale au dreptul, în condiţiile legii, să-şi determine atitudinea faţă de religie, în special să-şi aleagă confesiunea, precum şi să desfăşoare, individual sau împreună cu coreligionarii, activitate religioasă de iluminare în limba maternă sau în altă limbă pe care o acceptă, să săvârșească ritualuri, să întreţină clădiri de cult, să utilizeze literatură religioasă şi obiecte de rit.
Art.15. - Persoanele aparținând minorităţilor naţionale au dreptul să ţină sărbătorile lor naţionale şi să comemoreze datele lor istorice, să participe la săvârșirea de ritualuri ale popoarelor lor, să folosească în particular simbolica lor naţională.
Art. 16. –
(1) Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să își utilizeze numele, astfel cum acesta este definit la art. 36 alin. (2) din Codul civil nr. 1107/2002, în forma acceptată în limba lor maternă.
(2) Modul de înscriere a numelui persoanei aparținând unei minorități naționale în actele oficiale este reglementat prin norme juridice speciale, stabilite prin actele normative în domeniul actelor oficiale reglementate distinct.
Art.17. - Statul contribuie la facilitatea contactelor umanitare ale persoanelor aparținând minorităţilor naţionale cu patria lor istorică.
Capitolul III
ORGANIZAŢIILE PERSOANELOR APARŢINÎND MINORITĂŢILOR NAŢIONALE
Art.18. - Persoanele aparținând minorităţilor naţionale pot să-şi exercite drepturile atât în mod individual, cât şi asociindu-se, în condiţiile legii, în organizaţii (asociaţii, comuniuni, comunități, societăţi etc.) cu caracter iluminist, cultural, religios şi de binefacere.
Art.19. -
(1) Organizaţiile persoanelor aparținând minorităţilor naţionale au drepturile care sînt acordate, conform legislaţiei în vigoare, asociațiilor obștești.
(2) Nici una din organizaţiile persoanelor aparținând minorităţilor naţionale nu poate pretinde la reprezentarea monopolizată a intereselor minorităţii respective.
Art.20. -
(1) Organizaţiile persoanelor aparținând minorităţilor naţionale beneficiază de susţinerea statului la realizarea programelor în domeniul culturii, ştiinţei, învățământului, iluminismului, cercetărilor istorice, binefacerii.
(2) Unele din programele, stabilite la alin.(1), de interes deosebit, selectate prin concurs, pot fi susţinute financiar de către stat.
(3) Autoritatea administrativă responsabilă de selectarea programelor, de finanţarea lor şi de controlul asupra folosirii mijloacelor repartizate conform alin.(2) este Agenția Relații Interetnice din subordinea Ministerului Educației și Cercetării.
[Art.20 al.(3) modificat prin LP140 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.391; în vigoare 01.01.26]
(4) Organizaţiile persoanelor aparținând minorităţilor naţionale au dreptul de a primi şi a folosi, în condiţiile legii, donaţiile făcute de persoane juridice şi fizice.
Art.21. - Organizaţiile persoanelor aparținând minorităţilor naţionale au dreptul să colaboreze cu instituţii şi departamente din alte ţări, de a căror competenţă ţin problemele ce prezintă interes pentru organizaţiile în cauză sub aspectul realizării scopurilor lor statutare.
Art.22. - La elaborarea şi promovarea politicii în domeniul culturii şi învățământului minorităţilor naţionale, Guvernul, ministerele și alte autorități ale administrației publice centrale și locale vor consulta organizaţiile persoanelor aparținând minorităţilor naţionale ale căror interese sînt atinse în deciziile respective.
[Art.22 modificat prin LP140 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.391; în vigoare 01.01.26]
Capitolul IV
DREPTUL DE REPREZENTANŢĂ ŞI DE PARTICIPAŢIE LA ADMINISTRARE
Art.23. - Reprezentanţa persoanelor aparținând minorităţilor naţionale în Parlament şi în consiliile locale este obţinută în urma alegerilor, conform legislaţiei în vigoare.
Art.24. - Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale au dreptul de reprezentanţă aproximativ proporţională în structurile puterii executive şi ale celei judecătoreşti de toate nivelurile, în armată, în organele de drept.
Art.25. -
(1) Agenția Relații Interetnice este o autoritate administrativă din subordinea Ministerului Educației și Cercetării responsabilă de promovarea politicii publice a Guvernului în domeniul relațiilor interetnice, în special de executarea prezentei legi.
[Art.25 al.(1) în redacția LP140 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.391; în vigoare 01.01.26]
(2) Pe lîngă Agenția Relații Interetnice funcţionează în calitate de organ consultativ un consiliu de coordonare, din a cărui componenţă fac parte şi conducători ai asociaţiilor etno-culturale.
[Art.25 al.(2) modificat prin LP140 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.391; în vigoare 01.01.26]
(3) În subordinea Agenției Relații Interetnice funcţionează Casa Naţionalităţilor, centru cultural şi organizatoric al organizaţiilor etno-culturale republicane.
[Art.25 al.(3) modificat prin LP140 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.391; în vigoare 01.01.26]
(4) Agenția Relații Interetnice este condusă de un director, numit în funcție și eliberat sau destituit din funcție, în condițiile legii, de către Guvern, la propunerea ministrului educației și cercetării.
[Art.25 al.(4) în redacția LP140 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.391; în vigoare 01.01.26]