cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate pentru orez şi crupe de orez

HOTĂRÂRE nr. 291 din 22.04.2014 · GUVERNUL · publicat 06.05.2014
Modificat prin: HG387 din 24.06.2025, MO346-349/04.07.25 art.424
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4
pe legis.md
Trimiteri: 64 legate · 2 nerezolvate · 1 citită printr-o greșeală a surseiMonitorul Oficial: 4 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (2)
  • din anexa Trimitere recunoscută, fără legătură
  • din anexa Trimitere recunoscută, fără legătură
Citite prin greșeli ale sursei (1)
  • art. 131 Sursa tipărește „131” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „13¹”.

În temeiul art. 7, 8 și 13 din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 59-65, art. 120), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cerinţele de calitate pentru orez şi crupe de orez (se anexează).

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

PRIM-MINISTRU Iurie LEANCĂ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii

şi industriei alimentare Vasile Bumacov

Nr. 291. Chişinău, 22 aprilie 2014.

Aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.291 din 22 aprilie 2014

CERINŢE de calitate pentru orez şi crupe de orez

Prezentele Cerințe transpun:

– partea a II-a din anexa I, partea A din anexa III din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347 din 20 decembrie 2013, CELEX: 02013R1308, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024;

– art. 1-6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2834 al Comisiei din 10 octombrie 2023 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește importurile din sectorul orezului, cel al cerealelor, cel al zahărului și cel al hameiului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 2834 din 21 decembrie 2023, CELEX: 32023R2834, astfel cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1835 al Comisiei din 27 iunie 2024.

[Clauza de armonizare în redacția HG387 din 24.06.2025, MO346-349/04.07.25 art.424; în vigoare 04.08.25]

I.

DOMENIUL DE APLICARE

1. Cerinţele de calitate pentru orez şi crupe de orez (în continuare – Cerinţe) stabilesc cerinţe de calitate pentru orezul destinat consumului uman, după cum este definit în capitolul II al prezentelor Cerinţe şi în poziţiile tarifare conform tabelului.

Codul NCDenumirea mărfurilor
1006 10 300Cu bobul rotund
1006 10 500Cu bobul mijlociu
1006 10 710Care au raportul lungime/lățime de peste 2, dar sub 3
1006 10 790Care au raportul lungime/lățime de minimum 3
1006 20Orez decorticat (orez cargo sau orez brun)
1006 30Orez semialbit sau albit, chiar sticlos sau glasat
1006 40 000Brizură de orez
1102 90 500Făină de orez
1103 19 500Crupe și griș de orez
1103 20 500Aglomerate sub formă de pelete de orez
1104 19 910Fulgi de orez
1104 19 990Boabe de orez presate
1108 19 100Amidon de orez

2. Prezentele Cerinţe nu se aplică:

1) produselor pe bază de orez descrise la poziţia tarifară 1904, precum şi orezului destinat însămînţărilor, descris la poziţia 1006 10 100 în Nomenclatura combinată a mărfurilor;

2) produselor fabricate în gospodării individuale pentru consum propriu şi produselor care tranzitează ţara dacă acestea nu prezintă risc pentru sănătatea umană sau pentru mediul înconjurător.

II.

TERMINOLOGIE

3. În sensul prezentelor Cerinţe, următorii termeni se definesc după cum urmează:

1) boabe albicioase – boabe care prezintă un aspect opac şi făinos pe cel puţin trei sferturi din suprafaţă;

2) boabe atacate de căldură – boabe, întregi sau sparte, care şi-au schimbat culoarea ca urmare a unui proces de încălzire. Această categorie include boabe întregi sau sfărîmate, care s-au îngălbenit ca urmare a procesului de alterare, precum şi orezul prefiert depistat în compoziţia orezului neprefiert;

3) boabe deteriorate – boabe, întregi sau sparte, care prezintă neconformităţi din cauza influenţei umidităţii, animalelor, bolilor sau a unui alt factor, cu excepţia factorului termic;

4) boabe întregi – boabe cărora, independent de caracteristicile specifice fiecărui stadiu de prelucrare, li s-a extras cel mult o parte din extremitate;

5) boabe cu malformaţii naturale – boabe cu deformări de origine ereditară sau nu, faţă de caracteristicile morfologice tipice ale varietăţii;

6) boabe necoapte şi/sau nedezvoltate – boabe, integrale sau sparte, imature şi/sau nedezvoltate;

7) boabe cu pete mici – boabe care au un cerc mic, bine delimitat, de culoare închisă şi cu o formă mai mult sau mai puţin regulată sau boabe cu striuri negre uşoare şi nu în profunzime, iar striurile şi petele nu prezintă o aureolă galbenă sau de culoare închisă;

8) boabe pătate – boabe care au suferit, pe o zonă restrînsă a suprafeţei lor, o alterare evidentă a culorii naturale; petele pot fi de diferite culori (gri spre negru, roşietice, maro etc.) sau cu striuri negre adînci. Dacă petele au o culoare (negru, roz, maro-roşiatic) a căror intensitate este imediat vizibilă şi o dimensiune egală cu sau mai mare decît jumătate din bob, acestea trebuie considerate ca fiind boabe galbene;

9) boabe galbene – boabe care au suferit, dar nu în urma uscării, total sau parţial, o modificare a culorii naturale şi au luat diferite nuanţe, de la galben-deschis la galben-portocaliu;

10) boabe striate cu roşu – boabe care prezintă, în lungime, striuri de culoare roşie, de diferite intensităţi şi tonuri, din cauza unor resturi de pericarp;

11) boabe roşii – boabe, întregi sau sparte, cu pericarpul de culoare roşie, care acoperă mai mult de o pătrime din suprafaţă;

12) boabe de culoarea ambrei – boabe care au suferit, dar nu în urma uscării, o modificare uniformă, uşoară pe toată suprafaţa, a culorii; această modificare schimbă culoarea boabelor în galben de ambră deschis;

13) boabe fără vîrf – boabe cărora li s-a extras toată extremitatea;

14) boabe sparte – fragmente de boabe cu lungimea egală cu sau mai mică de trei sferturi din lungimea medie a boabelor întregi;

15) boabe sparte sau brizură – boabe cărora li s-a extras o parte din volumul de deasupra extremităţii. Brizura cuprinde:

a) brizura mare – fragmente de boabe cu lungimea egală cu sau mai mare de jumătate din lungimea boabelor întregi, dar care nu formează un bob întreg;

b) brizura medie – fragmente de boabe cu lungimea mai mică sau egală cu jumătatea bobului, dar mai mare de o pătrime din lungimea boabelor întregi;

c) brizura fină – fragmente de boabe cu lungimea mai mică sau egală cu un sfert din lungimea boabelor întregi, dar care nu trec printr-o sită cu ochiuri de 1,4 mm;

d) fragmente de boabe – particule de boabe care pot trece printr-o sită cu ochiuri de 1,4 mm şi care sînt asimilate boabelor zdrobite (fragmente de boabe rezultate în urma spargerii bobului întreg în lungime).

16) impurităţi diverse – elemente străine, altele decît orezul;

17) orez – boabe întregi sau sparte obţinute din specia Oryza sativa L.;

18) orez albit – orez nedecorticat care a fost separat de pleavă, de toate straturile exterioare şi interioare ale pericarpului, de totalitatea germenilor, în cazul orezului cu bobul lung şi al orezului cu bobul mijlociu, şi de cel puţin o parte, în cazul orezului cu bobul rotund, dar pe care mai pot exista striuri albe longitudinale pe maximum 10 % din cantitatea de boabe;

19) orez cu bobul rotund – orez cu lungimea bobului mai mică sau egală cu 5,2 mm şi cu raportul lungime/lăţime mai mic de 2;

20) orez cu bobul mediu – orez cu lungimea bobului mai mare de 5,2 mm, dar mai mică sau egală cu 6 mm şi cu raportul lungime/lăţime mai mic de 3;

21) orez cu bobul lung – orez cu lungimea bobului mai mare de 6 mm şi cu raportul lungime/lăţime mai mare de 2 şi cuprinde:

a) orez cu bobul lung de categoria A – orez cu lungimea bobului mai mare de 6 mm şi cu raportul lungime/lăţime mai mare de 2 – şi mai mic de 3;

b) orez cu bobul lung de categoria B – orez cu lungimea bobului mai mare de 6 mm şi cu raportul lungime/lăţime mai mare sau egal cu 3;

22) orez decorticat – orez nedecorticat care a fost separat doar de pleavă. Această categorie de orez include denumirile comerciale de „orez brun”, „orez cargo”, „orez loonzain”, „orez sbramato”;

23) orez glutinos (orez ceros) – boabe ale varietăţilor speciale de orez care au o prezentare albă sau opacă. Amidonul orezului glutinos este compus în totalitate din amilopectine şi are tendinţa de a se lipi la pregătire;

24) orez nedecorticat (orez paddy sau orez îmbrăcat) – orez ale cărui boabe, după treierat, sînt încă strîns învelite în pleavă florală;

25) orez prefiert (parboiled) – boabe de orez decorticat sau albit, obţinut din orez nedecorticat sau decorticat, care a fost umezit şi supus unui tratament termic pînă la gelatinizarea completă a amidonului şi uscarea ulterioară;

26) orez semialbit – orez nedecorticat care a fost separat de pleavă, de o parte din germeni şi de o parte sau de toate straturile exterioare ale pericarpului, dar nu şi de straturile interioare;

27) randament – raport dintre cantitatea de boabe obţinute în urma prelucrării şi cantitatea de boabe supusă prelucrării, exprimat în procente (%).

III.

CERINŢE GENERALE

4. Orezul şi crupele de orez (în continuare – produse), inclusiv cele importate, pot fi plasate pe piaţa de consum doar dacă sînt în conformitate cu prezentele Cerinţe.

5. Conformitatea produselor cu prezentele cerinţe se asigură de către agentul economic ce practică activitate de întreprinzător.

6. Nu se admite transportarea şi depozitarea produselor împreună cu produse nealimentare sau cu produse cu miros specific.

7. Depozitarea şi păstrarea produselor se face în încăperi curate, aerisite, ferite de razele solare şi de îngheţ, la o temperatură de maximum 25oC şi o umiditate relativă a aerului de maximum 75%.

71. Transportul produselor se va efectua în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare.

8. La plasarea pe piață, produsele trebuie să fie însoțite de certificatul de calitate, în condițiile art. 131 din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor.

9. Conținutul de contaminanți în produse nu trebuie să depășească nivelurile maxime stabilite în Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 724/2024.

[Pct.9 modificat prin HG387 din 24.06.2025, MO346-349/04.07.25 art.424; în vigoare 04.08.25]

10. - abrogat.

11. Reziduurile de pesticide în produse trebuie să corespundă limitelor maxime admise stipulate în Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2023.

12. Conținutul de radionuclizi în produse nu trebuie să depășească normele stabilite în „Normele Fundamentale de Radioprotecție. Cerințe și reguli igienice (NFRP-2000).

13. Criteriile privind randamentul la prelucrare a diferitor soiuri de orez şi procentajul maxim admisibil al imperfecţiunilor în diferite tipuri de orez sînt stabilite în anexa nr.1 şi nr.2 la prezentele Cerinţe.

IV.

AMBALAREA ŞI ETICHETAREA

14. Produsele trebuie să fie ambalate în ambalaje de desfacere şi de transport care să păstreze proprietăţile igienice, nutriţionale, tehnologice şi organoleptice.

15. Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produselor şi să fie curate, uscate, în stare bună, neinfectate şi fără miros străin.

16. Containerele, inclusiv materialul de ambalare, trebuie să fie confecţionate din materiale care corespund Regulamentului sanitar privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.308/2011, și a Regulamentului sanitar privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 278/2013 şi care asigură păstrarea proprietăţilor produsului, inofensivitatea acestuia şi protejarea de arome şi mirosuri străine.

17. În cazul în care produsele sînt ambalate în saci, aceştia trebuie să fie curaţi, să aibă cusături rezistente, iar sistemul de închidere – să prevadă încorporarea etichetei sau aplicarea unui sigiliu.

18. Etichetarea se face conform prevederilor art.8 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare cu indicarea următoarelor elemente:

1) denumirea produsului care trebuie să corespundă definiţiilor din pct.3 al prezentelor Cerinţe;

2) denumirea şi adresa agentului economic;

3) denumirea soiului sau a tipului comercial pentru fiecare dintre produse;

4) ţara de origine a fiecărui produs, înscrisă în imediata apropiere a denumirii produsului;

5) categoria.

19. Aplicarea menţiunilor prevăzute în pct. 18 subpct.1) nu este obligatorie pe ambalajele de desfacere vizibile din exterior şi pe care sînt înscrise aceste indicaţii. Ambalajele nu trebuie să conţină marcaje de natură să inducă în eroare consumatorul. Dacă coletele sînt aşezate pe paleţi, indicaţiile trebuie să figureze pe o fişă plasată vizibil cel puţin pe două din feţele paletului.

20. Informaţia referitoare la produsele ce nu vor fi supuse comercializării cu amănuntul se înscrie fie pe container, fie în documentele însoţitoare, însă denumirea produsului, numărul lotului, denumirea şi adresa agentului economic trebuie să fie indicate în mod obligatoriu pe container.

21. - abrogat.

22. Agentul economic îşi asumă răspunderea pentru conformitatea produsului, asigurînd veridicitatea datelor înscrise pe eticheta produsului.

V.

CERINŢE DE CALITATE PENTRU OREZUL NEDECORTICAT

23. Orezul nedecorticat de calitate standard trebuie să nu aibă miros străin şi să fie în conformitate cu prezentele Cerinţe.

24. Umiditatea nu trebuie să depăşească 13 %.

25. Randamentul la prelucrare trebuie să fie cu cel mult 5 (cinci) puncte mai mic faţă de randamentele de bază enumerate în anexa nr.1 la prezentele Cerinţe.

26. Orezul nedecorticat trebuie să aibă un randament la transformarea în orez albit de 63% din greutate în boabe integri (cu o toleranţă de 3% în boabe fără vîrf), al cărui procent de boabe de orez albit care nu sînt de calitate ireproşabilă este următorul:

1) 1,5 % − boabe albicioase de orez nedecorticat care se încadrează în poziţiile tarifare 1006 10 27 şi 1006 10 98;

2) 2,0 % − boabe albicioase de orez nedecorticat care se încadrează în alte poziţii tarifare decît 1006 10 27 şi 1006 10 98;

3) 1,0 % − boabe striate cu roşu;

4) 0,50 % − boabe cu pete mici;

5) 0,25 % − boabe pătate;

6) 0,02 % − boabe galbene;

7) 0,05 % − boabe de culoarea ambrei.

VI.

CERINȚE DE CALITATE PENTRU OREZUL DECORTICAT, ALBIT ȘI PREFIKERT

27. Orezul trebuie să fie liber de miros şi gust anormal, de insecte vii şi de acarieni.

28. Umiditatea nu trebuie să depăşească 15%.

29. Impurităţile de origine animală, inclusiv insecte moarte, se admit în limita de 0,1 % din fracţia masică.

30. Conţinutul de materie organică străină, precum seminţe de alte plante, coji, tărîţe, particule de paie etc., nu trebuie să depăşească pentru:

1) orezul decorticat –1,5% (fracţia masică);

2) orezul albit – 0,5% (fracţia masică);

3) orezul decorticat prefiert – 1,5% (fracţia masică);

4) orezul albit prefiert – 0,5% (fracţia masică).

31. Conţinutul de substanţe anorganice străine, precum pietriş, nisip, praf etc., nu trebuie să depăşească 0,1 % (fracţia masică).

32. Măsurarea bobului la orezul albit se efectuează prin următoarea metodă:

1) se prelevează o probă reprezentativă din lot;

2) se triază proba pentru a opera cu boabe întregi, inclusiv cu cele necoapte;

3) se efectuează două măsurări, fiecare pe cîte 100 de boabe, şi se calculează media;

4) se stabileşte rezultatul în milimetri, rotunjit cu o zecimală.

33. Ponderea boabelor defecte şi nivelul maxim admise de alte tipuri de orez în orezul decorticat, albit şi prefiert sînt stabilite în anexele nr.3 şi nr.4 la prezentele Cerinţe.

VII.

NORMELE DE CONVERSIE VALORICĂ ȘI CANTITATIVĂ PENTRU DIFERITE ETAPE ALE PRELUCRĂRII OREZULUI

Secțiunea 1

Rate de conversie

34. Ratele de conversie sunt utilizate:

1) pentru stabilirea cantităților echivalente de orez în procesul de tranzacționare și prelucrare;

2) pentru raportarea și monitorizarea producției agricole de orez;

3) în scopuri statistice și de certificare.

35. Rata de conversie a orezului decorticat în orez nedecorticat și invers este următoarea:

Orez decorticatOrez nedecorticat
11,25

36. Rata de conversie a orezului decorticat în orez albit și invers este următoarea:

Tip de orezOrez decorticatOrez albit
Orez cu bob rotund10,775
Orez cu bob mijlociu sau orez cu bob lung10,69
Alt orez10,7325

Secțiunea a 2-a

Costuri de prelucrare

37. La conversia orezului nedecorticat în orez decorticat se iau în considerare costurile de prelucrare.

38. La conversia orezului decorticat în orez albit se iau în considerare costurile de prelucrare.

39. Nu se iau în considerare costurile de prelucrare la conversia orezului semialbit în orez albit.

Secțiunea a 3-a

Valoarea subproduselor

40. Valoarea subproduselor obținute din prelucrarea orezului nedecorticat în orez decorticat se consideră a fi zero.

41. Valoarea subproduselor obținute din prelucrarea orezului decorticat în orez albit și din prelucrarea orezului semialbit în orez albit se stabilește diferențiat, în funcție de tipul bobului (rotund, mijlociu sau lung).

Secțiunea a 4-a

Conversia valorică

42. Conversia valorii unei cantități de orez decorticat în valoarea aceleiași cantități de orez aflat într-o altă etapă a prelucrării se face pe baza unei cantități de orez decorticat cu un conținut de spărturi de orez de 3 %. În cazul în care orezul decorticat conține mai mult de 3 % spărturi de orez, conversia se efectuează după ajustarea valorii pe baza unui indicator de preț stabilit pentru spărturile de orez.

43. Conversia valorii unei cantități de orez semialbit sau albit în valoarea aceleiași cantități de orez aflat într-o altă etapă a prelucrării se face pe baza unui orez semialbit sau albit fără spărturi de orez. În cazul în care orezul semialbit sau albit conține spărturi de orez, conversia se efectuează după ajustarea valorii pe baza unui indicator stabilit pentru spărturile de orez.

44. Prevederile pct. 43 și 44 nu se aplică atunci când prețurile orezului decorticat și ale orezului semialbit sau albit, utilizate pentru stabilirea prelevărilor, sunt sub un prag minim stabilit pentru fiecare tip de orez.

45. Conversia valorii unei cantități de orez decorticat în valoarea aceleiași cantități de orez nedecorticat se face:

1) prin împărțirea valorii care trebuie convertită la rata stabilită în pct.35 pentru orezul nedecorticat; și

2) prin scăderea costurilor de prelucrare asociate conversiei, stabilite conform pct. 38.

46. Conversia valorii unei cantități de orez nedecorticat în valoarea aceleiași cantități de orez decorticat se face astfel:

1) prin adunarea costurilor de prelucrare asociate conversiei, stabilite în conformitate cu pct. 38; și

2) prin înmulțirea valorii astfel obținute cu rata stabilită la pct.35 pentru orezul nedecorticat.

47. Conversia valorii unei cantități de orez decorticat în valoarea aceleiași cantități de orez albit se face astfel:

1) prin adunarea costurilor de prelucrare asociate conversiei, stabilite în conformitate cu pct. 38;

2) prin scăderea valorii subproduselor, stabilite în conformitate cu pct. 42;

3) prin împărțirea valorii astfel obținute la rata stabilită conform pct.36 pentru orezul albit.

48. Conversia valorii unei cantități de orez albit în valoarea aceleiași cantități de orez decorticat se face astfel:

1) prin înmulțirea valorii care trebuie convertită cu rata stabilită conform pct. 36 pentru orezul albit;

2) prin scăderea costurilor de prelucrare asociate conversiei, stabilite în conformitate cu pct. 39; și

3) prin adunarea valorii subproduselor stabilite în conformitate cu pct. 42.

49. Conversia valorii unei cantități de orez albit în valoarea aceleiași cantități de orez semialbit se face astfel:

1) prin împărțirea valorii care trebuie convertită la rata stabilită conform pct.37 pentru orezul semialbit; și

2) prin adunarea valorii subproduselor stabilite în conformitate cu pct. 42.

50. Conversia valorii unei cantități de orez semialbit în valoarea aceleași cantități de orez albit se face astfel:

1) prin scăderea valorii subproduselor stabilite în conformitate cu pct. 42; și

2) prin înmulțirea valorii astfel obținute cu rata stabilită conform pct.37 pentru orezul semialbit din grupul respectiv.

Secțiunea a 5-a

Conversia cantitativă

51. Conversia unei cantități de orez decorticat într-o cantitate corespunzătoare de orez nedecorticat sau de orez albit se realizează prin înmulțirea cantității care trebuie convertită cu rata stabilită la pct. 35, în cazul conversiei în orez nedecorticat, sau cu rata stabilită la pct. 36, în cazul conversiei în orez albit.

52. Conversia unei cantități de orez nedecorticat sau de orez albit într-o cantitate corespunzătoare de orez decorticat se realizează prin împărțirea cantității care trebuie convertită la rata stabilită la pct. 35, în cazul conversiei din orez nedecorticat, sau la rata stabilită la pct. 36, în cazul conversiei din orez albit.

53. Conversia unei cantități de orez albit într-o cantitate corespunzătoare de orez semialbit se realizează prin înmulțirea cantității care trebuie convertită cu rata stabilită la pct.37 pentru orezul semialbit.

54. Conversia unei cantități de orez semialbit într-o cantitate corespunzătoare de orez albit se realizează prin împărțirea cantității care trebuie convertită la rata stabilită la pct.37 pentru orezul semialbit.

[Capitolul VII introdus prin HG387 din 24.06.2025, MO346-349/04.07.25 art.424; în vigoare 04.08.25]

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4