cu privire la educația fizică și sport

LEGE nr. 110 din 22.05.2025 · PARLAMENTUL · publicat 24.06.2025
pe legis.md
Trimiteri: 38 legateActe din afara site-ului: 10 fără adresăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Din afara site-ului: fără adresă (10)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1. Domeniul reglementării

(1) Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea sistemului național de educație fizică și sport în Republica Moldova.

(2) Educația fizică și sportul cuprind următoarele activități: educația fizică, sportul școlar și universitar, sportul pentru toți, sportul de performanță, sportul profesionist, sportul adaptat, exercițiile fizice practicate în scop de recreere, profilactic sau terapeutic.

(3) Autoritățile administrației publice, instituțiile de învățământ, precum și structurile sportului au obligația să încurajeze sportul pentru toți, sportul de performanță și sportul adaptat, acordând o atenție specială creării condițiilor de practicare a acestora.

Articolul 2. Noțiuni

În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:

1) antrenor – persoană calificată într-o ramură de sport, care posedă cunoștințe și competențe profesionale corespunzătoare de organizare și desfășurare a procesului de selecție și orientare sportivă, de organizare și desfășurare a procesului de instruire și de antrenament în proba de sport, de planificare și dirijare a procesului de antrenament în vederea obținerii performanțelor sportive, în concordanță cu vârsta și cu nivelul de pregătire al sportivului;

2) calendar sportiv – succesiune de evenimente sportive, organizate anual, elaborate de federația națională și internațională pe ramuri de sport, prin care se stabilește numărul, data și locul desfășurării acestora;

3) Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale – instituție de învățământ extrașcolar publică responsabilă de pregătirea loturilor naționale pe ramuri de sport olimpice/paralimpice sub îndrumarea cadrelor didactice;

4) club sportiv – asociație obștească sau instituție publică care are drept scop dezvoltarea multilaterală și armonioasă a persoanelor prin practicarea sistematică a sportului, iar pentru cei cu aptitudini sportive deosebite – perfecționarea măiestriei sportive;

5) club sportiv profesionist – organizație necomercială care promovează sportul profesionist și poate fi asociată unei federații sportive naționale sau unei ligi profesioniste;

6) competiție sportivă – eveniment sportiv organizat în conformitate cu regulile stabilite de o structură a sportului și recunoscut de o organizație sportivă internațională sau, după caz, de o altă organizație sportivă competentă;

7) criterii distincte – principii pe baza cărora se face o clasificare a federațiilor sportive eligibile și se stabilește ordinea priorităților de finanțare;

8) disciplină sportivă – ansamblu al ramurilor de sport constituite într-un sistem unitar de pregătire și de competiții, având asemănătoare structura motorie, elementele și procedeele tehnice, tipul de efort, condițiile și modul de reglementare etc.;

9) doping (dopaj) – utilizarea unor substanțe interzise în sport, constituind încălcare a reglementărilor antidoping prevăzute de Legea nr. 24/2023 pentru prevenirea și combaterea dopajului în sport;

10) echipă sportivă – grup de sportivi constituit după anumite criterii (nivel de pregătire fizică, tehnică și tactică, concepție de joc, vârstă, sex etc.), care se antrenează și evoluează în concurs împreună pentru obținerea unui rezultat;

11) edificiu sportiv/bază sportivă – construcție sau instalație/ansamblu de construcții și instalații destinată/destinate practicării activităților de educație fizică și sport la una sau la mai multe ramuri de sport;

12) educație fizică – parte componentă a educației generale care, prin intermediul exercițiului fizic, desfășurat în mod organizat și independent, produce schimbarea comportamentului uman în plan motric, cognitiv, social, estetic și creativ;

13) fairplay – acceptarea loială a regulilor într-un joc, inclusiv conduită onestă în orice situație, respectarea adversarilor, a deciziilor arbitrilor, a publicului spectator și a spiritului general de joc, acceptarea cu demnitate atât a înfrângerii, cât și a victoriei;

14) federație sportivă națională – asociație de nivel național, fondată prin asocierea școlilor sportive, a cluburilor sportive și a asociațiilor sportive, care, conform statutului, are scopul de a dezvolta o ramură de sport și a desfășura activități de utilitate publică;

15) indemnizație viageră – sumă acordată lunar pe viață unei persoane pentru rezultate excepționale în activitatea sportivă;

16) instituție de arbitraj sportiv – instituție care examinează și soluționează litigiile din domeniul sportului la nivel național și internațional;

17) licență/legitimație sportivă – document oficial, eliberat de federațiile sportive naționale, prin care se conferă unui sportiv dreptul de a participa la competiții oficiale și care, concomitent, implică anumite drepturi și obligații din partea sportivului și a federației emitente;

18) ligă profesionistă – asociație necomercială fondată din cluburi sportive profesioniste, având drept scop dezvoltarea ramurilor de sport profesionist;

19) manipulare în competițiile sportive – acțiune de încurajare, influenţare sau instruire a unui participant la un eveniment sportiv să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv cu scopul de a obţine, pentru sine sau pentru o altă persoană, bunuri, servicii, privilegii sau avantaje necuvenite, sub orice formă;

20) organizator de competiții – organizație sportivă sau persoană, indiferent de forma sa juridică de organizare, care organizează competiții sportive;

21) ramură de sport – ansamblu al exercițiilor fizice sportive și/sau al probelor de sport, validate în timp, care se realizează în concurs după reguli prestabilite și în condiții specifice;

22) pariu sportiv – pariere pe o miză cu valoare monetară în așteptarea unui premiu bănesc, condiționat de un eveniment viitor și incert legat de o competiție sportivă;

23) personal asistent al sportivilor – antrenorul, instructorul, managerul, agentul, echipa de personal, oficialul echipei, ghidul sportivilor cu dizabilități, personalul medical sau paramedical care asistă sau tratează sportivii care participă sau se pregătesc pentru competițiile sportive, precum și celelalte persoane care lucrează cu sportivii;

24) probă de sport – exercițiu fizic complex care face parte dintr-o ramură de sport cu o structură proprie, realizat în condiții de concurs specifice, evaluat după un cod anumit și care permite o participare diferențiată și specializată a sportivului;

25) probă de sport olimpică – probă de sport care este parte a programului Jocurilor Olimpice;

26) probă de sport paralimpică – probă de sport pentru persoane cu dizabilități, care este parte a programului Jocurilor Paralimpice;

27) probă de sport deaflympică – probă de sport care se practică în mediul persoanelor cu deficiențe de auz și este parte a programului Jocurilor Deaflympice;

28) probă recunoscută – disciplină sportivă care nu face parte din programul oficial al Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice, dar este recunoscută de către Comitetul Internațional Olimpic sau de către o altă organizație internațională afiliată Comitetului Internațional Olimpic;

29) probă nerecunoscută – disciplină sportivă care nu este recunoscută de către Comitetul Internațional Olimpic sau de către o altă organizație internațională afiliată Comitetului Internațional Olimpic;

30) sancțiune nestinsă – sancțiune pentru care nu s-a finalizat perioada de descalificare sau suspendare a sportivului ori a personalului asistent al sportivului;

31) Sistemul informațional de management al datelor din domeniul sportului – sistem de ținere a evidenței digitale a înregistrării și monitorizării structurilor sportului;

32) sport – parte integrantă a educației fizice, mijloc și metodă ale educației fizice, bazate pe utilizarea activității competiționale, precum și pe pregătirea pentru aceasta, în scopul verificării/valorificării capacităților fizice, funcționale și tehnico-tactice ale unei persoane sau echipe;

33) special olympics – varietate de discipline sportive olimpice pentru copii și adulți cu cerințe educaționale speciale, care oferă oportunități continue de a dezvolta condiția fizică, de a demonstra curaj, abilități și prietenie cu familiile lor și alți sportivi special olympics;

34) sport adaptat – ramură de sport care utilizează structuri motrice, reguli specifice, condiții materiale și organizatorice modificate și adecvate cerințelor proprii diferitelor tipuri de deficiențe;

35) sport de performanță – activitate specifică desfășurată în cadrul unui sistem competițional, orientată spre atingerea performanțelor înalte;

36) sport pentru toți – formă de activitate sportivă care are drept scop principal menținerea sănătății, educația, recreerea, relația cu mediul, solidaritatea și socializarea;

37) sportiv de performanță – persoană care practică sistematic și organizat sportul, participă în competiții sportive în scopul obținerii de rezultate pentru autodepășire sau record;

38) sportiv profesionist – persoană care practică o probă de sport în baza unei pregătiri profesionale, dispune de un contract de muncă cu o structură sportivă și este remunerat pentru această activitate;

39) staff tehnic – ansamblu de persoane cu atribuții specifice în pregătirea sportivă și/sau tehnico-tactică, care sunt angajate, sunt colaboratori sau activează pe bază de voluntariat, în baza unor contracte individuale de muncă, contracte de colaborare sau convenții specifice;

40) structuri ale sportului – instituții publice, instituții private și asociații obștești, constituite în scopul organizării, administrării și practicării unei activități sportive și care au ca obiectiv promovarea uneia sau a mai multor ramuri/probe de sport, practicate de către membrii lor, și participarea la activități/competiții sportive;

41) școală sportivă – instituție publică de învățământ extrașcolar care contribuie la educarea și formarea multilaterală şi armonioasă a copiilor, a adolescenților și a tinerilor, inclusiv a persoanelor cu cerințe educaționale speciale;

42) veteran al sportului – persoană cu o carieră în domeniul sportului ca sportiv de performanță, antrenor și/sau manager sportiv care a contribuit remarcabil la dezvoltarea și promovarea sportului de performanță la nivel național sau internațional.

Capitolul II

EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL – PRIORITATE NAȚIONALĂ

Articolul 3. Educația fizică și sportul – activități de interes național, asigurate de stat

(1) Statul promovează și stimulează dezvoltarea educației fizice, a sportului și a mișcării olimpice. Practicarea educaţiei fizice şi a sportului este un drept al fiecărei persoane, fără nicio discriminare, garantat de stat.

(2) Guvernul realizează politica de stat în domeniul educației fizice și sportului, coordonează dezvoltarea acestora prin intermediul autorităților administrației publice centrale, precum și colaborează cu autoritățile administrației publice locale.

Articolul 4. Dreptul la practicarea educației fizice și sportului

(1) Orice persoană fizică, fără nicio discriminare, are dreptul să practice educația fizică și sportul, inclusiv sportul ca profesie, să se asocieze în organizații cu profil de asanare prin practicarea educației fizice și sportului, să participe la managementul domeniului educației fizice și sportului.

(2) În scopul asigurării drepturilor prevăzute la alin. (1), statul finanțează și dirijează educația fizică și sportul în conformitate cu programele aprobate, dezvoltă industria educației fizice și sportului, garantează pregătirea şi perfecționarea specialiștilor, precum și apărarea juridică a intereselor cetățenilor în domeniul respectiv, stimulează tendința cetățenilor de a duce un mod de viață sănătos și activ.

(3) Statul stimulează acțiunile organizatorice şi de promovare a educației fizice şi sportului, desfășurate de către autoritățile administrației publice, organizațiile necomerciale și unitățile economice.

Articolul 5. Dreptul la formarea asociațiilor sportive, a cluburilor sportive și a federațiilor sportive naționale

(1) Orice persoană fizică are dreptul la formarea, în condițiile legii, a asociațiilor sportive, a cluburilor sportive, precum și a altor structuri care funcționează în conformitate cu legislația, cu statutele proprii și cu cele ale organismelor internaționale de profil.

(2) Federațiile sportive naționale se formează de către cluburi sportive, asociații sportive și școli sportive, sunt recunoscute ca fiind funcționale în baza avizelor autorității administrației publice centrale din domeniul educației fizice și sportului (în continuare – autoritate publică centrală de specialitate) și sunt înregistrate la Agenția Servicii Publice.

(3) Pentru formarea și recunoașterea federațiilor sportive naționale și a asociațiilor sportive pe ramurile de sport recunoscute de Comitetul Internațional Olimpic (în continuare – CIO), Comitetul Național Olimpic și Sportiv (în continuare – CNOS) prezintă autorității publice centrale de specialitate avizul consultativ, care este parte a dosarului respectivei structuri asociative.

(4) Pentru formarea și recunoașterea federațiilor sportive naționale și a asociațiilor sportive pe ramurile de sport recunoscute de către Comitetul Internațional Paralimpic, Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova prezintă autorității publice centrale de specialitate avizul consultativ, care este parte a dosarului respectivei structuri asociative.

Articolul 6. Educația fizică și sportul în cadrul instituțiilor din domeniul milităriei, al ordinii publice şi al securităţii statului

(1) Educația fizică în cadrul instituțiilor din domeniul milităriei, al ordinii publice şi al securităţii statului constituie unul dintre compartimentele de bază ale formării profesionale continue a efectivului şi se desfășoară în scopul orientării activităţii fizice spre formarea şi dezvoltarea capacităţilor motrice şi a calităţilor psihice din sfera cognitivă, volitivă şi afectivă a angajaţilor, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi întremarea sănătății angajaților.

(2) Activităţile de educaţie fizică se desfăşoară de specialişti în domeniu, pe întreaga perioadă a anului, cel puțin trei ore pe săptămână.

(3) Modul de planificare, organizare şi desfășurare a activităților de educaţie fizică şi sport în instituțiile din domeniul milităriei, al ordinii publice şi al securităţii statului se stabilește prin regulament intern, ținând cont de specificul activităţii.

(4) Instituțiile din domeniul milităriei, al ordinii publice şi al securităţii statului pot crea echipe și grupe sportive extraşcolare în scopul pregătirii şi participării acestora la competiţii sportive naţionale şi internaţionale.

(5) Instituțiile din domeniul milităriei, al ordinii publice şi al securităţii statului pot organiza competiţii sportive aplicative la nivel instituţional, interinstituțional sau internaţional, conform regulamentelor proprii.

(6) Sportivii aflați în serviciul militar şi cei angajaţi în instituțiile din domeniul ordinii publice şi al securităţii statului sunt delegați la acţiuni sportive desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova sau în afara ţării, cu respectarea procedurilor de personal aplicate de către instituţiile în care activează.

(7) Pregătirea și participarea la competiții naționale şi internaționale a sportivilor de performanță aflați în serviciul militar și a celor angajați în instituțiile din domeniul ordinii publice și al securității statului se desfășoară în colaborare cu structurile sportului.

(8) Educația și testarea antidoping a sportivilor aflați în serviciul militar şi a celor angajaţi în instituțiile din domeniul ordinii publice şi al securității statului se efectuează în conformitate cu prevederile Standardului internațional de educație și ale Standardului pentru testări și investigații ale Agenției Mondiale Antidoping (WADA), de către Agenția Națională Antidoping, cu respectarea regulamentelor interne ale instituţiilor, ținând seama de specificul activităţii.

Articolul 7. Sportul pentru toți

(1) Sportul pentru toți reprezintă un complex de activități bazate pe practicarea exercițiilor fizice în vederea menținerii sănătății, a odihnei active și a socializării cetățenilor, care este susținut de stat, de organizații necomerciale și de structuri ale autorității administrației publice locale.

(2) Agenții economici pot aloca resurse financiare pentru educație fizică şi sport și pentru activitățile de asanare a angajaților și pot crea condiții pentru realizarea dreptului cetățenilor la practicarea sportului.

(3) Crearea infrastructurii pentru organizarea acțiunilor sportive, individuale şi colective la locul de muncă, utilizarea rațională, finanțarea şi asigurarea cu cadre specializate din domeniul sportului pot fi prevăzute în contractele colective de muncă şi în programele de dezvoltare a educației fizice și sportului.

(4) Mijloacele necesare pentru dezvoltarea educației fizice și sportului la locul de trai pot fi alocate din bugetul autorităților administrației publice locale, din contul agenților economici şi al sponsorilor, conform legislației.

(5) Autoritățile administrației publice locale pot contribui la crearea condițiilor pentru practicarea educației fizice și a sportului și pentru odihna activă a populației, precum și pot acorda sprijin cluburilor sportive, în limitele resurselor financiare disponibile.

(6) Administrațiile instituțiilor balneare, pensiunilor, caselor de odihnă, bazelor turistice și taberelor de odihnă pentru copii crează, în limitele bugetelor alocate, condiţiile necesare pentru desfășurarea activităților de asanare prin mișcare.

(7) Activitățile sportive de la locul de muncă și de la locurile de odihnă activă a populației se desfășoară sub supravegherea personalului medical.

Articolul 8. Activitatea de întreprinzător în domeniul educației fizice și sportului

(1) Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a desfășura activitate de întreprinzător în vederea prestătrii serviciilor și a producerii mărfurilor cu destinație sportivă și turistică pentru persoane fizice, asociaţii sportive, cluburi sportive şi federaţii sportive naţionale.

(2) Emblemele şi simbolica nominală ale asociaţiilor sportive, ale cluburilor sportive şi federaţiilor sportive naţionale de educație fizică şi sport reprezintă proprietatea acestora şi pot fi folosite numai cu acordul lor.

Capitolul III

ADMINISTRAREA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

Articolul 9. Competenţele autorităţii publice centrale de specialitate

Autoritatea publică centrală de specialitate organizează şi administrează activitatea din domeniul educației fizice şi sportului și are următoarele atribuţii:

a) elaborează şi asigură implementarea, monitorizarea, evaluarea și raportarea Strategiei de dezvoltare „Sport 2030” și a Programului acesteia, precum și conlucrează cu alte autorități publice;

b) elaborează proiectele de acte normative în domeniul educației fizice și sportului și le prezintă Guvernului spre examinare;

c) elaborează mecanismul de finanțare a sportului de performanță conform criteriilor distincte și conform Metodologiei de finanțare a școlilor sportive din subordinea autorităților publice centrale și locale;

d) exercită controlul asupra integrității și folosirii eficiente a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare alocate pentru activitatea sportivă;

e) colaborează cu Comitetul Național Olimpic și Sportiv, Comitetul Paralimpic din Republica Moldova și Agenția Națională Antidoping la derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor Republicii Moldova la Jocurile Olimpice și Paralimpice, precum şi pentru promovarea valorilor olimpismului;

f) exercită controlul asupra integrității și folosirii eficiente a patrimoniului sportiv aflat în gestiune, în conformitate cu principiul bunei guvernări;

g) avizează constituirea cluburilor sportive;

h) avizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale şi la alte foruri sportive europene sau mondiale;

i) supraveghează, monitorizează şi exercită controlul asupra respectării de către structurile sportului a legislației, a statutelor şi a altor documente de constituire ale acestora;

j) monitorizează activitatea structurilor sportului din subordine;

k) ține Sistemul informațional de management al datelor din domeniul sportului (în continuare – SIMDS);

l) eliberează avize pentru înregistrarea de stat a federațiilor sportive naționale și a ligilor profesioniste şi propune dizolvarea structurilor sportului;

m) elaborează criteriile de acordare a distincţiilor şi a titlurilor sportive, altele decât cele stabilite prin lege;

n) aprobă desfăşurarea în Republica Moldova a campionatelor mondiale şi europene şi participarea reprezentativelor naţionale la aceste campionate;

o) reprezintă interesele statului în diferite organisme sportive internaţionale;

p) elaborează texte ale tratatelor internaționale și încheie tratate interdepartamentale în domeniul sportului cu organisme similare din alte ţări;

q) prezintă Ministerului Finanțelor propuneri pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu și a proiectului de buget în domeniul educației fizice și sportului;

r) asigură repartizarea și aprobă limitele de alocații bugetare anuale și indicatorii de performanță pentru instituțiile subordonate din domeniul educației fizice și sportului, de asemenea monitorizează performanțele financiare și nefinanciare ale acestora.

Articolul 10. Competențele autorităților administrației publice locale în domeniul educației fizice şi sportului

(1) Competenţele de bază ale autorităților administrației publice locale în domeniul educației fizice şi sportului sunt stabilite, în special, de actele care definesc atribuţiile autorităţilor respective şi de prezenta lege.

(2) Autoritățile administrației publice locale pot institui subdiviziuni specializate în domeniul educației fizice şi sportului, cu competente definite, care activează în limitele mijloacelor financiare alocate de la bugetul local.

(3) Subdiviziunile specializate ale autorităților administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:

a) ţin evidenţa structurilor locale pentru educație fizică şi sport, inclusiv a celor fără personalitate juridică, prin înscrierea acestora în SIMDS local;

b) organizează activităţi sportive, promovează modul sănătos de viață şi coordonează desfăşurarea acestor activităţi în raza teritorială administrată;

c) colaborează cu alte servicii ale consiliilor locale în scop de utilizare eficientă a sumelor alocate de la bugetele locale pentru activităţi de promovare a educației fizice şi de organizare a sportului de performanţă;

d) elaborează şi realizează, după caz, în colaborare cu alte structuri ale consiliilor locale şi cu agenţii economici, programe de construire şi modernizare a patrimoniului sportiv din teritoriu;

e) colaborează cu structurile teritoriale ale CNOS, ale Comitetului Paralimpic din Republica Moldova și cu Agenția Națională Antidoping, organizează în raza lor teritorială, în comun cu acestea, activităţi sportive, competiţii cu participarea sportivilor de performanţă şi promovează valorile olimpismului;

f) organizează, în comun cu alte servicii ale autorităţilor administrației publice locale, cu instituţiile de învățământ, activităţi de dezvoltare a sportului şcolar şi universitar;

g) sprijină material şi financiar practicarea sportului pentru toţi;

h) iniţiază acţiuni de prevenire a violenței la manifestările sportive organizate în raza lor teritorială şi de combatere a dopajului în sport și asigură integritatea în domeniul educației fizice și sportului;

i) supraveghează menținerea bazelor sportive din domeniul public sau privat şi realizează activităţi de modernizare a infrastructurii sportive;

j) participă la organizarea şi desfăşurarea competiţiilor regionale și naţionale, precum şi la delegarea sportivilor de performanţă la competiţiile internaţionale, inclusiv la campionate europene, mondiale sau alte competiții similare;

k) asigură gestionarea resurselor bugetare și administrarea patrimoniului sportiv în conformitate cu principiul bunei guvernări.

Articolul 11. Promovarea educației fizice şi sportului

(1) Autoritatea publică centrală de specialitate, Agenția Națională Antidoping, autoritățile administrației publice locale, asociațiile sportive, cluburile sportive şi federaţiile sportive naţionale, în comun cu agenţii economici interesaţi, pot contribui, prin intermediul mass-mediei, la popularizarea pe scară largă a educației fizice şi sportului curat în rândul populaţiei, în limitele resurselor financiare disponibile.

(2) În timpul evenimentelor sportive, al transmisiunilor televizate, online sau radiofonice ale programelor sportive și de promovare a activității fizice se interzic propagarea discriminării, a cruzimii și a violenței, lezarea demnității umane, publicitatea și consumul produselor alcoolice, consumul de preparate ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope.

(3) Se interzice organizarea evenimentelor sportive cu sprijinul agenților economici din industria producerii băuturilor alcoolice și cea a produselor din tutun.

(4) Publicitatea și promovarea prin sponsorizare a produselor din tutun în cadrul evenimentelor sportive sunt interzise în conformitate cu Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului.

(5) Infrastructura și instalațiile sportive ce aparțin instituțiilor publice sau autorităților administrației publice locale pot fi puse la dispoziția persoanelor fizice sau juridice, cu respectarea programului și activităților instituțiilor de învățământ, precum și a regulamentelor de acces și utilizare a acestora.

(6) Copiii sub 18 ani, inclusiv copiii din familii monoparentale și cei din familii vulnerabile, persoanele cu dizabilități, persoanele cu cerințe educaționale speciale au acces gratuit la spațiile și terenurile de sport exterioare ale instituțiilor de învățământ aflate în subordinea autorităților administrației publice centrale și locale, sub stricta supraveghere a adulților, conform graficelor aprobate în prealabil de administrația instituțiilor de învățământ, la cererea persoanelor respective. Aceleași condiții se aplică și pensionarilor, veteranilor sportului, persoanelor cu grade de invaliditate, veteranilor de război și participanților la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl.

Capitolul IV

EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Articolul 12. Educația fizică în instituțiile de învățământ

(1) Menținerea și fortificarea sănătății copiilor, a adolescenților și a tineretului, cultivarea necesității de perfecționare fizică și de practicare a unui mod de viață sănătos constituie una dintre sarcinile de bază ale instituțiilor de învățământ.

(2) Educația fizică în instituțiile de învățământ general și în instituțiile de învățământ profesional tehnic se desfășoară conform planului-cadru, aprobat de autoritatea publică centrală de specialitate.

(3) În instituțiile de învățământ superior, altele decât cele de profil, educația fizică nu se cuantifică cu credite, dar evaluarea cu calificativul „admis”, pentru ambele semestre ale anului I de studii, reprezintă o precondiție de admitere la examenul de finalizare a studiilor superioare de licență.

(4) Instituțiile de învățământ publice și private dispun sau iau în locațiune edificii sportive pentru desfășurarea lecțiilor de educație fizică şi pentru practicarea sportului, precum și pentru pregătirea participării active la competițiile sportive organizate de către federația sportului școlar și federația sportului studențesc.

(5) Edificiile și terenurile sportive din cadrul instituțiilor de învățământ trebuie să corespundă normelor sanitare, iar echipamentul folosit în cadrul orelor de educație fizică sau la antrenamentele sportive trebuie să corespundă cerințelor de securitate.

Articolul 13. Activitățile extrașcolare

(1) Instituțiile de învățământ organizează activități de educație fizică, de asanare și de practicare a sportului în afara orelor de curs, cu implicarea asociațiilor sportive, a cluburilor sportive, a federațiilor sportive naționale și a instituțiilor extrașcolare.

(2) Instituțiile de învățământ pot angaja specialiști cu studii superioare complete de specialitate pentru organizarea activităților de educație fizică și sport în afara orelor de curs.

(3) Sportul de performanță pentru studenți poate fi organizat în cadrul cluburilor sportive și al asociațiilor sportive care activează în cadrul instituțiilor de învățământ superior.

(4) Sportul de performanță pentru elevi poate fi organizat în cadrul școlilor sportive și al cluburilor sportive.

(5) Instituțiile de învățământ superior pot fonda cluburi sportive cu finanțare din mijloace proprii, a căror activitate va fi coordonată cu federațiile sportive naționale de profil.

(6) Studenții care sunt membri ai loturilor naționale beneficiază de un program individual de frecventare și de susținere a examenelor, precum și de burse speciale din mijloacele financiare ale instituțiilor de învățământ superior în care studiază.

Capitolul V

EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL ADAPTAT

Articolul 14. Educația fizică pentru persoanele cu cerințe educaționale speciale

(1) Educația incluzivă se întemeiază pe respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în special a dreptului la educație, care face obiectul mai multor documente emise/aprobate la nivel naţional şi internațional.

(2) Educația fizică și sportul pentru persoane cu cerințe educaționale speciale constituie parte integrantă a sistemului de educație, având drept scop educarea, reabilitarea sau recuperarea, dar și incluziunea socială și profesională a persoanelor cu deficiențe intelectuale, fizice și senzoriale.

(3) Activitățile de educație fizică și sport pentru persoanele cu cerințe educaționale speciale se organizează în instituțiile de învățământ, inclusiv în instituțiile de învățământ special/cu profil sportiv, sau la domiciliu.

(4) Autoritățile administrației publice centrale și locale asigură condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului de către persoanele cu dizabilități în scopul dezvoltării personalității şi integrării lor în societate, precum şi mijloace care să permită sportivilor cu dizabilități participarea la competiții naţionale şi internaţionale destinate lor, în limitele resurselor financiare disponibile.

(5) Educația fizică în instituțiile de învățământ general, în instituțiile de învățământ profesional tehnic și în instituțiile de învățământ superior se practică în baza certificatului medical eliberat de către medicul de familie sau de către medicul specialist în medicina sportivă, pe formular aprobat de Ministerul Sănătății, și prezentat la începutul anului de studii.

Articolul 15. Sportul adaptat

(1) Sportul adaptat constituie o ramură de sport, care utilizează structuri motrice, reguli specifice, condiții materiale și organizatorice modificate și adecvate cerințelor proprii diferitelor tipuri de deficiențe.

(2) Sportul adaptat este orientat spre adaptarea socială și reabilitarea fizică a sportivilor cu dizabilități, precum și a persoanelor cu deficiențe de sănătate.

(3) Dezvoltarea sportului pentru persoanele cu dizabilități și pentru cele cu cerințe educaționale speciale se bazează pe principiile integrării, prioritizării, activismului și accesibilității, menite să faciliteze accesul și participarea la activitățile sportive.

(4) Autoritățile administrației publice centrale și locale, în comun cu asociațiile sportive pentru persoane cu dizabilități, contribuie la integrarea acestor persoane și a celor cu deficiențe de sănătate în sistemul de educație fizică și sport prin intermediul organizațiilor sportive, în limitele resurselor financiare disponibile.

(5) Autoritățile administrației publice centrale și locale asigură, la necesitate, însoțitori persoanelor cu dizabilități la activitățile sportive, inclusiv la concursuri, în limitele resurselor financiare disponibile.

(6) În cazul persoanelor cu cerințe educaționale speciale, psihologul, în colaborare cu profesorul de educație fizică/antrenorul, participă la crearea unui plan de sprijin psihologic pentru persoanele care practică sportul adaptat.

Capitolul VI

RELAŢIILE SPORTIVE INTERNAŢIONALE

Articolul 16. Colaborarea internațională

(1) Structurile sportului şi sportivii din Republica Moldova au dreptul să participe la competițiile sportive internaționale, organizate atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi în alte ţări, respectând statutele federațiilor sportive naționale şi ale organismelor internaţionale respective.

(2) Prezentarea loturilor naționale şi a sportivilor care participă individual la competiţiile internaţionale oficiale, precum şi reprezentarea Republicii Moldova în asociaţiile sportive internaţionale constituie dreptul exclusiv al federaţiilor sportive naţionale, al CNOS, al Comitetului Paralimpic din Republica Moldova și al Comitetului Național Deaflympic din Moldova şi se realizează în baza programului de activitate al autorităţii publice centrale de specialitate.

(3) Pe teritoriul Republicii Moldova pot fi înfiinţate, în condiţiile legii, structuri ale federaţiilor şi organizaţiilor internaţionale, pe probe de sport olimpice/ paralimpice şi recunoscute (neolimpice), care contribuie, în bază de voluntariat, la dezvoltarea în ţară a educației fizice şi sportului, inclusiv a sportului de performanţă. Structurile respective activează în baza statutelor proprii şi a acordului de colaborare cu autoritatea publică centrală de specialitate.

Articolul 17. Convențiile, tratatele și relațiile internaționale

(1) Modalitatea de negociere, de încheiere a tratatelor internaţionale în domeniul educației fizice și sportului, de exercitare a controlului asupra respectării lor este stabilită de legislaţia Republicii Moldova şi de tratatele internaționale în domeniu.

(2) Dacă prin tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte norme decât cele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova privind educația fizică şi sportul, se aplică dispoziţiile tratatului internaţional, iar în legislaţia națională se operează modificările necesare.

Articolul 18. Drepturile cetăţenilor străini şi ale apatrizilor în domeniul educației fizice şi sportului

Cetățenii străini și apatrizii beneficiază de drepturi integrale la practicarea educației fizice şi sportului, prevăzute de prezenta lege, cu excepția dreptului de a participa la selecția pentru stabilirea lotului național în competițiile interne, precum și la competiții internaționale în componența loturilor naționale ale Republicii Moldova.

Capitolul VII

STRUCTURILE SPORTULUI

Articolul 19. Structurile sportului

(1) În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri ale sportului următoarele entități:

a) Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale;

b) Comitetul Național Olimpic și Sportiv;

c) Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova;

d) Comitetul Național Deaflympic din Moldova;

e) școlile sportive;

f) federațiile sportive naționale;

g) asociațiile sportive;

h) cluburile sportive;

i) ligile profesioniste.

(2) Autoritatea publică centrală de specialitate, în condițiile prezentei legi, organizează evidența structurilor sportului prin ținerea SIMDS.

(3) Structurile sportului sunt constituite și recunoscute drept funcționale din momentul înscrierii în SIMDS.

Articolul 20. Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale

(1) Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale (în continuare – CSPLN) este o instituție publică de învățământ extrașcolar, cu personalitate juridică, destinată pregătirii loturilor naționale olimpice/paralimpice la nivel superior. CSPLN activează în subordinea autorității publice centrale de specialitate. Regulamentul de organizare și funcționare a CSPLN se aprobă prin ordin al autorității publice centrale de specialitate.

(2) CSPLN este organizat pe ramuri de sport și compartimente de muncă: instructiv-educative, metodico-organizatorice, sportive și medico-sportive.

(3) CSPLN dispune de propria bază materială pentru asigurarea infrastructurii sportive și susținerea metodică a sportivilor.

(4) CSPLN pregătește loturile naționale la categoria tineret (18–23 de ani) și la categoria seniori pentru evenimentele sportive naționale și internaționale.

(5) CSPLN asigură sportivii care sunt membri ai loturilor naționale cu servicii de alimentație și cazare, cu susținătoare de efort, cu recuperarea după competiții sportive și cu echipament sportiv pe tot parcursul anului, în limita bugetului aprobat.

(6) Antrenorii principali și alți componenți ai staffului tehnic sunt numiți de către federațiile sportive de profil pentru a conduce pregătirea loturilor naționale, cu opțiunea de a fi propuși CSPLN pentru încheierea contractelor individuale de muncă cu CSPLN.

(7) Antrenorii principali și alți componenți ai staffului tehnic își desfășoară activitatea în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea lotului naţional al Republicii Moldova, aprobat de către autoritatea publică centrală de specialitate.

(8) Prin derogare de la prevederile art. 37 alin. (4) din Codul educației nr. 152/2014, sportivii de performanță cu vârsta de peste 21 de ani continuă activitatea sportivă în cadrul CSPLN atât timp cât dețin statutul de membru al lotului național.

Articolul 21. Școlile sportive

(1) Modul de organizare și funcționare a școlilor sportive este aprobat de către Guvern.

(2) Activitatea școlilor sportive este direcționată spre dezvoltarea multilaterală și armonioasă a copiilor și tinerilor, spre practicarea sistematică a sportului, iar pentru cei cu aptitudini sportive deosebite – spre perfecționarea măiestriei sportive.

(3) Ca structură, școlile sportive sunt de două tipuri:

a) monosportive, care practică o singură ramură/probă de sport;

b) polisportive, care practică mai multe ramuri/probe de sport.

(4) Ca scop și nivel de performanță, școlile sportive pot fi de două tipuri:

a) școlile sportive de inițiere – cele care contribuie la educarea și formarea multilaterală şi armonioasă a copiilor, a adolescenților și a tinerilor, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, prin practicarea sistematică a educației fizice şi sportului, în vederea formării unui mod sănătos de viață și a dezvoltării fizice, intelectuale şi morale;

b) școlile sportive de performanță – cele care sunt destinate formării sportivilor de performanță și care obțin acest statut în baza unui regulament aprobat prin ordin al autorității publice centrale de specialitate.

(5) În cadrul școlilor sportive activează cadre didactice specializate pentru o ramură/probă de sport, care sunt acreditate cu calificarea respectivă și dețin grade didactice conferite sau confirmate de către Ministerul Educației și Cercetării. Federațiile sportive naționale și ligile profesioniste pot delega specialiști în disciplina sportivă pentru care activează, la solicitarea școlilor sportive.

(6) Pentru a participa la competițiile sportive oficiale locale, naţionale și internaționale, sportivii din școlile sportive trebuie să aibă o legitimație la o federație națională de profil.

(7) La solicitarea scrisă a cluburilor sportive și a școlilor sportive, sportivii pot avea dubla legitimare în cazul transferului în liceele cu profil sportiv și în școlile sportive de performanță.

(8) Dubla legitimare se realizează în baza acordului de transfer pe linie sportivă, pe o perioadă determinată sau definitivă.

Articolul 22. Comitetul Național Olimpic și Sportiv

(1) CNOS reprezintă o asociație obștească, recunoscută de CIO, care se organizează/funcționează în baza propriului statut, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice, ale Codului civil, ale prezentei legi și ale altor acte normative.

(2) CNOS este singura entitate care reprezintă misiunea și drepturile CIO, susține mișcarea olimpică pe teritoriul Republicii Moldova și deține competența exclusivă pentru reprezentarea Republicii Moldova la Jocurile Olimpice, precum și la alte programe organizate sub egida CIO.

(3) CNOS deține dreptul exclusiv de a folosi pe teritoriul Republicii Moldova însemnele și simbolurile olimpice specificate în Carta Olimpică, în propriul statut și în alte acte ale mișcării olimpice.

(4) Membri ai CNOS sunt federațiile sportive naționale pe ramuri/probe de sport afiliate federațiilor internaționale pe ramurile/probele de sport respective, recunoscute de CIO, precum și alte structuri ale sportului, conform prevederilor Cartei Olimpice și propriilor statute.

(5) Persoanele fizice și juridice care nu sunt membri ai CNOS sunt în drept de a utiliza însemnele și simbolurile olimpice naționale și internaționale numai cu aprobarea CNOS, având ca bază un acord.

(6) Pot fi membri ai CNOS persoanele fizice cu merite deosebite în dezvoltarea sportului și a mișcării olimpice naționale și internaționale.

(7) CNOS este în drept să dețină în proprietate, în concesiune sau în folosință baze sportive și alte unități de infrastructură sportivă.

(8) CNOS este în drept să constituie centre olimpice în scopul pregătirii loturilor olimpice pentru competiții sportive. Centrele olimpice sunt structuri din subordinea CNOS, fără statut de persoană juridică, fiind finanțate din bugetul CNOS.

(9) CNOS organizează și coordonează activitatea Academiei olimpice, structură din subordinea sa, fără statut de persoană juridică, cu atribuții în dezvoltarea și promovarea principiilor și a valorilor fundamentale olimpice, finanțată din bugetul CNOS.

(10) CNOS, în comun cu autoritatea publică centrală de specialitate și cu Agenția Națională Antidoping, având la bază propunerile federațiilor sportive naționale, elaborează și propune Guvernului spre aprobare Programul național de pregătire și participare a Republicii Moldova la edițiile ordinare ale Jocurilor Olimpice.

(11) În scopul realizării prevederilor statutare și ale acordurilor internaționale, CNOS colaborează cu autoritățile administrației publice centrale și locale, cu instituțiile publice și cu organizațiile necomerciale naționale și internaționale.

Articolul 23. Comitetul Paralimpic din Republica Moldova

(1) Mișcarea paralimpică este parte a mișcării internaționale paralimpice și are drept scop susținerea dezvoltării sportului în mediul persoanelor cu dizabilități, precum și participarea la Jocurile Paralimpice și la alte competiții internaționale organizate sub egida Comitetului Internațional Paralimpic.

(2) Comitetul Paralimpic din Republica Moldova este o asociație obștească, care promovează dezvoltarea sportului în mediul persoanelor cu dizabilități și susține mișcarea paralimpică.

(3) Comitetul Paralimpic din Republica Moldova elaborează și prezintă autorității publice centrale de specialitate propuneri pentru programul de pregătire și participare a sportivilor cu dizabilități la edițiile ordinare ale Jocurilor Paralimpice. Programul, care trebuie să prevadă inclusiv alocații financiare pentru realizare, se aprobă de către autoritatea publică centrală de specialitate.

(4) Comitetul Paralimpic din Republica Moldova deține dreptul exclusiv de a folosi pe teritoriul Republicii Moldova însemnele și simbolurile paralimpice specificate în propriul statut și în alte acte ale mișcării paralimpice.

(5) În scopul realizării prevederilor statutare și ale acordurilor internaționale, Comitetul Paralimpic din Republica Moldova colaborează cu autoritățile administrației publice centrale și locale, cu instituțiile publice, cu organizațiile necomerciale și cu organizații internaționale.

(6) Membri ai Comitetului Paralimpic din Republica Moldova sunt federațiile sportive naționale care dezvoltă ramuri de sport incluse în programul Jocurilor Paralimpice.

(7) Comitetul Paralimpic din Republica Moldova este în drept să dețină în proprietate, în concesiune sau în folosință baze sportive și alte unități de infrastructură sportivă de interes național.

Articolul 24. Comitetul Național Deaflympic din Moldova

(1) Mișcarea deaflympică are drept scop, în mod exclusiv, susținerea dezvoltării sportului în mediul persoanelor cu deficiențe de auz, participarea la Jocurile Deaflympice și la alte competiții sportive internaționale organizate sub egida Comitetului Internațional al Sporturilor pentru Surzi.

(2) Comitetul Național Deaflympic din Moldova este o asociație obștească care funcționează în baza propriului statut și susține mișcarea deaflympică.

(3) În scopul realizării prevederilor statutare și ale acordurilor internaționale, Comitetul Național Deaflympic din Moldova colaborează cu CNOS, cu Comitetul Paralimpic din Republica Moldova, cu autoritățile administrației publice centrale și locale, cu instituțiile publice, cu organizațiile necomerciale și cu organizații internaționale.

(4) Comitetul Național Deaflympic din Moldova deține competența exclusivă pentru reprezentarea Republicii Moldova la Jocurile Deaflympice și în cadrul celorlalte programe organizate de Comitetul Internațional al Sporturilor pentru Surzi.

(5) Pot fi membri ai Comitetului Național Deaflympic din Moldova federațiile sportive naționale ce dezvoltă probe de sport pentru persoanele cu deficiențe de auz recunoscute de Comitetul Internațional al Sporturilor pentru Surzi.

Articolul 25. Federațiile sportive naționale

(1) Federațiile sportive naționale sunt persoane juridice, apolitice, necomerciale, constituite din asocierea cluburilor sportive, a asociaţiilor sportive și a școlilor sportive pentru o ramură de sport. Federațiile sportive naționale pot beneficia de statut de utilitate publică, care este atribuit în condițiile Legii nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale.

(2) Pentru a deține statutul de federație națională pentru ramura de sport, o federație trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să existe o federație/asociație internațională pentru ramura de sport respectivă, recunoscută de CIO; excepție fac ramurile sportive tradiționale românești;

b) activitatea să fie desfășurată de cel puțin cinci cluburi sportive ori asociații sportive, de același profil sportiv, amplasate în diferite zone geografice.

(3) Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condițiile legii, o singură federație sportivă națională, cu excepția federațiilor sportive naționale constituite pentru persoanele cu dizabilități, care pot cumula mai multe probe de sport practicabile.

(4) Organizarea și activitatea federațiilor sportive naționale se realizează în condițiile prezentei legi, ale regulamentului de activitate al federațiilor sportive naționale, aprobat prin ordin al autorității publice centrale de specialitate, ale propriilor statute și regulamente, precum și ale statutelor federațiilor internaționale de profil.

(5) Federațiile sportive naționale se pot afilia la federațiile sportive internaționale și la alte foruri de specialitate.

(6) În scopul înregistrării la Agenția Servicii Publice, federațiile sportive naționale sunt obligate să obțină, în prealabil, avizul autorității publice centrale de specialitate. Pentru eliberarea acestui aviz, federațiile prezintă certificatul care atestă afilierea la federația internațională de profil și avizul Comitetului Național Olimpic și Sportiv, pentru ramurile sau probele de sport olimpice și recunoscute, sau al Comitetului Paralimpic din Republica Moldova, pentru ramurile sau probele de sport paralimpice.

(7) După obținerea avizului prevăzut la alin. (6), federațiile sportive naționale sunt obligate să se înregistreze la Agenția Servicii Publice în vederea înscrierii în registrul persoanelor juridice și în Sistemul informațional de management al domeniului sportului (SIMDS).

(8) Federațiile sportive naționale au următoarele atribuții:

a) elaborează și aprobă strategia de dezvoltare a ramurii/probei de sport respective și monitorizează implementarea acesteia;

b) organizează, supraveghează și avizează activitățile de organizare și desfășurare a competițiilor sportive la nivel național și local;

c) elaborează, realizează și supraveghează programele de pregătire/ participare a loturilor naționale pe ramuri de sport la competițiile internaționale;

d) asigură formarea loturilor naționale;

e) organizează și monitorizează desfășurarea competițiilor oficiale naționale și internaționale pe teritoriul Republicii Moldova, cu avizul autorității publice centrale de specialitate;

f) promovează activitățile de prevenire și combatere a utilizării metodelor și substanțelor interzise în conformitate cu reglementările Codului mondial antidoping;

g) colaborează, în baza unui acord bilateral, semnat anual, cu Agenția Națională Antidoping;

h) în comun cu Agenția Națională Antidoping, realizează activități pentru prevenirea și combaterea violenței în sport, promovează respectarea spiritului fairplay-ului, toleranța și integritatea în activitatea sportivă;

i) colaborează cu autoritatea publică centrală de specialitate și cu instituțiile din domeniul educației în vederea formării/perfecționării specialiștilor din domeniul sportului;

j) exercită activități de control și supraveghere disciplinară prevăzute de prezenta lege, precum și de statutele și regulamentele proprii;

k) colaborează cu autoritatea publică centrală de specialitate în vederea completării datelor în SIMDS, eliberează legitimații membrilor federației în conformitate cu prevederile statutare ale federației, cu atribuirea unui număr unic de identificare;

l) elaborează programe, organizează procesele de formare continuă în conformitate cu exigențele procesului de evaluare externă în condițiile legii;

m) clasifică antrenorii, arbitrii și alți specialiști în cadrul federației sportive.

(9) Federațiile sportive naționale dispun de dreptul de a organiza/coordona dezvoltarea ramurii/probei de sport respective în baza acordului bilateral semnat cu autoritatea publică centrală de specialitate.

(10) Federațiile sportive naționale care au drept obiectiv dezvoltarea ramurilor/probelor de sport parte a programului Jocurilor Olimpice colaborează cu CNOS în baza unui acord.

(11) Federațiile sportive naționale pot dispune de bunuri materiale, inclusiv baze sportive, aflate în proprietatea/gestiunea lor. Bunurile administrate de federațiile sportive naționale pot fi date în locațiune ori arendă.

(12) Federațiile sportive naționale pentru persoane cu dizabilități se pot afilia, constituind Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova.

(13) Federația sportivă națională este condusă de un președinte. Președintele este numit în modul stabilit de statut și poate fi membru al consiliului de administrare. Numărul de mandate în care aceeași persoană poate ocupa funcția de președinte al federației se stabilește în conformitate cu prevederile statutelor federațiilor internaționale de același profil.

Articolul 26. Asociațiile sportive

(1) Asociația sportivă este o asociație obștească independentă, necomercială, constituită benevol de fondatori conform scopului stabilit în statut.

(2) Asociațiile sportive pot fi:

a) asociații constituite din persoane fizice și/sau juridice care au ca obiectiv promovarea uneia sau a mai multor ramuri/probe de sport, practicarea acestora de către membrii lor și participarea la activități și competiții sportive;

b) asociații teritoriale care se constituie pe principii benevole în scopul practicării exercițiului fizic și participării membrilor acestora la competiții sportive zonale și naționale;

c) asociații sportive care au ca scop promovarea unei ramuri/probe de sport în cadrul federației sportive naționale.

Articolul 27. Cluburile sportive

(1) Cluburile sportive sunt organizații care desfășoară activități didactico-sportive extrașcolare conform statutului și programelor aprobate. Acestea sunt organizate ca asociații obștești, avizate de autoritatea publică centrală de specialitate.

(2) Cluburile sportive organizate ca instituții publice sunt fondate de autoritățile administrației publice, iar organizarea și activitatea didactico-sportivă extrașcolară a acestora se aprobă de instituțiile fondatoare.

(3) Regulamentul de activitate al cluburilor sportive se aprobă prin ordin al autorității publice centrale de specialitate.

(4) Ca structură, cluburile sportive pot fi:

a) monosportive, care practică o singură ramură/probă de sport;

b) polisportive, care practică mai multe ramuri/probe de sport.

(5) Cluburile sportive sunt obligate să respecte prevederile specifice din regulamentele federațiilor naționale pe ramuri de sport și, după caz, ale ligilor profesioniste pe ramura de sport respectivă.

(6) Participarea cluburilor sportive la competițiile organizate de federațiile naționale pe ramuri de sport se realizează în baza regulamentelor federațiilor.

(7) Cluburile sportive dispun de propriul regim de administrare și gestionare a bugetelor lor, dețin în administrare bunuri imobile destinate activității sportive, baze și instalații pentru practicarea sportului.

(8) Cluburile sportive dețin în exclusivitate:

a) dreptul asupra imaginii de grup sau a celei individuale, statice sau în mișcare a sportivilor care sunt membri ai clubului;

b) dreptul de folosire a propriei sigle/embleme;

c) dreptul la publicitate la competițiile pe care le organizează;

d) alte drepturi în conformitate cu legislația.

(9) Cluburile sportive ale căror echipe participă la competiții oficiale, inclusiv la cele periodice, cu caracter profesionist se pot organiza în cluburi profesioniste.

(10) Cluburile sportive profesioniste se organizează în baza propriului statut, pentru una sau mai multe ramuri de sport, având caracter necomercial. Pentru practicarea ramurii de sport și participarea la competiții oficiale, cluburile profesioniste trebuie să obțină avizul din partea federației sportive naționale, emis conform statutelor și regulamentelor federațiilor naționale și internaționale pe ramuri de sport.

Articolul 28. Ligile profesioniste

(1) Ligile profesioniste sunt asociații cu personalitate juridică, autonome, apolitice, sub formă juridică de asociație necomercială.

(2) Ligile profesioniste se consideră funcționale prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri/probe de sport.

(3) Ligile profesioniste se află în subordinea federațiilor sportive naționale corespunzătoare și activează în baza propriilor statute și regulamente. Pentru realizarea obiectivelor lor statutare, ligile profesioniste beneficiază de autonomie organizatorică, economică și administrativă.

(4) Constituirea ligilor profesioniste ca structuri ale sportului se realizează în baza acordului federației sportive naționale și a avizului autorității publice centrale de specialitate. Pentru o ramură/probă de sport se poate constitui, în condițiile legii, o singură ligă profesionistă.

(5) Statutele ligilor profesioniste sunt aprobate de adunările generale ale acestora numai după obținerea avizului favorabil al federației de profil. Ligile profesioniste se înscriu în SIMDS, cu avizul favorabil al federației de profil, ca parte distinctă a subiecților din domeniu.

(6) Ligile profesioniste au următoarele atribuții:

a) organizează competiții oficiale profesioniste pentru ramura/proba de sport respectivă și la nivelul stabilit de federația sportivă națională;

b) efectuează controlul și exercită puterea disciplinară asupra membrilor, în condițiile prezentei legi;

c) negociază și încheie contracte colective de muncă conform legislației;

d) alte atribuții acordate prin decizia federației sportive naționale pe ramura/proba de sport corespunzătoare.

Articolul 29. Infrastructura sportivă

(1) Infrastructura sportivă este constituită din edificiile sportive şi de asanare, alte încăperi cu această destinaţie, terenurile de sport și stadioanele, echipamentul şi utilajul special, precum şi din alte mijloace pentru practicarea educației fizice şi sportului.

(2) Statul participă la crearea şi dezvoltarea bazei infrastructurii sportive. Autorităţile administraţiei publice centrale și locale care deţin baze şi/sau instalaţii sportive sunt obligate să păstreze destinaţia acestora şi să le menţină în stare funcţională.

(3) Modificarea destinației edificiilor sportive proprietate publică, inclusiv a celor aparținând autorităților administrației publice locale, se interzice și se sancționează conform legislației.

(4) Autorităţile administrației publice locale trebuie să includă în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului suprafeţe de teren pentru construcţia bazelor sportive destinate practicării educaţiei fizice şi sportului.

(5) Patrimoniul public prevăzut în anexă este deținut în folosință/gestiune de către autoritatea publică centrală de specialitate.

(6) Statul poate acorda, cu titlu gratuit, bazele sportive federațiilor sportive naționale, CNOS-ului, Comitetului Paralimpic din Republica Moldova pentru evenimente și acțiuni educative și sportive, organizate în comun cu autoritatea publică centrală de specialitate sau cu autoritățile administrației publice locale, în baza unui memorandum sau a unui acord de colaborare.

Capitolul VIII

FORMAREA ȘI PERFECȚIONAREA CADRELOR DIDACTICE ȘI A SPECIALIȘTILOR DIN DOMENIUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

Articolul 30. Formarea și perfecționarea generală a cadrelor didactice în domeniul educației fizice și sportului

(1) Pregătirea cadrelor didactice şi a altor specialişti în domeniul educației fizice şi sportului se realizează de către instituţiile de învățământ superior şi postuniversitar de stat şi private, acreditate conform legislaţiei.

(2) Standardele de evaluare în domeniul educației fizice și sportului în vederea acreditării sau autorizării de funcționare provizorie a programelor de studii, a instituțiilor de învățământ, a cursurilor de formare profesională continuă se stabilesc de organismele abilitate prin lege, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării.

(3) Pentru ocuparea funcțiilor didactice în domeniul educației fizice și sportului sunt admise persoanele care:

a) au studii superioare speciale la disciplina predată;

b) au studii superioare în domeniul științei sportului și au urmat programul unui modul psihopedagogic;

c) nu au antecedente penale și au o reputație ireproșabilă;

d) nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru;

e) nu sunt subiecți în privința cărora sunt instituite măsuri de ocrotire judiciară;

f) nu au săvârșit infracțiuni ce atentează la drepturile copiilor, ale familiei, inclusiv referitoare la exploatarea sexuală și la abuzurile sexuale împotriva copiilor.

(4) Activitățile didactico-sportive pot fi desfășurate doar de persoanele care dețin diplomă de studii în domeniul științe ale sportului sau în domeniul științe ale educației.

Articolul 31. Formarea profesională specială a cadrelor didactice din domeniul educației fizice și sportului

(1) În calitate de instructori de pregătire fizică și recreere pot activa absolvenții instituțiilor de învățământ superior, ai instituțiilor de învățământ profesional tehnic postsecundar și ai programelor de formare profesională a adulților, acreditate conform legislaţiei.

(2) Cadrele didactice din domeniul educației fizice și sportului (profesori de educație fizică, antrenori la diverse ramuri de sport) din instituțiile de învățământ general și cele de învățământ superior pot obține grade didactice în baza unui regulament aprobat de autoritatea publică centrală de specialitate, conform legislației. Atestarea cadrelor didactice este benevolă și se realizează o dată la cinci ani pentru confirmarea sau conferirea consecutivă a gradelor didactice doi, unu și superior.

(3) Formarea continuă a cadrelor didactice şi a altor specialişti în domeniul educației fizice şi sportului se realizează în conformitate cu prevederile Codului educației, ale Regulamentului privind educația adulților, aprobat de Guvern, și ale Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova, aprobat prin ordinul ministrului muncii și protecției sociale.

(4) Formarea profesională continuă a personalului din domeniul educației fizice și sportului se realizează în conformitate cu Regulamentul privind educația adulților.

(5) Cursurile de formare continuă în domeniul educației fizice şi sportului sunt obligatorii cel puțin o dată la trei ani şi se realizează de către departamentele/ centrele/structurile de formare profesională continuă din cadrul instituţiilor de învățământ superior ale căror programe sunt acreditate sau au obținut autorizarea de funcționare provizorie, în modul stabilit de legislaţie.

(6) Cadrele didactice din domeniul educației fizice și sportului sunt obligate, în decurs de cinci ani, să realizeze cursurile de formare continuă în domeniul antidoping, organizate de către Agenția Națională Antidoping.

(7) Absolvenții unui domeniu general de studii sau ai unui domeniu conex, cu același nivel de studii, trebuie să urmeze un program de recalificare în domeniul științe ale sportului pentru a putea fi angajați ca profesori de educație fizică sau antrenori în diverse ramuri de sport.

Capitolul IX

SPORTUL DE PERFORMANȚĂ ȘI SPORTUL PROFESIONIST

Articolul 32. Sportul de performanță

(1) Prin sportul de performanţă se urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având drept scop creșterea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea victoriei.

(2) Sportul de performanţă constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea educației fizice și sportului pe plan naţional în vederea reprezentării Republicii Moldova în compețitiile sportive oficiale pe arena internaţională.

(3) Autoritățile administraţiei publice centrale şi locale contribuie la pregătirea sportivilor de performanţă, la acordarea sprijinului, inclusiv medical, necesar, la încadrarea lor în sistemul de educaţie şi la deplina integrare socială şi profesională în limitele resurselor financiare disponibile.

(4) Pregătirea sportivilor de performanţă se efectuează de către asociaţiile sportive, cluburile sportive, școlile sportive, CSPLN și federațiile sportive naționale care au încheiat acorduri de colaborare cu autoritatea publică centrală de specialitate şi cu autoritățile administrației publice locale pe un ciclu olimpic.

(5) Pentru participarea la competiţiile sportive oficiale, locale sau naţionale, un sportiv de performanță trebuie să fie membru legitimat al unei federaţii sportive naţionale.

(6) Evidenţa membrilor şi transferul sportivilor dintr-o structură a sportului în alta țin de competenţa asociaţiilor sportive, a cluburilor sportive, a școlilor sportive și a federațiilor sportive naționale.

(7) Pregătirea sportivilor de performanţă care sunt membri ai loturilor naţionale pentru competiţiile internaţionale se finanţează în limitele alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat şi din alte surse ale structurilor sportului care le deleagă.

(8) Includerea sportivilor de performanţă în componența loturilor naționale ale Republicii Moldova se efectuează la propunerea federațiilor sportive naționale, în conformitate cu Regulamentul pentru organizarea şi funcționarea lotului naţional al Republicii Moldova, aprobat de autoritatea publică centrală de specialitate.

(9) Sportivii de performanță sunt cei care nu obţin venituri din practicarea sportului. Nu sunt considerate venituri indemnizațiile lunare acordate sportivilor de performanță, indemnizațiile viagere, diurnele de deplasare, alocațiile pentru hrană, medicamentele şi susţinătoarele de efort, precum şi premiile sportive.

Articolul 33. Sportul profesionist

(1) Sportul profesionist reprezintă o activitate sportiv-comercială, cu o eficientă economică şi valoare informațional-distractivă înaltă a acţiunilor sportive.

(2) Instituţiile de învățământ asigură pentru sportivii profesionişti scutiri de frecvență, sesiuni de examene prelungite și condiţii privilegiate de înscriere în învățământul universitar, potrivit legii.

(3) Criteriile de clasificare a nivelului de măiestrie şi pregătire a sportivilor profesionişti se stabilesc prin regulamente aprobate de către federațiile sportive naţionale.

(4) Pentru practicarea sportului profesionist, sportivul este obligat să posede licență de sportiv profesionist, care este eliberată de către federația sportivă de profil.

Capitolul X

ȘTIINȚA ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

Articolul 34. Activitatea științifico-metodică în domeniul educației fizice și sportului

(1) Asigurarea activității științifico-metodice în domeniul educației fizice și sportului reprezintă o serie de măsuri direcționate spre optimizarea procesului de obținere a rezultatelor înalte în domeniul sportului de performanță și al sportului pentru toți prin implementarea tehnologiilor inovatoare și diseminarea rezultatelor cercetărilor științifice.

(2) Asigurarea activității științifico-metodice se realizează în cadrul instituțiilor de învățământ superior de către mediul academic și Agenția Națională Antidoping, precum și de alte organizații din domeniul educației fizice și sportului, al sănătății și medicinei sportive.

(3) Procesul de asigurare metodică este coordonat la nivel național de către autoritatea publică centrală de specialitate, care realizează următoarele acțiuni:

a) planificarea procesului de asigurare metodică a pregătirii sportivilor de diferite niveluri (de la sportul pentru copii până la cel de performanță);

b) încheierea de acorduri bilaterale cu privire la realizarea proiectelor de cercetare științifică cu diferite organizații statale și nestatale, dar și valorificarea bazei tehnico-materiale a statului;

c) elaborarea, de comun acord cu instituțiile științifice și/sau de învățământ de profil, a metodicilor de investigare a sportivilor de diferite niveluri;

d) luarea măsurilor de atragere a savanților/specialiștilor pentru participare la procesul de pregătire a sportivilor de performanță ai loturilor naționale ale Republicii Moldova;

e) crearea grupurilor științifice complexe, care să asigure organizarea și desfășurarea cercetărilor științifice fundamentale și aplicative, atât în condiții de laborator, cât și la locurile de desfășurare a antrenamentelor, inclusiv în cadrul stagiilor de pregătire în țară și peste hotare, cu participarea sportivilor loturilor naționale la diferite probe de sport;

f) alte acțiuni ce țin de asigurarea științifico-metodică a domeniului de educație fizică și sport.

Articolul 35. Monitorizarea activităților științifico-metodice

(1) Autoritatea publică centrală de specialitate stabilește ordinea și modul de organizare a asigurării metodice a sportului de performanță și a sportului pentru toți și urmărește ca implementarea/diseminarea rezultatelor cercetărilor să fie în folosul tuturor categoriilor de populaţie.

(2) Autoritatea publică centrală de specialitate, în comun cu Agenția Națională Antidoping, asigură ca cercetările științifice aplicative și fundamentale, metodicile de cercetare/investigare în cadrul domeniului să nu încalce prevederile Codului mondial antidoping, ale Standardelor internaționale și ale ghidurilor de aplicare a acestora.

(3) Finanţarea şi atribuirea programelor/proiectelor de cercetare științifică pentru educaţie fizică şi sport se realizează conform legislației.

Capitolul XI

FINANȚAREA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

Articolul 36. Finanțarea activității sportive

(1) Finanţarea educației fizice şi sportului și construcţia edificiilor sportive se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat şi al bugetelor locale, în limitele resurselor financiare disponibile, din mijloacele instituţiilor, ale organizaţiilor, ale întreprinderilor şi asociaţiilor sau din cele provenite de la desfăşurarea de loterii sportive, desfăşurarea acţiunilor sportive publice, din sponsorizări, donații și filantropie, precum şi din alte surse care nu contravin legislaţiei.

(2) Finanţarea sportului de performanţă din contul alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat se realizează diferențiat, în conformitate cu criteriile distincte de performanță aprobate de Guvern.

(3) Normele financiare pentru activitatea sportivă sunt reglementate în modul stabilit de Guvern.

Articolul 37. Finanțarea asociațiilor sportive

(1) Finanțarea asociațiilor sportive se realizează din mijloace financiare alocate de la bugetul de stat sau bugetul local, care se acordă în bază de concurs al proiectelor pentru dezvoltarea educației fizice și sportului, în limitele resurselor financiare disponibile. Finanțarea poate proveni din următoarele surse:

a) cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit statutelor și regulamentelor proprii;

b) venituri obținute din activitățile economice realizate în legătură cu scopul și obiectul de activitate al asociațiilor sportive;

c) donații și sponsorizări;

d) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

e) alte venituri realizate în condițiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinației se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 38. Finanțarea cluburilor sportive

(1) Finanțarea cluburilor sportive asociații obștești se realizează din următoarele surse:

a) mijloace financiare de la bugetul de stat sau bugetul local, care se acordă în bază de concurs al proiectelor pentru dezvoltarea educației fizice și sportului, în limitele resurselor financiare disponibile;

b) cotizații, contribuții și penalități, potrivit statutelor și regulamentelor proprii;

c) sume obținute din transferurile sportivilor, inclusiv din suma cotizației transferate federației sportive naționale de la o structură a sportului internațională;

d) donații și sponsorizări;

e) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

f) venituri obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

g) venituri obținute din participarea la competiții sportive;

h) alte venituri realizate în condițiile legii.

(2) Finanțarea cluburilor sportive profesioniste se realizează din următoarele surse:

a) venituri obținute din activitățile sportive;

b) venituri obținute din gestionarea patrimoniului propriu și exercițiul financiar;

c) anumite facilități fiscale de care beneficiază în limitele legislației;

d) alte venituri realizate în condițiile legii.

(3) Finanțarea cluburilor sportive instituții publice se realizează din următoarele surse:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat;

b) venituri obținute din executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată;

c) darea în locațiune a patrimoniului public;

d) donaţii, sponsorizări şi alte mijloace băneşti intrate în posesia cluburilor sportive în conformitate cu legislația;

e) proiecte finanțate din surse externe;

f) alte venituri realizate în condițiile legii.

(4) Autoritățile administrației publice locale contribuie financiar din resursele proprii la finanțarea cluburilor sportive, în calitate de instituții publice, din subordinea acestora.

(5) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinației se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 39. Finanțarea școlilor sportive

(1) Sursele de finanțare a școlilor sportive publice se pot constitui din:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat;

b) venituri obținute din executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată;

c) darea în locațiune a patrimoniului public;

d) donaţii, sponsorizări şi alte mijloace băneşti intrate în posesia școlii sportive în conformitate cu legislația;

e) proiecte finanțate din surse externe;

f) alte venituri realizate în condițiile legii.

(2) Autoritățile administrației publice locale pot contribui din resursele proprii la finanțarea școlilor sportive din subordinea acestora.

Articolul 40. Finanțarea Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale

Sursele de finanțare a CSPLN se pot constitui din:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat pentru susținerea și pregătirea loturilor naționale, întreținerea și dezvoltarea patrimoniului public;

b) venituri obținute din executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată;

c) darea în locațiune a patrimoniului public;

d) donaţii, sponsorizări şi alte mijloace băneşti intrate în posesia CSPLN în conformitate cu legislația;

e) proiecte finanțate din surse externe;

f) alte venituri realizate în condițiile legii.

Articolul 41. Finanțarea federațiilor sportive naționale

(1) Sursele de finanțare a federațiilor sportive naționale se pot constitui din:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat în baza acordului bilateral dintre federația sportivă națională și autoritatea publică centrală de specialitate, care va prevedea drepturile și obligațiile ambelor părți, inclusiv cuantumul alocațiilor financiare pentru realizarea calendarului sportiv în conformitate cu criteriile distincte pentru finanțarea sportului de performanță;

b) venituri obținute din activități economice realizate în legătură cu scopul și obiectul de activitate ale acestora;

c) cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit statutelor și regulamentelor proprii;

d) donații, sponsorizări;

e) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

f) venituri obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

g) alte venituri realizate în condițiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinației se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 42. Finanțarea ligilor profesioniste

(1) Sursele de finanțare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, se pot constitui din:

a) cotizații, taxe, contribuții și penalități, potrivit statutelor și regulamentelor proprii;

b) venituri obținute din activitățile statutare;

c) donații, sponsorizări;

d) venituri obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

e) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

f) sume obținute din transferurile sportivilor către alte ligi profesioniste;

g) încasări rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive cu liga profesionistă pentru publicitate și drepturi TV;

h) anumite facilități fiscale de care beneficiază în limitele legislației;

i) alte venituri realizate în condițiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinației se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 43. Finanțarea Comitetului Național Olimpic și Sportiv

(1) Sursele de finanţare a CNOS se pot constitui din:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat în baza acordului bilateral dintre CNOS și autoritatea publică centrală de specialitate, care va prevedea drepturile și obligațiile ambelor părți pentru participarea loturilor naționale olimpice la competițiile internaționale organizate sub egida CIO;

b) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinţă a însemnelor şi simbolurilor olimpice naţionale şi internaţionale;

c) timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea biletelor de acces la manifestările sportive organizate sub egida CNOS;

d) contribuţii financiare din partea CIO şi a Programului solidarităţii olimpice;

e) donaţii, sponsorizări;

f) cotizații de membru, stabilite prin hotărâre a organului suprem de conducere;

g) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

h) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinației se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 44. Finanțarea Comitetului Paralimpic din Republica Moldova

(1) Sursele de finanțare a Comitetului Paralimpic pot fi constituite din:

a) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat pentru participarea loturilor naționale paralimpice la competițiile internaționale organizate sub egida Comitetului Internațional Paralimpic, prin intermediul autorității publice centrale de specialitate, în baza contractelor de finanțare încheiate;

b) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinţă a însemnelor şi simbolurilor paralimpice naţionale şi internaţionale;

c) timbrul paralimpic, reprezentând 10% din valoarea biletelor de acces la manifestările sportive organizate sub egida Comitetului Paralimpic din Republica Moldova;

d) contribuţii financiare din partea Comitetului Internațional Paralimpic;

e) donaţii, sponsorizări;

f) cotizații de membru, stabilite prin hotărâre a organului suprem de conducere;

g) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

h) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinației se restituie la bugetul respectiv.

Articolul 45. Finanțarea Comitetului Național Deaflympic din Moldova

(1) Sursele de finanţare a Comitetului Naţional Deaflympic din Moldova pot fi constituite din:

a) cotizații de membru, stabilite prin hotărâre a organului suprem de conducere;

b) mijloace financiare alocate de la bugetul de stat, prin intermediul autorității publice centrale de specialitate, pentru participarea loturilor naționale ale sportivilor cu deficiențe de auz la competițiile internaționale organizate sub egida Comitetului Internațional Deaflympic din Moldova;

c) donaţii, sponsorizări;

d) venituri obținute din activități economice;

e) mijloace financiare nevalorificate la data încheierii anului bugetar precedent;

f) alte venituri realizate în condiţiile legii.

(2) Mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul local utilizate contrar destinației se restituie la bugetul respectiv.

Capitolul XII

PREMII ȘI INDEMNIZAȚII

Articolul 46. Premiile acordate sportivilor de performanță și antrenorilor acestora

(1) Pentru performanţele deosebite obţinute în competiţiile sportive, autoritatea publică centrală de specialitate, celelalte autorităţi ale administrației publice centrale şi locale care au în subordine structuri ale sportului, CNOS, Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova, federațiile sportive, asociațiile sportive, cluburile sportive pot acorda sportivilor, antrenorilor, antrenorilor principali, superiori/secunzi, medicilor de echipă, maseurilor, psihologilor și altor membri ai staffului tehnic, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa competiţiei, de aportul personal şi în limitele bugetului aprobat, premii în lei sau obiecte.

(2) Cuantumul premiilor, modul de calcul și de plată a premiilor se stabilesc conform normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate de Guvern.

Articolul 47. Indemnizațiile lunare acordate sportivilor de performanță

(1) Susținerea financiară a sportivilor de performanţă, membri ai loturilor naționale, cetățeni ai Republicii Moldova, reprezintă o modalitate de remunerare prin indemnizație lunară, acordată de către autoritatea publică centrală de specialitate.

(2) Sportivii de performanță care au obținut medalii sau rezultate deosebite la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice, la Jocurile Paralimpice, la Jocurile Europene, la campionatele mondiale, la campionatele europene (seniori, tineret – 21–23 de ani, juniori – 18–20 de ani, cadeți – 16–17 ani, elevi – 13–15 ani), la Jocurile Mondiale Universitare sau la Campionatul Mondial Universitar, exclusiv la ramurile de sport olimpice/paralimpice, au dreptul la indemnizații lunare.

(3) Indemnizațiile lunare se acordă sportivilor de performanță pe o perioadă determinată, în funcție de rezultatele obținute la competițiile sportive.

(4) Prin derogare de la alin. (2), sportivii de performanță care nu au participat la competiții sportive internaționale pot beneficia de indemnizații lunare în continuare pe o perioadă de un an, conform cuantumului stabilit în funcție de rezultatul obținut la ultima competiție sportivă pentru care li s-a acordat aceste indemnizații, în următoarele cazuri:

a) anulare sau amânare a competițiilor sportive din cauza împrejurărilor fortuite;

b) boală sau traumă survenită în timpul participării la antrenamente, la stagii de pregătire și competiții sportive înaintea participării la competițiile stipulate la alin. (2), cu prezentarea actelor confirmative;

c) aflarea în concediul de maternitate;

d) aflarea în concediul de îngrijire a copilului.

(5) Modul de stabilire și de plată, precum și cuantumul indemnizațiilor lunare se stabilesc de către Guvern.

(6) Cererea privind prelungirea acordării indemnizației lunare se va depune în termen de maximum 60 de zile de la survenirea cauzelor enumerate la alin. (2). Autoritatea publică centrală de specialitate, în termen de 30 de zile de la data depunerii actelor, notifică sportivul de performanță și federația sportivă națională corespunzătoare cu privire la acceptarea ori respingerea cererii, cu indicarea, în cazul respingerii, a motivelor.

(7) În cazul încălcării reglementărilor antidoping, în baza solicitării Agenției Naționale Antidoping, plata indemnizațiilor lunare se suspendă până la soluționarea cauzei.

(8) Tipurile de venit neimpozabil din activitatea sportivă sunt stabilite în Codul fiscal, iar tipurile de drepturi și de venituri la care nu se calculează contribuțiile de asigurări sociale se stabilesc în legislația sistemului public de asigurări sociale.

Capitolul XIII

PROTECȚIA SOCIALĂ A SPORTIVILOR ȘI A ANTRENORILOR

Articolul 48. Protecția socială a sportivilor de performanță/profesioniști

(1) Sportivii înregistrați în SIMDS care participă în competiții incluse în calendarul acțiunilor sportive naționale sau internaționale au obligația de a deține asigurarea în caz de accidente, în ramura de sport în care sunt înregistrați. Structurile sportului pot încheia pentru sportivii lor contracte de asigurare cu societăți de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit în cadrul competițiilor sportive sau al pregătirii în vederea participării la competiții.

(2) Sportivii profesioniști, asociați în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază și de celelalte drepturi conferite de Legea sindicatelor nr. 1129/2000.

Articolul 49. Indemnizația viageră pentru sportivii de performanță

(1) Sportivii cetățeni ai Republicii Moldova care au obținut pentru Republica Moldova una sau mai multe medalii de aur, de argint sau de bronz la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice, la Jocurile Paralimpice, la Jocurile Europene, la campionatele mondiale sau la campionatele europene de seniori, la probe de sport olimpice sau paralimpice, inclusiv cei care au participat în calitate de membri ai echipelor sportive ale fostei URSS, au dreptul, la cerere și cu confirmarea autorității publice centrale de specialitate, la o indemnizație lunară viageră dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au împlinit vârsta de 35 de ani;

b) au fost membri ai loturilor naționale timp de cel puțin 8 ani.

(2) Indemnizația viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a două salarii medii lunare pe economie stabilite de către Biroul Național de Statistică pentru anul precedent celui în care se face plata drepturilor, se achită lunar în lei și este neimpozabilă.

(3) Indemnizația viageră prevăzută la alin. (1) se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul și-a anunțat retragerea din activitate. La revenirea în calitate de sportiv de performanță, plata indemnizației viagere se suspendă.

(4) Mijloacele necesare pentru achitarea indemnizației viagere sportivilor de performanță se alocă din bugetul de stat. Modul de plată a indemnizației viagere se stabilește prin regulament aprobat de Guvern.

(5) Plata indemnizației viagere se efectuează, în funcție de nivelul performanței sportive, în mărime de:

a) 100% – pentru prima medalie de aur obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;

b) 90% – pentru prima medalie de argint obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru prima medalie de aur obținută la campionatele mondiale;

c) 80% – pentru prima medalie de bronz obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, pentru prima medalie de argint obținută la campionatele mondiale ori pentru prima medalie de aur obținută la campionatele europene;

d) 70% – pentru prima medalie de bronz obținută la campionatele mondiale ori pentru prima medalie de argint obținută la campionatele europene;

e) 60% – pentru prima medalie de bronz obținută la campionatele europene;

f) 50% din valoarea indemnizației cuvenite potrivit lit. a)–c) – pentru următoarele medalii de aur obținute la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene.

(6) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic sau paralimpic cu cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel de campion european, indemnizația viageră acordată pentru cea mai bună performanță se cumulează cu cea pentru performanța inferioară la nivel de 50%.

(7) Sportivii care au sancțiuni nestinse sau au avut sancțiuni pentru încălcarea prevederilor Codului mondial antidoping, ale Legii nr. 24/2023 pentru prevenirea și combaterea dopajului în sport sunt privați de dreptul de a beneficia de indemnizație viageră.

(8) Sportivilor beneficiari de indemnizație viageră sancționați pentru încălcarea prevederilor Codului mondial antidoping și ale Legii nr. 24/2023 pentru prevenirea și combaterea dopajului în sport li se anulează definitiv dreptul la indemnizație viageră.

Articolul 50. Indemnizația viageră pentru antrenorii sportivilor de performanță

(1) Antrenorii cetățeni și rezidenți ai Republicii Moldova care au pregătit sportivi medaliați la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice, la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene de seniori la probe de sport olimpice sau paralimpice, inclusiv cei care au activat în calitate de antrenori ai echipelor sportive din fosta URSS, au dreptul la o indemnizație viageră dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au împlinit vârsta legală de pensionare sau au un stagiu de activitate de cel puțin 20 de ani în calitate de antrenor;

b) au pregătit sportivi în ultima perioadă de minimum 4 ani, în calitate de antrenor la probele individuale sau pe echipe, obținând cu aceștia medalii la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la Jocurile Europene, la campionatele mondiale sau la campionatele europene.

(2) Pentru stabilirea îndemnizației viagere, antrenorii care întrunesc condițiile prevăzute la alin. (1) depun o cerere la autoritatea publică centrală de specialitate.

(3) Indemnizația viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a unui salariu mediu lunar pe economie, se achită lunar în lei și este neimpozabilă.

(4) La stabilirea cuantumului indemnizației viagere se utilizează datele privind salariul mediu lunar pe economie care sunt comunicate de către Biroul Național de Statistică pentru anul precedent celui în care se face plata drepturilor respective.

(5) Mijloacele necesare pentru achitarea indemnizației viagere antrenorilor se alocă din bugetul de stat. Modul de calcul și de plată a indemnizației viagere pentru antrenorii sportivilor de performanță se stabilește prin regulament aprobat de Guvern.

(6) Plata indemnizației viagere acordate antrenorilor se efectuează lunar în lei, în funcție de nivelul performanțelor sportivilor antrenați de ei, în mărime de:

a) 100% – pentru prima medalie de aur obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;

b) 90% – pentru prima medalie de argint obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;

c) 80% – pentru prima medalie de bronz obținută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru prima medalie de aur obținută la campionatele mondiale;

d) 70% – pentru prima medalie de argint obținută la campionatele mondiale;

e) 60% – pentru prima medalie de bronz obținută la campionatele mondiale ori pentru prima medalie de aur obținută la campionatele europene;

f) 50% – pentru prima medalie de argint obținută la campionatele europene;

g) 40% – pentru prima medalie de bronz obținută la campionatele europene.

(7) Pentru antrenorii ai căror sportivi cumulează titlul de campion olimpic sau paralimpic cu titlul de campion mondial ori titlul de campion mondial cu titlul de campion european, indemnizația viageră acordată pentru cea mai bună performanță a sportivului se cumulează cu cea acordată pentru performanța inferioară la nivelul de 50%.

(8) Nu sunt eligibili antrenorii ai căror sportivi au sancțiuni nestinse sau au avut sancțiuni pentru încălcarea prevederilor Codului mondial antidoping și ale Legii nr. 24/2023 pentru prevenirea și combaterea dopajului în sport.

(9) Antrenorilor beneficiari de indemnizație viageră sancționați pentru încălcarea prevederilor Codului mondial antidoping și ale Legii nr. 24/2023 pentru prevenirea și combaterea dopajului în sport ori ai căror sportivi au sancțiuni nestinse sau sancțiuni pentru încălcarea prevederilor Codului mondial antidoping și ale Legii nr. 24/2023 pentru prevenirea și combaterea dopajului în sport li se anulează definitiv dreptul la indemnizație viageră.

Capitolul XIV

ASISTENȚA MEDICALĂ

Articolul 51. Asistența medicală în domeniul educației fizice și sportului

(1) Serviciile de asistență medicală prestate persoanelor ce practică educația fizică și sportul sunt reglementate de actele normative aprobate de către Ministerul Sănătății.

(2) Examenul medical al persoanelor care practică sportul de performanță este obligatoriu și se efectuează semestrial.

(3) Practicarea exerciţiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu certificat medical pe formular aprobat de Ministerul Sănătății.

(4) Ministerul Sănătății realizează controlul şi asistenţa medicală a sportivilor prin rețeaua de medicină sportivă, care este formată din:

a) Centrul Național de Medicină Sportivă ,,Atletmed”;

b) oficii de medicină sportivă publice și private și unităţi curative teritoriale, abilitate să acorde un certificat medical pe formular aprobat de către Ministerul Sănătății, necesar pentru participarea la antrenamente şi competiţii sportive oficiale.

(5) Instituțiile medico-sanitare din reţeaua de medicină sportivă posedă autonomie decizională a actului medical efectuat și sunt obligate să respecte independența specialistului de medicină sportivă în exercitarea profesiei.

(6) Plata pentru deplasările personalului medico-sanitar în interes de serviciu, inclusiv în cadrul unităţilor mobile, plata orelor suplimentare, serviciul în condiţii deosebite, serviciul în condiţii de noapte, în zilele de sâmbătă şi duminică sunt consemnate în contractul colectiv de muncă, în cazul reţelei publice de medicină sportivă, şi în contractul individual de muncă, în cazul serviciilor private de medicină sportivă.

(7) Serviciile medico-sportive acordate beneficiarilor de către instituțiile medico-sanitare publice subordonate Ministerului Sănătății sunt prestate contra plată, conform tarifelor stabilite la serviciile medico-sanitare din catalogul de prețuri, aprobate în modul stabilit de cadrul normativ.

Articolul 52. Asistența medico-sportivă la antrenamente şi competiții

(1) Organizatorii de competiţii sportive din sectoarele public, privat, inclusiv cu capital străin, sunt obligați să asigure, prin servicii medicale, supravegherea stării de sănătate a persoanelor antrenate în activităţi sportive.

(2) Asistența medico-sportivă la antrenamente şi competiții poate fi asigurată de către personalul medico-sanitar al serviciilor de medicină sportivă public sau privat şi/sau de către personalul medico-sanitar angajat în cadrul cluburilor şi al asociațiilor sportive.

(3) Serviciile de medicină sportivă sunt coordonate de medici specialişti de medicină sportivă şi de o echipă multidisciplinară de profil.

Medicii antrenați în asistenţa medicală a sportivilor sunt obligați să realizeze cursurile de educație antidoping pentru personalul medical al sportivilor, organizate de către Agenția Națională Antidoping.

(4) Examenul medical al sportivilor care sunt membri ai loturilor naţionale la probe olimpice/paralimpice și la probe recunoscute se efectuează de cel puțin două ori pe an în cadrul Centrului Național de Medicină Sportivă „Atletmed”, cu eliberarea ulterioară a avizului medical pe formular aprobat de către Ministerul Sănătății.

(5) Examinarea medicală a persoanelor ce practică sportul, atât a celor legitimate, cât și a celor nelegitimate, se efectuează cel puțin o dată pe semestru, în cadrul serviciilor publice sau private de medicină sportivă și al altor instituții medico-sanitare, publice și private, cu eliberarea ulterioară a unui aviz medical.

(6) Indicaţiile cuprinse în avizul medical conțin recomandări medicale pentru sportivi, antrenori şi medicii care coordonează procesul de pregătire a sportivilor.

(7) Lipsa avizului medical al examenului medical iniţial/periodic atrage interdicţia de a participa la antrenamente şi competiţii.

(8) Personalul medical al unității sportive este responsabil de programarea sportivilor la examenele medicale periodice, care se efectuează în conformitate cu planul anual de pregătire.

(9) Examinarea medicală și asistența medico-sportivă prin servicii de medicină sportivă se asigură, la cerere, și pentru:

a) alte categorii de profesionişti din domenii cu un caracter sportiv pronunţat, precum dansatori, balerini, artişti de circ, cascadori etc.;

b) persoane implicate în activitățile sportive de masă.

(10) Examinarea stării de sănătate este o condiție obligatorie pentru realizarea activităților sportive. Structurile de medicină sportivă colaborează cu toate instituțiile medico-sanitare și cu celelalte specialități medicale, cu respectarea specificului specialităţii şi asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante.

(11) Asistența medico-sportivă specializată constă în efectuarea circuitului medico-sportiv, care include examinări paraclinice, examinări clinice şi examinări funcţionale.

Capitolul XV

PREVENIREA VIOLENȚEI ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA MANIPULĂRII ÎN COMPETIȚIILE SPORTIVE

Articolul 53. Prevenirea violenței în sport

(1) Activitatea sportivă se organizează pe baza principiului asigurării unui climat civilizat, caracterizat prin etică sportivă, fairplay, bună guvernanță și sportivitate în toate locurile în care se desfășoară astfel de acțiuni, precum și pe baza principiului asigurării integrității competițiilor sportive. Principiul fairplay-ului este implementat de către Agenția Națională Antidoping.

(2) Modalitățile concrete de prevenire a violenței pe plan național se stabilesc în funcție de prevederile Convenției Consiliului Europei privind abordarea integrată a siguranței, securității și deservirii în timpul meciurilor de fotbal și al altor evenimente sportive, întocmită la Saint-Denis la 3 iulie 2016.

(3) Autoritățile publice, structurile sportului la nivel național și local au responsabilitatea de a realiza următoarele acțiuni:

a) stabilirea, prin adoptarea de regulamente și instrucțiuni, a normelor obligatorii privind organizarea competițiilor și a manifestărilor sportive, precum și prevenirea violenței cu ocazia desfășurării acestora;

b) supravegherea și controlul modului în care normele obligatorii sunt respectate și aplicate de către organizatorii de acțiuni sportive și de către administrația bazelor sportive pe teritoriul unde se desfășoară acțiunile respective;

c) propunerea de aplicare de sancțiuni pentru cazurile de încălcare a ordinii publice și pentru acțiunile violente constatate în timpul desfășurării acțiunilor sportive;

d) asigurarea contracarării manifestărilor de violență fizică în timpul pregătirii sportivilor către competiții.

(4) În scopul prevenirii și contracarării cazurilor de violență și/sau a ieșirilor necontrolate ale spectatorilor, autoritățile responsabile de asigurarea ordinii publice colaborează cu structurile sportului, coordonând acțiunile comune în acest domeniu.

(5) Federațiile sportive naționale sunt în drept să stabilească norme și reguli interne pentru prevenirea violenței și asigurarea ordinii publice.

(6) Federațiile sportive naționale, școlile sportive și alte structuri ale sportului întreprind măsuri specifice pentru prevenirea și combaterea oricărei forme de violență împotriva copiilor, conform procedurilor prevăzute de legislație.

Articolul 54. Autoritatea disciplinară

(1) Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin și legitim în conformitate cu:

a) competențele date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere și control al structurilor sportului de către organul administrației publice centrale de specialitate;

b) statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale, pe ramuri de sport, ale ligilor profesioniste și ale CNOS;

c) prevederile Codului mondial antidoping, ale Standardelor internaționale și cu reglementările Agenției Naționale Antidoping.

(2) Puterea disciplinară acordă titularilor structurilor sportului prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) atribuția de a investiga și, după caz, de a sancționa persoanele și instituțiile în culpă.

(3) Modalitatea de exercitare a autorității disciplinare se realizează prin:

a) un sistem coerent de sancțiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat în funcție de gravitatea faptelor;

b) diferențierea graduală a faptelor, aplicarea sancțiunilor, excluderea posibilității dublei sancțiuni pentru aceeași faptă, excluderea retroactivității în aplicarea sancțiunilor și interdicția de a aplica sancțiuni pentru fapte săvârșite anterior momentului comiterii faptei în cauză;

c) cauze sau împrejurări care scutesc, atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului și cerințele pentru stingerea sau suspendarea sancțiunii;

d) competențele privind cercetarea faptei, determinarea și aplicarea sancțiunii;

e) garantarea dreptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancțiunilor aplicate.

(4) Aplicarea sancțiunilor se efectuează conform prevederilor Codului contravențional.

Articolul 55. Statutul Platformei Naționale pentru Integritate în Sport

(1) Modalitățile concrete de prevenire, depistare și sancționare a manipulării în competițiile sportive pe plan național și local se realizează conform prevederilor Convenției Consiliului Europei privind manipularea în competițiile sportive, ratificată prin Legea nr. 285/2018.

(2) Platforma Națională pentru Integritate în Sport (în continuare – PNIS) este un organ, fără personalitate juridică, de coordonare a activităților de prevenire, depistare şi combatere a manipulării naționale și/sau transnaționale în competițiile sportive, cu scopul de a proteja sportul de activitățile ilicite și de a promova valorile eticii sportive.

(3) PNIS activează sub președinția Agenției Naționale Antidoping. Finanțarea activității PNIS se efectuează din contul și în limitele alocațiilor aprobate în bugetul Agenției Naționale Antidoping.

(4) Activitatea PNIS este reglementată prin regulament aprobat de Guvern.

(5) Activitatea membrilor PNIS nu este remunerată.

Articolul 56. Atribuțiile Platformei Naționale pentru Integritate în Sport

PNIS are următoarele atribuții:

a) coordonează activitățile destinate prevenirii, depistării și combaterii manipulării naționale și/sau transnaționale în competițiile sportive pentru a proteja sportul de activitățile ilicite și a promova valorile eticii sportive;

b) colectează și transmite informații relevante tuturor instituțiilor implicate în combaterea manipulării în competițiile sportive;

c) recepționează, centralizează și analizează informațiile referitoare la pariuri, altele decât cele definite la art. 2 din Legea nr. 291/2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, precum și cele suspecte, și emite alerte dacă este necesar;

d) transmite către autoritățile publice, organizațiile sportive și/sau operatorii de pariuri sportive informațiile referitoare la posibile încălcări ale legislației sau ale reglementărilor sportive, respectând normele privind protecția datelor cu caracter personal;

e) analizează cadrul normativ existent privind combaterea manipulării în competițiile sportive și elaborează propuneri de modificare a acestuia;

f) analizează cadrul normativ existent privind combaterea corupției în domeniul sportului în scopul conformării cu prevederile Convenției Consiliului Europei privind manipularea în competițiile sportive.

Articolul 57. Rolul structurilor sportului în combaterea manipulării în competițiile sportive

(1) Federațiile sportive naționale și organizatorii de competiții trebuie să adopte și să pună în aplicare reguli de combatere a manipulării în competițiile sportive, precum și principii de bună guvernare, care se referă la:

a) prevenirea conflictelor de interese, inclusiv interzicerea actorilor din competiție de a paria pe competițiile sportive la care participă și interzicerea utilizării abuzive sau a difuzării de informații privilegiate;

b) respectarea de către organizațiile sportive și de către membrii lor afiliați a tuturor obligațiilor contractuale sau de altă natură;

c) obligația actorilor din competiție să raporteze imediat orice activitate suspectă, orice incident, instigare sau abordare care ar putea fi considerată o încălcare a regulilor competițiilor sportive.

(2) Organizațiile sportive trebuie să adopte și să pună în aplicare măsuri adecvate pentru a garanta:

a) monitorizarea sporită și eficientă a cursului competițiilor sportive expuse riscurilor de manipulare;

b) raportarea imediată către autoritățile publice sau PNIS a cazurilor de activități suspecte legate de manipularea în competițiile sportive;

c) mecanisme eficiente de facilitare a divulgării oricăror informații referitoare la cazurile potențiale sau reale de manipulare în competițiile sportive, inclusiv la protecția adecvată a avertizorilor;

d) creșterea gradului de conștientizare a actorilor din competiție, inclusiv a tinerilor sportivi, cu privire la riscul manipulării în competițiile sportive și eforturile de combatere a acesteia prin educație, pregătire și diseminare de informații;

e) numirea oficialilor pentru o competiție sportivă, în special a judecătorilor și arbitrilor, la etapa cea mai târzie posibilă.

(3) Federațiile sportive naționale se obligă să aplice sancțiuni și măsuri disciplinare specifice, eficiente, proporționale și disuasive pentru încălcarea regulilor lor interne împotriva manipulării în competițiile sportive, precum și să asigure recunoașterea reciprocă și aplicarea sancțiunilor impuse de alte organizații sportive, în special peste hotare.

(4) Federațiile sportive naționale și alte structuri ale sportului care nu se conformează Convenției Consiliului Europei privind manipularea în competițiile sportive sunt pasibile de sancționare prin retragerea totală sau parțială a sprijinului financiar de către autoritatea publică centrală de specialitate.

(5) Actorilor din competiție sancționați pentru manipulare în competițiile sportive li se retrage sprijinul financiar pe durata sancțiunii.

(6) Răspunderea disciplinară stabilită de federațiile sportive nu exclude răspunderea penală, civilă sau contravențională.

Capitolul XVI

SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ȘI MONITORIZAREA ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI

Articolul 58. Supravegherea și controlul structurilor sportului

(1) Autoritatea publică centrală de specialitate organizează şi realizează supravegherea şi controlul activităţii structurilor sportului.

(2) Supravegherea şi controlul se exercită după cum urmează:

a) de către autoritatea publică centrală de specialitate – asupra activităţii tuturor structurilor sportului;

b) de către autoritatea publică locală de specialitate – asupra activităţii structurilor sportului de pe raza ei teritorială;

c) de către federaţiile sportive naţionale – asupra activității asociațiilor sportive și cluburilor sportive din ramura de sport respectivă.

Articolul 59. Controlul și monitorizarea în domeniul educației fizice și sportului

(1) Revocarea dreptului de funcţionare a asociaţiilor sportive, a cluburilor sportive și a federaţiilor sportive naţionale ține de competenţa autorităţii publice centrale de specialitate şi se produce atunci când:

a) acţiunile structurii sportului devin ilicite, contrare bunelor moravuri, încalcă repetat reglementările antidoping, ordinea publică şi periclitează securitatea statului;

b) structura sportului, fără a fi autorizată, urmăreşte alte scopuri decât cele prevăzute de statutul său;

c) hotărârile adunărilor generale ale structurilor sportului sunt luate cu violarea dispoziţiilor statutare, a documentelor de constituire şi a legislaţiei;

d) structura sportului beneficiază de alte surse de finanțare decât cele permise de legislație.

(2) Revocarea dreptului de funcţionare a unei structuri a sportului se face la cerere, în caz de dizolvare sau de lichidare, şi are ca efect radierea acesteia din SIMDS.

(3) Decizia autorității publice centrale de specialitate de revocare a dreptului de funcţionare a unei structuri a sportului poate fi atacată de cel care se consideră vătămat într-un drept al său recunoscut de lege, în ordinea contenciosului administrativ.

Capitolul XVII

SOLUȚIONAREA LITIGIILOR ÎN SPORTURILE PROFESIONISTE ȘI DE PERFORMANȚĂ

Articolul 60. Procedura preliminară extrajudiciară pentru soluționarea litigiilor în domeniul educației fizice și sportului

(1) Federațiile sportive și ligile profesioniste pot stabili o procedură preliminară pentru soluționarea litigiilor în sporturile profesioniste și de performanță, care este obligatorie pentru subiecții din sporturile respective.

(2) În scopul implementării procedurii preliminare pentru soluționarea litigiilor, federațiile sportive și ligile profesioniste pot institui, în cadrul structurii lor, organe sau comisii a căror competență poate viza soluționarea tuturor sau a anumitor categorii de litigii, cu posibilitatea de contestare a deciziilor luate la o instituție de arbitraj sportiv națională permanentă sau la o instituție de arbitraj sportiv din străinătate, inclusiv la Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS), în funcție de acordul de arbitraj corespunzător sau de prevederile statutelor și ale regulamentelor federațiilor sportive sau ale ligilor profesioniste.

(3) Federațiile sportive sau ligile profesioniste pot stabili medierea pentru soluționarea litigiilor în sporturile profesioniste și de performanță, care este obligatorie pentru subiecții din sporturile respective.

(4) Litigiile care au ca obiect contractul individual de muncă pentru sportivi pot fi soluționate fie de instanțele judecătorești, în conformitate cu prevederile Codului muncii, fie, dacă părțile decid astfel prin contractul încheiat între ele, pe calea organelor/comisiilor extrajudiciare și a arbitrajului instituționalizat, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale.

(5) Regulamentele de activitate a organismului extrajudiciar al federației sportive sau al ligii profesioniste, precum și componența acestuia sunt aprobate de către organul de conducere al federației sportive relevante sau al ligii profesioniste în temeiul statutului.

Articolul 61. Procedura de soluționare a litigiilor

(1) Drepturile și obligațiile subiecților din sporturile profesioniste și de performanță sunt prevăzute în statutele și în regulamentele federațiilor sportive naționale, precum și în contractele încheiate între părți.

(2) Litigiile apărute în sporturile profesioniste sau sporturile de performanță pot fi soluționate prin mediere, cu participarea mediatorilor specializați în domeniul sportului.

(3) Litigiile apărute în sporturile profesioniste sau sporturile de performanță pot fi transmise spre examinare unei instituții de arbitraj sportiv dacă există o convenție arbitrală încheiată în scris în conformitate cu cerințele Legii nr. 23/2008 cu privire la arbitraj.

(4) Convenția arbitrală, cu excepția acordului de arbitraj privind litigiile care au ca obiect contractele individuale de muncă, este considerată încheiată dacă este inclusă în statutele și regulamentele federației sportive sau ale ligii profesioniste, ale altor organizatori de evenimente sportive, care stabilesc drepturile și obligațiile subiecților din sporturile profesioniste și de performanță, și dacă conține consimțământul scris al subiecților, exprimat în cereri, formulare de participare și alte documente, din care rezultă faptul că vor fi guvernate de acordul de arbitraj.

(5) Convenția arbitrală privind transferul către instituția de arbitraj sportiv al litigiilor individuale de muncă ale sportivilor, antrenorilor de sporturi profesioniste și de performanță este încheiată sub forma unui acord separat, în conformitate cu Legea nr. 23/2008 cu privire la arbitraj, ținând cont de specificul prevăzut de Codul muncii și de regulamentele federațiilor sportive.

(6) La examinarea litigiilor apărute în sporturile profesioniste și de performanță, inclusiv a litigiilor individuale de muncă, instituția de arbitraj sportiv națională se conduce de legislația națională, de Carta Olimpică a CIO, de Codul și regulile Comitetului Paralimpic Internațional, de Codul mondial antidoping, de regulamentele organizațiilor și federațiilor sportive internaționale, de regulamentele competițiilor sportive, aprobate de organizatorii acestora, precum și de normele aprobate de federațiile sportive și ligile profesioniste din țară care stabilesc drepturile și obligațiile subiecților din sport ce recunosc aceste norme.

(7) Examinarea litigiilor de către o instituție de arbitraj sportiv națională sau din străinătate se efectuează în conformitate cu regulile de procedură ale litigiilor stabilite de instituția respectivă de arbitraj.

(8) Federațiile sportive și ligile profesioniste sunt obligate să stabilească și să aplice sancțiuni sportive subiecților din sporturile profesioniste și de performanță care nu respectă deciziile instituției de arbitraj sportiv și, de asemenea, să asigure executarea acestor decizii.

Capitolul XVIII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 62. Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Guvernul, în termen de 4 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va modifica actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

b) va elabora actele normative necesare pentru implementarea prezentei legi.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 330/1999 cu privire la cultura fizică şi sport (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 83–86, art. 399), cu modificările ulterioare, se abrogă.

VICEPREȘEDINTA PARLAMENTULUI Doina GHERMAN

Nr. 110. Chișinău, 22 mai 2025.

Anexă

LISTA infrastructurii sportive din administrarea autorității publice centrale din domeniul educației fizice și sportului

1. Manejul de Atletism din Chişinău, str. Andrei Doga nr. 26

2. Școala Sportivă de Hipism şi Pentatlon Modern din mun. Chişinău

2.1. Construcțiile din mun. Chișinău, str. Calea Orheiului nr. 88 și nr. 90

2.2. Construcțiile din com. Zagarancea, r. Ungheni

2.3. Construcțiile din com. Mănoilești, r. Ungheni

3. Școala Sportivă de Tenis din mun. Chişinău, str. Eugen Coca nr. 59

4. Școala Sportivă de Fotbal nr. 1 din mun. Chişinău, str. Nicolae Dimo nr. 13/4a

5. Școala Sportivă de Tenis de Masă, or. Dubăsari

6. Școala sportivă de Box din s. Grimăncăuți, r. Briceni

7. Școala Sportivă din Bălți, str. Kiev nr. 15 (stadionul „Locomotiv”)

7.1. Construcțiile din mun. Bălți, str. Orhei nr. 115

8. Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale

8.1. Baza Sportivă din mun. Chișinău, bd. Decebal nr. 72/2

8.2. Baza Sportivă de Canotaj din mun. Chișinău, or. Vatra

8.3. Baza Sportivă de Haltere din mun. Chișinău, str. Alexandru Lăpușneanu nr. 2

8.4. Bazinul „Feroviarul” din mun. Chișinău, str. Tăbăcăria Veche nr. 23

8.5. Baza Sportivă din s. Romănești, r. Strășeni

8.6. Baza Sportivă „Speranța” din s. Căpriana, r. Strășeni

8.7. Construcţiile din s. Cărpineni, r. Hîncești

8.8. Construcţiile din s. Hîrbovăț, r. Călărași