1. Se aprobă Programul național de neproliferare a armelor de distrugere în masă și de reducere a riscurilor provenite de la amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare pentru anii 2025-2029 (se anexează).
2. Finanțarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de acțiuni privind implementarea Programului național de neproliferare a armelor de distrugere în masă și de reducere a riscurilor provenite de la amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare pentru anii 2025-2029 se vor realiza în limitele alocațiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităților responsabile, precum și din alte surse legal constituite.
3. Autoritățile și instituțiile publice responsabile de implementarea prevederilor Programului național de neproliferare a armelor de distrugere în masă și de reducere a riscurilor provenite de la amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare pentru anii 2025-2029 vor prezenta Agenției Naționale de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice anual, până la data de 1 martie a anului următor, informația privind progresul înregistrat la executarea indicatorilor prevăzuți în Programul nominalizat.
4. Ministerul Mediului va prezenta Guvernului:
1) raportul consolidat de evaluare intermediară privind implementarea Programului până la data de 25 iulie 2027;
2) raportul consolidat de evaluare finală privind implementarea Programului până la data de 25 iulie 2030.
5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.
6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Nr. 333. Chişinău, 5 iunie 2025.
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.333/2025
PROGRAMUL NAȚIONAL de neproliferare a armelor de distrugere în masă și de reducere a riscurilor provenite de la amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare pentru anii 2025-2029
Capitolul I
INTRODUCERE
Riscul proliferării armelor de distrugere în masă și amenințările de ordin chimic, biologic, radiologic și nuclear continuă să reprezinte provocări serioase la adresa păcii și securității naționale și internaționale. Această amenințare înregistrează o tendință ascendentă în ultima perioadă, în particular în ceea ce privește posibilitatea utilizării substanțelor chimice în calitate de agent toxic.
Evoluțiile pe arena internațională, progresul tehnologic, diversificarea fenomenelor de criză și multiplicarea acestora, instabilitatea la nivel regional, proliferarea armelor de distrugere în masă și a materialelor chimice, biologice, radiologice și nucleare (în continuare – CBRN), a tehnologiilor, precum și a armamentelor și mijloacelor letale neconvenționale, accesul neautorizat la acestea, amploarea fenomenului terorist pe plan mondial, intensificarea comerțului ilicit cu muniții și materiale radioactive, cu agenți biologici și chimici periculoși reprezintă factorii care evidențiază necesitatea formulării unei viziuni coordonate a comunității internaționale în raport cu riscul proliferării armelor de distrugere în masă (în continuare – ADM) și a amenințărilor CBRN pentru o evaluare obiectivă a pericolelor și a eventualelor consecințe ale acțiunilor ostile, necontrolate sau accidentale cu implicarea ADM și a materialelor CBRN, precum și întreprinderea măsurilor de combatere a acestora.
În acest sens, elaborarea unei viziuni și politici naționale în domeniu, consolidarea capacităților țării și sporirea eficienței măsurilor de contracarare a pericolelor și amenințărilor provenite de la proliferarea ADM, a materialelor CBRN și a vectorilor acestora constituie o necesitate stringentă dictată de evoluțiile pe arena internațională și regională, dar și un interes firesc al Republicii Moldova. Acest interes este dictat inclusiv din perspectiva asigurării securității naționale și a contribuției eficiente a țării noastre la consolidarea păcii și securității atât la nivel regional, cât și global, factori care au constituit motivul elaborării, al promovării și al aprobării Programului național de neproliferare a armelor de distrugere în masă și de reducere a riscurilor provenite de la amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare pentru anii 2025-2029 (în continuare – Program).
Scopul prezentului Program rezidă în consolidarea capacităților naționale și întreprinderea măsurilor pentru a asigura securitatea statului prin contracararea pericolelor și amenințărilor provenite de la armele de distrugere în masă, amenințările de ordin chimic, biologic, radiologic și nuclear și vectorii acestora, precum și contribuirea la asigurarea securității la nivel regional, astfel încât Republica Moldova să reprezinte o sursă de stabilitate și securitate.
Prezentul Program este elaborat în vederea implementării Strategiei securității naționale a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 391/2023, precum și a Planului național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 829/2023.
Statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană dictează necesitatea accelerării armonizării legislației pentru asigurarea securității naționale și a conformării legislației naționale, precum și punerea în aplicare deplină a prevederilor Rezoluției 1540 (2004) cu privire la neproliferarea armelor de distrugere în masă a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU), a tratatelor și convențiilor internaționale în domeniul neproliferării ADM, a gestionării materialelor CBRN și a vectorilor acestora, a documentelor și a politicilor relevante ale ONU, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (în continuare – OSCE), Uniunii Europene în această materie, precum și implementarea prevederilor acestora la nivel național.
Prezentul Program a fost elaborat în baza Planului de acțiuni regional pentru Europa de Est și Sud-Est privind reducerea riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) pentru perioada 2022-2027, aprobat în cadrul Inițiativei centrelor de excelență (în continuare – CoE) ale Uniunii Europene pentru contracararea riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (EU CBRN CoE). Prezentul Program urmează să asigure contribuția Republicii Moldova la implementarea Planului regional și a obiectivelor trasate de Uniunea Europeană în domeniu pentru consolidarea securității pe continentul european.
În acest context, prezentul Program corespunde prevederilor art. 9 „Armele de distrugere în masă” alin. (1) al Titlului II „Dialogul politic și reformele, cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate” din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, și ratificat prin Legea nr. 112/2014, și contribuie la realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în cadrul acestui tratat internațional.
Prezentul Program reprezintă un document de politici care cuprinde obiectivele, prioritățile naționale și activitățile necesare pentru dezvoltarea sistemului de management al riscurilor, al amenințărilor și al vulnerabilităților provocate de produsele și materialele chimice, biologice, radiologice și nucleare.
Adoptarea și implementarea prezentului Program va contribui la:
1) reducerea riscurilor militare de proliferare a armelor de distrugere în masă și de contrabandă cu elemente componente ale acestora și reducerea riscurilor ecologice (chimice, biologice, radiologice și nucleare), menționate la pct. 20 subpct. 1) lit. c) și subpct. 4) lit. a), precum și consolidarea capacității naționale pentru atenuarea riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare și combaterea proliferării armelor de distrugere în masă, care, în scopul realizării obiectivelor naționale de securitate și apărare, este prevăzută la pct. 28 subpct. 2), direcția de acțiune „Ordinea și securitatea publică” lit. k) din Strategia securității naționale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 391/2023;
2) realizarea poziției 40 a capitolului 31 „Politica externă, de securitate și apărare” (Clusterul 6 „Relații externe”) din Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 829/2023, care prevede elaborarea și aprobarea proiectului hotărârii Guvernului privind aprobarea Programului național de neproliferare a armelor de distrugere în masă și de reducere a riscurilor provenite de la amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare pentru anii 2025-2029.
Prezentul Program se aliniază angajamentelor asumate de țară, pentru a contribui la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), stabilite de cadrul național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 953/2022, și a țintelor de dezvoltare care urmează a fi atinse până în anul 2030, conform prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022, și, în primul rând, prin Obiectivul general 10 „Asigurarea unui mediu sănătos și sigur”.
Programul CBRN are unele tangențe cu alte documente de politici publice care abordează probleme similare sau conexe, printre care cele mai importante sunt:
1) Strategia națională de sănătate „Sănătatea 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 387/2023 (Obiectivul general 1.1. „Reducerea poverii bolilor transmisibile și netransmisibile prin acțiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, protecția și promovarea sănătății”, în special direcțiile de acțiune 1.1.5 „Garantarea siguranței sănătății publice prin amplificarea controlului factorilor de mediu (chimici, biologici, radiologici, nucleari) care pot amenința sănătatea publică (8004), și 1.3.4. „Dezvoltarea și aplicarea unui mecanism robust de monitorizare a factorilor de risc din mediul înconjurător, ocupațional și de trai în scopul protecției sănătății populației și dezvoltării capacităților de răspuns privind urgențele chimice, biologice, radiologice și nucleare (8004)”;
2) Programul de management durabil al substanțelor chimice pentru anii 2023-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 816/2023 (Obiectivul general „Atenuarea riscurilor, reducerea și eliminarea, până în anul 2030, a impactului substanțelor și produselor chimice asupra mediului și sănătății populației prin dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare durabilă a substanțelor chimice”, precum și următoarele obiective specifice:
a) Obiectivul specific 1, acțiunea 5) „Înființarea Sistemului național de suport al agenților economici în domeniul produselor chimice (Helpdesk)”;
b) Obiectivul specific 2, acțiunea 1) „Elaborarea și aprobarea cerințelor privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor chimice”;
c) Obiectivul specific 3, acțiunea 4) „Evaluarea terenurior contaminate cu substanțe chimice, (inclusiv Poluanți Organici Persistenți) și, acolo unde este posibil, remedierea lor într-un mod ecologic”, precum și un șir de alte obiective specifice și acțiuni relevante;
3) Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022‑2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 658/2022, și Programul de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență și excepționale pentru anii 2022-2025, elaborat în temeiul Strategiei menționate și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2022 (Obiectivul general I „Consolidarea rolului de autoritate în domeniul situațiilor de urgență și excepționale”, Obiectivul specific 1.1 „Perfecționarea legislației în domeniul situațiilor de urgență și excepționale”. Acțiunea 1.1.3 „Modificarea cadrului normativ referitor la domeniul rețelei naționale de observare și control de laborator asupra contaminării (poluării) mediului înconjurător cu substanțe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice și agenți biologici”) etc.
Procesul de elaborare a prezentului Program a fost unul participativ. Identificarea și selectarea domeniilor prioritare pentru intervenție strategică în domeniul reducerii riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare și combaterea proliferării armelor de distrugere în masă au fost realizate într-un cadru de consultare largă.
În sensul prezentului Program se utilizează următoarele noțiuni relevante:
arme CBRN (biologice, chimice sau nucleare):
1) arme biologice:
a) agenți microbieni sau alți agenți biologici sau toxine, indiferent de originea sau metoda lor de producție, de astfel de tipuri și în astfel de cantități, care nu sunt destinate pentru scopuri profilactice, de protecție sau alte scopuri pașnice; sau
b) arme, echipamente sau mijloace de transport destinate utilizării acestor agenți sau toxine în scopuri ostile sau în conflicte armate;
2) arme chimice:
a) substanțe chimice toxice sau puternic otrăvitoare și precursorii lor, cu excepția celor destinate pentru scopuri neinterzise de Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora, atâta timp cât tipurile și cantitățile sunt conforme cu asemenea scopuri;
b) muniții și dispozitive concepute special pentru a provoca moartea sau alte vătămări, prin acțiunea toxică a substanțelor chimice toxice, specificate în subpunctul a), care ar fi eliberate ca urmare a folosirii unor asemenea muniții și dispozitive;
c) orice echipament conceput special pentru a fi utilizat în legătură directă cu folosirea munițiilor și a dispozitivelor specificate la lit. b);
3) arme de distrugere în masă (ADM) – un dispozitiv destinat sau capabil să provoace moartea, rănirea gravă sau daune materiale substanțiale sau o armă ori un dispozitiv proiectat ori capabil să cauzeze moartea, vătămări grave sau daune materiale substanțiale prin eliberarea, dispersarea sau expunerea la substanțe chimice toxice, agenți biologici sau toxine ori substanțe similare sau radiații ori dispersarea materialului radioactiv, chimic sau biologic;
dispozitiv radiologic sau nuclear – orice dispozitiv exploziv nuclear sau orice dispersant radioactiv material sau dispozitiv emițător de radiații care, în virtutea radiologică a acestuia, sunt susceptibile de a provoca moartea, vătămarea gravă sau daune substanțiale proprietății sau mediu;
material nuclear – plutoniu, cu excepția plutoniului cu o concentrație de izotop care depășește 80%, plutoniu-238, uraniu-233, uraniu îmbogățit cu izotopi de uraniu-235 sau uraniu-233, uraniu care conține un amestec de izotopi găsiți în natură sub o formă diferită din minereu sau reziduuri de minereu, orice material care conține unul sau mai multe dintre elementele de mai sus;
material special fisionabil – plutoniu-239, uraniu-233, uraniu îmbogățit cu izotopi 235 sau 233, orice material care conține unul sau mai multe substanțe menționate supra și orice alte materiale fisionabile care pot fi stabilite de către autoritatea de reglementare (Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice);
materiale CBRN – materiale sau substanțe cu proprietăți radioactive, nucleare, chimice sau biologice capabile să producă efectele caracteristice ADM;
precursor – orice reactiv chimic implicat în orice pas în producerea unei substanțe chimice toxice sau puternic otrăvitoare prin orice mijloace. Aceasta include orice sistem chimic binar sau multicomponent;
securitatea fizică, nucleară, radiologică, chimică sau biologică – prevenirea, detectarea și răspunsul la furtul, sabotajul, accesul neautorizat, transferul ilegal sau alte acte rău intenționate care implică materiale nucleare, alte substanțe radioactive, substanțe chimice sau materiale biologice sau instalațiile asociate cu acestea. Securitatea fizică, nucleară, radiologică, chimică sau biologică cuprinde măsuri de descurajare și protecție împotriva amenințărilor asupra instalațiilor ce conțin materialele menționate mai sus;
substanță chimică toxică – orice substanță chimică, care, prin acțiunea sa chimică asupra proceselor biologice, poate cauza moartea, incapacitatea temporară sau vătămări permanente la om sau la animale. Aceasta include orice substanțe chimice, indiferent de originea lor sau de metoda de producere și indiferent dacă sunt produse în instalații, se află în muniții sau în altă parte;
uraniu îmbogățit cu izotopi de uraniu-235 sau uraniu-233 – uraniu care conține izotopi de uraniu-235 sau uraniu-233 sau ambii izotopi într-o asemenea cantitate încât procentul în exces al sumei acestor izotopi în comparație cu izotopul uraniu-238 este mai mare decât procentul izotopului uraniu-235 în comparație cu izotopul natural uraniu-238 (Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare, întocmită la Viena la 28 octombrie 1979, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1450/1998).
Capitolul II
ANALIZA SITUAȚIEI
Secțiunea 1
Situația curentă
1. Deși Republica Moldova niciodată nu a produs, nu a achiziționat și nu a deținut arme de distrugere în masă, riscurile majore provenite de la stocurile considerabile de substanțe CBRN (unele dintre ele atribuite la ADM) rămase din trecut sunt iminente. Totodată, în urma unei analize detaliate a cauzelor care au condus la fortificarea capacităților naționale în domeniul utilizării, păstrării și stocării substanțelor de origine chimică, biologică, radioactivă (nucleară), se constată că acestea au fost complexe, iar lipsa unor măsuri de preîntâmpinare, de protecție și de reacționare ar putea avea efecte negative multidimensionale asupra domeniilor social-economic, politic, cu impact atât asupra vieții și sănătății oamenilor, a componentelor mediului, cât și pentru activitatea economică.
2. Evaluarea situației la nivel național și regional privind prevenirea proliferării ADM și a riscurilor și amenințărilor CBRN demonstrează că acestea sunt generate de factorii enumerați mai jos, însă fără a se limita la aceștia:
1) războiul la hotarele Republicii Moldova, care provoacă impactul negativ al conflictului armat din Ucraina asupra securității naționale și regionale;
2) perpetuarea unor conflicte secesioniste în regiune;
3) prezența pe teritoriul Republicii Moldova a unor forțe militare și stocuri de muniții străine;
4) existența în regiunea transnistreană a Republicii Moldova a unor formațiuni militare și arme convenționale aflate în afara oricărui control din partea autorităților naționale sau a comunității internaționale;
5) atacurile hibride, inclusiv cibernetice asupra infrastructurii instituționale, politice și sociale;
6) capacitățile tehnice și resursele umane insuficiente pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la situații de urgență, crize și situații excepționale;
7) capacitățile limitate de supraveghere și control al spațiului aerian;
8) lacunele cadrului normativ;
9) absența unui concept actualizat de comunicare relevant domeniului;
10) sensibilizarea insuficientă a opiniei publice;
11) lista neactualizată a mărfurilor strategice cu dublă destinație;
12) insuficiența sau lipsa de personal și motivarea lor nesatisfăcătoare în instituțiile publice de resort, precum și formarea profesională necorespunzătoare a personalului responsabil de prevenirea, pregătirea și răspunsul la amenințările CBRN;
13) evidența de stat cu carențe, siguranța și securitatea fizică insuficientă a obiectivelor care stochează substanțele și produsele chimice periculoase și materialele biologice, precum și protecția fizică, monitorizarea și controlul defectuos al locurilor de stocare, procesare și utilizare a acestora;
14) capacitățile limitate pentru un răspuns prompt la urgențe generate de tehnologiile noi de comunicare și informare, cele cu dublă destinație, ingineria subatomică, nanotehnologiile, inteligența artificială, drone de atac etc., care pot fi utilizate în scopuri ilicite sau teroriste;
15) lipsa unui act normativ integrat și a unui plan național de prim răspuns la evenimentele CBRN;
16) lipsa unei autorități naționale de reglementare a activităților laboratoarelor chimice și a celor care utilizează agenți microbieni și toxinele lor ce se atribuie la ADM;
17) activități neautorizate care implică agenți patogeni sub control, precum sunt antraxul, botulismul, pesta, salmonela etc.;
18) pericolul sustragerii și comercializării ilicite de către grupurile criminale organizate și organizațiile teroriste a produselor conexe proliferării ADM, prin utilizarea teritoriului Republicii Moldova în scop de tranzit;
19) insuficiența sau lipsa resurselor umane calificate în domeniul efectuării expertizei materialelor nucleare sau radioactive, lipsa laboratoarelor de expertiză judiciară nucleară, autorizate și recunoscute la nivel național cu capacități de efectuare a expertizei materialului nuclear sau radioactiv;
20) lipsa genului expertizei judiciare a materialului nuclear sau radioactiv (sau CBRN) în Nomenclatorul expertizelor judiciare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 195/2017;
21) interferența în activitatea unor autorități și golurile din legislația națională cu privire la controlul importului/exportului și din Lista materialelor și tehnologiilor atribuite la materiale strategice.
Secțiunea a 2-a
Riscurile, amenințările și vulnerabilitățile generate de substanțele chimice sau precursorile atribuite ADM
3. În pofida faptului că Republica Moldova nu produce substanțe chimice periculoase de luptă sau precursorii acestora, dar continuă să importe, să utilizeze, să comercializeze și să stocheze substanțe/produse chimice periculoase care pot conține precursorii substanțelor menționate, fără un control reglementat specificat de prevederile Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și utilizării armelor chimice și asupra distrugerii acestora, țara rămâne a fi vulnerabilă la un șir de riscuri și amenințări chimice generate de:
1) lipsa inventarierii materialelor chimice care sunt utilizate sau care tranzitează Republica Moldova;
2) lipsa clasificării amenințărilor provenite de la materialele chimice;
3) lipsa mecanismelor de control al accesului la materialele chimice periculoase;
4) lipsa mecanismului obligatoriu de raportare de către autorități a cazurilor suspecte de gestionare sau deținere a materialelor chimice/ precursorilor;
5) lipsa datelor cu privire la infrastructura de risc în domeniul chimic (cu referire la companiile care operează cu anumite materiale de risc în mod frecvent, în cantități mari și care prezintă cele mai mari amenințări;
6) înființarea laboratoarelor neautorizate/clandestine de cercetare sau de producere a substanțelor chimice interzise;
7) utilizarea tot mai frecventă a pesticidelor din categoria produselor de protecție a plantelor care pot servi drept precursori pentru substanțe chimice periculoase, inclusiv cele care provoacă sau pot provoca intoxicațiile organismului uman, animalier și/sau a altor organisme vii, care sporesc vulnerabilitatea securității statului;
8) circularea tot mai frecventă pe piață a produselor chimice ilicite (contrafăcute, restricționate, neînregistrate și neautorizate), inclusiv a pesticidelor din categoria produselor de protecție a plantelor și a fertilizanților care pot fi utilizați în fabricarea substanțelor chimice periculoase;
9) lipsa reglementărilor legiferate de substanțe și produse chimice cu pericol major, precum și clasificarea unică de toxicitate, pericol al substanțelor și al produselor chimice care necesită a fi armonizată la clasificatorul internațional, cu excepția celor din categoria mărfurilor strategice;
10) lipsa reglementărilor naționale de determinare a substanțelor active din componența produselor chimice cu pericol major;
11) controlul inadecvat sau insuficient al utilizării în procesele tehnologice sau în procesele auxiliare de către întreprinderile industriale a substanțelor, a amestecurilor și a produselor chimice periculoase și depozitarea nereglementată a acestora sub formă de deșeuri chimice;
12) procesul anevoios și nereglementat de asigurare a protecției fizice a obiectivelor care stochează substanțe, amestecuri, produse și/sau articole chimice periculoase care îndeplinesc criteriile privind pericolele fizice, pericolele pentru sănătate umană și animalieră sau pericolele pentru mediu, a probității personalului acestora și a politicii de reducere a riscului produs de amenințările interne;
13) sporirea riscurilor provenite de la deteriorarea sistemului de protecție fizică a obiectelor industriale periculoase care operează cu substanțe chimice periculoase, inclusiv cele toxice sau care pot provoca intoxicațiile organismului uman, animalier și/sau ale altor organisme vii, lipsa unui mecanism de finanțare durabilă și sustenabilă;
14) acumularea la unele întreprinderi a unui volum impunător de deșeuri ce conțin cianuri și derivate de cianide (ferocianuri) și substanțe utilizate în industria galvanică sau în cea vinicolă;
15) lipsa sau insuficiența mijloacelor tehnice și a posibilităților de identificare a unor substanțe chimice cu pericol major în urma unui eveniment cu implicarea substanțelor chimice periculoase, inclusiv a celor toxice sau a celor care provoacă sau pot provoca intoxicațiile organismului uman, animalier și/sau ale altor organisme vii;
16) lipsa unui depozit centralizat și autorizat utilat cu sisteme de protecție fizică adecvate pentru păstrarea substanțelor chimice periculoase;
17) lipsa unor programe de căutare, identificare și clasificare a obiectivelor industriale istorice sau existente unde se utilizau sau se utilizează substanțe chimice periculoase;
18) numărul insuficient și motivarea nesatisfăcătoare a experților în domeniul contracarării dezvoltării armelor chimice, precum și fluctuația masivă a cadrelor calificate.
Secțiunea a 3-a
Riscurile, amenințările și vulnerabilitățile biologice
4. Republica Moldova reprezintă o zonă endemică pentru anumite tipuri de agenți patogeni deosebit de periculoși, fiind înregistrați următorii factori de risc și următoarele amenințări:
1) lipsa unui control asupra utilizării tehnologiilor de fermentare la nivel industrial;
2) traficul ilicit/contrabanda pe teritoriul național cu agenții diferitelor afecțiuni, variantele acestor agenți modificate genetic, fragmentele materialelor genetice, precum și echipamentul, tehnologiile și serviciile conexe care pot fi utilizate la producerea și folosirea armelor bacteriologice (biologice) și toxice;
3) nivelul necorespunzător de protecție fizică a materialelor biologice la instituțiile/laboratoarele ce dețin/utilizează asemenea materiale, care generează riscuri de afectare a persoanelor, a plantelor și a animalelor, precum și a infrastructurii, în mod intenționat sau din imprudență;
4) înființarea laboratoarelor neautorizate/clandestine de cercetare sau de producere a agenților microbieni, a agenților biologici sau a toxinelor;
5) utilizarea laboratoarelor certificate în scop de dezvoltare, de producere, de stocare, de obținere sau de reținere a agenților microbieni, a agenților biologici sau a toxinelor, în cantități care nu se justifică prin scopuri pașnice;
6) existența unui șir de focare telurice de antrax, rămase din perioada istorică, care creează premise pentru răspândirea continuă a Bacillus anthracis (agentul cauzal al antraxului), ca urmare a interacțiunii dintre animale, oameni și ecosisteme, a schimbărilor climaterice și a dezvoltării infrastructurii regionale și locale;
7) numărul limitat al investigațiilor și cercetărilor științifice privind procesul de răspândire a agenților patogeni prin intermediul vectorilor, al rezervorului și focarele naturale existente;
8) sistemul național de prevenire și răspuns la urgențele de sănătate publică insuficient realizat în comparație cu standardele internaționale recunoscute, inclusiv cerințele Uniunii Europene, în ceea ce ține de alerta preventivă și răspunsul rapid;
9) colaborarea intersectorială insuficientă în domeniul reglementării activităților microbiologice la nivel național și local;
10) subfinanțarea planurilor de prevenire, pregătire și management al urgențelor de sănătate publică, finanțarea inadecvată a Fondului antiepidemic republican pentru acoperirea necesităților în cazurile de situații excepționale și de agravare a stării epidemiologice;
11) dotarea inadecvată a laboratoarelor microbiologice cu personal calificat, echipamente și aparataj de laborator;
12) lipsa capabilităților și capacităților naționale pentru detectarea/operarea cu agenții biologici cu grupul de risc IV, care pot provoca boli grave omului și constituie pericole serioase pentru personal;
13) lipsa unui registru național unic de evidență a laboratoarelor bacteriologice, indiferent de forma de proprietate, a domeniului de activitate, a tipurilor de microorganisme și toxinele cu care se operează, precum și a listei persoanelor autorizate pentru aceste activități;
14) controlul insuficient de evidență a tipurilor de microorganisme cu care operează unele laboratoare, precum și a acțiunilor necorespunzătoare de supraveghere și control al acestora de către autoritățile responsabile în domeniu;
15) lipsa unei autorități naționale independente de reglementare a aspectelor de biosecuritate pentru laboratoarele care operează cu agenți microbieni și toxine biologice, în competența căreia ar fi reglementarea, autorizarea, identificarea, evaluarea, monitorizarea și minimalizarea riscurilor de origine biologică, inclusiv activități de prevenire a actelor de bioterorism;
16) reglementarea improprie a activităților de microbiologie fără o anumită abordare proactivă în procedura de evaluare a riscului asociat.
Secțiunea a 4-a
Riscurile, amenințările și vulnerabilitățile radiologice și nucleare
5. Analiza situației în acest domeniu relevă următoarele cauze principale care sporesc riscul de achiziționare și răspândire neautorizată a materialelor radiologice și nucleare sau a tehnologiilor pertinente proliferării armelor radiologice și nucleare:
1) ascendența fenomenului de trafic ilicit cu materiale nucleare și radioactive; tentativele din ultimii ani denotă prezența riscului de trafic ilicit cu materiale nucleare și radioactive în Republica Moldova;
2) insuficiența și subaprecierea importanței securității și a protecției fizice, inclusiv din punctul de vedere al securității cibernetice a obiectivelor radiologice și nucleare și a infrastructurii critice din sectorul activității radiologice și nucleare;
3) criminalitatea organizată transfrontalieră regională și internațională, activitățile infracționale grave, îndeosebi traficul ilegal de materiale nucleare și radioactive, de echipamente și de utilaje pertinente proliferării armelor radiologice și nucleare;
4) capacitățile reduse sau limitate pentru asigurarea unui control eficient al traficului de mărfuri, la compartimentul materialelor radioactive și nucleare, la frontiera de stat a Republicii Moldova, inclusiv pe segmentul central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene;
5) riscul provenit de la sursele radioactive orfane sau nedeclarate;
6) nivelul inadecvat de pregătire și de cultură a securității fizice nucleare al personalului încadrat în activități conexe utilizării materialelor nucleare și radioactive;
7) absența condițiilor adecvate de perfecționare a responsabililor de utilizare în siguranță a materialelor nucleare și radioactive din cadrul entităților autorizate;
8) lipsa laboratoarelor de expertiză nucleară dotate și acreditate;
9) lipsa unor verificări de securitate ale persoanelor responsabile de radioprotecție, care dețin accesul direct la materialele radiologice/nucleare, în scop de prevenire a amenințărilor interne;
10) participarea cetățenilor Republicii Moldova la dezvoltarea tehnologiilor conexe armelor nucleare de distrugere în masă;
11) necorespunderea sancțiunilor contravenționale și a răspunderii penale prevăzute de cadrul legal existent în raport cu gravitatea infracțiunilor săvârșite în acest domeniu;
12) sporirea considerabilă a riscului unui accident nuclear tehnologic sau provocat de acțiuni armate în preajma stațiilor nucleare electrice din țările vecine, în special, în condițiile agresiunii militare a Federației Ruse în Ucraina la centralele atomoelectrice din Energodar, Iujno-Ukrainsk și Cernobâl;
13) sporirea considerabilă a riscului unui accident radiologic în situația atacului nepremeditat cauzat de războiul din Ucraina a unor obiective radiologice sau nucleare din Republica Moldova;
14) sporirea probabilității utilizării armei nucleare tactice în regiune.
6. Lacune și vulnerabilitățile menționate supra, în ansamblu, produc un impact negativ asupra procesului național de combatere a traficului ilicit cu materiale radioactive și nucleare, inclusiv cu echipamentele pertinente proliferării armelor radioactive și nucleare.
Capitolul III
OBIECTIVELE GENERALE ȘI OBIECTIVELE SPECIFICE
7. Prezentul Program vizează reducerea pericolelor și a riscurilor provenite de la amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare și combaterea proliferării armelor de distrugere în masă în perioada anilor 2025-2029.
8. Prezentul Program își propune atingerea obiectivelor generale (OG), după cum urmează:
1) Obiectivul general 1 (OG1): Consolidarea capacităților naționale în domeniul reglementării eficiente a activităților CBRN, al descurajării și prevenirii pericolelor și amenințărilor ADM;
2) Obiectivul general 2 (OG2): Consolidarea capacităților naționale în domeniul detectării, pregătirii și răspunsului la evenimentele CBRN, prin asigurarea autorităților competente cu mijloacele și echipamentele necesare și pregătirea personalului pentru utilizarea și urmarea procedurilor standard de operare;
3) Obiectivul general 3 (OG3): Asigurarea comunicării eficiente și coordonate între autoritățile responsabile și creșterea gradului de informare a publicului despre pericolele, amenințările și urgențele cauzate de ADM și CBRN.
9. Atingerea obiectivelor generale ale prezentului Program se va realiza prin implementarea următoarelor obiective specifice (OS):
1) OG 1 este constituit din cinci obiective specifice:
a) Obiectivul specific 1.1 (OS1.1): Susținerea eforturilor globale de neproliferare a ADM și de combatere a riscurilor provenite de la amenințările CBRN, inclusiv prin alinierea și implementarea regimului internațional de neproliferare;
b) Obiectivul specific 1.2 (OS1.2): Evaluarea capacităților existente la nivel național pentru contracararea ADM/amenințărilor CBRN, pentru planificarea și coordonarea activităților în domeniu;
c) Obiectivul specific 1.3 (OS1.3): Crearea unui sistem național eficient de management al riscurilor și urgențelor (crizelor) potențiale în domeniul neproliferării ADM și materialelor CBRN, inclusiv al consecințelor acestora, pentru asigurarea securității statului, a populației și a mediului;
d) Obiectivul specific 1.4 (OS1.4): Consolidarea sistemului național de neproliferare al ADM prin determinarea mecanismelor eficiente de reglementare, monitorizare și control al importului, exportului, reexportului, tranzitului, transportării, transferului, utilizării, precum și prin revizuirea și actualizarea listelor, a procedurilor și a condițiilor de transfer al mărfurilor strategice conform standardelor internaționale stabilite;
e) Obiectivul specific 1.5 (OS1.5): Identificarea și stabilirea mecanismelor de combatere a traficului ilicit de mărfuri strategice pertinente proliferării ADM și materialelor CBRN în scopul depistării și eliminării oricăror manipulări de către entitățile nestatale (actori nestatali, teroriști, organizații radicaliste etc.).
2) OG 2 este constituit din trei obiective specifice:
a) Obiectivul specific 2.1 (OS2.1): Crearea și consolidarea sistemelor instituționale de instruire în domeniul reacției la evenimentele CBRN;
b) Obiectivul specific 2.2 (OS2.2): Asigurarea securității fizice în activitățile CBRN la toate componentele ciclului de viață al acestora (producere, achiziționare, posesie, import, export, tranzit, vânzare, distribuire, depozitare, transportare, distrugere etc.);
c) Obiectivul specific 2.3 (OS2.3): Dezvoltarea și aprobarea reglementărilor din domeniul securității fizice în domeniul CBRN la toate componentele ciclului de viață al acestora (producere, achiziționare, posesie, import, export, tranzit, vânzare, distribuire, depozitare, transportare, distrugere etc.).
3) OG 3 constă din trei obiective specifice:
a) Obiectivul specific 3.1 (OS3.1): Stabilirea unui mecanism de conlucrare dintre autoritățile administrației publice centrale și locale, agenții economici, indiferent de forma de proprietate, instituțiile științifice, precum și a unui mecanism eficient de coordonare a acțiunilor pentru realizarea obiectivelor de contracarare a proliferării ADM și a amenințărilor CBRN;
b) Obiectivul specific 3.2 (OS3.2): Menținerea și dezvoltarea continuă a sistemului de reacție din cadrul autorităților publice de resort, asigurarea funcționării sectoarelor de importanță vitală pentru stat prin protecția infrastructurii critice și informarea societății;
c) Obiectivul specific 3.3 (OS3.3): Elaborarea și aplicarea mecanismului de comunicare și informare a publicului larg despre pericolele, amenințările și incidentele CBRN.
Indicatorii prin intermediul cărora va fi monitorizată atingerea obiectivelor generale și specifice sunt reflectați în tabelul 1.
Tabelul 1
| Obiectivul specific | Indicatorul de rezultat | Valoarea de referință (2025) | Valoarea-țintă (2029) | Furnizorul de date |
| Obiectivul general 1 (OG1): Consolidarea capacităților naționale în domeniul reglementării eficiente a activităților CBRN, al descurajării și prevenirii pericolelor și amenințărilor ADM |
| Obiectivul specific 1.1. Susținerea eforturilor globale de neproliferare a ADM și de combatere a riscurilor provenite de la amenințările CBRN, inclusiv prin alinierea și implementarea regimului internațional de neproliferare | 1.1.1. Numărul de acorduri internaționale ratificate și implementate în domeniul neproliferării | 13 | 16 | Serviciul Vamal; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătății; Ministerul Apărării; Serviciul de Informații și Securitate; Ministerul Mediului; Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică; Agenția Națională pentru Sănătate Publică; Inspectoratul pentru Protecția Mediului; Agenția Servicii Publice; Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; Agenția Navală; Autoritatea Aeronautică Civilă; Calea Ferată din Moldova; Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice |
| 1.1.2. Gradul de conformitate cu reglementările internaționale privind neproliferarea (% de implementare a obligațiilor asumate) | 89% | 100% |
| 1.1.3. Numărul de participări la reuniuni și inițiative internaționale de profil | 20 | 80 |
| Obiectivul specific 1.2. Evaluarea capacităților existente la nivel național pentru contracararea ADM/amenințărilor CBRN, pentru planificarea și coordonarea activităților în domeniu | 1.2.1. Numărul de evaluări naționale privind capacitățile de răspuns la amenințările CBRN realizate | 10 | 50 |
| 1.2.2. Gradul de acoperire a infrastructurii și a resurselor pentru intervenții CBRN (ex. dotarea unităților de răspuns, nivelul de instruire a personalului, % acoperire națională) | 10% | 90% |
| 1.2.3. Numărul de instituții implicate în procesul de evaluare și coordonare a activităților CBRN | 10 | 90 |
| Obiectivul specific 1.3 Crearea unui sistem național eficient de management al riscurilor și urgențelor (crizelor) potențiale în domeniul neproliferării ADM și materialelor CBRN, inclusiv al consecințelor acestora, pentru asigurarea securității statului, a populației și a mediului | 1.3.1. Numărul de protocoale și planuri de răspuns pentru incidente CBRN implementate | 6 | 20 |
| 1.3.2. Numărul de exerciții și simulări organizate pentru testarea capacității de reacție la crize CBRN | 6 | 40 |
| 1.3.3. Timpul mediu de reacție al autorităților la incidente CBRN (ore/minute) | 60 | 15 |
| Obiectivul specific 1.4 Consolidarea sistemului național de neproliferare al ADM prin determinarea mecanismelor eficiente de reglementare, monitorizare și control al importului, exportului, reexportului, tranzitului, transportării, transferului, utilizării, precum și prin revizuirea și actualizarea listelor, a procedurilor și a condițiilor de transfer al mărfurilor strategice conform standardelor internaționale stabilite | 1.4.1. Numărul de reglementări adoptate/ revizuite pentru monitorizarea și controlul transferului de materiale strategice | 5 | 10 |
| 1.4.2. Procentul transporturilor strategice monitorizate prin sisteme de trasabilitate | 6% | 50% |
| 1.4.3. Numărul de inspecții și verificări efectuate asupra operatorilor economici implicați în transferul materialelor CBRN | 85 | 130 |
| Obiectivul specific 1.5. Identificarea și stabilirea mecanismelor de combatere a traficului ilicit de mărfuri strategice pertinente proliferării ADM și materialelor CBRN în scopul depistării și eliminării oricăror manipulări de către entitățile nestatale (actori nestatali, teroriști, organizații radicaliste etc.) | 1.5.1. Numărul de cazuri identificate și gestionate de trafic ilicit de materiale CBRN | 6 | 30 |
| 1.5.2. Numărul de entități economice sau persoane investigate pentru suspiciuni de trafic ilicit de materiale CBRN | 0 | 10 |
| 1.5.3. Gradul de cooperare cu organisme internaționale în prevenirea traficului ilicit (ex. Interpol, Europol, ONU, OPCW, IAEA, numărul de acțiuni comune desfășurate) | 50% | 95% |
| Obiectivul general 2 (OG2): Consolidarea capacităților naționale în domeniul detectării, pregătirii și răspunsului la evenimentele CBRN, prin asigurarea autorităților competente cu mijloacele și echipamentele necesare și pregătirea personalului pentru utilizarea și urmarea procedurilor standard de operare |
| Obiectivul specific 2.1. Crearea și consolidarea unui sistem național sustenabil de instruire în domeniul reacției la evenimentele CBRN | 2.1.1. Numărul de programe de instruire dezvoltate și operaționalizate pentru personalul de intervenție CBRN | 0 | 20 | Serviciul Vamal; Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; Agenția Națională pentru Sănătate Publică; Serviciul de Informații și Securitate; Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice; Inspectoratul pentru Protecția Mediului; Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică; Agenția Servicii Publice; Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „Nicolae Dimo” |
| 2.1.2. Numărul de specialiști instruiți și certificați anual în domeniul CBRN | 10 | 50 |
| 2.1.3. Procentul forțelor de intervenție care au beneficiat de instruire | 2% | 95% |
| Obiectivul specific 2.2. Asigurarea securității fizice în activitățile CBRN la toate componentele ciclului de viață al acestora (producere, achiziționare, posesie, import, export, tranzit, vânzare, distribuire, depozitare, transportare, distrugere etc.) | 2.2.1. Numărul de unități industriale/ depozite care respectă standardele internaționale de securitate fizică pentru materialele CBRN | 1 | 10 |
| 2.2.2. Numărul de inspecții efectuate anual pentru verificarea respectării măsurilor de securitate fizică | 85 | 130 |
| 2.2.3. Procentul de incidente de securitate CBRN raportate față de totalul transporturilor și activităților gestionate | 2% | 95% |
| Obiectivul specific 2.3. Dezvoltarea și aprobarea reglementărilor din domeniul securității fizice în domeniul CBRN la toate componentele ciclului de viață al acestora (producere, achiziționare, posesie, import, export, tranzit, vânzare, distribuire, depozitare, transportare, distrugere etc.) | 2.3.1. Numărul de reglementări și ghiduri tehnice adoptate pentru securitatea fizică CBRN | 3 | 15 |
| 2.3.2. Gradul de conformitate a entităților economice și instituționale cu noile reglementări (măsurat prin inspecții și audituri, % de conformitate) | 10% | 95% |
| 2.3.3. Numărul de sancțiuni aplicate pentru nerespectarea normelor de securitate CBRN | 30 | 80 |
| Obiectivul general 3 (OG3): Asigurarea comunicării eficiente și coordonate dintre autorități responsabile și creșterea gradului de informare a publicului despre pericolele, amenințările și urgențele cauzate de ADM și CBRN |
| Obiectivul specific 3.1. Stabilirea unui mecanism de conlucrare dintre autoritățile administrației publice centrale și locale, agenții economici, indiferent de forma de proprietate, instituțiile științifice, precum și a unui mecanism eficient de coordonare a acțiunilor pentru realizarea obiectivelor de contracarare a proliferării ADM și a amenințărilor CBRN | 3.1.1. Numărul de parteneriate și grupuri de lucru interinstituționale funcționale în domeniul CBRN | 3 | 6 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Afacerilor Externe; Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice; Agenția Națională pentru Sănătate Publică; Ministerul Sănătății; Agenția Servicii Publice; Serviciul Vamal; Autoritățile publice centrale care au în subordine instituții ce dețin/utilizează materiale CBRN; Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică; Serviciul de Informații și Securitate |
| 3.1.2. Gradul de implementare a măsurilor comune stabilite prin acorduri și protocoale de colaborare | 5% | 50% |
| 3.1.3.Numărul de inițiative comune public-private desfășurate anual pentru securitatea CBR | 0 | 30 |
| Obiectivul specific 3.2. Menținerea și dezvoltarea continuă a sistemului de reacție din cadrul autorităților publice de resort, asigurarea funcționării sectoarelor de importanță vitală pentru stat prin protecția infrastructurii critice și informarea societății | 3.2.1. Numărul de infrastructuri critice evaluate și protejate în fața riscurilor CBRN | 5 | 20 |
| 3.2.2. Procentul de sectoare vitale care au implementat măsuri de securitate împotriva amenințărilor CBRN | 10% | 95% |
| 3.2.3. Numărul de acțiuni de informare și de pregătire a personalului infrastructurilor critice în domeniul CBRN | 6 | 60 |
| Obiectivul specific 3.3. Elaborarea și aplicarea mecanismului de comunicare și informare a publicului larg despre pericolele, amenințările și incidentele CBRN | 3.3.1. Numărul de campanii de informare desfășurate la nivel național și local despre riscurile CBRN | 5 | 60 |
| 3.3.2. Gradul de conștientizare a populației privind riscurile CBRN (evaluat prin sondaje de opinie, % de persoane informate) | 2% | 98% |
| 3.3.3. Numărul de materiale educaționale și ghiduri distribuite populației și instituțiilor relevante | 0 | 100 |
10. Atingerea obiectivelor specifice ale prezentului Program se va realiza prin implementarea celor 29 de acțiuni reflectate în Planul de acțiuni din anexă
11. Măsurile practice, perioada de realizare și indicatorii de monitorizare a activităților necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în prezentul Program sunt reflectate în Planul de acțiuni privind implementarea acestuia.
Costul total al prezentului Program este de 15 395,2 mii de lei, din care 15 095,2 mii de lei sunt costuri ale bugetului de stat, iar 300,00 mii de lei sunt costuri ce vor fi acoperite din alte surse. Repartizarea costurilor pe fiecare obiectiv general și specific în parte este descrisă în tabelul 2, iar repartizarea costurilor pe ani este indicată în tabelul 3. Descrierea detaliată a costurilor pe fiecare acțiune și obiectiv, pe ani și pe tipul sursei de finanțare este făcută în cadrul Planului de acțiuni privind implementarea prezentului Program.
Tabelul 2
Costurile acoperite din bugetul de stat și costurile acoperite din alte surse, repartizate pe fiecare obiectiv general și specific al Programului
| Obiectivele | Costuri acoperite din bugetul de stat, mii de lei | Costuri acoperite din alte surse, mii de lei |
| Obiectivul general 1. Consolidarea capacităților naționale în domeniul reglementării eficiente a activităților CBRN, al descurajării și prevenirii pericolelor și amenințărilor ADM | 6169,5 | 100,0 |
| Obiectivul specific 1.1. Susținerea eforturilor globale de neproliferare a ADM și de combatere a riscurilor provenite de la amenințările CBRN, inclusiv prin alinierea și implementarea regimului internațional de neproliferare | 2159,4 | |
| Obiectivul specific 1.2. Evaluarea capacităților existente la nivel național pentru contracararea ADM/amenințărilor CBRN pentru planificarea și coordonarea activităților în domeniu | 1370,0 | |
| Obiectivul specific 1.3. Crearea unui sistem național eficient de management al riscurilor și urgențelor (crizelor) potențiale în domeniul neproliferării ADM și materialelor CBRN, inclusiv al consecințelor acestora, pentru asigurarea securității statului, a populației și a mediului | 1245,6 | |
| Obiectivul specific 1.4. Consolidarea sistemului național de neproliferare al ADM prin determinarea mecanismelor eficiente de reglementare, de monitorizare și control al importului, exportului, reexportului, tranzitului, transportării, transferului, utilizării, precum și prin revizuirea și actualizarea listelor, procedurilor și a condițiilor de transfer al mărfurilor strategice conform standardelor internaționale stabilite | 1176,0 | |
| Obiectivul specific 1.5. Identificarea și stabilirea mecanismelor de combatere a traficului ilicit de mărfuri strategice pertinente proliferării ADM și materialelor CBRN în scopul depistării și eliminării oricăror manipulări de către entitățile nestatale (actori nestatali, teroriști, organizații radicaliste etc.) | 218.5 | |
| Obiectivul general 2. Consolidarea capacităților naționale în domeniul detectării, pregătirii și răspunsului la evenimentele CBRN, prin asigurarea autorităților competente cu mijloacele și echipamentele necesare și pregătirea personalului pentru utilizarea și urmarea procedurilor standard de operare | 6561,3 | 200,0 |
| Obiectivul specific 2.1. Crearea și consolidarea unui sistem național sustenabil de instruire în domeniul reacției la evenimentele CBRN | 1731,6 | |
| Obiectivul specific 2.2. Asigurarea securității fizice în activitățile CBRN la toate componentele ciclului de viață al acestora (producere, achiziționare, posesie, import, export, tranzit, vânzare, distribuire, depozitare, transportare, distrugere etc.) | 4451,5 | 200,0 |
| Obiectivul specific 2.3. Dezvoltarea și aprobarea reglementărilor din domeniul securității fizice în domeniul CBRN la toate componentele ciclului de viață al acestora (producere, achiziționare, posesie, import, export, tranzit, vânzare, distribuire, depozitare, transportare, distrugere etc.); | 378,2 | |
| Obiectivul general 3. Asigurarea comunicării eficiente și coordonate dintre autoritățile responsabile și creșterea gradului de informare a publicului despre pericolele, amenințările și urgențele cauzate de ADM și CBRN | 2 364,4 | |
| Obiectivul specific 3.1. Stabilirea unui mecanism de conlucrare dintre autoritățile administrației publice centrale și locale, agenții economici, indiferent de forma de proprietate, instituțiile științifice, precum și a unui mecanism eficient de coordonare a acțiunilor pentru realizarea obiectivelor de contracarare a proliferării ADM și a amenințărilor CBRN | 133,7 | |
| Obiectivul specific 3.2. Menținerea și dezvoltarea continuă a sistemului de reacție din cadrul autorităților publice de resort, asigurarea funcționării sectoarelor de importanță vitală pentru stat prin protecția infrastructurii critice și informarea societății | 794,6 | |
| Obiectivul specific 3.3. Elaborarea și aplicarea mecanismului de comunicare și informare a publicului larg despre pericolele, amenințările și incidentele CBRN | 1436,1 | |
| Costul total al Programului | 15 395,2 |
Tabelul 3
Costurile acoperite din bugetul de stat și costurile acoperite din alte surse, repartizate pe fiecare an în perioada 2025-2029
| Surse/ani | 2025 | 2026 | 2027 | 2028 | 2029 |
| Bugetul de stat (mii de lei) | 4 654,6 | 3 911,1 | 2 313,0 | 2 198,8 | 2 017,7 |
| Parteneri de dezvoltare (mii de lei) | 300,0 |
| Total (mii de lei) | 15 395,2 |
Capitolul IV
ACȚIUNILE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR
Secțiunea 1
Descurajarea și prevenirea riscurilor CBRN
12. Descurajarea și prevenirea riscurilor reprezintă etapa crucială în crearea condițiilor de rezistență împotriva amenințărilor cauzate de ADM și de tip CBRN, acestea urmând să implice toate măsurile îndreptate spre preîntâmpinarea și reducerea posibilității de creare a condițiilor de activitate ilegală de proliferare, cercetare, dezvoltare, fabricare și utilizare a ADM. Prevenirea riscurilor CBRN se subsumează în dezvoltarea durabilă concepută ca ansamblu coordonat de procese ce permit progresul permanent pe baza planificării și mobilizării resurselor existente, conciliind obiectivele economice, sociale și de mediu ale societății, pe termen scurt și lung, datorită punerii în aplicare a unor planuri și programe care se susțin reciproc.
13. Activitatea de descurajare și de prevenire este una continuă și se realizează permanent în procesul de reglementare a activităților CBRN – până la producerea evenimentelor generatoare de situații cu implicarea riscurilor CBRN, în timpul realizării măsurilor de protecție fizică și siguranță, precum și în perioada remedierii și înlăturării efectelor produse.
14. În faza de până la producerea evenimentului CBRN, prevenirea urmărește ca obiectiv primordial eliminarea/reducerea riscurilor și menținerea stării active pentru intervenție a forțelor specializate și a întregii populații pentru situațiile în care producerea riscurilor nu poate fi evitată, iar în timpul evenimentului și în faza imediat după producerea evenimentului CBRN, obiectivul principal este reducerea pierderilor de vieți, a pagubelor materiale, evitarea efectelor sociale și diminuarea poluării mediului.
15. Amenințările la adresa securității statului pot fi cauzate de către persoanele fizice, grupurile de persoane fizice, persoanele juridice, regiunile și regimurile separatiste, dar și țările care nu acceptă mecanismele sau regimurile internaționale de control asupra armamentului, al obiectelor/materialelor cu dublă destinație și de contracarare a proliferării ADM.
16. În crearea condițiilor de prevenire, o atenție deosebită se acordă noilor amenințări de tip asimetric, în special atacurilor cibernetice, pentru care sensibilizarea populației constituie un element determinant. De asemenea, se va acorda o atenție sporită consolidării capacităților de control din partea statului și de contracarare a dezvoltării și proliferării ADM de tipul CBRN, precum și controlului importului și exportului în punctele de la hotarele regiunilor controlate de regimul separatist din stânga Nistrului.
17. În vederea realizării OG1 privind consolidarea capacităților naționale în domeniul reglementării eficiente a activităților CBRN, al descurajării și prevenirii pericolelor și amenințărilor ADM, precum și a prevenirii, elaborării și implementării în comun a măsurilor de securitate, urmează a fi întreprinse următoarele acțiuni:
1) stabilirea obiectivelor sau a entităților economice de stat sau privat care dețin/utilizează materiale CBRN;
2) actualizarea cadrului de reglementare pentru includerea cerințelor explicite de asigurare a securității și protecției fizice a materialelor atribuite la CBRN;
3) stabilirea, implementarea și revizuirea periodică a proceselor de autoevaluare a posibilităților de îmbunătățire a competențelor în protecția și securitatea fizică a materialelor CBRN;
4) identificarea organizațiilor sau a grupurilor ilegale care desfășoară activități de dezvoltare și/sau proliferare a ADM sau care generează riscuri CBRN;
5) colectarea de informații despre grupuri sau organizații ilegale prin desfășurarea măsurilor speciale de investigații;
6) monitorizarea membrilor grupurilor sau organizațiilor ilegale care desfășoară activități cu materiale CBRN atribuite la ADM;
7) monitorizarea membrilor grupurilor sau organizațiilor ilegale descoperite, atrase la răspundere penală, și care anterior au desfășurat acțiuni ilegale cu materiale CBRN și ADM;
8) descoperirea acțiunilor de sustragere de armament, de substanțe explozive, radioactive, otrăvitoare, toxice și agenți biologici contagioși;
9) descoperirea acțiunilor de contrabandă cu ADM, substanțe explozive, radioactive, otrăvitoare, toxice și agenți biologici contagioși;
10) asigurarea interacțiunii coordonate dintre organele naționale de profil, precum și cooperarea cu partenerii externi în scopul identificării, al documentării și al contracarării activității grupurilor criminale, implicate în contrabandă și comercializare ilicită a materialelor CBRN și ADM, inclusiv a celor cu dublă destinație;
11) asigurarea interacțiunii dintre autoritățile și instituțiile de profil, precum și cooperarea cu partenerii externi în scopul identificării, al documentării și al contracarării activității grupurilor criminale implicate în contrabandă și comercializare ilicită a materialelor CBRN și ADM, inclusiv a celor cu dublă destinație;
12) crearea unei autorități de specialitate pentru reglementarea activităților conexe preîntâmpinării dezvoltării sau proliferării ADM;
13) adaptarea curriculei instituțiilor superioare de învățământ care ar cuprinde domeniul controlului regimului de neproliferare a ADM.
Secțiunea a 2-a
Detectarea, pregătirea și răspunsul
18. Implementarea conceptului de operațiuni și a procedurilor standard de operare elaborate pentru fiecare autoritate responsabilă permite pregătirea eficientă a unui răspuns la evenimentele cu CBRN la toate nivelurile. Conceptele de operațiuni elaborate pentru fiecare tip de amenințare sunt critice în stabilirea abilităților instituțiilor de răspuns. Astfel, sunt necesare elaborarea, implementarea și urmarea conceptelor de operațiuni și a procedurilor standard de operare la nivelurile tactic și operațional, în scopul coordonării eficiente atât a acțiunilor de răspuns, cât și a mecanismului și capacităților de informare și luare a deciziilor, pentru asigurarea protecției populației, a mediului, a proprietății, a infrastructurii și a activității normale a autorităților statului. În acest context și pentru realizarea OG2 privind consolidarea capacităților naționale în domeniul detectării, pregătirii și răspunsului la evenimentele CBRN, prin asigurarea autorităților competente cu mijloacele și echipamentele necesare și pregătirea personalului pentru utilizarea și urmarea procedurilor standard de operare, este necesară întreprinderea următoarelor măsuri:
1) elaborarea și aprobarea Planului de instruire vizând pericolele și amenințările ADM conexe CBRN;
2) dotarea corespunzătoare a efectivului instituțiilor implicate în contracararea riscurilor ADM și CBRN, cu echipamente individuale de protecție, inclusiv prin reinventarierea, rebutarea și împrospătarea periodică a stocurilor existente;
3) consolidarea capacităților de răspuns la evenimentele CBRN echivalente cu cele ale forțelor similare de intervenție ale altor state, prin desfășurarea exercițiilor în comun, a schimbului de experiență și prin utilizarea eficientă a tehnicii și a echipamentelor de intervenție speciale;
4) elaborarea, implementarea și susținerea unui program național de instruire periodică privind securitatea fizică și siguranța activităților CBRN atât pentru entitățile autorizate (operatori) în domeniul CBRN, cât și pentru autoritățile și instituțiile cu responsabilități în acest domeniu, instituțiile cu atribuții privind securitatea și apărarea națională, precum și alte instituții relevante;
5) crearea unui sistem propriu sustenabil de instruire în domeniul reacționării la evenimentele CBRN în cadrul fiecărei instituții participante la proces, ținând cont de competențele instituționale;
6) dotarea cu echipament și cu mijloace speciale pentru depistarea și identificarea vectorilor și a materialelor CBRN, mentenanța și instruirea responsabililor de utilizare a lor;
7) procurarea, dotarea punctelor de trecere ale frontierei de stat cu echipamente speciale de detecție a prezenței materialelor CBRN în mijloacele de transport și mentenanța celor existente.
Secțiunea a 3-a
Comunicarea
19. Informarea cu regularitate a publicului și sporirea conștientizării publice privind pericolele proliferării ADM și ale amenințărilor provenite de la CBRN constituie o parte intrinsecă a acțiunilor de prevenire. Prin informarea la timp a cetățenilor crește nivelul încrederii în organele administrației publice din partea populației și se diminuează riscul implicării persoanelor fizice sau juridice în acțiuni ilicite cu materiale CBRN.
20. Informarea publicului se efectuează de către autoritățile naționale responsabile de implementarea prezentului Program, care vor asigura instruirea periodică a experților, inclusiv în vederea comunicării eficiente cu mass-media. Instituțiile naționale de profil vor asigura participarea reprezentanților mass-media din instituțiile și autoritățile relevante la instruirile specializate privind formarea capacităților de mediatizare în domeniul neproliferării ADM și contracarării amenințărilor CBRN.
21. În partea acțiunilor orientate pentru sporirea conștientizării publice un accent aparte se va pune pe educarea tinerei generații referitor la pericolele proliferării ADM, a amenințărilor și a riscurilor CBRN. În scopul realizării OG3 privind asigurarea comunicării eficiente și coordonate dintre autoritățile responsabile și creșterea gradului de informare a publicului despre pericolele, amenințările și urgențele cauzate de ADM și CBRN vor fi întreprinse următoarele acțiuni:
1) informarea publicului cu privire la pericolele și amenințările conexe proliferării materialelor ADM și CBRN;
2) introducerea în procesul educațional a cursurilor pe subiecte privind neproliferarea ADM și atenuarea riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare;
3) elaborarea și diseminarea materialelor informative, inclusiv referitoare la cele mai bune practici, lecții și cunoștințe atribuite măsurilor de protecție în cazul evenimentelor CBRN și amenințărilor ADM;
4) organizarea evenimentelor pentru schimbul de informații la nivel local, regional, internațional, inclusiv privind metodele de prognozare a amenințărilor CBRN și ADM.
Capitolul V
IMPACTUL ȘI ESTIMAREA COSTURILOR
22. Pentru implementarea cu succes a prezentului Program sunt necesare resurse umane, financiare și tehnice:
1) resursele umane – vor fi constituite din personalul autorităților menționate în capitolul VII, cadrele pedagogice și de cercetare, precum și experții externi;
2) resursele financiare – în contextul finanțării, prezentul Program urmează să se bazeze pe principiile de sinergie și complementaritate dintre resursele financiare publice și cele atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare. Așadar, implementarea prezentului Program urmează a fi asigurată prin participarea tuturor autorităților menționate la subpct. 1) și a altor autorități relevante, inclusiv cele externe, prin realizarea obiectivelor trasate de către fiecare instituție parte a Programului, cu un efect important asupra mediului de afaceri, a celui social, administrativ și de securitate, inclusiv asupra securității ecologice a Republicii Moldova;
3) resursele tehnice – resursele tehnice acoperă totalitatea necesităților pentru managementul programelor și al proiectelor prevăzute pentru reducerea riscurilor, a pericolelor și amenințărilor provenite de la armele de distrugere în masă, amenințările de ordin chimic, biologic, radiologic și nuclear și vectorii acestora, precum și contribuirea la asigurarea securității la nivel național, regional și global.
23. Acțiunile care țin de elaborarea și implementarea cadrului normativ sunt realizate nemijlocit de către autoritățile administrației publice centrale și nu condiționează costuri suplimentare celor prevăzute în bugetul de stat.
24. Concomitent pentru implementarea prezentului Program vor fi atrase proiecte de asistență tehnică și donații prevăzute pentru întărirea capacității instituționale și umane, a sistemelor de laborator și a celor informaționale etc.
25. În conformitate cu pct. 2 din hotărâre, finanțarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de acțiuni privind implementarea prezentului Program se va realiza în limitele alocațiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităților responsabile, precum și din alte surse legal constituite. În acest sens nu este prevăzută constituirea unui buget separat.
26. Totodată, autoritățile publice centrale sunt responsabile de prezentarea propunerilor în procesul de elaborare a CBTM și a proiectului legii bugetare anuale. Obiectivele-țintă ale prezentului Program și ale revizuirilor sale ulterioare constituie puncte de reper pentru elaborarea planului de acțiuni și pentru stabilirea necesităților financiare în scopul implementării acestuia.
27. În programarea cheltuielilor și definirea perspectivelor de accesare a diferitelor surse de finanțare sunt luate în calcul actualele tendințe ale conformării Republicii Moldova la rigorile internaționale, inclusiv cele ale Uniunii Europene în domeniul CBRN. În calitate de surse suplimentare de finanțare și asistență pentru realizarea obiectivelor prezentului Program pot fi îndeplinite, prin intermediul proiectelor de asistență tehnică internaționale, inclusiv:
1) Inițiativa UE privind centrele de excelență CBRN, prin intermediul proiectelor de asistență tehnică:
a) Proiectul 88 „Consolidarea pregătirii medicale CBRN și capacitățile de răspuns în țările din Europa de Sud-Est și de Est” (Strengthening of CBRN Medical Preparedness and Response Capabilities in SEE countries);
b) Proiectul 100 „Consolidarea măsurilor de biosiguranță și biosecuritate la nivelul de primă linie” (Strengthening of front-line biosafety and biosecurity Measures);
c) Proiectul 101 „Îmbunătățirea protecției și securității infrastructurii critice CBRN” (Enhance of CBRN critical Infrastructure Protection and Security) etc.
2) Programele și proiectele din domeniul neproliferării ADM/CBRN, al controlului comerțului cu mărfuri strategice, al combaterii terorismului CBRN, inițiativele lansate de organismele internaționale sau partenerii externi pe linie bilaterală ai Republicii Moldova, precum și alte surse admise de lege.
28. În scopul obținerii finanțării suplimentare pentru realizarea obiectivelor prezentului Program, instituțiile naționale de profil pot accesa direct organismele internaționale, partenerii externi pe linie bilaterală, alte surse străine, inclusiv cele care nu fac parte din resursele structurale și de coeziune. Procesul de coordonare și management al asistenței externe va fi realizat prin intermediul Cancelariei de Stat, în conformitate cu prevederile legislației naționale.
29. Rezultatele produse în urma implementării prezentului Program vor răspunde necesităților de dezvoltare durabilă a securității în domeniile activităților chimice, biologice, radiologice și nucleare și vor prevedea o utilizare cât mai eficientă și transparentă a resurselor alocate. Prin realizarea prevederilor prezentului Program urmează a fi atinse următoarele rezultate:
1) reducerea riscurilor CBRN și a impactului cauzat de acestea și reducerea la minimum a posibilității producerii evenimentelor CBRN, dar și limitarea consecințelor acestora, în cazul în care s-ar produce astfel de evenimente;
2) stabilirea unui mecanism de interacțiune și conlucrare dintre autoritățile administrației publice centrale și locale, agenții economici, indiferent de forma de proprietate, instituțiile de învățământ și cercetare, precum și a unui mecanism eficient de coordonare a acțiunilor pentru realizarea obiectivelor de contracarare a dezvoltării și proliferării ADM și a amenințărilor CBRN;
3) consolidarea capacităților instituțiilor specializate și a autorităților administrației publice locale și centrale pentru prevenirea producerii evenimentelor cu implicarea materialelor CBRN, precum și pentru eventuala gestionare a situațiilor de criză generate;
4) cunoașterea caracteristicilor și a formelor de manifestare a riscurilor, realizarea, în timp scurt, în mod organizat și printr-o concepție unică, a măsurilor necesare, credibile, realiste și adecvate de protecție a populației în cazul declanșării evenimentelor CBRN, în scopul eliminării riscului sau al limitării pierderilor de vieți omenești, a valorilor materiale și în scopul protecției mediului;
5) prevenirea și protecția împotriva evenimentelor CBRN a infrastructurii economice existente și garantarea oportunităților economice ale generațiilor viitoare;
6) protecția populației și a comunităților umane împotriva evenimentelor CBRN, prin asigurarea unui nivel de educație preventivă, instruire și implicarea activă în procesul de educație a populației;
7) asigurarea unui echilibru dintre dezvoltarea economico-socială și problemele ce generează riscuri pentru societate, securitatea statului și protecția mediului.
30. Totodată, prin implementarea prezentului Program va fi realizat obiectivul fundamental al acestuia de creare a unui sistem național eficient de management al riscurilor și al urgențelor (crizelor) potențiale în domeniul neproliferării ADM și materialelor CBRN pentru asigurarea securității statului și a populației, prin îmbunătățirea continuă a securității fizice și a protecției fizice a obiectivelor și materialelor CBRN.
Capitolul VI
RISCURILE DE IMPLEMENTARE
31. În procesul implementării prezentului Program este posibilă apariția a diverse bariere și riscuri, astfel au fost anticipate potențialele riscuri și măsurile de diminuare a acestora.
32. În cazul neîndeplinirii acțiunilor prevăzute în Planul de acțiuni privind implementarea prezentului Program și/sau al nerespectării termenelor de realizare a acestora vor fi întreprinse următoarele măsuri:
1) monitorizarea situației, inclusiv a evoluției acesteia;
2) identificarea și evaluarea cauzelor care au dus la neconformități sau întârzieri;
3) adoptarea unor măsuri de repunere în grafic a activităților și de înlăturare a consecințelor negative;
4) intensificarea cooperării cu misiunile, organizațiile și agențiile europene, în vederea obținerii asistenței pentru gestionarea situației.
33. La implementarea prezentului Program ar putea să apară următoarele riscuri:
1) asigurarea tehnico-materială insuficientă a laboratoarelor și a centrelor de cercetare, lipsa sau insuficiența personalului tehnic și a specialiștilor din domeniul securității în activitățile CBRN, problemele de ordin tehnic ale sistemelor tehnice, ale echipamentelor utilizate, lipsa sau insuficiența instituțiilor științifice și de cercetare, de educație și formare din domeniul respectiv;
2) resursele umane limitate, inclusiv cele financiare. Lipsa unei politici proactive în domeniul reglementării activităților în siguranță a CBRN, care ar asigura o finanțare adecvată și o sustenabilitate a acțiunilor menite să reducă riscurile conexe activităților CBRN;
3) lipsa sau insuficiența donatorilor și a resurselor financiare necesare pentru implementarea prezentului Program;
4) capacitățile insuficiente de absorbție a asistenței externe; și
5) insuficiența personalului calificat pentru realizarea tuturor obiectivelor stabilite.
Capitolul VII
ROLUL ȘI RESPONSABILITĂȚILE AUTORITĂȚILOR ȘI INSTITUȚIILOR
34. La implementarea prezentului Program vor participa, conform competențelor instituționale, următoarele instituții:
1) Ministerul Afacerilor Externe (în calitate de coordonator interinstituțional în domeniul cooperării internaționale, al protecției intereselor cetățenilor în afara țării);
2) Ministerul Mediului cu subdiviziunile sale structurale interne și instituțiile subordonate (Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice, precum și, după caz, Agenția de Mediu cu agențiile teritoriale, Inspectoratul pentru Protecția Mediului cu inspecțiile raionale și alte instituții subordonate);
3) Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile subordonate (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Inspectoratul General al Poliției);
4) Ministerul Sănătății (în comun cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și instituțiile medico-sanitare);
5) Ministerul Apărării;
6) Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor;
7) Ministerul Finanțelor (în comun cu Serviciul Vamal);
8) Serviciul de Informații și Securitate (în calitate de instituție partener);
9) Procuratura Generală (în calitate de instituție partener);
10) Ministerul Educației și Cercetării (cu instituțiile de cercetări din subordine) și alte autoritățile menționate în Planul de acțiuni privind implementarea prezentului Program;
11) Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
35. Autoritățile publice de resort implicate în implementarea prezentului Program vor realiza funcțiile și atribuțiile lor funcționale în domeniul prevenirii, detectării, răspunsului, atenuării și informării, conform tabelului 4.
Tabelul 4
| Autoritatea națională | Agențiile/ alte autorități | Instituțiile partenere | Rolul și responsabilitățile |
| Ministerul Afacerilor Interne | Inspectoratul General pentru Situații de Urgență | | Desfășurarea activităților de căutare, de salvare-deblocare, de cercetare inginerească, chimică, bacteriologică şi radiologică, de decontaminare, de acordare a primului ajutor calificat, precum şi întreprinderea altor măsuri de protecţie a populaţiei care a avut de suferit în urma unor accidente sau a unor situaţii care le-au pus viaţa şi sănătatea în pericol; informarea populației despre situațiile excepționale prognozate ori deja produse, despre consecințele acestora, precum și despre asigurarea apărării împotriva incendiilor, a securității chimice și radiative, a protecției medico-biologice și genistice |
| Inspectoratul General al Poliției de Frontieră | | Implementarea politicilor statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat. Monitorizarea, colectarea și analiza informației pentru realizarea acțiunilor de prevenire, depistare și contracarare a traficului ilicit transfrontalier cu materiale CBRN |
| Inspectoratul General al Poliției | | Participarea subdiviziunilor competente din subordinea Inspectoratului General al Poliției: - la desfășurarea intervenției antiteroriste, cu asigurarea mijloacelor și a tehnicii speciale; - la activitățile de prevenire, descoperire, constatare și investigare a infracțiunilor cu implicarea substanțelor CBRN |
| Ministerul Sănătății | Agenția Națională pentru Sănătate Publică | | Coordonator al acțiunilor de mobilizare a resurselor, de pregătire a capacităților de răspuns și de acordare a expertizei la urgențele de tip CBRN conexe sănătății publice; monitorizarea implementării și organizarea măsurilor de sănătate publică la frontieră în conformitate cu prevederile Regulamentului Sanitar Internațional (2005); comunicarea și sensibilizarea populației privind pericolele și riscurile pe care le prezintă materialele CBRN pentru sănătatea umană |
| Ministerul Mediului | Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice | | Autoritatea de reglementare a activităților nucleare și radiologice: - reglementarea activităților radiologice și nucleare conexe neproliferării materialelor radioactive și nucleare; - reglementarea desfășurării și supravegherea în siguranță a activităților nucleare și radiologice, a deținerii și a utilizării materialelor și substanțelor radioactive și nucleare; - evidența de stat a materialelor radioactive și nucleare; - asigurarea evaluării și caracterizării situației radiologice; - sprijinirea autorităților specializate prin consultanță pentru evenimentele ce implică substanțe radioactive și nucleare; - evidența entităților naționale care desfășoară activități radiologice și nucleare; - asigurarea regimului de garanții nucleare și a neproliferării armelor nucleare; - stabilirea unui punct național de contact cu Agenția Internațională pentru Energia Atomică |
| Ministerul Apărării | | | Susținerea operațiunilor naționale de neproliferare a ADM și a materialelor CBRN cu expertiză și logistică; apărarea militară națională prin suport operațional la amenințările ADM și CBRN; participarea, în limitele prevederilor legale, la eforturile internaționale militare de neproliferare și eliminarea riscurilor CBRN |
| Ministerul Finanțelor | Serviciul Vamal | | Administrarea legislației naționale în domeniul traficului de mărfuri și călători, gestionarea controlului vamal, asigurarea implementării prevederilor legale privind controlul exportului, reexportului, importului și al tranzitului de mărfuri; participarea, în limitele prevederilor legale, la operațiunile naționale de neproliferare a ADM și a materialelor CBRN; asigurarea primului răspuns în cazuri de evenimente conexe materialelor CBRN în punctele de trecere a frontierei de stat, cât și în zonele de control vamal din interiorul țării; elaborarea și realizarea unui sistem de măsuri orientate spre prevenirea, detectarea și contracararea traficului ilicit de materiale CBRN și ADM în punctele de trecere a frontierei de stat (în posturile vamale); promovarea culturii securității CBRN prin desfășurarea activităților de instruire |
| Serviciul de Informații și Securitate | | | Implementarea politicii securității naționale a statului; consilierea Guvernului și informarea autorităților naționale despre amenințările și potențialele riscuri de ADM și CBRN care pot afecta securitatea națională și siguranța publică a cetățenilor; coordonarea răspunsului general la nivel național la incidentele teroriste, inclusiv incidentele CBRN comise pe teritoriul național, precum și coordonarea suportului guvernamental în teritoriu; elaborarea și realizarea unui sistem de măsuri orientate spre descoperirea, prevenirea și contracararea grupărilor (asociațiilor) criminale transfrontaliere specializate în traficul ilicit de materiale CBRN și ADM, dacă prin aceasta se aduce atingere intereselor securității de stat |
| | Procuratura Generală | Organul care are competența de a conduce activitatea organelor de urmărire penală în cazul comiterii infracțiunilor în care sunt utilizate materialele CBRN sau care exercită urmărirea penală în astfel de cazuri. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale are competența de a exercita urmărirea penală în cazul comiterii infracțiunilor cu caracter terorist, în cazul sustragerii, al deținerii, al confecționării sau al utilizării materialelor/dispozitivelor radioactive ori a instalațiilor nucleare, al atacului asupra unei instalații nucleare, precum și al infracțiunilor în care sunt utilizate materialele CBRN și care au fost săvârșite de către un grup criminal organizat |
| Ministerul Educației și Cercetării | Universitatea de Stat din Moldova; Universitatea Tehnică a Moldovei | | În contextul autonomiei universitare, elaborarea curriculei de către instituțiile de învățământ superior, centrele de formare profesională continuă și alte tipuri de instituții sau organizații publice și private care oferă programe de formare profesională, autorizate provizoriu sau acreditate, și sunt abilitate pentru această activitate în conformitate cu legislația privind introducerea în procesul educațional a unor cursuri opționale în domeniile drept, științe chimice, biologice, fizice etc. referitoare la subiectele privind neproliferarea ADM și atenuarea riscurilor CBRN |
| Universitatea de Stat din Moldova; Universitatea Tehnică a Moldovei | Institutul de Fizică; Institutul de Chimie; Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor; Institutul de Microbiologie și Biotehnologie | Oferirea suportului științific și de expertiză; desfășurarea cercetărilor științifice în domeniile vizate de prezentul Program și de legislația privind amenințările ADM și CBRN |
| Ministerul Afacerilor Externe | | | Coordonatorul interinstituțional în domeniul cooperării internaționale și al protecției intereselor cetățenilor în afara țării |
| Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării | Agenția Servicii Publice | | Reglementarea, autorizarea și controlul comerțului cu mărfuri strategice în scopul asigurării securității naționale, exportului, reexportului, importului, tranzitului acestora, inclusiv al produselor cu dublă utilizare, al produselor militare și al celor supuse controlului la nivel național; actualizarea periodică a listei materialelor cu dublă utilizare prin ajustarea acestora în conformitate cu modificările operate la nivel european |
Capitolul VIII
PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ȘI RAPORTARE
36. Realizarea măsurilor prevăzute în prezentul Program și raportarea progresului atins urmează a fi efectuate în două etape. Aceasta se datorează complexității subiectelor și acțiunilor care necesită a fi realizate pe parcursul implementării lui de către fiecare autoritate publică parte a Programului:
1) etapa 1 (2025-2026) – evaluarea, perfecționarea și armonizarea cadrului normativ existent cu legislația europeană și tratatele internaționale de neproliferare la care Republica Moldova este parte, precum și standardele ONU, UE și OSCE în domeniul CBRN, inclusiv implementarea prevederilor actelor normative;
2) etapa a 2-a (2027-2029) – implementarea prevederilor actelor normative și realizarea planului de acțiuni pentru perioada respectivă pentru instituțiile cu atribuții directe în controlul activităților cu materiale CBRN, conform alocațiilor bugetare aprobate pentru perioada prevăzută, inclusiv din contul proiectelor de asistență tehnică oferite instituțiilor cu atribuții directe în controlul activităților cu materiale CBRN de către partenerii de dezvoltare pentru implementarea prevederilor actelor normative și pentru realizarea planului de acțiuni pentru perioada respectivă.
37. Procesul de monitorizare și raportare se va realiza pe parcursul perioadei de implementare a prezentului Program în vederea stabilirii gradului de realizare a acțiunilor, a gradului de conformitate a acțiunilor întreprinse cu cele planificate, a identificării cauzelor nerealizării în termen a acțiunilor planificate și a modificărilor pentru îmbunătățirea procesului de implementare.
38. Ministerele și alte autorități administrative centrale și instituțiile publice, în limitele competențelor atribuite, vor asigura realizarea prezentului Program, raportând anual, până la data de 1 martie, Agenției Naționale de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice acțiunile realizate.
39. Procesul de evaluare a implementării prezentului Program se va desfășura pentru prezentarea unei imagini obiective bazate pe relevanța, efectivitatea, eficiența, durabilitatea și impactul Programului pe termen mediu. Activitățile de evaluare privind implementarea prezentului Program, de asemenea, se vor realiza după cum urmează:
1) după prima etapă de implementare se va elabora un raport de evaluare intermediară pentru 2 ani;
2) după finalizarea perioadei de realizare a prezentului Program se va elabora un raport de evaluare finală pentru 5 ani.
40. Rapoartele de evaluare vor conține:
1) sumarul executiv (descrierea scopului și a obiectivelor prezentului Program, rezultatele obținute în procesul de implementare, concluziile și recomandările principale);
2) introducerea (descrierea succintă a prezentului Program, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare și a constrângerilor în procesul de evaluare);
3) constatările (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu criteriile de relevanță, de eficacitate, de eficiență, de durabilitate și, în cazul evaluării finale, impactul prezentului Program);
4) concluziile (descrierile succinte ale concluziilor făcute în baza evaluării);
5) recomandările (descrierea activităților recomandate pentru îmbunătățirea situației din domeniul sau subdomeniul inclus în prezentul Program și a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).
41. În scopul evaluării suficienței și calității rapoartelor intermediare și finale privind implementarea și realizarea prezentului Program, precum și a măsurilor prevăzute în Planul de acțiuni privind implementarea acestuia, pe lângă Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice se va institui Consiliul de coordonare interinstituțional pentru neproliferarea ADM și a CBRN, format din câte un reprezentant al Serviciului de Informații și Securitate (instituție partener), al Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Mediului, al Ministerului Sănătății, al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, al Ministerului Afacerilor Interne, al Serviciului Vamal și al altor instituții, după caz.
42. Perioada de implementare a prezentului Program poate fi revizuită și extinsă în funcție de evoluțiile în domeniul de neproliferare a ADM și al amenințărilor CBRN și/sau în funcție de gradul de îndeplinire a prevederilor acestuia. Evaluarea gradului de implementare a Planului de acțiuni privind implementarea prezentului Program va fi utilizată la revizuirea documentului de planificare a acestuia și la planificarea următoarelor intervenții de politici publice.
43. Ministerul Mediului va asigura:
1) prezentarea în termen a rapoartelor consolidate de evaluare intermediară și finală privind implementarea prezentului Program la adresa Guvernului;
2) publicarea rapoartelor anuale de progres și a rapoartelor de evaluare intermediară și finală a prezentului Program pe site-ul web oficial al autorității.
Plan de acțiuni