2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Cristina Popa de la Judecătoria Soroca, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
A. Circumstanțele litigiului principal
3. Pe rolul Judecătoriei Soroca se află cauza penală de acuzare a dlui Grigore Godonoagă de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 2641 alin. (1) (conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat) din Codul penal.
B. Legislația pertinentă
Articolul 2641
Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe „(1) Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanţe stupefiante şi/sau de alte substanţe cu efecte similare
se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
[...].”
[În redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, în vigoare din 7 septembrie 2024.]
8. Prevederile relevante ale Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, sunt următoarele:
„4. Se atestă ca stare de ebrietate alcoolică:
[...]
b) cu grad avansat – în caz de depăşire a concentraţiei de alcool de 0,7 g/l în sânge sau de 0,35 mg/l în aerul expirat.”
[În redactarea Hotărârii Guvernului nr. 515 din 17 iulie 2024, în vigoare din 31 iulie 2024.]
„4. Se atestă ca stare de ebrietate alcoolică:
[...]
b) cu grad avansat – în caz de depăşire a concentraţiei de alcool de 0,5 g/l în sânge sau de 0,3 mg/l în aerul expirat.”
[În redactarea anterioară Hotărârii Guvernului nr. 515 din 17 iulie 2024, în vigoare din 31 iulie 2024.]
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
9. Autorul sesizării afirmă că conjuncția „sau” din normele contestate este imprevizibilă, deoarece contravine noțiunii de testare alcoolscopică definită în articolul 1 din Legea nr. 713 din 6 decembrie 2001 privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope, în redactarea Legii nr. 164 din 20 iulie 2017, care prevede că prin testarea alcoolscopică se stabilește doar concentrația de alcool în aerul expirat, nu și starea de ebrietate şi natura ei.
10. În acest sens, autorul consideră că starea de ebrietate și natura ei pot fi stabilite doar printr-o examinare medicală, cu prelevarea de probe biologice. Testarea alcoolscopică prin care se identifică concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat nu este suficientă pentru stabilirea gradului de ebrietate, iar terminologia vagă și imprecisă utilizată în acest domeniu lasă loc de interpretări extensive și defectuoase.
11. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 20, 22, 23, 26 și 54 alin. (1) din Constituție.
B. Aprecierea Curții
12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
13. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului şi a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal şi din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică, de testare antidrog şi de examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
14. Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.
15. Curtea notează că, deși în încheierea sa instanţa de judecată a sesizat Curtea pentru controlul constituţionalităţii prevederilor articolului 13412 alin. (3) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, ale articolului 2641 alin. (1) din Codul penal, în redactarea Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, și ale punctului 4 lit. b) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică, de testare antidrog şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, în totalitate, în sesizare autorul a criticat doar conjuncția „sau” din textele actelor normative menționate. Curtea nu poate să examineze prevederi care nu au fost criticate în sesizare, pentru că în prezenta cauză instanţa nu formulează sesizarea din oficiu, cu argumente proprii, ci se referă la argumentele din excepţia ridicată de partea în proces. Astfel, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă conjuncția „sau” din normele contestate, așa cum au fost criticate de autorul sesizării.
16. Curtea constată că conjuncția „sau” din alineatul (3) al articolului 13412 din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, a constituit obiect al controlului de constituționalitate (a se vedea DCC nr. 124 din 22 octombrie 2020; DCC nr. 135 din 27 septembrie 2022). De principiu, această situaţie nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituţionalitate al prevederilor contestate, de vreme ce sunt prezentate și alte critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 85 din 25 iulie 2024, § 15).
17. Totodată, Curtea observă că conjuncția „sau” din articolul 2641 alin. (1) din Codul penal, în redactarea Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, și din punctul 4 lit. b) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică, de testare antidrog şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, în redactarea în vigoare din 31 iulie 2024, nu a făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.
18. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care persoana este acuzată de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Curtea observă că instanța de judecată a constatat în încheierea sa că prevederile contestate sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.
19. Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 87 din 25 iulie 2024, § 15).
20. Autorul excepției susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 20 (accesul liber la justiție), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituție.
21. Referitor la articolele 20, 26 din Constituție, Curtea reține că autorul excepției nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituționale menționate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 117 din 26 septembrie 2024, § 21). Anterior, Curtea a subliniat că nu-l poate substitui pe autorul excepţiei la formularea argumentelor de neconstituţionalitate, pentru că ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 46 din 14 mai 2024, § 20).
22. Cu referire la pretinsa lipsă de previzibilitate a conjuncției contestate, Curtea amintește că prevederile articolelor 1 alin. (3), 22 și 23 din Constituţie garantează standardul calității legii penale substanțiale (a se vedea DCC nr. 93 din 7 iulie 2022, § 21). Curtea a reţinut că dispoziţiile articolului 22 din Constituţie garantează, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege) (a se vedea DCC nr. 32 din 18 aprilie 2024, § 19). Totuși, aceste norme constituționale nu-i impun legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept penal substanțial (a se vedea DCC nr. 106 din 5 septembrie 2024, § 16).
23. În Decizia nr. 135 din 27 septembrie 2022, Curtea a examinat, din perspectiva previzibilității, conjuncția „sau” din articolul 13412 alin. (3) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, și a reţinut că aceasta indică modalităţile alternative de stabilire a gradului de ebrietate avansată: (i) concentraţia de alcool în sânge; (ii) concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat. Destinatarul legii poate stabili sensul prevederii contestate prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al cuvântului criticat (a se vedea § 35 din Decizia menționată).
24. Totodată, Curtea observă că conjuncția „sau” din textul articolului 2641 alin. (1) din Codul penal, în redactarea Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, și din punctul 4 lit. b) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică, de testare antidrog şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, în redactarea în vigoare din 31 iulie 2024, are aceeași semnificație precum și conjuncția „sau” din articolul 13412 alin. (3) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, și au același scop să indice modalităţile alternative de stabilire a gradului de ebrietate avansată în contextul infracțiunii prevăzute de articolul 2641 din Codul penal.
25. Prin urmare, având în vedere că autorul excepției abordează o problemă similară, Curtea constată că considerentele din DCC nr. 135 din 27 septembrie 2022, § 35, sunt aplicabile, mutatis mutandis, în privința textelor de lege criticate în acest caz.
26. Mai mult, Curtea observă că legislatorul a stabilit obligația conducătorului mijlocului de transport suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate de a se supune procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical, în funcție de solicitarea agentului de circulație (a se vedea art. 33 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 131 din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier și pct. 11 lit. j) din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009). Pe de altă parte, cadrul normativ existent îi permite conducătorului mijlocului de transport să conteste rezultatul testului alcoolscopic și să treacă un examen medical (a se vedea art. 7 alin. (8) din Legea nr. 713 din 6 decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope și pct. 13 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică, de testare antidrog şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009). Cu alte cuvinte, în scopul asigurării siguranței în traficul rutier și al combaterii fenomenului de conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate, legislatorul a prevăzut atât modalități alternative de stabilire a gradului stării de ebrietate în funcție de solicitarea agentului de circulație, cât și garanții împotriva arbitrariului.
27. De altfel, Curtea reiterează că instanţei de judecată îi revine sarcina de a aprecia probele care vor fi puse la baza sentinţei (a se vedea DCC nr. 30 din 22 martie 2022, § 46; DCC nr. 135 din 27 septembrie 2022, § 37).
28. Prin urmare, Curtea observă că autorul sesizării nu reclamă probleme de neconstituționalitate. De fapt, prin criticile sale, autorul ridică o problemă de interpretare și de aplicare a legii, care nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr. 135 din 27 septembrie 2022, § 37; DCC nr. 46 din 27 aprilie 2023, § 29).
29. Referitor la pretinsa neconcordanţă dintre prevederile contestate și noțiunea de testare alcoolscopică definită în articolul 1 din Legea nr. 713 din 6 decembrie 2001 privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope, în redactarea Legii nr. 164 din 20 iulie 2017, Curtea reiterează că o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr. 54 din 2 iunie 2020, § 24; DCC nr. 119 din 29 iulie 2021, § 32; DCC nr. 52 din 19 aprilie 2022, § 26).
30. Din aceste considerente, Curtea constată că textul criticat nu afectează articolul 22 în coroborare cu articolele 1 alin. (3) şi 23 alin. (2) din Constituţie, din perspectiva argumentelor invocate în sesizare.
31. Pentru că nu s-a demonstrat incidența unui drept fundamental prevăzut de Constituție, Curtea notează că nici articolul 54 din Constituție nu se face incident.
32. Prin urmare, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a conjuncției „sau” din articolul 13412 alin. (3) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, din articolul 2641 alin. (1) din Codul penal, în redactarea Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, și din punctul 4 lit. b) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică, de testare antidrog şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, în redactarea în vigoare din 31 iulie 2024, ridicată de dl avocat Igor Cecan, în interesele dlui Grigore Godonoagă, în dosarul nr. 1-99/2024, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul Florești.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREȘEDINTE Domnica MANOLE
Nr. 48. Chișinău, 10 aprilie 2025.