cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru oțeturi și acid acetic de uz alimentar

HOTĂRÂRE nr. 1403 din 09.12.2008 · GUVERNUL · publicat 19.12.2008
Modificat prin: HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250
pe legis.md
Trimiteri: 57 legate · 1 nerezolvată · 2 fără țintăMonitorul Oficial: 19 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)
  • Pct.3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (2)
  • Pct.2 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.19 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.

Denumirea modificată prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25

NOTĂ:

Pe tot parcursul textului:

textul „Reglementare tehnică «Oțeturi și acid acetic de uz alimentar»”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Cerințe de calitate pentru oțeturi și acid acetic de uz alimentar”, la forma gramaticală corespunzătoare și cuvintele „prezenta Reglementare tehnică”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „prezentele Cerințe”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25

În temeiul art.3 alin. (16) lit. a) din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 7-17, art. 60), cu modificările ulterioare, și al art.1 alin.(4) din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 7-17, art. 54), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

[Clauza de adoptare în redacția HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

1.Se aprobă Cerințe de calitate pentru oțeturi și acid acetic de uz alimentar (se anexează).

[Pct.2 abrogat prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

3.Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

[Pct.3 modificat prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 3 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU Zinaida GRECEANÎI

Contrasemnează:

Prim-viceprim-ministru,

ministrul economiei şi comerţului Igor Dodon

Ministrul agriculturii

şi industriei alimentare Anatolie Gorodenco

Ministrul sănătăţii Larisa Catrinici

Nr. 1403. Chişinău, 9 decembrie 2008.

Aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1403 din 9 decembrie 2008

CERINȚE DE CALITATE PENTRU OȚETURI ȘI ACID ACETIC DE UZ ALIMENTAR I. Domeniul de apicare

1. Cerințele de calitate pentru oțeturi și acid acetic de uz alimentar (în continuare – Cerințe) stabilesc norme specifice privind definirea, descrierea și prezentarea oțetului și a acidului acetic de uz alimentar prevăzut la poziția tarifară 2209 00 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014, provenit atât din producția autohtonă, cât și din import.

[Pct.1 în redacția HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

2. Prezentele Cerințe nu se aplică asupra produselor fabricate în gospodării individuale pentru consum propriu şi nici asupra produselor care tranzitează ţara sau care sînt depozitate temporar ca bunuri care tranzitează ţara, dacă nu prezintă risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu.

II. Terminologie

3. În sensul prezentei Cerințe, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:

1) oţet – produs lichid destinat consumului uman, obţinut exclusiv din materie primă ce conţine amidon şi/sau zahăruri prin proces de dublă fermentare, din care prima fermentare este alcoolică şi cea dea doua – acetică;

2) oţet din vin – produs obţinut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporţie de minimum 70% din volum şi în care nivelul maxim al acizilor volatili în materie primă poate fi depăşit;

3) oţet din fructe şi oţet din fructe de pădure (pomuşoare) – sortimente de oţet obţinute din fructe, respectiv fructe de pădure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentaţiei alcoolice şi acetice;

4) oţet din vin de fructe, oţet din vin de fructe de pădure, oţet de cidru – oţeturi obţinute prin fermentare acetică din vin de fructe, respectiv vin de fructe de pădure sau cidru, în care nivelul maxim al acizilor volatili în materie primă poate fi depăşit;

5) oţet din alcool – oţet obţinut din alcool etilic rafinat, de fermentaţie, prin procedeul biologic al fermentaţiei acetice;

6) oţet din cereale – oţet obţinut fără distilare intermediară, prin procedeul definit în subpunctul 1) al prezentului punct, din orice grîne de cereale, din care amidonul a fost zaharificat prin alt procedeu decît cel cu diastazele din malţ;

7) oţet din malţ – oţet obţinut fără distilare intermediară, din malţ, din orz transformat în malţ, cu sau fără adăugarea grînelor de cereale, din care amidonul a fost zaharificat numai prin diastaza orzului transformat în malţ;

8) oţet din malţ distilat – oţet obţinut prin distilarea oţetului din malţ sub presiune redusă. Acest oţet conţine numai constituenţii volatili ai oţetului din care este obţinut;

9) oţet din zer – oţet obţinut din zer fără distilare intermediară prin procesul definit în subpunctul 1) al prezentului punct;

10) oţet din miere – oţet obţinut din miere fără distilare intermediară prin procesul menţionat în subpunctul 1) al prezentului punct;

11) oţet condimentat şi oţet aromatizat – sortimente de oţet obţinute conform subpunctelor 2) - 8) din prezentul punct, cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome şi alte ingrediente, conform punctului 6;

12) oţet balsamic – sortiment de oţet obţinut din oţet de mere sau de vin fermentat natural ori din oţet de mere şi vin cu adaos de sucuri concentrate, infuzii în acid acetic de ierburi, fructe, caramel plain (colorant), adaosuri gustative şi acid acetic pînă la 1%;

13) acid acetic de uz alimentar – produs fabricat din materii prime de origine neagricolă;

14) acid acetic diluat de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea acidului acetic de uz alimentar cu apă potabilă sau infuzie de ierburi aromatice, tescovină de mere, concentrate şi extracte, oţeturi fermentate, caramel plain (colorant), aditivi gustativi:

a) acid acetic diluat, de masă, de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea acidului acetic concentrat de uz alimentar cu apă potabilă, care are concentraţia de 60g / 1000 ml sau 90 g / 1000 ml;

b) acid acetic diluat, de fructe, de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea infuziilor acetate (cu acid acetic concentrat) din sucuri concentrate de fructe şi pomuşoare;

c) acid acetic diluat, condimentat şi aromatizat, de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea cu apă potabilă a infuziilor de ierburi aromatice şi arome în acid acetic concentrat.

III. Compoziţia esenţială şi criteriile de calitate

4. Ca materii prime pentru obţinerea oţetului pot fi utilizate:

1) produse de origine agricolă care conţin amidon şi/sau zahăruri, inclusiv, dar nu limitat, fructe, pomuşoare, cereale boabe, orz transformat în malţ, zer, miere;

2) vin din struguri, fructe sau pomuşoare, cidru;

3) alcool distilat de origine agricolă;

4) alcool distilat de origine silvică.

5. La fabricarea oţetului pot fi utilizate următoarele ingrediente:

1) plante, în special ierburi, cu excepţia plantelor medicinale, fructelor şi condimentelor, sau părţi din acestea sau extracte care să confere aromă;

2) zer;

3) sucuri de fructe sau echivalentul sucurilor de fructe concentrate;

4) zahăr;

5) miere;

6) sare de bucătărie;

7) aditivi alimentari;

8) aditivi tehnologici – agenţi de limpezire, purificare şi filtrare care sînt prevăzuţi de reglementările pentru vin.

6. La fabricarea oţetului nu se admite utilizarea următoarelor substanţe:

1) arome artificiale şi arome identic naturale;

2) arome sau uleiuri eterice artificiale ori naturale din struguri;

3) reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare şi produsele derivate;

4) extracte din materii prime de diferită origine;

5) acizi de toate tipurile, cu excepţia celor naturali conţinuţi în materiile prime utilizate sau în substanţele a căror utilizare este admisă;

6) la fabricarea oţetului din vin nu se admite adăugarea colorantului caramel.

7. Compoziţia oţetului trebuie să corespundă prevederilor din tabelele nr. 2, nr. 3 şi nr. 4.

[Pct.7 modificat prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

Tabelul nr. 2

Conţinutul de acid total

Acid total
Oţet de vinMinimum 60 g/l (calculat în acid acetic) şi nu mai mult decît cantitatea obţinută ca urmare a fermentării biologice
Alte oţeturi decît oţetul de vinMinimum 50 g/l (calculat în acid acetic) şi nu mai mult decît cantitatea obţinută ca urmare a fermentării biologice
Acid acetic diluat, de uz alimentarMinimum 40 g/l (calculat în acid acetic) şi maximum 90 g/l (calculat în acid acetic)

Tabelul nr. 3

Conţinutul de alcool rezidual

Alcool rezidual (v/v)
Oţet de vinMaximum 1%
Alte oţeturi decît oţetul de vinMaximum 0,5%

Tabelul nr. 4

Substanţe solide

Substanţe solide (exclusiv din zahăruri adăugate sau sare)
Oţet de vinMinimum 1,3 g/l – 1% de acid acetic
Oţet de fructe (vin de fructe), oţet de pomuşoare (vin de pomuşoare) şi oţet de cidruMinimum 2,0 g/l – 1% de acid acetic
Acid acetic diluat, de uz alimentarMinimum 0,5 g/l – 1% acid acetic (inclusiv din zahăruri adăugate sau sare)

71. Indicatorii microbiologici trebuie să corespundă anexei la Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009.

[Pct.71 introdus prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

72. Conținutul de contaminanți nu trebuie să depășească nivelurile maxime stabilite în anexa nr. 1 la Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 724/2024.

[Pct.72 introdus prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

73. Aditivii alimentari utilizați la fabricarea oțetului trebuie să se regăsească în lista aditivilor alimentari admiși pentru utilizare în produsele alimentare, inclusiv în substanțele suport admise în aditivii alimentari, în enzimele alimentare sau în aromele alimentare și condițiile de utilizare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 127/2024.

[Pct.73 introdus prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

8. Conţinutul maxim de cupru (Cu) şi zinc (Zn) trebuie să fie de cel mult 10 mg/kg, conţinutul de fier (Fe) – de cel mult 10 mg/kg, conţinutul de dioxid de sulf şi sufiţi exprimat în (SO2) – de cel mult 170 mg/ kg.

9. Utilizarea nutrienţilor pentru bacteriile acide (cum sînt extractele de drojdie şi aminoacizii), a sărurilor nutritive, a agenţilor de limpezire şi de filtrare se admite conform limitelor stabilite de Ministerul Sănătății.

[Pct.9 modificat prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

10. Acidul acetic glacial (99,8%) luat ca bază la fabricarea produsului acid acetic de uz alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1) masa moleculară relativă: 60,05;

2) concentraţia: cel puţin 99,8%;

3) proprietăţi organoleptice: lichid limpede, incolor, cu miros caracteristic, înţepător;

4) indice de culoare: cu limita maximă de 5 Hazen (unităţi de culoare);

5) punct de fierbere: aproximativ 118º C la presiunea de 760 mm coloană de Hg;

6) greutate specifică: de la 1,048 pînă la 1,05 l;

7) identificarea acetatului se face într-o soluţie 1/3;

8) punct de solidificare: minimum 16,3 ºC;

9) reziduu nevolatil: maximum 50 mg/kg;

10) acid formic: maximum 500 mg/kg;

11) zinc: maximum 1 mg/kg;

12) cupru: maximum 1 mg/kg;

13) arsen: maximum 1 mg/kg;

14) plumb: maximum 1 mg/kg;

15) mercur: maximum 1 mg/kg;

16) pentru soluţiile apoase valorile trebuie să fie în conformitate cu conţinutul lor în acid acetic.

IV. Etichetarea

11. Etichetarea, prezentarea şi publicitatea sortimentelor de oţeturi şi de acid acetic se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, aplicîndu-se următoarele elemente suplimentare pentru:

1) oţeturi:

a) denumirea de „oţet” nu poate fi utilizată decît pentru produsele obţinute din materii prime de origine agricolă, conform punctului 3;

b) denumirea de „oţet” nu poate fi utilizată pentru amestecuri de oţet şi acid acetic de uz alimentar;

2) acidul acetic:

a) denumirea „acid acetic alimentar concentrat” se utilizează pentru produsele de acid acetic de uz alimentar cu o concentraţie în acid de peste 250 g/1000 ml, respectiv 250 g/1l, menţionîndu-se modul de utilizare prin înscrierea proporţiei de diluţie;

b) denumirea „acid acetic alimentar” se dă produselor de acid acetic de uz alimentar cu o concentraţie de acid cuprinsă între 150 g/1l şi 250 g/1l, menţionîndu-se modul de utilizare prin înscrierea proporţiei de diluţie;

c) denumirea „acid acetic alimentar diluat” se dă produselor acid acetic de uz alimentar cu o concentraţie de acid sub 150 g/1l, menţionîndu-se modul de utilizare prin înscrierea diluţiei;

d) conţinutul total de acid acetic al produselor, exprimat ca aciditate totală, în g/1000 ml trebuie indicat pe etichetă cu menţiunea „grame/litru (g/l)”;

e) produsele care au un conţinut de acid acetic mai mare de 11g/1000 ml trebuie marcate cu indicaţia următoare: „Atenţie! A nu se consuma nediluat”;

f) produsele cu un conţinut de acid acetic de peste 250 g/l trebuie marcate printr-un simbol de pericol.

12. Produsul fabricat dintr-o singură materie primă trebuie să fie denumit „oţet de x”, unde „x” este denumirea materiei prime utilizate.

Produsul fabricat din mai mult decît un tip de materie primă trebuie să fie denumit „oţet de y”, unde „y” este lista în ordine descrescătoare a tuturor materiilor prime utilizate.

13. Conţinutul de acid total trebuie să fie indicat în imediata apropiere a denumirii produsului, prin termenul „x%”, unde „x” este conţinutul minim de acizi în 1 g/100 ml, calculat în acid acetic către cea mai apropiată cifră.

Concentraţia acetică a oţetului, corespunzătoare acidităţii sale totale, exprimată în grame la 1000 ml, trebuie menţionată pe etichetă cu menţiunea „grame/litru (g/l)”;

14. Dacă a fost adăugat un ingredient care conferă oţetului o aromă distinctă, denumirea trebuie să fie însoţită de un termen descriptiv apropiat.

15. În cazul comercializării angro, informaţia trebuie să fie menţionată pe container sau în documentele de însoţire, cu excepţia denumirii produsului. Identificarea lotului cu numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului trebuie să fie realizată pe container. Numele şi denumirea producătorului sau ale ambalatorului pot fi înlocuite cu un cod numeric unic (IDNO), atribuit de organul înregistrării de stat producătorului sau ambalatorului respectiv.

16. Oţeturile şi acidul acetic sînt etichetate conform prevederilor articolului 16 din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, în special în cazul în care este adăugat caramelul drept colorant.

Sortimentele de oţet destinate comercializării nu sînt descrise prin asociere cu cuvinte cum ar fi „plăcut”, „tip”, „util” sau cu alte indicaţii similare.

V. Cerinţe generale

17. Calitatea oțeturilor și a acidului acetic este asigurată de către producător sau exportator și/sau de către autoritatea competentă din domeniul alimentar din țara de origine/țara de export, în cazul produselor importate.

[Pct.17 în redacția HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

18. La introducerea pe piață, produsele autohtone trebuie să fie însoțite de certificatul de calitate, iar cele din import – de documentul ce atestă siguranța și calitatea, în conformitate cu prevederile articolului 131 din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor.

[Pct.18 în redacția HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

[Pct.19 abrogat prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

20. Producătorii de oţeturi trebuie să asigure utilizarea bunelor practici de producere.

21. Calitatea şi siguranţa alimentară presupune asigurarea respectării igienei alimentare şi conformării cu cerinţele prescrise pe întreg procesul de producţie, de la materia primă pînă la consumator.

22. Calitatea şi siguranţa alimentară trebuie să fie obţinute şi monitorizate prin implementarea şi certificarea sistemului de management al calităţii producţiei şi prin metode care să asigure prevenirea şi înlăturarea sistematică a pericolelor potenţiale, înregistrarea şi prezentarea informaţiilor care permit trasabilitatea, în scopul identificării întreprinderii, a datei de fabricare, a lotului, a tipului şi a parametrilor de conformitate.

23. Producătorii trebuie să asigure menţinerea înregistrărilor timp de trei ani, ceea ce permite identificarea materiei prime folosite.

24. Originea, calitatea și siguranța materiei prime utilizate la fabricarea oțeturilor și a acidului acetic se confirmă prin certificatul de calitate, emis de către producător, în condițiile articolului 131 din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor.

[Pct.24 în redacția HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

25. Produsele se ambalează în ambalaje de desfacere şi de transport.

251. Echipamentul tehnologic și recipientele care vin în contact cu materiile prime și produsele finite trebuie să corespundă prevederilor Regulamentului sanitar privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 278/2013, și ale Regulamentului sanitar privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 308/2011.

[Pct.251 introdus prin HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

26. Îmbutelierea oţetului în ambalaj de desfacere la temperatura de 200 C şi trebuie să ocupe minimum 90% din volumul nominal al ambalajului.

27. Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună, neinfectate şi fără miros străin.

28. Depozitarea, transportarea și distribuirea produselor trebuie efectuate în conformitate cu prevederile articolului 12 din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare.

[Pct.28 în redacția HG199 din 16.04.25, MO212-214/06.05.25 art.250; în vigoare 06.06.25]

29. Depozitarea produselor se face în încăperi curate, aerisite, ferite de razele solare şi de îngheţ, la temperatura de la 0 ºC pînă la 25ºC şi umiditatea relativă a aerului de maximum 75%.