cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a învățământului la distanță și cu frecvență redusă în cadrul studiilor superioare de licență și de master

HOTĂRÂRE nr. 164 din 26.03.2025 · GUVERNUL · publicat 24.04.2025
pe legis.md
Trimiteri: 5 legate · 1 nerezolvată

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (1)
  • art. 634 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act

În temeiul art.78 din Codul educației al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 319‑324, art. 634), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul de organizare și desfășurare a învățământului la distanță și cu frecvență redusă în cadrul studiilor superioare de licență și de master (se anexează).

2. Programele de studii superioare de licență și de master la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă se organizează de către instituțiile de învățământ superior în cadrul domeniilor de formare profesională în care instituția are programe de studii acreditate la forma de învățământ cu frecvență.

3. Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării și Ministerul Culturii, în baza competențelor stabilite de legislație, vor asigura înmatricularea studenților la studii superioare de licență și de master în limitele alocațiilor bugetare aprobate, precum și cu taxe de studii, implicit la învățământul cu frecvență redusă și la distanță.

4. Instituțiile de învățământ superior organizatoare de programe de studii la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, elaborează propriile regulamente de organizare și desfășurare a studiilor la formele de învățământ menționate.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul educației

și cercetării Dan Perciun

Nr. 164. Chişinău, 26 martie 2025.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.164/2025

REGULAMENT de organizare și desfășurare a învățământului la distanță și cu frecvență redusă în cadrul studiilor superioare de licență și de master

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul de organizare și desfășurare a învățământului la distanță și cu frecvență redusă în cadrul studiilor superioare de licență și de master (în continuare – Regulament) stabilește cerințele de bază pentru admiterea, organizarea și desfășurarea programelor de studii superioare de licență și de master în învățământul cu frecvență redusă și la distanță în instituțiile de învățământ superior din țară. Scopul programelor constă în asigurarea accesului la educație de calitate pentru diverse categorii de studenți, inclusiv pentru cei care nu pot urma studiile superioare la învățământul cu frecvență.

2. În sensul prezentului Regulament, următoarele noțiuni semnifică:

2.1. învățământ la distanță – formă flexibilă de organizare a procesului didactic care oferă studenților posibilitatea de a opta asupra locului și timpului în care să se instruiască. Învățământul la distanță oferă studii combinate cu activități realizate preponderent în mediul virtual, cu ajutorul tehnologiilor informaționale și de comunicație, în mod sincron și asincron;

2.2. învățământ cu frecvență redusă – formă de organizare a procesului didactic, caracterizată prin activități de predare-învățare-evaluare, programate în mod compact sau periodic, care presupune întâlnirea nemijlocită a studenților cu cadrele didactice în spațiul universitar;

2.3. instruire/evaluare sincronă la distanță – proces didactic la care studenții și cadrele didactice participă concomitent, dar în locații diferite. Instruirea sincronă implică o strategie de predare-învățare structurată în care activitățile didactice sunt programate conform orarului și se adresează unor clase virtuale, iar studenții beneficiază de interacțiuni în timp real. Aceste activități (cursuri) pot fi oferite prin videoconferință, conferință web, conferință audio etc.;

2.4. instruire/evaluare asincronă la distanță – proces didactic în care activitatea de învățare a studenților nu se realizează concomitent cu activitatea de predare a cadrelor didactice, iar conținutul învățării este furnizat prin resurse digitale de studii la care studenții au acces. Instruirea are la bază materiale-suport pentru studiul individual, implementate pe platforme specializate de management al predării, învățării și evaluării de tip e-learning;

2.5. resursă educațională digitală – suport informațional prezentat în format digital ca document sau program destinat pentru formarea educațională și/sau științifică.

3. Obiectivele organizării și desfășurării învățământului la distanță și cu frecvență redusă sunt:

3.1. diversificarea modalităților de instruire;

3.2. dezvoltarea unor programe de studii flexibile, racordate la necesitățile educaționale ale studenților și la exigențele pieței resurselor umane;

3.3. sporirea eficienței procesului de studii;

3.4. asigurarea calității formării profesionale;

3.5. asigurarea accesului la studii de calitate al persoanelor cu cerințe educaționale speciale.

4. Învățământul la distanță și cu frecvență redusă poate fi organizat doar la programele de studii superioare acreditate de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare sau de o altă agenție de evaluare a calității înscrisă în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, la care instituția de învățământ superior organizează studii la forma de învățământ cu frecvență, iar rezultatele învățării sunt identice.

5. Instituția care a obținut acreditare pentru un program de studii superioare de licență sau de master la forma de învățământ cu frecvență este în drept să organizeze același program de studii la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă, după aprobarea programului respectiv de către senatul instituției de învățământ superior, fără a solicita evaluarea externă a acestui program, în vederea autorizării de funcționare provizorie. În acest caz, programele de studii superioare la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă se consideră autorizate să funcționeze provizoriu, însă nu sunt exceptate de la procedura de acreditare, conform cadrului normativ.

6. Instituția de învățământ superior care organizează programe la formele de învățământ la distanță și/sau cu frecvență redusă asigură servicii educaționale de calitate de același nivel cu cel oferit de învățământul cu frecvență.

7. Instituțiile de învățământ superior dispun de politici și procese manageriale utilizate în atingerea obiectivelor strategice educaționale la nivel instituțional și care includ inițierea, dezvoltarea și administrarea învățământului la distanță și cu frecvență redusă.

8. Conceptele și tehnologiile educaționale pe care învățământul la distanță și cel cu frecvență redusă le utilizează oferă oportunități de implementare a programelor de studii cu o flexibilitate sporită în raport cu locul și timpul de studiu și le asigură studenților și personalului didactic posibilitatea de a participa la comunități academice virtuale.

9. Organizarea și desfășurarea programelor de studii la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă presupun că instituția de învățământ superior are:

9.1. conținuturi de studii incluse în planuri de învățământ echivalente cu cele de la învățământul cu frecvență la programe acreditate, calendarul academic fiind specific formei de organizare la învățământul la distanță și, respectiv, învățământul cu frecvență redusă;

9.2. personal calificat pentru a utiliza tehnologiile învățământului la distanță;

9.3. resurse de învățare, echipamente și platforme adecvate pentru predare, învățare, evaluare și comunicare;

9.4. resurse financiare pentru derularea/mentenanța programelor de studii la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă;

9.5. o politică de management al calității și de promovare a programelor de studii la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă care respectă integritatea academică și utilizarea etică și responsabilă a inteligenței artificiale în cadrul studiilor superioare de licență și master.

10. Instituția de învățământ superior care își propune să organizeze programe de studii la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă va respecta principiile generale și standardele de calitate similare cu cele ale învățământului cu frecvență aferent domeniului, luând în considerare specificul fiecărei forme de învățământ.

11. Admiterea la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă se organizează concomitent cu admiterea la învățământul cu frecvență în baza regulamentelor instituționale elaborate conform regulamentului-cadru și a altor acte normative aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.

12. În cadrul învățământului la distanță și al celui cu frecvență redusă este respectat sistemul de credite ECTS în același volum cu cele prevăzute pentru forma de învățământ cu frecvență, cu determinarea unui raport specific dintre orele de contact direct și orele de lucru individual, în conformitate cu planul-cadru pentru studii superioare.

13. Studiile superioare de licență la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă se desfășoară pe o durată de 4 sau 5 ani (cu un an de studii mai mult decât la învățământul cu frecvență, inclusiv pentru programele duble) și corespund unui număr de 180 sau 240 de credite de studii.

14. Studiile de master la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă se desfășoară pe o durată de 2 sau 2,5 ani (cu un semestru mai mult decât la învățământul cu frecvență) și corespund unui număr de 90 sau 120 de credite de studii.

15. În cazul înmatriculării la un program de master la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă, diferit de domeniul profesional absolvit la licență, candidatul urmează să acumuleze minimul curricular de 30 de credite ECTS la disciplinele fundamentale și de specialitate aferente programului, ceea ce este o precondiție obligatorie pentru studiu la programul respectiv.

16. Activitatea de învățare a studentului, inclusiv lucrul individual, rezultatele învățării și competențele dobândite sunt verificate și apreciate pe parcursul semestrelor prin evaluări curente și periodice, precum și în timpul sesiunilor de examinare, prin evaluări semestriale, în conformitate cu planul de învățământ. Evaluările curente se efectuează în cadrul orelor practice, de laborator și al seminarelor, prin diverse modalități stabilite de către titularul unității de curs/modulului. Evaluările periodice au loc pe parcursul unui semestru, la distanțe de timp relativ egale, prin una-două testări, pentru estimarea situației intermediare a reușitei studentului și se realizează în cadrul orelor de contact direct (învățământul cu frecvență redusă) și în format sincron (învățământul la distanță).

17. Managementul programelor de studii la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă este asigurat la nivel de facultate și de departamente/catedre.

18. Structurile instituționale care realizează managementul programelor de studii la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă activează în baza unui regulament instituțional ce asigură:

18.1. informarea candidaților la studii și a studenților privind programele de studii oferite, tipul de diplome obținute, cerințele de admitere, taxele de studii, costurile suplimentare, metodele de evaluare, tehnologiile de comunicare utilizate etc.;

18.2. accesul tuturor studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă la serviciile de suport: asistența la înscriere, facilitățile financiare, accesul la resursele de învățământ, la mijloacele de comunicare, suportul tutorial, asigurarea înregistrărilor privind rezultatele obținute și consilierea profesională;

18.3. administrarea infrastructurii de comunicare de către studenți, cadre didactice și personal administrativ;

18.4. pregătirea periodică în domeniul tehnologiilor învățământului la distanță a cadrelor didactice și a personalului administrativ implicat în învățământul la distanță.

II.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL LA DISTANȚĂ

19. Implementarea învățământului la distanță în sistemul de învățământ al Republicii Moldova constă în diversificarea și dezvoltarea programelor educaționale de calitate, prin utilizarea tehnologiilor informaționale, satisfacerea preferințelor de învățare ale studenților, racordarea curriculumului la cerințele pieței muncii, prin flexibilizarea procesului de studii superioare și sporirea eficienței acesteia. Învățământul la distanță se concentrează, în mod prioritar, pe modalitatea de organizare a procesului didactic, modul în care studentul învață și mai puțin asupra locului.

20. Autonomia și flexibilitatea învățământului la distanță sunt fundamentate pe următoarele principii:

20.1. conținuturi și programe modulare – studenții beneficiază de acces la conținuturi de învățare modulare, ceea ce înseamnă că disciplinele din planurile de învățământ sunt structurate în module distincte;

20.2. alegerea locului de învățare – studenții au libertatea de a alege locul în care doresc să studieze, astfel încât mediul să faciliteze procesul de învățare la distanță;

20.3. diverse modalități de prezentare a unităților de conținut – diversificarea modalităților de prezentare a unităților de conținut din cadrul disciplinelor, care se potrivesc diferitelor nevoi și preferințe ale studenților. Acestea pot include cursuri sau lecții video, materiale scrise, prezentări interactive și alte resurse educaționale planificate, coordonate, adaptate și aprobate în conformitate cu cadrul normativ de referință;

20.4. timp flexibil de învățare – studenții au posibilitatea de a-și organiza propriul program de învățare, având flexibilitate în stabilirea duratei și a timpului în care să studieze, adaptându-se astfel la alte responsabilități sau obligații personale și profesionale;

20.5. metode variate de învățare – învățământul superior la distanță oferă diversitate în metodele de învățare, incluzând simulări, proiecte practice, discuții online și alte strategii pedagogice care să stimuleze dezvoltarea abilităților și înțelegerea conținutului academic;

20.6. utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare adaptate activităților de autoînvățare și de autoevaluare, completate de activități specifice – tehnologii și materiale adaptate studiului individual și diversității de conținut din procesul educațional, în format digital, disponibile pe platforme informatice sau prin alte mijloace de stocare;

20.7. comunicare eficientă cu cadrele didactice și cu colegii – studenții au posibilitatea să utilizeze multiple canale de comunicare, cu excepția celor personale, pentru a interacționa cu cadrele didactice și cu colegii, inclusiv platforme online, e-mailuri, forumuri de discuții și sesiuni de întâlniri virtuale, asigurând astfel un dialog eficient și o comunitate virtuală activă.

21. Instituția de învățământ superior poate iniția învățământul la distanță doar dacă are dezvoltate instrumente tehnice corespunzătoare pentru desfășurarea, monitorizarea și înregistrarea activităților de predare, învățare și evaluare în cadrul acestui sistem. Modalitățile de organizare sincronă și asincronă alternează în funcție de strategiile adoptate la nivel instituțional și de particularitățile programului de instruire.

22. Învățământul la distanță nu se permite să fie organizat pentru domeniile 021 Arte, 0731.1 Arhitectură, 0732 Construcții și inginerie civilă, 0841.1 Medicină veterinară, 091 Sănătate, 1001 Motricitate specială și recuperare, 103 Servicii ale securității.

23. Taxa de studii pentru învățământul la distanță, stabilită în contractul de studii, este echivalentă sau mai mare decât taxa de studii pentru învățământul cu frecvență și acoperă cheltuielile universității ce se referă la procesul de studii la distanță: costul materialelor didactice, al pachetelor software și al altor resurse în format digital necesare pentru dezvoltarea resurselor educaționale, de utilizare a platformelor e-learning, de mentenanță, a serviciilor oferite de terți, precum și costurile de personal ș.a.

24. Instituția de învățământ superior elaborează Ghidul studentului privind învățământul la distanță, care reprezintă un suport informativ cu privire la particularitățile activităților în cadrul învățământului la distanță, inclusiv activitatea didactică, calendarul academic și alte informații necesare.

25. La începutul fiecărui semestru, studenților li se asigură accesul la resurse educaționale care fac obiectul planului de învățământ pentru fiecare disciplină/modul în parte, pentru semestrul curent.

26. Instituția de învățământ superior asigură accesul studenților la platforma e-learning, care permite monitorizarea activităților de învățare și evaluare, prin crearea conturilor personalizate, și asigură condiții de securitate și protecția datelor personale.

27. Instituțiile de învățământ superior sunt responsabile de implementarea procedurilor de securitate ce includ criptarea datelor sensibile, autentificarea multifactor pentru accesul la sisteme, realizarea periodică de copii de rezervă și de audituri de securitate, precum și asigurarea că platforma respectă standardele naționale și internaționale de securitate a datelor și de confidențialitate.

28. În organizarea și desfășurarea procesului de învățământ la distanță este implicat personalul academic format din coordonatori/responsabili de disciplină, cadre didactice care desfășoară activitățile didactice sincrone și asincrone și administratori ai platformei educaționale.

29. Activitățile didactice din cadrul învățământului la distanță presupun:

29.1. elaborarea materialelor de învățământ adaptate studiului individual, realizate în conformitate cu tehnologia învățământului la distanță;

29.2. desfășurarea studiilor online în mod sincron;

29.3. existența la nivel instituțional a mijloacelor și a platformelor digitale prin care să se asigure procesele de predare-învățare-evaluare și comunicarea specifică învățământului la distanță;

29.4. asigurarea accesului studenților și întregului personal implicat în procesul didactic la platformele didactice și la resursele acestora;

29.5. existența instrumentelor tehnice corespunzătoare pentru monitorizarea și înregistrarea activităților de predare, învățare și evaluare realizate în mod sincron și asincron.

30. Durata unui semestru, la forma de învățământ la distanță, constituie 15 săptămâni în cadrul cărora se acumulează 20-25 de credite ECTS. Creditele de studii alocate unei discipline distincte/modul distinct nu sunt divizibile, deci nu pot fi obținute în etape.

31. Programul săptămânal de studii la forma de învățământ la distanță este, de regulă, de 18-24 de ore la licență și de 8-12 ore la master.

32. Calendarul academic la forma de învățământ la distanță (activități didactice, evaluări/atestări, sesiuni de examinare și recuperare, susținerea proiectelor și a tezelor de an/licență/master) se elaborează în baza acelorași principii ca și calendarul academic la forma de învățământ cu frecvență.

33. Evaluările curente și periodice se efectuează în mod sincron prin utilizarea instrumentelor adaptate și integrate pe platforme specializate de management al predării, învățării și evaluării de tip e-learning în cadrul orelor practice (sau, la decizia instituției, cu prezență fizică în sălile din campusul instituției de învățământ superior), iar evaluările semestriale la finalizarea disciplinei/modulului se realizează cu prezență fizică sau în mod sincron în centrele de evaluare (instituții de învățământ, ambasade, consulate etc.), care sunt special amenajate, cu supraveghere fizică sau video, stabilite de instituțiile de învățământ superior și coordonate cu Ministerul Educației și Cercetării.

34. În cadrul învățământului la distanță, pentru fiecare disciplină/modul, se respectă același raport dintre orele de curs/seminar/laborator/practice planificate la învățământul cu frecvență.

35. Pentru a asigura echivalența formelor de învățământ, în cadrul fiecărei discipline se desfășoară următoarele tipuri de activități:

35.1. orele de curs (prelegerile) – se desfășoară sincron, iar studenții și cadrele didactice participă la acestea concomitent, dar în locații diferite; după caz, la decizia instituției, în funcție de specificul domeniului de formare profesională, orele de curs pot fi organizate și asincron pe bază de materiale-suport pentru studiul individual, implementate pe platforme specializate, cu condiția că cel puțin 50% din numărul total de ore se organizează sincron;

35.2. seminarele/orele de laborator/practice – se organizează sincron, iar la disciplinele/modulele aplicative și experimentale, cel puțin 50% din numărul total de ore preconizate se desfășoară cu prezența fizică a studenților în sălile de curs. Astfel de activități pot fi organizate compact, ca o excepție de la structura calendarului academic, în scopul eficientizării timpului disponibil;

35.3. lucrul individual – se realizează utilizând resursele educaționale digitale.

36. În cadrul învățământului la distanță, corelarea orelor de contact direct (desfășurate sincron – online sau în sălile de curs) cu lucrul individual, raportată la numărul total de ore/credite planificate pentru disciplina/modulul respectiv de la învățământul cu frecvență, este stabilită după cum urmează:

36.1. la licență, se respectă raportul dintre 1 oră de contact direct și 2-3 ore de lucru individual;

36.2. la master, se respectă raportul dintre 1 oră de contact direct și 3-4 ore de lucru individual.

37. Normarea activităților didactice și științifico-didactice pentru componenta auditorială și cea neauditorială se realizează astfel:

37.1. activitățile sincrone (cu prezență fizică sau online) generează o normă didactică similară cu forma de învățământ cu frecvență;

37.2. pentru activitățile didactice, implicit cele practice și individuale asincrone, de evaluare periodică și individuală sunt preconizate 1-3 ore per grupă pe săptămână;

37.3. configurarea și administrarea datelor/grupelor pe platforma e-learning se normează cu câte 2-4 ore per grupă pe semestru;

37.4. activitățile asistate, desfășurarea testelor, a examenelor, coordonarea proiectelor, a tezelor de an/licență/master se normează la fel ca în cazul formei de învățământ cu frecvență;

37.5. proiectarea și elaborarea de resurse de învățământ specifice învățământului la distanță se normează cu 100-150 de ore de curs/prelegeri, după caz.

38. Tehnologiile învățământului la distanță oferă posibilitatea de evaluare/ autoevaluare periodică în scopul stabilirii progresului în realizarea obiectivelor de formare profesională. Testele de evaluare/autoevaluare includ posibilitatea furnizării automate a răspunsurilor și a feedbackului care permit tehnologiilor să vină cu recomandări pentru studenți în privința aprofundării unor elemente discutate în cadrul disciplinei/modulului.

39. Resursele educaționale și de comunicare ale platformelor e-learning oferă posibilitatea construirii/creării unei comunități virtuale dintre cadrele didactice și grupurile de studenți. Timpul, locul și ritmul de studiu pot fi programate cu un grad ridicat de flexibilitate. Conținutul disciplinelor/modulelor, în conformitate cu curriculumul disciplinei, poate fi predat prin intermediul resurselor educaționale specifice, punând accentul pe interacțiunea dintre cadru didactic și student.

40. Conținutul educațional este plasat pe platforma oficială care cuprinde următoarele componente de bază:

40.1. curriculumul disciplinei/modulului;

40.2. recomandări/instrucțiuni de studiu al disciplinei/modulului și modalitatea de organizare a procesului de studii, inclusiv a activității individuale a studenților;

40.3. modalitatea de organizare și desfășurare a evaluărilor;

40.4. resursele educaționale care reprezintă fișiere cu imagini, prezentări multimedia, video, inclusiv sunetul, textul, modele statice și dinamice, obiecte din realități virtuale și de modelări interactive, materiale cartografice, grafică de afaceri și alte materiale didactice necesare pentru organizarea procesului de învățământ, în funcție de rezultatele învățării.

41. Învățământul la distanță se desfășoară în baza materialelor educaționale specifice: ghiduri, curricula pe discipline, cursuri interactive multimedia, cursuri electronice, sisteme automatizate de testare și alte materiale specifice.

42. Baza tehnico-materială a sistemului de învățământ la distanță la nivel de instituție constă din următoarele componente:

42.1. săli de studii, spații de pregătire individuală sau asistată, aule didactice, laboratoare, ateliere, clinici, centre de simulare, centre de cercetare, centre de instruire, centre de consultanță și alte structuri necesare pentru asigurarea învățământului la distanță;

42.2. mijloace tehnico-materiale: echipament audio/video (de exemplu: cameră video, microfon, mixer audio, set de lumini de studio, placă de captură video pentru streaming și înregistrare, SSD extern, sistem de videoconferințe, tablă grafică, carduri de memorie, boxe, tablă interactivă), tehnică de calcul, echipamente și alte dispozitive prevăzute pentru crearea resurselor educaționale digitale;

42.3. softuri specializate necesare pentru desfășurarea învățământului la distanță (de exemplu: sisteme de operare, Microsoft Office Suite, Google Workspace, LaTeX, Adobe Creative Cloud și altele, în funcție de program);

42.4. echipamente de stocare a resurselor educaționale digitale (biblioteci electronice, platforme digitale, repozitorii, servere, clustere de servere, centre de cloud computing, servere de stocare);

42.5. mijloace de comunicare moderne pentru acces la cursurile electronice (rețele de calcul, clase de calculatoare, inclusiv prin acces WiFi în campusul instituției de învățământ superior), calculatoare și dispozitive mobile, echipamente multimedia, echipamente pentru gestionarea studiilor și monitorizarea eficientă a evaluărilor.

43. Instituția de învățământ superior poate selecta platforme de învățământ online existente, inclusiv ale furnizorilor de servicii Massive Open Online Course (MOOC), care corespund obiectivelor și cerințelor educaționale specifice și asigură:

43.1. personalizarea și integrarea în procesele existente ale instituției;

43.2. accesul nediscriminatoriu al tuturor studenților și al cadrelor didactice la resursele și funcționalitățile platformei în conformitate cu obiectivele specifice;

43.3. protejarea confidențialității și integrității datelor instituției și ale utilizatorilor, respectând legislația relevantă în materie de protecție a datelor;

43.4. colaborarea cu furnizorul de servicii în vederea suportului tehnic continuu, inclusiv pentru a organiza sesiuni de instruire pentru utilizatorii finali ai platformei.

44. Instituția de învățământ superior stabilește în ghidurile metodologice și/sau în actele normative interne recomandări pentru specificații tehnice minime ale echipamentelor studenților și profesorilor, oferă suport tehnic pentru utilizatori și organizează sesiuni de formare în vederea utilizării eficiente a tehnologiilor și a platformelor de e-learning.

45. Studenții înscriși la programe de studii la forma de învățământ la distanță își asumă responsabilitatea de a participa (sincron și asincron) online și cu prezență fizică la toate activitățile prevăzute în planul de învățământ. Interacțiunea cu cadrul didactic în timpul activităților sincrone la distanță se realizează prin mijloace audio și video, studenții asumându-și responsabilitatea pentru deținerea tehnicii (calculator, cameră video, microfon ș.a.) și a softurilor necesare. În cazul activităților online studentul este obligat să utilizeze camera video și microfonul pentru a asigura identificarea acestuia și interacțiunea în cadrul activității.

III.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL CU FRECVENȚĂ REDUSĂ

46. Învățământul cu frecvență redusă se realizează în instituțiile de învățământ superior, în mod prioritar, pentru persoanele încadrate în câmpul muncii, conform domeniului de formare profesională solicitat la admitere, precum și pentru studenții cu dizabilități, care nu au posibilitatea să frecventeze cursurile la forma de învățământ cu frecvență.

47. Învățământul cu frecvență redusă nu se permite să fie organizat pentru domeniile 021 Arte, 0231 Studiul limbilor, 0313 Psihologie, 0731.1 Arhitectură, 0841.1 Medicină veterinară, 091 Sănătate, 1001 Motricitate specială și recuperare, 103 Servicii ale securității.

48. Conținutul planurilor de învățământ la frecvență redusă corespunde cu cel din planurile de la forma de învățământ cu frecvență, implicit, numărul total de ore/ credite ECTS și tipurile de activități prevăzute pentru fiecare disciplină/modul.

49. Instituția de învățământ superior elaborează Ghidul studentului privind învățământul cu frecvență redusă, care reprezintă un suport informativ cu privire la particularitățile activităților în cadrul învățământului cu frecvență redusă, inclusiv activitatea didactică, calendarul academic și alte informații necesare.

50. Activitățile didactice la învățământul cu frecvență redusă presupun desfășurarea studiilor cu prezență fizică în sălile de curs din cadrul instituțiilor de învățământ superior în regim part-time.

51. Anul de studii la forma de învățământ cu frecvență redusă este sincronizat cu anul de studii la forma de învățământ cu frecvență.

52. Procesul didactic se efectuează în conformitate cu planul de învățământ pentru fiecare program de studii și cu calendarul academic în care sunt stabilite sesiunile de reper și de examinare.

53. Orarul activităților didactice este aprobat la începutul fiecărui semestru și se plasează pe site-ul web oficial al universității/facultății/departamentului.

54. Activitățile didactice sunt organizate în mod compact în sesiuni de predare/activități practice și sesiuni de evaluare curente, periodice și semestriale. Instituțiile de învățământ superior, în funcție de profilul lor, stabilesc numărul de sesiuni de instruire prin regulamente instituționale, dar nu mai puțin de 2 per an academic, cu durata cumulată de cel puțin 40 de zile (cel puțin 8 săptămâni per an academic), cu prezența fizică a studenților la universitate.

55. Studenții înscriși la forma de învățământ cu frecvență redusă, pe durata unui an de studii, acumulează 40-50 de credite ECTS. Creditele de studii alocate unei discipline distincte sau unui modul distinct nu sunt divizibile, deci nu pot fi obținute în etape.

56. Evaluările curente și periodice se efectuează în cadrul sesiunilor de predare în sălile de curs în cadrul seminarelor și orelor practice, inclusiv în baza lucrului individual, fiind utilizate prezentări de proiecte, referate, lucrări de creație/cercetare, eseuri, studii de caz, teste etc.

57. Evaluările semestriale se pot realiza atât la finalizarea disciplinei/modulului, cât și la finele semestrului.

58. Pentru a asigura echivalența formelor de învățământ, în cadrul fiecărei discipline/modul se respectă același raport dintre orele de curs/seminar/ laborator/practice, planificate la învățământul cu frecvență și sunt organizate sincron cu prezență fizică în cadrul instituției de învățământ superior.

59. În cadrul învățământului cu frecvență redusă, corelarea orelor cu contact direct (desfășurate cu prezență fizică în sălile de curs) cu lucrul individual, raportată la numărul total de ore/credite planificate pentru disciplina/modulul respectiv la învățământul cu frecvență este stabilită pentru licență/master după raportul dintre 1 oră de contact direct și 4 ore de lucru individual (1:4).

60. Modul de normare didactică este stabilit la fel ca în cazul învățământului cu frecvență.

61. Salariații care își fac studiile în instituțiile de învățământ superior la forma de învățământ cu frecvență redusă beneficiază de concedii suplimentare în condițiile Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2007.

62. Chemarea/invitația la sesiune se eliberează studenților pentru următoarea perioadă de studii la sfârșit de sesiune și servește drept temei pentru a acorda studentului concediul suplimentar de la locul de muncă.

63. Studenții înscriși la programe de studii la forma de învățământ cu frecvență redusă își asumă responsabilitatea de a îndeplini toate activitățile, inclusiv cele individuale, prevăzute în planul de învățământ.

IV.

DISPOZIȚII SPECIALE

64. Studenții înmatriculați la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă încheie un contract de studii în care sunt stipulate drepturile și obligațiile părților, este menționată taxa de studii și modalitatea de acces la resursele educaționale ale disciplinelor incluse în programul specific formelor de învățământ la distanță și cu frecvență redusă.

65. Condițiile și cuantumul taxelor de studii, precum și orice alte taxe speciale sunt stabilite, anual, prin hotărârea Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională al instituției de învățământ superior.

66. Examenele de finalizare a studiilor superioare de licență/master se desfășoară în conformitate cu regulamentele-cadru respective, aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.

67. Forma de evaluare la finalizarea programului de studii în învățământul superior se stabilește de senatul instituției de învățământ. Evaluările finale (examenele) și susținerea publică a tezelor de licență/master pentru învățământul la distanță și cu frecvență redusă sunt organizate în aceleași condiții ca pentru învățământul cu frecvență – cu prezența fizică a studenților în campusul instituției. Evaluările finale (examenele) și susținerea publică a tezelor de licență/master pentru învățământul la distanță se permite și în format sincron în centrele de evaluare (instituții de învățământ, ambasade, consulate etc.), care sunt special amenajate, cu supraveghere fizică sau video, stabilite de instituțiile de învățământ superior și coordonate cu Ministerul Educației și Cercetării.

68. Susținerea publică a tezelor de licență/master la un program de studii la formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă reprezintă o probă obligatorie.

69. Absolvenților care au parcurs programul de studii la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă și au acumulat integral numărul de credite ECTS prevăzute în planul de învățământ le sunt eliberate diplome de studii, însoțite de suplimente la diplome, în limbile română și engleză.

70. Diplomele de studii universitare eliberate de către instituțiile de învățământ superior sunt echivalente, în condițiile legii, pentru aceleași programe de studii, la toate formele de învățământ.