1. Se aprobă Planul-cadru pentru studii superioare de licență, master și integrate (se anexează).
2. Planul-cadru pentru studii superioare de licență, master și integrate este parte componentă a curriculumului pentru învățământul superior și este obligatoriu pentru instituțiile publice și private de învățământ superior.
3. Instituțiile de învățământ superior, publice și private:
a) vor aplica prevederile prezentului Plan-cadru, pentru anul de studii 2025/2026, în procesul de elaborare a planurilor de învățământ, realizând profilul fiecărei instituții, particularitățile și orientările fiecărui domeniu de formare profesională /specialități, program de master, program de studii superioare integrate;
b) vor prevedea în regulamentele instituționale mecanismul de recunoaștere a cel mult 60 de credite acumulate în învățământul profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar;
c) vor promova parteneriatul cu factorii interesați (angajatori, mediul de afaceri, studenți, autorități publice etc.) în procesul de elaborare a planurilor de învățământ, stabilirii rezultatelor învățării, cu accent pe relevanța studiilor pentru piața muncii;
d) vor actualiza/modifica planurile existente de învățământ, conform prezentului Plan-cadru, fiind aprobate de Senatul instituției, coordonate de Ministerul Educației și Cercetării și, după caz, ministerului de resort, o dată la 5 ani;
e) vor face publice planurile de învățământ prin sistemul informațional al instituției, până la începutul anului de studii, totodată fiind prezentate Ministerului Educației și Cercetării pentru includerea acestora în Registrul National al Calificărilor.
4. Studenții înmatriculați la studii conform planurilor de învățământ, aprobate în baza Planului-cadru pentru studii superioare de licență (ciclul I), de master (ciclul II) și integrate (Ordinul MECC nr.120/2020), își finalizează studiile în conformitate cu planurile de învățământ respective.
5. Diecița politici în domeniul învățământului superior:
a) va monitoriza procesul de implementare a prezentului Plan-cadru pentru studii superioare de licență, master și integrate în procesul de elaborare/revizuire a planurilor de învățământ;
b) va asigura expertizarea și coordonarea planurilor de învățământ pentru studii superioare de licență, master și integrate.
6. Planul-cadru pentru studii superioare de licență (ciclul I), de master (ciclul II) și integrate, aprobat prin Ordinul MECC nr.120/2020, se abrogă.
7. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina dnei Adriana Cazacu-Țigaie, secretar de stat.
8. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Nr. 510. Chişinău, 7 aprilie 2025.
Aprobat prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 510 din 07.04.2025
PLAN-CADRU pentru studii superioare de licență, master și integrate I. Dispoziții generale
1. Planul-cadru pentru studii superioare de licență, master și integrate (în continuare – Planul-cadru) stabilește principiile generale pentru organizarea și desfășurarea procesului de studii în instituțiile publice și private de învățământ superior, cerințele de bază pentru elaborarea planurilor de învățământ instituționale în diferite domenii de formare profesională/specialități, programe de master și programe de studii superioare integrate.
2. În baza Planului-cadru, instituțiile de învățământ superior elaborează propriile planuri de învățământ, realizând profilul fiecărei instituții, particularitățile și orientările fiecărui domeniu de formare profesională /specialități, program de master, program de studii superioare integrate.
3. Planurile de învățământ pentru ciclul I–licență, ciclul II-master și studiile integrate se elaborează pe specialități/ programe de studii în cadrul domeniilor de formare profesională, în conformitate cu Nomenclatorul domeniilor de studii și al specialităților în învățământul superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 412/2024.
4. Instituțiile de învățământ superior pot organiza, la decizia senatului, învățământul dual la programele de studii superioare de licență, învățământul cu frecvență, la care instituția de învățământ superior desfășoară învățământul tradițional. Pentru învățământul dual se elaborează planuri de studii separate, cu descrierea procesului respectiv de învățământ, începând cu anul I. Activitatea practică la unitatea de învățământ dual se inițiază/organizează pe parcursul stagiilor de practică, iar munca studenților la unitatea de învățământ dual începe în semestrul IV – pentru specialitățile de 180 credite ECTS și în semestrul VI – pentru specialitățile de 240 credite ECTS.
5. Învățământul la distanță și cu frecvență redusă poate fi organizat doar la programele de studii superioare acreditate de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare sau de o altă agenție de evaluare a calității înscrisă în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, la care instituția de învățământ superior organizează studii la forma de învățământ cu frecvență.
II. Cadrul normativ
- Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, cu modificările ulterioare;
- Nomenclatorul domeniilor de studii și al specialităților în învățământul superior, Hotărârea Guvernului nr. 412/2024;
- Cadrul Național al Calificărilor din Republica Moldova, Hotărârea Guvernului nr.330/2023;
- Metodologia de evaluare externă a calității în vederea autorizării de funcționare provizorie și acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățământ profesional tehnic, superior și de formare continuă, Hotărârea Guvernului Nr. 616/2016, cu modificările ulterioare;
- Regulamentul de organizare și desfășurare a studiilor superioare de master - ciclul II, Hotărârea Guvernului nr. 80/2022;
- Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea învățământului dual în cadrul studiilor superioare de licență (ciclul I), Hotărârea Guvernului nr. 660/2024;
- Ghidul utilizatorului Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), 2015;
- Standarde de calificare în Învățământul superior etc.
III. Principiile și structura planului de învățământ
6. Planul-cadru reglementează structură procesului de formare profesionala și se bazează pe următoarele principii:
a) asigurarea calității în învățământul superior, care vizează menținerea și îmbunătățirea constantă a nivelului de formare profesională și academică oferit de instituțiile de învățământ superior. Acest principiu este esențial pentru a garanta că absolvenții sunt pregătiți corespunzător pentru piața muncii și pentru a contribui la dezvoltarea societății;
b) autonomia universitară academică, care vizează activitatea didactică și de cercetare științifică, organizarea, desfășurarea și perfecționarea procesului de învățământ și de cercetare științifică; inițierea programelor de studii, elaborarea planurilor de învățământ și a curricula disciplinelor în conformitate cu standardele de calificare;
c) orientarea în carieră și angajare, care vizează pregătirea studenților pentru a-și construi propriul traseu educațional și a se adapta prompt la cerințele dinamice ale pieței muncii. Acest principiu subliniază importanța de a oferi tinerilor instrumentele necesare pentru a-și descoperi vocația, a-și evalua abilitățile și a lua decizii informate cu privire la parcursul lor profesional;
d) abordarea sistemică a elementelor de conținut în formarea profesională, care presupune o viziune holistică asupra întregului proces de învățare: interconectarea elementelor, coerența internă într-o succesiune logică, astfel încât să faciliteze înțelegerea și asimilarea cunoștințelor, adaptabilitate: programul de formare este flexibil și poate fi adaptat la nevoile specifice ale studenților și la evoluțiile din domeniul profesional;
e) stabilirea echilibrului dintre pregătirea teoretică și practică, în funcție de tipul programului de studii și standardul de calificare, corespunderea unitarilor de conținut cu realitățile socio-economice și cu perspective de dezvoltare ale acestora.
7. La elaborarea planurilor de învățământ se urmărește realizarea unui învățământ centrat pe student, orientat spre dobândirea rezultatelor învățării și formarea competențelor prevăzute de Cadrul National al Calificărilor pe cicluri, domenii generale de studii, domenii de formare profesională și specialități/programe de studii. Caracterul pragmatic al învățământului superior este esențial pentru a pregăti profesioniști competenți și adaptați cerințelor pieței muncii.
8. Elementul formativ de bază al planului de învățământ este unitatea de curs (disciplina) - cel mai mic bloc constitutiv al unui program de studii, fiind cel mai detaliat nivel la care se descrie conținutul și activitățile didactice, implicit, prelegeri/cursuri (transmiterea de cunoștințe teoretice de către profesor), seminare (discuții interactive, rezolvarea de probleme, analiza de cazuri), lucrări de laborator/ practice/ de proiectare etc. (aplicarea teoriei în practică, experimente, proiecte), studiu individual (activități de învățare desfășurate de student în afara orelor).
9. Unitățile de curs pot fi oferite autonom sau pot fi structurate în module. Pentru un curs se alocă minimum 2 credite ECTS, pentru un modul, de regulă - 5-10 credite ECTS. Modularizarea programului universitar poate fi realizată pe baza principiului de complementaritate sau interdisciplinar.
10. Unitatea de curs /disciplina poate fi realizată prin activitate didactică auditorială (contact direct): ore de curs/ prelegeri, seminare, lucrări de laborator, lucrări practice, lucrări de proiectare, stagii didactice, clinice și alte forme aprobate de senat; precum și activitate didactică neauditorială: proiecte/teze de an/ de licență/ de master/ lucrare de absolvire a studiilor superioare integrate; lucrul individual al studenților, alte activități prevăzute de regulamentele instituționale.
11. Planul de învățământ include patru componente de bază:
a) componenta temporală, care reprezintă modul de planificare în timp a procesului de formare (săptămână, semestru, an, ciclu), unitatea principală de măsură a procesului de formare fiind creditul ECTS;
b) componenta formativă, care reprezintă modul de distribuire a unităților de conținut (unitate de curs/ disciplină, modul);
c) componenta acumulare, care reflectă modalitățile de alocare a creditelor ECTS;
d) componenta evaluare, care reprezintă modalitățile de evaluare periodică, curentă și finală a rezultatelor învățării și competențelor obținute de student la unitatea de curs/modulul respectiv.
12. Calendarul universitar (componenta temporală) se aprobă anual de senatul instituției și se afișează pe site-ul instituției de învățământ. Calendarul include repartizarea activităților didactice pe ani, semestre (sesiuni, în cazul învățământului cu frecvență redusă), termenele și durata semestrelor, stagiilor de practică, sesiunilor de examene, ale evaluării finale și vacanțelor. Anul de studii are o durată de până la 52 de săptămâni, repartizate în două semestre relativ egale.
13. Pe parcursul anului de studii se programează vacanța de iarnă (de Crăciun), de până la trei săptămâni și vacanța de vară de până la opt săptămâni. În semestrul doi se va proiecta o vacanță suplimentară pentru sărbătorile de Paști cu durata de 5 zile lucrătoare.
Tabel nr.1
Calendarul universitar
| Anul de studii | Activități didactice | Sesiuni de examene | Stagii de practică | Vacanțe |
| Sem. I | Sem. II | Sem. I | Sem. II | Iarnă | Primăvară | Vară |
| Anul I/II/III etc. | septembrie-decembrie | februarie-mai | decembrie/ ianuarie | mai/ iunie | Sem. II, IV, VI, VIII | ianuarie | aprilie | iulie-august |
| | | | | | | | |
14. La elaborarea Calendarului universitar se ține cont de prevederile cadrului normativ în vigoare privind durata studiilor superioare de licență, integrate și de master (reflectată în număr de ani și credite ECTS, raportată la forma de învățământ), precum și de prevederile legale privind termenele de organizare a studiilor. Studiile superioare de licență și integrate încep la 1 septembrie și finalizează până la 31 august, cu excepția ultimului an de studii, iar data începerii studiilor de master se stabilește de către senatul instituției.
15. În cazul programelor comune de studii superioare, Calendarul universitar va include graficul mobilității academice între instituțiile membre ale consorțiului.
16. Cuantificarea anului universitar. În sistemul de învățământ superior se aplică Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS). Creditele de studiu se alocă după cum urmează:
- pentru un semestru academic – 30 de credite ECTS;
- pentru un an academic – 60 de credite ECTS;
- un credit ECTS reprezintă 30 ore convenționale de activitate de învățare: activități didactice, de cercetare, realizate în auditoriu (de contact) și activitate individuală, solicitate studentului.
17. Indiferent de forma de învățământ (cu frecvență (inclusiv, dual), cu frecvență redusă sau la distanță), numărul total de credite ECTS alocate, precum și conținuturile educaționale, sunt aceleași pentru fiecare program de studii. Durata programelor de studii superioare de licență și de master la învățământul cu frecvență redusă și la distanta este mai mare cu un an, respectiv, cu un semestru de studii, în comparație cu durata studiilor la învățământul cu frecvență.
18. Pentru studenții admiși la programe de studii diferite de profilul studiilor de liceu finalizat (ex., la Inginerie de la profil umanistic), instituția de învățământ superior poate organiza cursuri suplimentare pentru acoperirea diferențelor de program. Lista de disciplinelor respective pentru fiecare domeniu de formare profesională va fi aprobată de senatul instituției și afișată pe pagina ei oficială.
19. Pentru studenții înmatriculați la ciclul II-master la un program de studii diferit de domeniul de formare profesională absolvit la ciclul I-licență, instituția de învățământ superior include în planul de învățământ la programul de master respectiv un semestru de studii suplimentar cu 30 credite ECTS, organizat preliminar (semestrul zero), ceea ce reprezintă minimul curricular inițial necesar, conform cadrului normativ.
20. Pentru absolvenții instituțiilor de învățământ profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterţiar care își continuă studiile în învățământul superior la ciclul I - licență în cadrul domeniului de formare profesională studiat anterior, instituțiile de învățământ superior pot recunoaște cel mult 60 de credite acumulate în învățământul profesional tehnic, în baza regulamentului instituțional. Pentru acești studenți pot fi elaborate planuri individualizate.
21. Pentru ciclul I, licență și studii integrate, ciclul II, master, la învățământul cu frecvență și la distanță, anul academic este constituit din două semestre relativ egale, două sesiuni de examene ordinare, stagii de practică (anuale) și două vacanțe. Durata unui semestru constituie în medie 15 săptămâni de contact direct cu studenții (cu excepția anului de absolvire).
22. Pentru ciclul I, licență și ciclul II, master, la învățământul cu frecvență redusă, numărul total de credite se repartizează proporțional pe ani de studii. Activitățile didactice sunt organizate compact în sesiuni de predare/activități practice și sesiuni de evaluare. Numărul de sesiuni este determinat de regulamentele instituționale, dar nu mai puțin de 2 per an academic, cu durata cumulată de până la 40 de zile (cel puțin 8 săptămâni anual).
23. Durata săptămânii de studii la ciclul I, licență, învățământ cu frecvență este de 5 zile, cu un număr săptămânal 20-30 de ore de contact direct. În cazul specialităților duble, învățământului dual, programelor de studii superioare integrate, precum și în domeniile arte, sport, militărie, securitate și ordine publică, numărul de ore săptămânal poate fi de 30-40 ore de contact direct.
24. Programul săptămânal la ciclul II, master, învățământ cu frecvență este de 16-20 ore de contact direct, care, la decizia instituției, pot fi planificate compact; numărul de ore alocate pentru activități practice și de cercetare științifică se stabilește în dependență de tipul programului de master: profesional sau științific.
25. Componenta formativă a planului de învățământ reprezintă modul de repartizare a unităților de curs/disciplinelor/ modulelor pe semestre de studii.
26. După gradul de obligativitate și posibilitatea de alegere, unitățile de curs/disciplinele/modulele se clasifică în:
a) obligatorii (cod O) – materia teoretică și practică pe care un student trebuie să o parcurgă neapărat pentru a finaliza cu succes programul de studii;
b) opționale (cod A) - asigură constituirea traseului individual de formare profesională, în funcție de aspirațiile de dezvoltare profesională și perspectivele de angajare în câmpul muncii. Fiecare alegere se face din minimum două oferte. Unitatea de curs opțională din momentul alegerii devine obligatorie;
c) la libera alegere (cod L), urmate în regim extra-curricular (în afara orarului de bază) pentru extinderea cunoștințelor și dezvoltarea unor competențe noi în domeniul de formare profesională studiat sau în alte domenii. Or, educația de înaltă calitate implică activități extra-curriculare și o abordare trans-disciplinară a studiilor, ceea ce îmbunătățește nivelul profesional și rezultatele învățării. Creditele ECTS suplimentare acumulate pe parcursul programului se specifică în suplimentul la diplomă, eliberat absolventului.
d) indiferent de gradul de obligativitate, unitățile de curs/disciplinele/module sunt creditate și se finalizează cu susținerea examenului, cu excepția cursului de Educație fizică.
27. Planul de învățământ la programele de studii superioare de licență și integrate include unități de curs/discipline/module fundamentale (cod F), de specialitate (cod S), generale (cod G) și de orientare socio-umanistică (cod U); planul de învățământ la programele de studii superioare de master include unități de curs/discipline/module fundamentale (cod F) și de specialitate (cod S).
28. După funcția în formarea profesională prin competente generale și specifice, unitățile de curs/disciplinele/modulele oferite sunt grupate, după cum urmează:
a) unități de curs/discipline/module fundamentale (cod F), oferite în regim obligatoriu, elaborare și dezvoltate conform domeniilor generale de studii și/sau domeniilor de formare profesională, ale căror scop este acumularea cunoștințelor și formarea competențelor de bază, ce permit abordarea științifică a domeniului dat, precum și înțelegerea și crearea de cunoștințe noi;
b) unități de curs/discipline/module de specialitate (cod S), oferite în regim obligatoriu și opțional, care asigură elementul distinctiv al formării profesionale, reieșind din prevederile standardelor de calificare, logica structurării specialității/programului, tendințele pieței muncii, asigurând astfel un nivel sporit de relevanță a studiilor și de angajare a absolvenților. În cazul instruirii concomitente în două specialități, planul de învățământ stabilește unități de curs/module pentru specialitatea de bază (cod S1) și pentru specialitatea secundară (cod S2).
c) unități de curs/disciplinele/modulele de formare a competențelor generale (cod G), oferite în regim obligatoriu, care se axează pe formarea competențelor transversale, pentru dezvoltarea gândii critice, comunicării eficiente, rezolvării de probleme, creativității, adaptării la schimbări, responsabilității sociale etc.
d) unități de curs/discipline/module de orientare socio-umanistică (cod U), oferite în regim opțional, se concentrează pe aspectele sociale, culturale și umane ale existenței, care i-ar permite viitorului specialist să-și asume responsabilități într-o societate liberă, oferă instrumente și perspective pentru a înțelege și a aborda problemele sociale actuale.
29. În planurile de învățământ la programele de studii superioare de licență, integrate și de master pot fi oferite unități de curs/disciplinele/modulele opționale începând cu sem. II de studii, constituind cel puțin 10% din numărul total de credite, în scopul asigurării traseului individual de formare profesională a studentului, în funcție de aspirațiile de dezvoltare profesională și perspectivele de angajare în câmpul muncii. Discipline la libera alegere (extra-curricular) se organizează la decizia instituției.
30. Cursurile opționale și cele la liberă alegere vor deveni obligatorii după semnarea cu studenții a unui Contract de studii privind selectarea unităților de curs/modulelor opționale și la liberă alegere din planul de învățământ, care se oferă anual până la începutul următorului an de studii.
31. La programele de studii superioare de licență prin învățământul dual, planul de învățământ include unități de curs/module teoretice în proporție de cca 60% din numărul total al creditelor ECTS alocate programului și de cca 40% – de formare profesională practică la unitate, cu accent pe formarea competențelor profesionale practice pentru încadrarea absolventului pe piața muncii.
Tabel nr.2
Ponderea recomandată a unităților de curs/modulelor în planul de învățământ pentru studii superioare de licență și integrate
| Gradul de obligativitate | Funcția în formarea profesională | Mono specialitate (S) | Specialitate dublă (S1, S2) | Învățământul Dual |
| % |
| Unități de curs/module fundamentale (F) | 25 -30 | 15 - 20 | 15-20 |
| Obligatoriu | Unități de curs/module de creare a abilităților și competențelor generale (G) | 5 - 8 | 5 - 8 | 5 |
| Opțional | Unități de curs/module de orientare socio-umanistică (U) | 3-5 | 3-5 | 3 |
| Obligatoriu și opțional | Unități de curs/module de de specialitate (S) și de orientare spre specialitatea de bază (S1) | 35 - 40 | 25 - 30 | 25-30 (S) 15-20 (S1) |
| Unități de curs/module de orientare spre specialitatea secundară (S2) | 0 | 20 - 25 | 10 - 15 (S2) |
| Obligatoriu | Stagii de practică (SP) | 15 - 20 | 15 - 20 | 10-15 |
Obligatoriu – teza; la decizia senatului - examen (-e) | Evaluarea finală: -examen și/sau teza de licență/ -lucrarea de absolvire a studiilor integrate | 5-7 | 5-7 | 5-7 |
| Obligatoriu pentru învățământul dual | Activitatea de muncă (AM) la unitatea de învățământ dual | - | - | 25-30 |
| Extra-curricular – în afara orarului de bază |
La libera alegere | Cursuri pentru dezvoltarea unor competențe suplimentare în domeniul de formare profesională ales sau în alte domenii (L) | La decizia instituției |
La libera alegere | Minimul curricular inițial pentru absolvenții altor domenii la ciclul II (M) | 30 credite ECTS |
La libera alegere | Modulul psiho-pedagogic | 60 credite ECTS: 30 -cursuri teoretice și 30 -stagii de practică |
Note:
1. La învățământul tradițional, se recomandă ca disciplinele fundamentale F si cele de specialitate S să reprezinte 65% din nr. total de credite din plan.
2. La învățământul dual, se recomandă raportul: instruirea teoretică F+G+U+S+Teza=60% (desfășurată în cadrul instituției de învățământ superior), de ex., 17+5+3+30+5=60%; iar stagiile de practică SP se includ în acele 40% de formare profesională practică la unitate.
3. Numărul de ore planificate pentru prelegeri (ore de curs) la învățământul dual este același ca și pentru învățământul tradițional. Micșorarea numărului de ore/credite la disciplinele organizate în cadrul învățământului dual se va efectua din contul activităților practice (seminar, laborator) și/sau activității individuale a studenților.
4. Volumul de 5-7 la sută din nr.de credite din plan alocat pentru evaluarea finală include: cercetare, documentare, redactare finală a tezei /proiectului, revizuirea materialului, precum și susținerea tezei/lucrării și, după caz, a examenului.
5. La învățământul dual, în dependență de domeniul de formare, la decizia departamentului/catedrei, orele alocate activității individuale a studenților pot fi folosite pentru formare profesională practică la unitate.
6. Pentru domeniul general de studii 011 Științe ale educației, cursurile de educație incluzivă, de prevenire a abandonului și violenței sunt obligatorii.
7. După caz, se pot admite anumite derogări de la ponderea recomandată în Tabelul nr. 2 pentru domeniile reglementate prin norme de drept internațional: medicină, farmacie, stomatologie; medicină veterinară; arhitectură, care trebuie să fie în concordanță cu prevederile Directivelor UE.
Tabel nr.3
Ponderea recomandată a unităților de curs/modulelor în planul de învățământ pentru studii superioare de master
| Gradul de obligativitate | Funcția în formarea profesională | Program de master |
| științific (MS) | profesional (MP) |
| % |
| Obligatoriu | Unități de curs/module fundamentale (F) | 35 -40 | 20 – 25 |
| Obligatoriu și opțional | Unități de curs/module de specialitate (S) | 20 - 25 | 35 - 40 |
| Obligatoriu | Stagii de practică (SP) | 10 - 15 | 10 – 15 |
| Obligatoriu | Teza de Master | 20 |
Notă: Volumul de 20% din nr.de credite din plan alocat pentru evaluarea finală include: cercetare, documentare, redactare finală a tezei de master, precum și susținerea tezei.
IV. Conținuturile formative ale planului de învățământ
32. Fiecare program de studii superioare se individualizează prin obiective și rezultate ale învățării, corelate cu competențele profesionale și de cercetare științifică, dezvoltate absolvenților, aceste fiind definite în concordanță cu standardele de calificare.
33. Conținutul planului de învățământ conturează viziunea asupra traseului profesional, proiectând așteptările societății cu privire la rezultatele scontate ale învățării pentru fiecare unitate de curs/disciplină/modul.
34. Unitățile de curs/disciplinele/modulele fundamentale F (obligatorii) și unitățile de curs/disciplinele/modulele de specialitate S (obligatorii și opționale) reprezintă pilonii de bază ai oricărui program de studii și oferă o înțelegere de ansamblu asupra domeniului general/de formare profesională, furnizând conceptele, teoriile și principiile de bază. Cursurile de specialitate contribuie la formarea identității profesionale a studentului și oferă cunoștințele necesare pentru a aprofunda subiecte mai complexe la ciclurile de studii următoare.
35. La programele de studii superioare de licență și integrate, unitățile de curs/disciplinele/modulele de formare a abilităților și competențelor generale G au drept scop dezvoltarea și consolidarea unui set de competențe transversale, care depășesc limitele unei anumite discipline sau domeniu specific. Studenții urmează să însușească noi cunoștințe și abilități necesare pe tot parcursul vieții, să gândească critic, să analizeze informații, să evalueze argumente și să ia decizii informate, să comunice eficient atât în scris, cât și oral, și să interacționeze cu ceilalți într-un mod constructiv, să identifice și să abordeze provocările într-un mod creativ și eficient etc.
36. Componenta de formare a abilităților și competențelor generale G este obligatorie și include:
a) Unu/ două cursuri de limbi străine cu aplicare în domeniul de formare profesională, oferite în anul I și II de studii. În funcție de nivelul de competență lingvistică inițial al studenților la admitere, instituția poate certifica nivelul de cunoaștere a limbii străine (minim nivelul B2) la finalizarea cursului, pe lângă evaluarea semestrială standard. Totodată, se recomandă instituțiilor de învățământ superior elaborarea și extinderea sistemului de predare a unor unități de curs/module în limbi străine (excepție – programele de studiere a limbilor străine);
b) Un curs de tehnologii de comunicare informațională, de ex., Utilizarea tehnologiilor informaționale în domeniul de formare profesională, Noi softuri și riscuri de utilizare IT în domeniul de formare, Utilizarea etică și responsabilă a inteligenței artificiale (excepție – domeniul 06 Tehnologii ale informației și comunicațiilor); includerea subiectelor ce țin de ecologie, protecția mediului în conținuturile unităților de curs/disciplinelor/modulelor de specialitate (excepție – domeniul 052 Științe ale mediului);
c) Un curs de limbă română de comunicare pentru studenții din grupele alolingve, care nu se cuantifică cu credite, dar finalizează cu un test de evaluare. Se recomandă cursurile: Tehnici de comunicare, Cultura comunicării, Corespondența oficială etc. În scopul facilitării inserției pe piața muncii a absolvenților din grupele alolingve, pentru această categorie de studenți se introduc, obligatoriu, în fiecare semestru, unități de curs de specialitate cu predare în limba română (excepție – specialitatea Limba și literatura română).
d) Un curs de educație fizică și/sau alte discipline conexe domeniului sportiv (excepție - domeniul 1000 Științe ale sportului și specialitatea 0114.17 Educație fizică), pentru studenții anului I, învățământ cu frecvență, care nu se cuantifică cu credite, dar a căror evaluare cu calificativul „admis” reprezintă o precondiție de admitere la examenul de finalizare a studiilor superioare de licență/ integrate. În funcție de posibilitățile instituției, se recomandă oferirea diverselor probe sportive în corespundere cu aptitudinile și preferințele studenților.
e) Unu/ două cursuri separate de scriere academică, etică și cultură profesională sau includerea subiectelor respective în conținuturile unităților de curs/disciplinelor/modulelor de specialitate.
37. La programele de studii superioare de licență și integrate, componenta de orientare socio-umanistică U este opțională (din momentul alegerii devine obligatorie) și are drept scop formarea unui orizont larg de cultură juridică, filozofică, politologică, sociologică, psihologică și economică, care i-ar permite viitorului specialist să se încadreze rapid în societate și să se adapteze eficient la modificările din piața muncii. Astfel, se recomandă:
a) un curs cu tematică europeană: Dreptul UE*, Integrare economică europeană, Structuri politice în statele europene, Civilizația europeană, Politici UE în domeniul de formare etc. Totodată se recomandă includerea tematicilor cu privire la bune practici UE în fiecare curriculă universitară;
*Notă: Pentru domeniul general de studii 042 Drept, cursul Dreptul UE este disciplină obligatorie.
b) cursuri de inițiere juridică și economică (pentru alte programe decât cele din domeniul 04 Business, administrare și drept): Bazele statului și dreptului, Proprietatea intelectuală; Teoria economică, Bazele antreprenoriatului, Leadership și managementul resurselor umane etc.
c) Filosofia și logica domeniului respectiv de formare profesională;
d) Cultura politică și mass media, Impactul regimurilor totalitare asupra societății europene, Managementul timpului/ situațiilor de risc etc.
38. Pe parcursul studiilor superioare de licență și integrate, studentul poate acumula credite peste numărul de 60 pe an/30 pe semestru. Acestea pot fi obținute prin unități de curs/module realizate extra-curricular, la libera alegere (cod L) a studentului, în afara orarului de bază. Aceste unități de curs asigură extinderea cunoștințelor și dezvoltarea unor competențe suplimentare în domeniul de formare profesională ales sau în alte domenii, inclusiv, studentul poate acumula Minimul curricular (cod M) pentru alt domeniu de formare profesională la ciclul II, master. Unitățile de curs se introduc în plan la propunerea departamentelor/catedrelor la fiecare specialitate/program, luând în considerare solicitările studenților. Se recomandă, la libera alegere, cursuri suplimentare de limbi străine sau limba română pentru alolingvi, Modul sănătos de viață, Securitatea muncii, Protecția civilă, Egalitatea de gen, Protecția familiei etc.
39. În cadrul componentei la libera alegere se poate oferi studenților Modulul psihopedagogic, destinat absolvenților care intenționează să ocupe funcții didactice, dar urmează programe de studii din alte domenii decât Științe ale educației. La elaborarea planului pentru Modulul psihopedagogic se va ține cont de faptul că acesta trebuie să însumeze 60 de credite ECTS, dintre care 30 de credite pentru formarea teoretică și 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu de practică pedagogică. Formarea teoretică în cadrul Modulului psihopedagogic va include modulul pedagogic, modulul psihologic și didactica disciplinei. Modulul psihopedagogic poate fi oferit atât în cadrul studiilor superioare de licență (ciclul I), cât și în cadrul studiilor superioare de master (ciclul II), în regim extracurricular, în afara orarului de bază.
40. Codificarea unităților de curs/modulelor. Fiecărei unități de curs/modul din planul de învățământ i se atribuie un cod de identificare, care să-i definească univoc parametrii: codul-categoria formativă, gradul de obligativitate, numărul de ordine.
Tabel nr.4
Planul de învățământ pe ani de studii
Cod, grad de obligativitate, nr./ord. | Denumirea unității de curs | Total ore | Număr de ore pe tipuri de activități* | Forma de evaluare | Nr. credite | |
| Total | Contact direct | Studiu individual | |
| C | S | L/P | |
| Ex. F.O.01 | | | | | | | | | | |
| ......SP.O.08 | | | | | | | | | | |
| Total | | | | | | | | | |
C- Curs; S - Seminar; L - Laborator; P – practice; SP - stagiile de practică
*Notă: Grila poate fi completată cu alte tipuri de activități (de ex., la învățământul dual), cu explicarea codurilor folosite.
41. La ciclul II de studii superioare, programele de master se individualizează în cadrul domeniului de formare profesională și trebuie să conțină minimum 20 la sută cursuri/ module de specialitate diferite fată de alte programe de master din același domeniu. Programul de studii superioare de master nu conține discipline din domeniul respectiv predate la ciclul I- licență.
42. Indiferent de tipul programului de master (științific sau profesional), acesta trebuie să conțină și o componentă de cercetare științifică sau creație artistică, în corespundere cu specificul programului de studii urmat. Rezultatele cercetării științifice și ale creației artistice realizate pot fi valorificate de student prin articole în reviste de specialitate, evoluții publice pe scene profesioniste, participări la expoziții, festivaluri, competiții, precum și la elaborarea tezei/proiectului de master.
43. În programele ciclului II, în funcție de domeniul de formare și tipul masterului, se recomandă unu/două cursuri distincte sau includerea în conținuturile disciplinelor/modulelor fundamentale sau de specialitate a următoarelor subiecte:
- Metodologia și etica cercetării în domeniul de studiu;
- Probleme actuale de cercetare în cadrul domeniului de formare;
- Drepturile de autor și proprietatea intelectuală;
- Asigurarea calității în domeniul de formare;
- Noi teorii orientate spre interdisciplinaritate;
- Integrarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în domeniul de formare etc.
44. La elaborarea planului de învățământ la master, în cazul programelor interdisciplinare sau pluridisciplinare care asigură dezvoltarea unor competențe transversale specifice în două sau mai multe domenii de formare profesională, ponderea unităților de curs/ modulelor fundamentale, de specialitate și tematica cercetării se recomandă a fi stabilită în dependență de rezultatele învățării, accentul fiind pe domeniul de formare profesională de bază, la care a fost înmatriculat studentul.
45. Stagiile de practică (cod SP) reprezintă una din formele obligatorii de formare a specialiștilor de înaltă calificare, care se organizează de instituțiile de învățământ superior și se realizează în cadrul instituțiilor, organizațiilor, companiilor, societăților și altor structuri.
46. La programele de studii superioare de licență și integrate, stagiile de practică se organizează începând cu sem. II (de inițiere), fiind orientate spre obținerea competențelor aplicative - de muncă într-un domeniu de formare profesională.
47. Tipurile stagiilor de practică, termenele, etapele, locul desfășurării sunt stabilite de instituția de învățământ superior (catedre/facultăți/departamente), în corespundere cu rezultatele învățării și competențele scontate pentru specialitatea/programul de studii respectiv, în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind stagiile de practică în învățământul superior.
48. Tipurile stagiilor de practica în învățământul superior sunt:
a) de specialitate: de inițiere, pedagogică, tehnologică, de producere, clinică (medicală, juridică etc.) de creație. Pentru domeniul general de studii 042 Drept, clinicile juridice sunt obligatorii;
b) practica de cercetare/creație de licență;
c) practica de cercetare/creație de master;
d) alte tipuri de practică, stabilite de instituție (de ex., practica muzeistică, practica arheologică, vizite săptămânale la întreprinderi, organizații etc.), la care se vor acumula credite din contul disciplinelor la liberă alegere.
Tabel nr.5
Stagiile de practică
Tipul stagiului de practică cod SP* | Sem. | Durată (nr. săpt./nr. ore) | Perioada desfășurării | Număr credite ECTS |
Practica de specialitate: inițiere pedagogică tehnologică de producere clinică de creație alte tipuri de practică, stabilite de instituție | | | | |
Practica de cercetare / creație de licență Practica de cercetare / creație de master | | | | |
*Notă: Instituția poate folosi și alte coduri, cu explicarea acestora.
49. Organizarea și desfășurarea practicii pedagogice la programele din domeniul general de studii Științe ale educației sunt reglementate printr-un regulament distinct, care stabilește structura, metodologia și cerințele specifice pentru desfășurarea practicii pedagogice, în conformitate cu standardele de calificare privind formarea cadrelor didactice.
50. Ponderea recomandată a stagiilor de practică la studiile superioare de licență și integrate constituie 15-20 la sută din numărul total de credite ECTS atribuit programului, iar la master –10-15%. Din numărul de credite/ore planificate pentru stagiile de practică, volumul lucrului individual al studenților reprezintă până la 30 la sută.
51. În cadrul programelor de studii superioare de licență, integrate și master, studenților cu experiență practică dovedită de cel puțin 1 an în domeniul de formare profesională în care realizează programul de studii și care își continuă activitatea de muncă în domeniul respectiv, li se atribuie numărul stabilit de credite pentru stagiile de practică, în baza evaluării competențelor și recunoașterii experienței practice, de către catedra/ departamentul de profil, în conformitate cu o metodologie aprobată de Consiliul facultății care organizează programul de studii respectiv, publicată pe pagina web a instituției de învățământ superior.
52. Pentru programele de studii superioare de licență prin învățământul dual, instituția de învățământ elaborează planul de învățământ în colaborare cu unitatea în învățământul dual, racordat la programul de activitate a acesteia, luând în considere solicitările studenților, cerințele de securitate și de sănătate în munca. Planul de învățământ conține informații necesare pentru organizarea procesului de lucru la unitatea în învățământul dual: subiecte tematice relevante pentru activitatea unității în învățământul dual, numărul de ore și locul desfășurării stagiilor și instruirii practice.
53. Planul de învățământ al unui program comun de studii superioare poate varia în funcție de domeniul de formare profesională, profilul universităților partenere și rezultatele învățării. Elaborarea unui plan comun de învățământ între universitățile partenere este un proces complex, menit să atingă obiectivele comune. În general, se recomandă parcurgerea următoarelor etape:
a) Stabilirea scopului, obiectivelor comune și rezultatelor învățării;
b) Inventarierea resurselor disponibile: umane (personalul academic titular), financiare (bugetare și proprii), materiale (infrastructură, echipamente), didactice (manuale, ghiduri, softuri etc.);
c) Elaborarea unui calendar comun de studii;
d) Stabilirea ponderii unităților de curs/modulelor comune: fundamentale, de specialitate, generale, socio-umaniste; ale evaluărilor, stagiilor de practică etc. și numărului de credite alocate pentru fiecare componentă;
e) Definirea mecanismelor de colaborare: comunicare, luarea deciziilor, monitorizare, raportare, evaluare internă a calității etc.
54. Componenta de acumulare. Unităților de curs din planul de învățământ li se alocă credite ECTS în funcție de timpul integral de învățare, pretins studentului. Creditele se alocă ca valori numerice întregi. Totodată, în planul de învățământ se indică numărul total de ore, prevăzut pentru studierea fiecărei unități de curs/modul. Numărul de credite/ore alocate fiecărei unități de curs/modul prevăzut pentru activități teoretice, practice, de laborator etc., precum și numărul de unități de curs /module într-un semestru se planifică de catedra/departamentul responsabil de programul respectiv de studiu. Determinarea consecutivității studierii unităților de curs, repartizarea numărului de credite/ore pe ani de studii și semestre se decide de către facultăți, ținând cont de legăturile interdisciplinare.
55. Corelarea ore în auditoriu (contact direct) și ore de activitate individuală se determină de către instituția de învățământ superior în funcție de forma de învățământ, tipul programului de studii, rezultatele învățării și gradul de complexitate a unității de curs/modulului, fiind stabilit, în general:
- pentru studiile superioare de licență și integrate, în dependență de domeniu, învățământul cu frecvență: 1:1, 1:2 sau 2:1 ore de auditoriu (de contact) - de activitate individuală; la învățământul dual: 1 oră-auditoriu (de contact) – 1 oră de activitate individuală; la învățământul la distanță: 1 oră de auditoriu (de contact) – 2- 3 ore de activitate individuală; la învățământul cu frecvență redusă: 1 oră de auditoriu (de contact) – 4 ore de activitate individuală;
- pentru studiile superioare de master, în dependență de domeniu, învățământul cu frecvență: 1:2, 1:3 ore de auditoriu (de contact) - de activitate individuală; la învățământul la distanță: 1 oră de auditoriu (de contact) – 3-4 ore de activitate individuală; la învățământul cu frecvență redusă: 1 oră de auditoriu (de contact) – 4 ore de activitate individuală;
56. Pentru studiile superioare de licență și integrate, într-un semestru se vor planifica în medie 5-7 unități de curs/module, în vederea acumulării celor 30 de credite. La decizia instituției, pentru învățământul dual, precum și la domeniile Arte, Sănătate și Militărie numărul maxim de unități de curs/module pe semestru poate fi de 10 unități.
57. La studii superioare de master se recomandă cuantificarea unei unități de curs cu 5-7 credite. Într-un semestru se vor planifica, 4-6 unități de curs/module.
58. Componenta de evaluare. Activitatea de studii/de cercetare a studentului, inclusiv activitatea individuală, rezultatele învățării sunt verificate și apreciate pe parcursul semestrelor prin evaluări curente, periodice, precum și în timpul sesiunilor de examinare prin evaluări semestriale și finale (de licență/master).
59. Evaluarea semestrială a unităților de curs/modulelor se realizează prin examene cu note și are ca scop evaluarea progresului academic al fiecărui student, identificarea punctelor forte și a celor slabe, precum și adaptarea procesului de învățământ la nevoile individuale ale fiecăruia (centrarea pe student). În cazul realizării învățământului modular, la decizia catedrei/departamentului, examenele pot fi susținute după finalizarea modului.
60. Tezele/proiectele de an sunt planificate în cadrul unităților de curs/modulelor corespunzătoare și sunt parte componentă a evaluării la finele unității de curs respective. În cazul în care teza de an reprezintă rezultatul cumulativ al activităților de la câteva cursuri, este un produs interdisciplinar și nu poate fi atribuit unei unități de curs, această teză de an trebuie să fie о entitate separată, evaluată cu notă și estimată cu un număr determinat de credite, în funcție de efortul necesar pentru realizare, la decizia catedrei /departamentului /facultății organizatoare.
61. Studiile superioare de licență, integrate se finalizează cu susținerea obligatorie a tezei/proiectului de licență/lucrării de absolvire și, la decizia instituției, a examenului de absolvire, cu eliberarea diplomei de studii superioare de licență/studii superioare integrate (Licență și Master), însoțite de suplimentul la diplomă, redactat în limbile română și engleză.
62. În planul de învățământ pentru studii superioare de licență și integrate se stabilește modalitatea de finalizare a studiilor, termenele de susținere, numărul de credite ECTS alocate - criterii care nu pot fi modificate pe parcursul studiilor unei promoții de studenți.
63. În vederea evaluării finale a rezultatelor învățării, competențelor teoretice și practice formate în cadrul programului de studii, se recomandă ca examenul de absolvire să includă o probă de examinare cu caracter integrator (sau o proba de sinteză la câteva unități de curs de specialitate). În cazul instruirii la specialități duble, examenul de licență va include două probe la unități de curs de specialitate S1 și S2.
Tabel nr.6
Forma de evaluare finală a studiilor
| Nr. | Forma de evaluare finală a studiilor | Termene de organizare | Nr. credite ECTS |
| | | |
V. Cerințe de elaborare a planului de învățământ
64. Planul de învățământ este elaborat, în conformitate cu Nomenclatorul domeniilor și specialităților în învățământul superior, prevederile Cadrului Național al Calificărilor și ale prezentului Plan-cadru de către catedra/departamentul responsabil de programul de studii și aprobat de Senatul instituției de învățământ superior la propunerea Consiliului facultății.
65. Planul de învățământ trebuie:
a) să corespundă tuturor prevederilor legislației și documentelor normative în vigoare;
b) să reflecte misiunea asumată de către instituția de învățământ superior prin Carta universitară;
c) să urmărească realizarea învățământului centrat pe student, să asigure atingerea rezultatelor învățării și dobândirea competențelor profesionale conform calificării acordate la sfârșitul ciclului respectiv de studii;
d) să fie racordat la cerințele actuale sau de perspectivă ale pieței naționale și internaționale a muncii.
e) să fie compatibil cu programele de studii din țările Uniunii Europene etc.
66. Planurile de învățământ se elaborează separat pentru fiecare program de studii, formă de organizare a învățământului (cu frecvență (separat pentru dual), cu frecvență redusă, la distanță), sunt redactate în limba română și în limba/limbile de predare a programului de studii.
67. Planul de învățământ va conține următoarele componente structurale:
a) Pagina de titlu (modele în anexa nr. 2);
b) Calendarul universitar;
c) Planul procesului de studii pe semestre/ani de studii;
d) Stagiile de practică;
e) Forma de evaluare finala la programul de studii;
f) Unitățile de curs/modulele la libera alegere (se va prezenta ca un tabel separat la sfârșitul planului pe semestre/ani de studii);
g) După caz, planul Modulului psihopedagogic (cu excepția planurilor la programele din domeniul 011 Științe ale educației);
h) După caz, Minimum-ul curricular inițial pentru absolvenții altor domenii care vin la master în domeniul planului de învățământ;
i) Matricea corelării rezultatelor învățării și competențelor generale și specifice ale programului cu cele ale unităților de curs/modulelor, corelate cu CNC (Anexa nr. 1). Pentru planurile de învățământ la specialitățile duble, în matricea de specificații se vor indica rezultatele învățării și competențele pentru ambele specialități;
j) Nota explicativă, în care se descrie programul de studii: prezentarea succintă a profilului specialității/ programului de master, precum și a domeniului de formare profesională și domeniului general de studii; obiectivele programului de studii, inclusiv corespunderea acestora misiunii universității, racordarea programului de studii și a conținuturilor din planul de învățământ la tendințele internaționale din domeniu; evaluarea așteptărilor sectorului economic și social (studierea cerințelor Cadrului Național al Calificărilor, precum și al celui european; studierea fișelor de posturi din instituțiile potențial angajatoare, evaluarea pieței prin metoda chestionarelor etc.); consultarea partenerilor în procesul de elaborare a programului de studii (angajatori, profesori, absolvenți, studenți etc.); relevanța programului de studii pentru piața forței de muncă; posibilitățile de angajare a absolvenților; corelate cu CORM și ESCO, accesul la studii a titularilor de diplome obținute după finalizarea respectivului program de studii, competențele generale și profesionale asigurate de programul de studii (lista), lista rezultatelor învățării.
68. Procesul de elaborare și aprobare a unui plan de învățământ pentru un nou program de studii presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) inițiatorul noului program de studii (orice persoană interesată/grup interesat din cadrul facultății/catedrei /departamentului) și membrii echipei desemnate de conducerea catedrei/departamentului stabilesc unitățile de curs/modulele din planul de învățământ și lista cadrelor didactice și științifico-didactice cu competențe în domeniu, pentru a fi discutate în consiliul facultății. În urma avizării programului se va elabora planul de învățământ pentru noul program de studii;
b) după avizarea în consiliul facultății, documentele programului de studii se transmit spre aprobare senatului universității. Decizia privind inițierea programelor de studii se ia de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională, cu avizul favorabil al senatului. Programele de studii care și-au pierdut relevanța pentru piața muncii, nu corespund criteriilor de acreditare sau produc cheltuieli nejustificate pentru instituție, pot fi închise prin decizia Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, în condițiile legii;
c) după aprobarea senatului, conducerea facultății desemnează echipa de elaborare a raportului de autoevaluare a noului program de studii în vederea autorizării provizorii;
d) pe baza acestor documente și corelat cu baza materială pusă la dispoziție pentru acest program, se elaborează varianta finală a raportului de autoevaluare, urmând a fi verificat de către subdiviziunea responsabilă pentru managementul calității;
e) planul de învățământ este depus pentru coordonare la Ministerul Educației și Cercetării și, după caz, ministerului de resort, cu cel puțin 3 luni înainte de demararea programului de studii;
f) după coordonarea planului de învățământ, raportul de autoevaluare a noului program de studii se înaintează Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare sau altei agenții de evaluare a calității, înscrise în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământ Superior (EQAR) pentru desfășurarea evaluării externe în vederea autorizării provizorii.
69. Instituția de învățământ superior care a obținut acreditare pentru un program de studii superioare de licență, integrate sau de master într-un domeniu de formare profesională este în drept să organizeze oricare alt program de studii în acest domeniu, în condițiile autoevaluării în cadrul instituției, conform prevederilor Metodologiei de evaluare externă a calității în învățământul superior...(Hotărârea Guvernului 616/2016, cu modificările ulterioare), după aprobarea respectivului program de către senatul instituției de învățământ și după coordonarea cu Ministerul Educației și Cercetării și, după caz, cu ministerul de resort. Programele de studii, în acest sens, se consideră autorizate să funcționeze provizoriu, însă nu sunt exceptate de la procedura de acreditare.
70. În scopul asigurării relevanței studiilor superioare, planurile de învățământ fac obiectul unei monitorizări și actualizări anuale, în conformitate cu cerințele pieței muncii, necesitățile sectorului socio-economic și noile cunoștințe în domeniul de formare profesională.
71. Urmare a procesului de actualizare anuală, planul de învățământ poate fi modificat cu condiția implementării modificărilor din următorul an de studii, modificările fiind făcute publice prin sistemul informațional al instituției până la începutul anului de studii. Pe durata studiilor unei promoții de studenți, de la înmatriculare până la absolvire, planurile de învățământ nu pot fi modificate, acestea urmând a fi realizate integral.
72. Modificarea planului de învățământ se realizează la catedrele/departamentele organizatoare a programului de studii respectiv și se aprobă de Senatul instituției la propunerea Consiliului facultății. Extrasul procesului-verbal al ședinței Senatului, în care au fost aprobate modificările, va fi atașat la planul de învățământ inițial.
73. Programele de studii superioare sunt supuse evaluării externe a calității o dată la 5 ani, în baza metodologiei și a criteriilor elaborate de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare, respectiv, planurile de învățământ sunt evaluate/revizuite de catedrele/departamentele responsabile de programul de studii, aprobate de Senatul instituției, coordonate de Ministerul Educației și Cercetării și, după caz, ministerului de resort, o dată la 5 ani.
74. Planurile de învățământ pentru studii superioare de licență, master și integrate, coordonate cu Ministerul Educației și Cercetării (și, după caz, ministerul de resort), sunt înregistrate în Direcția responsabilă de învățământul superior și la Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare. Datele de înregistrare (numărul și data) sunt înscrise pe pagina de titlu a planului și introduse în registrele de evidență la Minister și Agenție.
75. Planurile de învățământ, aprobate de senat și coordonate de minister (-re) sunt făcute publice prin sistemul informațional al instituției de învățământ superior până la începutul anului de studii, totodată fiind prezentate Ministerului Educației și Cercetării pentru includerea acestora în Registrul National al Calificărilor.
anexa nr.1
anexa nr.2