Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Consiliul Superior al Magistraturii – organ de autoadministrare judecătorească
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, şi este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea judecătorească.
Articolul 2. Cadrul juridic
Modul de organizare şi de funcţionare ale Consiliului Superior al Magistraturii este reglementat de Constituţie, de legile privind organizarea judecătorească, cu privire la statutul judecătorului, de prezenta lege şi de alte acte normative.
Articolul 3. Componenţa
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri.
(2) În componența Consiliului Superior al Magistraturii intră judecători și persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant prevăzut la art.31 alin.(11) lit.c), care nu activează în cadrul puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic. Cel puțin 4 dintre aceștia trebuie să aibă experiență în domeniul dreptului.
(3) Șase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt selectați în mod deschis și transparent de către Comisia juridică, numiri și imunități, în baza unui concurs public, și sunt numiți prin hotărârea Parlamentului cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși. Modul de organizare a concursului se stabilește de Parlament. Concursul se organizează până la expirarea mandatului membrilor numiți anterior și constă din examinarea dosarelor și audierea candidaților în ședință publică. Comisia juridică, numiri și imunități întocmește avize argumentate pentru fiecare candidat selectat și propune Parlamentului numirea acestora.
[Art.3 al.(3) declarat neconstituțional prin HCC22 din 01.10.24, MO434-436/17.10.24 art.156; în vigoare 01.10.24]
(31) Candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii prevăzuți la alin. (3) sunt supuși evaluării integrității de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, constituită în baza legii. Decizia comisiei se include în dosarul candidatului. Candidatul care nu a promovat evaluarea nu poate fi inclus în buletinul de vot.
(32) Dacă procedura de numire de către Parlament a membrilor prevăzuți la alin. (3) a eșuat, chestiunea respectivă se include, după consultarea fracțiunilor parlamentare, în ordinea de zi a ședinței Parlamentului din cadrul aceleiași sesiuni, după 15 zile lucrătoare, membrii respectivi urmând a fi numiți cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.
(33) Dacă din doua încercări nu reușește să numească toți membrii Consiliului Superior al Magistraturii menționați la alin. (3), Parlamentul poate numi membrii Consiliului Superior al Magistraturii în locurile vacante cu simpla majoritate, cu condiția ca aceștia să obțină avizul pozitiv al comisiei de experți independenți. Regulamentul privind organizarea și funcționarea comisiei respective se aprobă de Parlament. Comisia de experți independenți este formată din:
a) Avocatul Poporului (Ombudsmanul);
b) un avocat desemnat de către Consiliul Uniunii Avocaților;
c) un judecător desemnat de Plenul Curții Supreme de Justiție;
d) un procuror desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor;
e) un membru desemnat de Președintele Republicii Moldova.
(34) În urma unui interviu public, comisia menționată la alin. (33) emite un aviz cu privire la fiecare candidat rămas în concurs. Comisia emite un aviz pozitiv doar dacă se convinge că, în calitate de membru, candidatul va contribui eficient la realizarea mandatului Consiliului Superior al Magistraturii și nu va pune în pericol independența acestuia sau a sistemului judecătoresc.
(4) Șase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor sunt aleși prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, după cum urmează: patru – din cadrul judecătoriilor, unul – din cadrul curților de apel și unul – din cadrul Curții Supreme de Justiție. Se consideră aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii candidații judecători care au acumulat cel mai mare număr de voturi. Ceilalți candidați se consideră membri supleanți, care suplinesc funcțiile vacante de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor corespunzător nivelului instanțelor judecătorești pentru care au fost aleși, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute. În cazul parității de voturi între candidații la funcțiile vacante de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor corespunzător nivelului instanțelor judecătorești, precum și în cazul supleanților, paritatea se soluționează prin tragerea la sorți, conform modalității aprobate de Adunarea Generală a Judecătorilor.
(5) Consiliul Superior al Magistraturii anunță data desfășurării ședinței Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează să fie aleși membrii acestuia, cu cel puțin două luni până la data ședinței. Candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii depun dosarele de participare în adresa Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puțin 30 de zile până la data desfășurării ședinței Adunării Generale a Judecătorilor. Lista candidaților și dosarele de participare depuse se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii în următoarea zi lucrătoare după expirarea termenului-limită pentru depunerea dosarelor.
(6) Candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor au dreptul să desfășoare campanie de promovare (electorală). Președinții instanțelor de judecată facilitează întâlnirile candidaților cu judecătorii.
(7) Pentru asigurarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor sunt detaşaţi pe durata exercitării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. După obținerea calității de membru, funcțiile administrative deținute anterior de către membrii judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii devin vacante de drept.
(8) Pe durata exercitării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, membrii numiți conform alin. (3) nu pot desfășura activități de reprezentare în judecătorii, la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție.
Articolul 31. Condițiile pentru a putea fi ales în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii
(1) În funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care întrunește următoarele condiții:
a) are o vechime în funcție de judecător de cel puțin 2 ani efectiv lucrați;
b) nu a fost sancționat disciplinar sau termenul de acțiune a sancțiunii disciplinare a expirat;
c) a promovat evaluarea efectuată de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
(11) În funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii care nu face parte din rândul judecătorilor poate fi aleasă persoana care întrunește următoarele condiții:
a) are înaltă reputație profesională;
b) are integritate personală;
c) are experiență în domeniul dreptului sau al științelor politice, economiei, psihologiei de cel puțin 10 ani;
d) nu activează, la momentul depunerii cererii, în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești;
e) nu este afiliată politic.
(2) Dosarul de participare al candidatului conține:
a) curriculum vitae;
b) scrisoare de motivare;
c) platforma care include principalele obiective pe care le va urmări dacă va fi ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
d) decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
(3) În cazul în care candidatul nu întrunește condițiile prevăzute la alin. (1) și (11), a depus dosarul tardiv sau dosarul nu conține documentele prevăzute la alin. (2) lit. a)–c), Consiliul Superior al Magistraturiisau, respectiv, Comisia juridică, numiri și imunități exclude din concurs candidatul respectiv.
Articolul 4. Competenţa Consiliului Superior al Magistraturii
(1) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe referitoare la cariera judecătorilor:
a) face propuneri Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție a judecătorilor sau de promovare a acestora la o instanță superioară;
a1) transferă judecătorii la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, eliberează din funcție judecătorii, numește și eliberează din funcție președinții sau vicepreședinții de instanță;
b) primeşte jurământul judecătorilor;
c) aprobă regulamentele privind selecția candidaților la funcția de judecător și privind evaluarea performanțelor judecătorilor, ale președinților și ale vicepreședinților instanțelor judecătorești, precum și planul de evaluare a performanțelor acestora;
d) aprobă regulamentul de desfăşurare a concursului pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei şi asigură organizarea şi desfăşurarea concursului;
e) dispune interimatul funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte al judecătoriei, al Curţii de Apel sau al Curţii Supreme de Justiţie, în cazul vacanţei funcţiei sau suspendării din funcţie a acestora, până la completarea funcţiei vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării;
f) aplică măsuri de încurajare în privinţa judecătorilor;
g) numeşte membrii Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, conform competenţei sale.
(2) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în domeniul instruirii iniţiale şi continue a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti:
a) desemnează judecătorii în cadrul Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei;
b) aprobă strategia privind formarea iniţială şi continuă a judecătorilor, prezintă opinia asupra planului de acţiuni pentru implementarea acesteia;
c) examinează şi prezintă opinia asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în Institutul Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor de învăţământ pentru cursurile de formare iniţială şi continuă în cadrul Institutului, asupra regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor didactice, precum şi asupra componenţei comisiilor pentru examenele de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei;
c2) - abrogată;
d) prezintă, anual, până la 31 martie, Institutului Naţional al Justiţiei propunerile privind numărul de locuri ce vor fi scoase la concursul de admitere pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător în anul următor;
e) examinează contestaţiile la hotărârile Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor.
(3) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în domeniul respectării disciplinei şi eticii judecătorilor:
a) adoptă hotărâri privind petiţiile cetăţenilor în problemele ce ţin de etica judecătorilor;
b) examinează contestaţiile hotărârilor emise de colegiul disciplinar;
c) în baza hotărârii colegiului disciplinar, decide eliberarea din funcția de judecător;
c1) în baza hotărârii colegiului disciplinar, decide privind eliberarea din funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței de judecată.
d) - abrogată;
e) - abrogată;
f) - abrogată;
g) - abrogată.
(4) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în domeniul administrării instanţelor judecătoreşti:
a) audiază informaţia Ministerului Justiţiei referitoare la activitatea privind asigurarea organizatorică, materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti;
b) aprobă Regulamentul privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti, care asigură transparenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea acestui proces;
c) examinează, confirmă şi propune, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, proiectul bugetelor instanţelor judecătoreşti;
d) prezintă anual, dar nu mai târziu de 1 aprilie, Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova un raport asupra modului de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti în anul precedent;
d1) colaborează cu societatea civilă și mass-media pentru informarea publicului despre activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și a instanțelor judecătorești;
e) aprobă structura aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, numeşte, promovează, transferă şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului, aplică faţă de aceştia măsuri de încurajare şi sancţiuni disciplinare;
f) acordă concediile de odihnă anuale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti.
(5) În scopul realizării funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii poate avea şi alte competenţe în condiţiile legii.
(51) În calitate de organ de autoadministrare judecătorească și de garant al independenței autorității judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra constituționalității actelor normative care vizează sistemul judecătoresc.
(6) În vederea realizării corespunzătoare a funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.
Articolul 5. Preşedintele
(1) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret, pentru o perioadă de doi ani, cu votul majorității membrilor Consiliului și își exercită activitatea pe bază permanentă. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi reales.
(2) În absenţa preşedintelui, funcţiile lui sunt exercitate de un membru al Consiliului, numit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) - abrogat.
Articolul 6. Atribuţiile Preşedintelui
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii:
a) convoacă şi prezidează şedinţele Consiliului;
b) coordonează activitatea Consiliului şi repartizează materialele spre examinare, desemnează un raportor pentru prezentarea materialelor examinate;
c) reprezintă Consiliul în faţa autorităţilor publice din ţară şi din străinătate;
d) organizează și implementează sistemul de control intern managerial și poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului instituției și a patrimoniului public aflat în gestiune;
d1) în perioada dintre ședințele Consiliului, emite dispoziții privind delegarea judecătorilor și inspectorilor-judecători pentru participare la seminare, conferințe, cursuri de instruire și deplasări în interes de serviciu, care ulterior se aprobă la ședința Consiliului;
e) exercită alte atribuţii în condiţiile legii.
Articolul 7. Organele specializate
(1) În subordinea Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează:
a) Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor;
b) - abrogată;
c) colegiul disciplinar;
d) inspecţia judiciară.
(2) Competenţa, modul de organizare şi de funcţionare a colegiilor și a inspecției judiciare sunt stabilite prin legi şi prin regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.
Articolul 71. Inspecţia judiciară
(1) Inspecția judiciară este un organ independent, constituit din 7 inspectori-judecători, care dispune de autonomie funcțională.
(2) Durata mandatului de inspector-judecător este de 6 ani. Inspectorul-judecător poate fi numit doar pentru un singur mandat.
(3) Poate fi aleasă în funcţia de inspector-judecător persoana care deţine diploma de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, cu o vechime în specialitatea juridică de cel puţin 7 ani şi o reputaţie ireproşabilă, în condiţiile stabilite la art.6 alin.(4) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, și care nu a exercitat funcția de judecător pe parcursul ultimilor 3 ani. Este declarat ales candidatul care a acumulat mai mult de jumătate din voturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(31) Activitatea inspectorului-judecător este supusă evaluării o dată la doi ani de către Consiliul Superior al Magistraturii. Procedura și criteriile de evaluare sunt stabilite în Regulamentul privind evaluarea performanțelor inspectorului-judecător, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
(32) Inspectorul-judecător evaluat negativ se revocă din funcție în baza hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.
(33) Temeiul și cauzele revocării sau ale eliberării din funcție din motive imputabile inspectorului-judecător se indică în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Inspecţia judiciară este condusă de către un inspector-judecător principal, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii, pe durata mandatului, din rândul inspectorilor-judecători.
(41) Salariul inspectorului-judecător și al inspectorului-judecător principal se stabilește conform legislației privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
(5) În exerciţiul atribuţiilor sale, inspectorul-judecător beneficiază de inviolabilitatea prevăzută la art.19 din Legea cu privire la statutul judecătorului.
(6) Inspecţia judiciară are următoarele competenţe:
a) verifică activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei;
a1) verifică corectitudinea repartizării aleatorii a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti;
b) examinează petiţiile cetăţenilor în probleme ce ţin de etica judiciară, adresate Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând în mod obligatoriu explicaţia scrisă a judecătorului vizat în petiţie;
b1) verifică sesizările sau, după caz, se autosesizează privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;
c) - abrogată;
d) studiază temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător, cu prezentarea unei note informative Consiliului Superior al Magistraturii și persoanei vizate.
(61) Desfășurarea activității inspecției judiciare este asigurată de o subdiviziune distinctă din cadrul Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii.
(7) Asigurarea tehnico-materială a activităţii inspecţiei judiciare se efectuează de Consiliul Superior al Magistraturii în conformitate cu legea bugetului.
(8) Inspectorii-judecători beneficiază de instruire continuă gratuită, în modul și în limitele stabilite de lege.
Articolul 72. Verificarea activităţii organizatorice a instanțelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei
(1) Activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei se verifică cu scopul de a asigura:
a) celeritatea procesului;
b) transparenţa activităţii de înfăptuire a justiţiei şi deschiderea faţă de societate;
c) eficienţa activităţii instanţelor judecătoreşti, a judecătorilor şi a personalului instanţelor;
d) respectarea Codului de etică al judecătorului;
e) conduita profesională înaltă a personalului instanţelor judecătoreşti;
f) perfecţionarea continuă a performanţelor judecătorilor şi ale personalului instanţelor judecătoreşti.
(2) Activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei poate fi verificată în două forme:
a) control ordinar – pentru examinarea unui caz concret sau a unui domeniu de activitate distinct;
b) control complex – pentru examinarea întregii activităţi de înfăptuire a justiţiei.
(3) Controalele ordinare şi cele complexe pot avea caracter planificat sau inopinat.
(4) În scopul desfăşurării controalelor planificate ale activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti se elaborează şi se aprobă planuri anuale de verificare a instanţelor.
(5) Controalele complexe planificate ale activităţii organizatorice a fiecărei instanţe judecătoreşti, în modul stabilit de prezentul articol, se desfăşoară cel puţin o dată la 3 ani.
(6) După încheierea controlului, dar nu mai târziu de o lună de la data încheierii, se întocmeşte un proiect al actului de control, care este prezentat spre informare instanţei supuse controlului, aceasta fiind în drept să prezinte comentarii şi obiecţii pe marginea proiectului în cauză.
(7) Actul final al controlului se întocmeşte în termen de 10 zile lucrătoare de la data prezentării obiecţiilor sau de la data expirării termenului pentru prezentarea acestora şi se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.
(8) Subiecţii care nu sunt de acord cu rezultatele controlului, în termen de 10 zile lucrătoare de la data prezentării acestora pentru informare, sunt în drept să prezinte în formă scrisă obiecţiile lor Consiliului Superior al Magistraturii. În acest caz, rezultatele controlului vor fi examinate la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.
(9) Volumul, metodele, temeiurile şi procedura de verificare a activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
Articolul 73. Răspunderea inspectorului-judecător
(1) Inspectorul-judecător poartă răspundere pentru acțiunile sau inacțiunile sale săvârșite în exercitarea mandatului, în conformitate cu prezenta lege și art.23 din Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică.
(2) Procedura disciplinară în privința inspectorului-judecător poate fi pornită în baza sesizării inspectorului-judecător principal, a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, a judecătorului sau a asociației profesionale a judecătorilor. Cerințele de formă și conținut ale sesizării prevăzute la art.20 din Legea nr.178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor se aplică în mod corespunzător.
(3) Constituie abatere disciplinară a inspectorului-judecător:
a) imixtiunea în activitatea judecătorilor sau intervențiile de orice natură pentru soluționarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea soluționării intereselor personale sau ale membrilor familiei altfel decât în limitele prevederilor legislației în vigoare;
b) desfășurarea activităților publice cu caracter politic;
c) încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a petițiilor aflate în procedură sau încălcarea normelor legislației;
d) încălcarea prevederilor legislației referitoare la obligativitatea depunerii declarației cu privire la venituri și proprietate și a declarației de interese personale;
e) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu;
f) absențele nemotivate de la serviciu, dacă acestea au afectat activitatea inspecției judiciare;
g) atitudinea nedemnă în procesul disciplinar față de colegi, membrii Colegiului disciplinar, autorul sesizării, avocați sau alte persoane.
(4) În condițiile legii, inspectorului-judecător îi pot fi aplicate următoarele sancțiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare;
c) eliberare din funcția de inspector-judecător.
(5) Inspectorul-judecător este în drept să prezinte explicații pe marginea abaterii disciplinare.
(6) Sancțiunea disciplinară se aplică prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.
(7) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la alin. (6) din prezentul articol poate fi contestată în condițiile prevăzute la art. 25
Articolul 8. Relaţiile cu alte autorităţi
(1) În relaţiile cu autorităţile publice, Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa doar Constituţiei şi legilor.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvernul cu privire la orice problemă care, potrivit legii, ţine de competenţa sa.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii întreţine legături cu organisme similare din alte ţări în probleme de funcţionare şi administrare a justiţiei.
Articolul 81. Transparenţa activităţii Consiliului Superior al Magistraturii
(1) Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii este transparentă şi se realizează prin asigurarea accesului societăţii şi al mass-media la informaţiile privind activitatea Consiliului.
(2) Ședințele Consiliului Superior al Magistraturii sunt publice, cu excepția cazurilor în care, la cererea motivată a președintelui sau a cel puțin trei membri, se hotărăște ca ședințele să fie închise în vederea protejării informației ce constituie secret de stat sau a cazului în care, datorită unor împrejurări speciale, caracterul public poate prejudicia interesele justiției sau poate aduce atingere vieţii private a persoanelor. Hotărârea motivată cu privire la declararea ședinței închise se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii creează condiţii şi întreprinde măsurile necesare pentru a asigura participarea reprezentanţilor mass-media şi a persoanelor interesate la şedinţele sale.
(4) Agenda şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii, proiectele de hotărâri şi materialele adiţionale care urmează a fi supuse examinării în partea ce nu conţine informaţii care nu pot fi publicate se plasează pe pagina web a Consiliului cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţă.
(5) Şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii se înregistrează prin utilizarea mijloacelor video şi audio şi se consemnează în procese-verbale, care se plasează pe pagina web a Consiliului.
(6) Regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii şi anunţurile privind lansarea concursurilor pentru suplinirea funcţiilor de judecător se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(7) Hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, de organele specializate, inclusiv cele adoptate în cadrul ședințelor închise, opiniile separate ale membrilor Consiliului, precum şi rapoartele anuale ale Consiliului se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii prin care acesta își expune acordul sau dezacordul pentru pornirea urmăririi penale în condițiile art. 19 alin. (4) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, cu anonimizarea datelor cu privire la identitatea judecătorului.
Capitolul III
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Articolul 15. Şedinţele
(1) Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial îşi exercită atribuţiile în plen.
(2) Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcției și nu se află în situațiile menționate la art. 18 alin. (1).
[Art.15 al.(2) declarat neconstituțional prin HCC17 din 18.07.24, MO344-346/08.08.24 art.128; în vigoare 18.07.24]
(21) În cazul suspendării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul absenței motivate a membrului Consiliului de la serviciu timp de mai mult de două luni, mandatul respectiv poate fi exercitat, în această perioadă, de către membrul supleant ales în condițiile art. 3 alin. (4).
(3) - abrogat.
(4) La ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează, cu excepția cazurilor când se examinează:
a) propunerile prevăzute la art. 23;
b) suspendarea din funcție a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale;
c) aplicarea măsurilor speciale de investigații în cauza penală în care figurează judecătorii în funcție.
(5) - abrogat.
(6) - abrogat.
Articolul 16. Convocarea
(1) Convocarea în şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii se face la iniţiativa Preşedintelui acestuia.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin 3 membri ai lui.
(3) Data, ora şi locul şedinţei, ordinea de zi, proiectele hotărârilor ce urmează a fi adoptate şi materialele justificative ale acestora sunt aduse la cunoştinţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cel mai târziu cu 3 zile înainte de şedinţă, cu excepţia cazurilor extraordinare.
Articolul 17. Procedura de examinare a problemelor
Examinarea problemelor ce urmează a fi soluţionate în şedinţă începe cu raportul Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii sau al unui membru al lui, care a studiat în prealabil documentele şi materialele prezentate, după care sunt ascultate persoanele invitate la şedinţă, se cercetează documentele şi materialele necesare.
Articolul 18. Recuzarea şi autorecuzarea
(1) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii nu poate participa la examinarea problemei şi urmează să fie recuzat dacă există împrejurări care exclud participarea lui la examinare sau împrejurări ce ar trezi îndoieli privind obiectivitatea lui. În cazul în care există astfel de împrejurări, membrul Consiliului este obligat să declare autorecuzarea.
(2) Pentru aceleaşi motive, recuzarea poate fi făcută de persoana a cărei problemă se examinează, precum şi de persoana care a prezentat materialele spre examinare.
(3) Recuzarea trebuie să fie motivată prin cerere scrisă sau verbală.
(4) Membrul recuzat al Consiliului Superior al Magistraturii nu participă la votarea cererii de recuzare.
(5) Dacă, în urma admiterii cererii de recuzare a mai multor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ședința nu este deliberativă, aceștia sunt substituiți de membrii supleanți.
Articolul 19. Propunerea pentru numirea în funcţia de judecător, de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti
(1) Consiliul Superior al Magistraturii face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova referitor la numirea în funcţia de judecător a candidaţilor pentru aceste funcţii.
(2) Selectarea candidaţilor pentru funcţia de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti se face de către Consiliul Superior al Magistraturii în baza hotărârii Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii privind selectarea candidaților pentru funcția de judecător și hotărârea privind numirea în funcțiile de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești trebuie să fie motivate și se adoptă prin votul deschis al membrilor Consiliului.
(3) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu propunerea respectivă de numire în funcţia de judecător, dosarul personal al candidatului însoţit de curriculum vitae din care să rezulte activitatea lui şi de proiectul de decret sau de hotărârea privind numirea în funcţie, se înaintează de către preşedintele Consiliului.
(4) În cazul în care Preşedintele Republicii Moldova respinge candidatura propusă, Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile art.11 din Legea cu privire la statutul judecătorului, poate propune aceeaşi sau altă candidatură pentru funcţia vacantă cu votul a două treimi din membrii săi.
Articolul 20. Promovarea la o instanţă superioară, transferarea la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanță inferioară, detaşarea, suspendarea, demisia şi eliberarea din funcţie a judecătorului
(1) Chestiunile ce ţin de promovarea la o instanţă superioară, transferarea la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, detaşarea, suspendarea, demisia şi eliberarea din funcţie a judecătorului sunt examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în condiţiile legii.
(2) - abrogat.
(3) Judecătorul poate fi detaşat din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în condiţiile art. 241 din Legea cu privire la statutul judecătorului.
(31) Transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, promovarea judecătorului la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti şi eliberarea lui din funcţie se fac în baza recomandărilor Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii privind transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, promovarea judecătorului la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei şi eliberarea lui din funcţie trebuie să fie motivată şi este adoptată prin votul deschis al membrilor Consiliului.
(32) Participarea la concursul pentru promovarea într-o instanță superioară, transferarea la o instanță judecătorească de același nivel a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor, precum și a judecătorilor detașați la Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii, se interzic pe perioada exercitării mandatului și timp de 6 luni după expirarea termenului pentru care a fost dispusă detașarea.
(4) Promovarea judecătorului la o instanță superioară se face numai cu acordul acestuia, prin concurs, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, de către Președintele Republicii Moldova. Transferarea judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară se face numai cu acordul acestuia, de către Consiliul Superior al Magistraturii.
(5) Suspendarea din funcţie a judecătorului se efectuează de Consiliul Superior al Magistraturii în condiţiile art.24 din Legea cu privire la statutul judecătorului.
(6) - abrogat.
(7) - abrogat.
(8) Consiliul Superior al Magistraturii sistează demisia judecătorului şi dispune încetarea plăţii indemnizaţiei viagere lunare în condiţiile art.26 din Legea cu privire la statutul judecătorului.
(9) - abrogat.
Articolul 22. Examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor organelor specializate
(1) Contestaţiile împotriva hotărârilor adoptate de Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor se examinează în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării lor în Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Data, ora şi locul examinării contestaţiilor se comunică din timp persoanelor interesate.
(3) După examinarea contestaţiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide:
a) menţinerea fără modificare a hotărârilor Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor;
b) - abrogată;
c) admiterea contestaţiei şi remiterea hotarârii spre reexaminare Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, în cazul în care s-a constatat încălcarea procedurii de selectare sau de evaluare;
d) - abrogată.
(4) Contestaţiile împotriva hotărârilor adoptate de colegiul disciplinar se examinează conform prevederilor Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
Articolul 221. Examinarea informaţiilor privind comunicarea interzisă cu judecătorii
(1) Informaţiile privind comunicarea interzisă dintre un judecător cu un participant la proces sau cu alte persoane, inclusiv cu persoane cu funcţii de demnitate publică, prezentate în condiţiile stabilite la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, precum şi informaţiile despre comunicarea interzisă prezentate de alte persoane interesate se examinează în cel mult 15 zile de la data înregistrării lor în Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) După examinarea informaţiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide privind:
a) transmiterea informaţiei la adresa Procuraturii Generale în cazul în care sunt prezente elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute la art. 303 din Codul penal sau ale contravenţiei prevăzute la art. 317 alin. (2) din Codul contravenţional;
b) informarea conducerii autorităţii sau a organelor de autoadministrare competente în cadrul cărora activează persoanele care au admis comunicarea interzisă cu judecătorul;
c) remiterea materialelor, conform procedurii stabilite de lege, pentru pornirea urmăririi disciplinare împotriva judecătorului în cazul în care acesta a admis comunicarea interzisă sau nu a informat în modul stabilit Consiliul Superior al Magistraturii despre comunicarea interzisă sau despre tentativa de comunicare interzisă.
Articolul 23. Asigurarea inviolabilităţii judecătorului
(1) Propunerea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul Procurorului General de pornire a urmăririi penale, de reţinere, de aducere silită, de arestare sau de percheziţie a judecătorului se examinează de către Consiliul Superior al Magistraturii imediat, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii examinează propunerea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul emis de Procurorul General doar sub aspectul respectării condiţiilor sau a circumstanţelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reţinerii, aducerii silite, arestării sau percheziţiei judecătorului, fără a-şi aroga atribuţiile unei instanţe judecătorești.
(3) - abrogat.
Articolul 24. Adoptarea de hotărâri
(1) Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor prezenți, cu excepția cazului prevăzut la art. 19 alin. (4).
[Art.24 al.(1) declarat neconstituțional prin HCC17 din 18.07.24, MO344-346/08.08.24 art.128; în vigoare 18.07.24]
(2) Hotărârea motivată se redactează în cel mult 30 de zile și se semnează de președintele ședinței. În hotărâre se menționează numărul de voturi exprimate în favoarea și împotriva hotărârii.
(3) În cazul în care un membru al Consiliului Superior al Magistraturii face opinie separată, aceasta este anunțată imediat, se motivează și se publică odată cu hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile prevăzute la art. 22 alin. (4), membrul Consiliului Superior al Magistraturii care a înaintat sesizarea privind faptele ce pot constitui abateri disciplinare nu participă la examinarea chestiunii.
Articolul 25. Contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii
(1) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.
(2) Contestaţiile se examinează de un complet format din 3 judecători.
(3) Hotărârile Curţii Supreme de Justiţie adoptate în condiţiile alin. (2) sunt irevocabile şi intră în vigoare la data adoptării.