privind plata pentru poluarea mediului

LEGE nr. 1540 din 25.02.1998 · PARLAMENTUL · publicat 18.06.1998
Modificat prin: LP4 din 30.01.25, MO33-36/04.02.25 art.60
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 8
pe legis.md
Trimiteri: 62 legate · 5 citite prin greșeli ale sursei · 1 fără țintăMonitorul Oficial: 5 trimiteriCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 188 din 188 de unități · 58 de trimiteri citite, 44 la fel ca regulile

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Citite prin greșeli ale sursei (5)
  • alin.(l) Sursa tipărește „alin.(l)” cu o literă în loc de cifră; citit ca „alin.(1)”.
  • alin.(l) Sursa tipărește „alin.(l), (2) şi (3)” cu o literă în loc de cifră; citit ca „alin.(1), (2) şi (3)”.
  • (2) Sursa tipărește „alin.(l), (2) şi (3)” cu o literă în loc de cifră; citit ca „alin.(1), (2) şi (3)”.
  • (3) Sursa tipărește „alin.(l), (2) şi (3)” cu o literă în loc de cifră; citit ca „alin.(1), (2) şi (3)”.
  • alin.(l) Sursa tipărește „alin.(l)” cu o literă în loc de cifră; citit ca „alin.(1)”.
Fără țintă (1)
  • stabilite în anexa Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul 1

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectivele legii

Prezenta lege are drept obiective:

a) crearea unui sistem de activitate economică în care devine neconvenabilă cauzarea oricărui prejudiciu mediului;

b) stimularea construcției și exploatării sistemelor de captare și neutralizare a poluanților, de colectare, reciclare și distrugere a deșeurilor, precum și implementarea de tehnologii nonpoluante, realizarea altor măsuri care ar micșora volumul emisiilor (deversărilor) de poluanți în mediu și ar diminua formarea deșeurilor de producție și a deșeurilor de ambalaje;

c) formarea fondurilor ecologice pentru finanţarea activităţii orientate spre ameliorarea calităţii mediului.

Articolul 2. Subiecţii şi obiectul legii

(1) Subiecţii prezentei legi sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică este generatoare de poluanți.

(2) Obiectul prezentei legi îl constituie relaţiile care apar în legătură cu punerea în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, emisiile (deversările) de poluanţi în mediu şi depozitarea deşeurilor de producţie.

Articolul 3. Noţiuni generale

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

poluant - substanţă in stare solidă, lichidă sau gazoasă care poate avea o acţiune negativă asupra organismelor vii şi/sau a mediului;

concentraţie maximă admisibilă (CMA) - normativ tehnico-ştiinţific care stabileşte concentraţia maximă, fără efecte negative asupra sănătăţii umane şi a mediului, a poluanţilor în componentele mediului;

emisie limitat admisibilă (ELA) - normativ tehnico-ştiinţific care se stabileşte reieşind din condiţia: concentraţia de poluanţi emişi în stratul de aer atmosferic de lîngă sol, de la o sursă sau de la un grup de surse, nu va depăşi normativele CMA;

deversare limitat admisibilă (DLA) - masa maximă a poluanţilor în apele reziduale, admisibilă pentru evacuarea lor în regim stabilit în punctul dat intr-o unitate de timp;

coeficient de agresivitate - coeficient de transformare în care se ia în considerare pericolul relativ al poluantului;

tonă convenţională - masa relativă a poluantului, determinată ca produs între masa acestuia, în tone, şi coeficientul de agresivitate.

ambalaj primar – ambalaj destinat pentru a fi folosit în calitate de unitate de vânzare, către utilizatorul final sau consumator, în punctul de vânzare;

ambalaj compozit – ambalaj fabricat din două sau mai multe straturi de materiale diferite care nu pot fi separate manual, fiind o unitate integrală constituită dintr-un recipient interior și un înveliș exterior, care este umplută, depozitată, transportată și golită ca atare;

ambalaj secundar – ambalaj destinat pentru a constitui în punctul de vânzare o grupare de unități de vânzare, indiferent dacă este vândut ca atare către utilizatorul sau consumatorul final ori dacă servește numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare. Ambalajul secundar poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile acestuia;

ambalaj – produs realizat din materiale de orice natură, destinat pentru a conține bunuri și a le proteja în timpul manevrării, prezentării și livrării lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final și pentru a fi utilizat ca ambalaj primar, ambalaj secundar, ambalaj de desfacere sau ambalaj terțiar;

ambalaj de desfacere – obiect conceput sau proiectat pentru a fi umplut în punctele de vânzare, precum și obiect de unică folosință umplut sau conceput astfel încât să fie umplut în punctele de desfacere;

ambalaj terțiar (ambalaj pentru transport) – ambalaj destinat pentru a facilita manevrarea și transportul mai multor unități de vânzare sau al ambalajelor grupate, precum și pentru a preveni deteriorarea acestora în timpul manevrării sau transportului. Ambalajul terțiar nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;

deșeu de ambalaj – ambalaj sau material de ambalare devenit deșeu după ce a fost utilizat pentru a conține bunuri și a le proteja în timpul manevrării, prezentării și livrării acestora și pe care deținătorul are intenția sau obligația să îl arunce. Deșeurile de ambalaje nu includ niciun fel de reziduuri rezultate din producția de ambalaje și de materiale de ambalare ori din orice alt proces de producție;

plasare pe piață – furnizare a unui produs pe piață pentru prima dată, spre distribuire, consum sau utilizare în activitatea comercială, fie contra cost, fie gratuit;

valori-limită de emisie (VLE) ‒ cu sensul definit prin Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale.

[Art.3 noțiunea introdusă prin LP4 din 30.01.25, MO33-36/04.02.25 art.60; în vigoare 04.02.25]

Capitolul II

MODUL DE STABILIRE ŞI DE CALCUL ALE PLĂŢII PENTRU POLUAREA MEDIULUI

Articolul 4. Stabilirea normativelor plăţii

Normativele plăţii pentru poluarea mediului se stabilesc de către Parlament.

Articolul 5. – abrogat.

Articolul 6. Plata pentru emisiile de poluanţi ale surselor staţionare

(1) Plata pentru emisiile de poluanţi în aerul atmosferic ale surselor staţionare se percepe de la subiecţii care admit:

a) emisii de poluanţi în limitele normativelor stabilite sau ale valorilor-limită de emisie (VLE);

[Art.6 al.(1), lit.a) modificată prin LP4 din 30.01.25, MO33-36/04.02.25 art.60; în vigoare 04.02.25]

b) emisii de poluanţi cu depăşirea normativelor stabilite sau a valorilor-limită de emisie (VLE).

[Art.6 al.(1), lit.b) modificată prin LP4 din 30.01.25, MO33-36/04.02.25 art.60; în vigoare 04.02.25]

(2) Normativele şi modul de calcul ale plăţii menţionate la alin.(l) se prezintă în anexa nr. 2.

Articolul 7. – abrogat.

Articolul 8. – abrogat.

Articolul 9. Plata pentru deversările de poluanţi

(1) Plata pentru deversările de poluanţi cu ape reziduale în obiective acvatice se percepe de la subiecţii ce admit:

a) deversări de poluanţi în limitele normativelor stabilite;

b) deversări de poluanţi cu depăşirea normativelor stabilite.

(2) Plata pentru deversările de poluanţi în rezervoare-receptoare, cîmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere pentru must de dejecţii animaliere este percepută de la subiecții care admit asemenea deversări pentru întreg volumul evacuărilor de apă .

(3) Plata pentru evacuările de apă din bazinele piscicole şi pentru scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor este percepută de la subiecții care admit depășirea,în raport cu normativele stabilite, a masei de poluanţi în apele reziduale.

(4) Normativele şi modul de calcul ale plăţii menţionate la alin.(l), (2) şi (3) se prezintă în anexele nr.5 şi nr. 6.

Articolul 10. Plata pentru depozitarea deşeurilor de producţie

(1) Plata pentru depozitarea deşeurilor de producţie se percepe de la subiecţi în caz de:

a) depozitare a deşeurilor pe teritoriul întreprinderilor;

b) depozitare a deşeurilor în amplasamente autorizate în limitele normativelor stabilite;

c) depozitare a deşeurilor în amplasamente autorizate în cantităţi ce depăşesc normativele stabilite.

2) Normativele şi modul de calcul ale plăţii menţionate la alin.(l) se prezintă în anexa nr.7.

(3) Plata pentru depozitarea deşeurilor de producţie se stabileşte proporţional perioadei de depozitare a deşeurilor pe parcursul lunii de gestiune.

Articolul 11. Taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului

(1) Subiecți ai taxei reglementate de prezentul articol sunt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, și persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și anume:

a) producătorii de mărfuri indicate în anexa nr. 8;

b) importatorii de mărfuri indicate în anexa nr. 8;

c) cumpărătorii care procură mărfuri, ambalaje, precum și mărfuri ambalate în ambalaje, prevăzute la alin. (2), de la persoane fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia;

d) producătorii și importatorii care plasează pe piață produse și mărfuri ambalate în ambalaje din materialele prevăzute la alin. (2) lit. b);

e) producătorii și importatorii care plasează pe piață ambalajele prevăzute la alin. (2) lit. c).

(2) Categoriile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării sunt următoarele:

a) mărfurile indicate în anexa nr. 8;

b) ambalajul primar, secundar și/sau terțiar, fabricat din plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu), ce conține produse și/sau facilitează și protejează manevrarea, transportul mai multor unități de produse/bunuri, și/sau grupează mai multe unități de produse/bunuri, și/sau facilitează livrarea lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final;

c) ambalajele de desfacere.

(3) Obligația privind taxa pentru mărfurile prevăzute la alin. (2) survine:

a) pentru importatori – la momentul importului;

b) pentru producători – la data plasării pe piață a produselor și/sau a mărfurilor ambalate în ambalaje din materialele prevăzute la alin. (2) lit. b);

c) pentru producătorii care plasează pe piață ambalajele prevăzute la alin. (2) lit. c) – la data plasării pe piață a ambalajelor de desfacere;

d) pentru cumpărătorii care procură mărfuri și/sau ambalaje de la persoane fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia – la data procurării mărfurilor și/sau ambalajelor.

(4) Cota taxei pentru mărfurile ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării se stabilește după cum urmează:

1) pentru mărfurile indicate la anexa nr. 8 – conform cotelor stabilite în anexa respectivă;

2) pentru ambalaj – în sumă absolută la o unitate de măsură a greutății materialului din care este fabricat ambalajul (plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu)):

Materialul ambalajuluiCota taxei pe ambalaje
(lei/tonă)
Plastic4500
Lemn1400
Hârtie și carton1000
Sticlă2000
Metale (inclusiv aluminiu)1400

21) - abrogat.

22) ambalajele fabricate din materiale care se includ în două sau mai multe categorii se contabilizează și se raportează la poziția ambalajului care constituie materialul principal ca masă;

3) - abrogat;

4) - abrogat.

(5) Baza impozabilă a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului se stabilește după cum urmează:

1) pentru mărfurile indicate în anexa nr. 8:

a) pentru mărfurile importate – valoarea facturată a acestora;

b) pentru mărfurile procurate de la persoane fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acestora –valoarea de procurare a mărfurilor respective;

c) pentru mărfurile de fabricație proprie – valoarea livrării mărfurilor respective, fără T.V.A.;

2) pentru ambalaj – greutatea ambalajului de fiecare tip de material din care este fabricat.

(6) Se scutesc de taxa stabilită de prezentul articol:

a) mărfurile importate şi/sau livrate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului, sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de către Guvern;

b) mărfurile destinate proiectelor de asistență tehnică, care sunt realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizațiile internaționale și țările donatoare în cadrul tratatelor la care Republica Moldova este parte, și cele destinate contractelor de stat încheiate, conform listei aprobate de către Guvern;

c) mărfurile destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, precum şi mărfurile primite în calitate de ajutoare umanitare în modul stabilit de către Guvern;

d) mărfurile și ambalajele destinate exportului;

e) ambalajul aferent medicamentelor prevăzute de Legea nr.1409/1997 cu privire la medicamente, precum şi ambalajul aferent dispozitivelor medicale prevăzute de Legea nr.102/2017 cu privire la dispozitivele medicale;

f) ambalajul primar aferent pâinii și produselor de panificație clasificate la pozițiile tarifare 1901 20 000, 1905 40, 1905 90 300, 1905 90 700 și 1905 90 800;

g) mărfurile introduse pe teritoriul vamal al țării de către persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia, înregistrate la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova, cu condiția rămînerii mărfurilor respective pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale ale Republicii Moldova;

h) mărfurile fabricate de subiecții specificați la alin.(1), care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului și la a căror producere au fost utilizate, în calitate de materie primă, mărfurile indicate în anexa nr.8;

i) - abrogată.

(7) Subiecții menționați la alin. (1) înregistrați în Sistemul informațional automatizat „Managementul deșeurilor” („SIA MD”) beneficiază de o scutire de taxa pe ambalaje în funcție de raportul dintre cantitatea de deșeuri valorificate și cantitatea de deșeuri care corespunde obiectivului de valorificare, înmulțit cu cota taxei pe ambalaje prevăzută la alin. (4) pct. 2), după cum urmează:

T = Q × Ct − (V/O × Q × Ct),

unde:

T – suma taxei calculată spre plată;

Q – cantitatea de ambalaje plasată pe piață, pe fiecare tip de material din care sunt confecționate;

Ct – cota taxei pe ambalaje aferentă tipului de material din care sunt confecționate;

V – cantitatea de deșeuri valorificate în anul de raportare, pe fiecare tip de material;

O – cantitatea de deșeuri care corespunde obiectivului de valorificare pentru anul de raportare, pe fiecare tip de material.

Capitolul III

MODUL DE PERCEPERE A PLĂŢII PENTRU POLUAREA MEDIULUI

Articolul 14. Declararea, modul și termenul de achitare a plăților pentru poluarea mediului

(1) Subiecții prezentei legi sînt obligați să calculeze de sine stătător plățile pentru poluarea mediului prevăzute la art. 6, 9 și 10, să achite la bugetul de stat plățile corespunzătoare și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă, utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică în condițiile stipulate la art. 187 alin. (21) din Codul fiscal. Forma și modul de completare a dării de seamă se aprobă de către Ministerul Mediului.

(2) Subiecţii prezentei legi sînt obligaţi să calculeze de sine stătător plăţile pentru poluarea mediului prevăzute la art. 11, să achite la bugetul de stat plăţile corespunzătoare şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă, utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică în condiţiile stipulate la art. 187 alin. (21) din Codul fiscal. Forma şi modul de completare a dării de seamă se aprobă de către Ministerul Finanţelor.

(3) Subiecții vizați la art.6, 9 și 10 calculează și achită plățile corespunzătoare și prezintă darea de seamă respectivă anual, pînă la data de 25 a lunii februarie a anului următor de gestiune.

(4) Subiecții vizați la art. 11 alin.(1) care nu fac parte dintr-un sistem colectiv ori nu s-au înregistrat ca sistem individual calculează și achită plățile corespunzătoare și prezintă darea de seamă respectivă lunar, până la data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune.

(5) Subiecții vizați la art.11 alin.(1) care fac parte dintr-un sistem colectiv ori s-au înregistrat ca sistem individual calculează și achită plățile corespunzătoare și prezintă darea de seamă respectivă anual, până la data de 30 aprilie a anului imediat următor anului de gestiune.

Articolul 15. Răspunderea subiectului şi controlul asupra încasării plăţii

(1) Răspunderea subiecţilor pentru corectitudinea calculului şi plenitudinea achitării în termen a plăţilor pentru poluarea mediului, precum şi aplicarea măsurilor de executare silită sînt reglementate de Codul fiscal şi de alte acte legislative.

(2) Funcţiile de evidenţă a obligaţiilor şi de urmărire a restanţelor la plăţile și taxa pentru poluarea mediului stabilite la art. 6, 9, 10 şi 11 sînt exercitate de către Serviciul Fiscal de Stat.

(3) Funcţia de control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la buget a plăţilor stabilite la art. 6, 9 şi 10 este exercitată de către inspecțiile pentru protecția mediului ale autorităţii centrale de specialitate.

(4) Funcţia de control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la buget a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, stabilită la art. 11, este exercitată de către Serviciul Fiscal de Stat.

Articolul 16. – abrogat.

Capitolul IV

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 17.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 18.

Guvernul, în termen de 3 luni:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 19.

Autoritatea centrală de specialitate, în termen de 3 luni:

a) va elabora instrucţiunea privind calculul plăţii pentru poluarea mediului;

b) va aproba, în comun cu autorităţile administraţiei publice, lista beneficiarilor de resurse naturale de la care se percepe plata pentru poluarea mediului.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru MOŢPAN

Chișinău,25 februarie 1998.

Nr.1540- XIII.

anexa nr.1 - abrogată

Anexa nr.2 la Legea privind plata pentru poluarea mediului

Normativele de plată pentru emisiile de poluanţi din sursele staţionare şi modul de calcul al acesteia

Rază de aplicareLei pentru o tonă convenţională
Municipiul Chişinău21,6
Municipiul Bălţi21,6
Raioane17,3
UTA Găgăuzia17,3

Note.

1. Plata pentru emisiile de poluanţi ale surselor staţionare în limitele normativelor ELA sau VLE şi în cantităţi mai mici se determină ca produs între normativul plăţii şi cantitatea reală, în tone convenţionale, a poluanţilor emişi.

2. Plata pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare care depășesc normativele ELA sau VLE se determină ca sumă a produsului dintre normativul plății și normativul ELA de poluanți sau VLE stabilite, în tone convenționale, și a produsului dintre normativul plății înmulțit la 5 și cantitatea reală, în tone convenționale, ce depășește normativele stabilite sau VLE, a poluanților emiși.

3. Plata pentru emisiile accidentale (în jerbă) de poluanţi ale surselor staţionare se determină ca sumă a produsului dintre normativul plăţii şi normativul ELA de poluanţi sau VLE stabilite, în tone convenţionale, şi a produsului dintre normativul plăţii înmulţit la 50 şi cantitatea reală, în tone convenţionale, ce depăşeşte normativele stabilite sau VLE, a poluanţilor emişi.

4. Transformarea masei reale a poluanţilor în tone convenţionale se efectuează prin înmulţirea masei acestora la coeficientul de agresivitate prezentat în tabelul la prezenta anexă.

[Anexa nr.2 modificată prin LP4 din 30.01.25, MO33-36/04.02.25 art.60; în vigoare 04.02.25]

anexa nr.3- abrogată

anexa nr.4 - abrogată

Anexa nr. 5 la Legea privind plata pentru poluarea mediului

Normativele de plată pentru deversări de poluanţi cu apele reziduale şi modul de calcul al acesteia

Rază de aplicareLei pentru o tonă convenţională
Municipiul Chişinău280,8
Municipiul Bălţi280,8
Raioane237,6
UTA Găgăuzia237,6

Note.

1. Plata pentru deversările de poluanţi este obligatorie pentru toţi consumatorii de apă.

2. Pentru consumatorii de apă care efectuează deversări de poluanţi în obiective acvatice (rîuri, lacuri, orizonturi acvifere subterane), plata se stabileşte în conformitate cu indicii de poluare introduşi în documentaţia de proiect a instalaţiilor de epurare.

3. Plata, conform indicilor specifici de poluare cu deversări industriale, se efectuează de către consumatorii de apă care evacuează poluanţi. Lista acestor indici şi normativele CMA de poluanţi se aprobă de către inspecțiile pentru protecția mediului la prezentarea de către serviciile de exploatare a instalaţiilor de epurare.

4. Plata pentru deversările de poluanţi în limitele normativelor CMA şi DLA sau VLE se determină ca produs între normativul plăţii şi masa reală, în tone convenţionale, a poluanţilor.

5. Plata pentru deversările de poluanţi care depăşesc normativele stabilite sau VLE se determină ca sumă a produsului dintre normativul plăţii şi masa normativă, în tone convenţionale, a poluanţilor şi a produsului dintre normativul plăţii, mărimea depăşirii masei reale a poluanţilor asupra celei normative şi coeficientul de multiplicitate a depășirii concentrației reale față de cea normativă.

6. În cazul în care pentru deversarea apelor reziduale nu sînt stabilite normative DLA, se acceptă ca admisibile concentraţiile de poluanţi stabilite de Regulile de protecţie a resurselor acvatice.

7. Recalcularea masei reale de poluanţi în tone convenţionale se efectuează prin înmulţirea masei de poluanţi la coeficientul de agresivitate al poluanţilor, prezentat în tabelul la prezenta anexă.

8. Plata pentru deversările de poluanţi în rezervoare-receptoare şi pe cîmpuri de filtraţie se determină ca produs între normativul plăţii (0,006 salariu minim) şi volumul deversărilor.

9. Plata pentru evacuările de apă din bazinele piscicole şi pentru scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor se percepe numai în cazul depăşirii normativelor stabilite ale masei de poluanţi din apele reziduale şi se determină ca produs între normativul plăţii înmulţit la 5 şi mărimea depăşirii, în tone convenţionale.

10. Plata pentru deversarea apelor pentru schimb de căldură se calculează potrivit normativelor plăţii din prezenta anexă şi în conformitate cu Baza metodică a calculului sporurilor admisibile de concentraţii la deversarea apelor pentru schimb de căldură a Centralei Termo-Electrice Moldoveneşti.

[Anexa nr.5 modificată prin LP4 din 30.01.25, MO33-36/04.02.25 art.60; în vigoare 04.02.25]

Anexa nr.6 la Legea privind plata pentru poluarea mediului

Normativele şi modul de calcul ale plăţii pentru deversările de poluanţi în colectoarele pentru must de dejecţii animaliere salarii minime pentru 1 m3

Beneficiari de resurse naturaleColectoare
cu ecran de protecţiefără ecran de protecţie
Complexe şi ferme pentru creşterea porcinelor0,0290,061
Complexe şi ferme pentru creşterea bovinelor0,0070,014
Întreprinderi avicole0,0040,007

Notă.

Plata pentru deversările de poluanţi în colectoare pentru must de dejecţii se determină ca produs între normativul plăţii şi volumul deversărilor în m3.

Anexa nr.7 la Legea privind plata pentru poluarea mediului

Normativele şi modul de calcul ale plăţii pentru depozitarea deşeurilor de producţie salarii minime pentru 1 t

DeşeuriLa depozitarea deşeurilor pe teritoriul întreprinderilor – cu respectarea normelor şi regulilor de păstrareLa depozitarea deşeurilor
în amplasamente autorizate –
în limitele normativelor stabilite
Gradul I de toxicitate6,9624
Gradul II de toxicitate2,167,2
Gradul III de toxicitate0,722,4
Gradul IV de toxicitate0,361,2
Netoxice0,0010,072

Note.

1. Plata pentru depozitarea deşeurilor pe teritoriul întreprinderilor se determină ca produs între normativul plăţii şi masa, în tone, a deşeurilor.

2. Plata pentru depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate în cantităţi ce nu depăşesc normativele stabilite se determină ca produs între normativul plăţii şi masa, în tone, a deşeurilor.

3. Plata pentru depozitarea deşeurilor în amplasamente autorizate în cantităţi ce depăşesc limitele normativelor stabilite se percepe în cuantum de 5 ori mai mare.

4. Nu se percepe plata pentru depozitarea deşeurilor acumulate pînă în anul 1998.

5. Gradul de toxicitate a deşeurilor toxice şi lista deşeurilor se determină în corespundere cu Clasificatorul provizoriu al deşeurilor industriale toxice şi cu Clasificatorul statistic al deşeurilor.

Tabel la anexa nr.2

Coeficientul de agresivitate pentru unii

poluanţi emişi în aerul atmosferic

SubstanţaCoeficientul de agresivitate
Dioxid de azot25
Oxizi de azot20
Oxid de carbon1
Anhidridă sulfuroasă22
Hidrogen sulfurat54,8
Acid sulfuric49
Amoniac25
Hidrocarburi volatile cu greutate moleculară mică (vapori de combustibil lichid – benzină etc.)1,26
Acetonă2,22
Fenol333
3,4-benz (a) piren1000000
Cianură de hidrogen282
Fluorură de hidrogen200
Clorură de hidrogen5
Compuşi gazoşi ai fluorului200
Dioxid de siliciu50
Funingine fără impurităţi20
Oxizi de sodiu, magneziu, potasiu, calciu, fier, stronţiu, molibden, volfram, bismut15,1
Praf de lemn10
Pentaoxid de vanadiu500
Mangan şi oxizii lui1000
Compuşi neorganici de mercur şi plumb3333,3
Substanţe în suspensie2
Pulbere carboniferă40
Praf de ciment45
Praf de ghips, calcar25
Aldehidă acetică100
Clor molecular89,4
Oxizi de aluminiu100
Compuşi neorganici ai cromului hexavalent666,7
Cobalt şi oxizii lui1000
Nichel şi oxizii lui1000
Oxid de zinc20
Oxid de arseniu333
Butanol10
Butilacetat10
Baze100
Sulfat de fier143
Izopren25
Xilol5
Ozon33,3
Staniu50
Solvent-naftă5
Stiren500
Aerosol de sudură2
Toluol1,67
White-spirit1
Formaldehidă333
Fluoruri solubile100
Fluoruri insolubile33,3
Etilcelozolf1,43
Cadmiu şi compuşii acestuia3333,3
Cupru şi compuşii acestuia1000
Hexaclorbenzen76,2
PCB1000

Notă.

Pentru substanţele care lipsesc din prezentul tabel, coeficientul de agresivitate este egal cu 1 ––––––––––––––––––––– CMA medie în 24 de ore

Tabel la anexa nr.5

Coeficientul de agresivitate pentru unii

poluanţi deversaţi cu apele reziduale

SubstanţaCoeficientul de agresivitate
CBO complet0,33
Substanţe în suspensie0,33
Sulfaţi0,01
Cloruri0,003
Azotul sărurilor de amoniu2,56
Detergenţi10
Produse petroliere20
Fenoli1000
Fier10
Cupru100
Zinc100
Nichel100
Crom trivalent200
Plumb10
Cadmiu200
Cobalt100
Bismut trivalent2
Arseniu20
Mercur2000
Cianuri20
Formaldehidă100
Lipide20
Nitraţi0,1
Nitriţi50
Amoniac20
Crom hexavalent50
Fosfaţi5

* 290330800 Substanţe care sînt alternative şi de tranziţie în raport cu substanţele ce distrug stratul de ozon (HFC-134a 1,1,1,2-Tetrafluoretan; HFC-152a 1,1-Difluoretan; HFC-125 Pentafluoretan; HFC-32 Difluoretan; HFC-23 Trifluoretan).

anexa nr.8

anexa nr.9 - abrogată