1. Se aprobă Consiliului pentru Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, conform anexei nr.1.
2. Se aprobă Planul de acțiuni pentru elaborarea Standardelor Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, conform anexei nr.2.
3. Se pune în sarcina Ministerului Finanțelor elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public în conformitate cu Planul de acțiuni prevăzut de Concept.
4. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina Secretarului de stat 4.
Nr. 159. Chisinau, 27 decembrie 2016.
Anexa nr.1 la Ordinul viceministrului finanțelor nr. 159 din 27 decembrie 2016
CONCEPTUL pentru elaborarea Standardelor Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public PRINCIPALELE ABREVIERI
| SNCSP | Standardele Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public |
| IPSAS | Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public |
| SIIECSP | Sistemul Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice |
| GFS | Statistica Finanțelor Guvernamentale |
1. INTRODUCERE
Reformarea contabilității în sectorul public este condiționată în mare măsură de reformarea și dezvoltarea managementului finanțelor publice.
Relevanța perfecționării acestui domeniu este definită prin faptul că, anume sistemul de contabilitate și raportare asigură evidența și situațiile financiare despre active și angajamente ale sectorului bugetar, venituri și cheltuieli, rezultate financiare ale autorităților/instituțiilor bugetare, necesare pentru luarea deciziilor oportune și eficiente de management financiar.
Obținerea informației fiabile și de înaltă calitate cu privire la activitățile economice ale autorităților/instituțiilor bugetare, care să răspundă necesităților utilizatorilor, poate fi realizată numai în cazul existenței unei metodologii de evidență contabilă și raportare complexă, aliniată la standardele internaționale acceptate, care sînt Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS).
Scopul prezentului Concept este de a defini viitorul cadru de contabilitate pentru sectorul bugetar în Republica Moldova, setarea intervalului de timp și măsurilor necesare pentru a elabora și a introduce Standardele Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP).
2. SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI ACȚIUNI DE REFORMARE A CONTABILITĂȚII ÎN SECTORUL BUGETAR DIN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Situația actuală a sistemului de contabilitate din sectorul bugetar
Republica Moldova a moștenit sistemul sovietic de contabilitate din sectorul bugetar. Contabilitatea în sectorul bugetar a fost reglementată de mai multe planuri de conturi contabile și instrucțiuni de evidență contabilă. În aprilie 2007 a fost aprobată Legea contabilității în scopul reglementării contabilității atât în sectorul corporativ, cât și în sectorul bugetar. În prezent, Legea menționată stabileşte cadrul de reglementare pentru contabilitate şi raportare financiară aplicabilă numai pentru instituţiile din sectorul bugetar.
Republica Moldova este în proces de reformare a sistemului bugetar, inclusiv prin îmbunătățirea managementului finanțelor publice, contabilității și raportării financiare. Scopul reformei - consolidarea eficacității, eficienței, responsabilității și transparenței gestionării finanțelor publice.
Astfel în vederea îmbunătățirii managementului finanțelor publice au fost elaborate și aprobate acte legislative și normative, ajustate la cerințele GFS 2001:
- Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014;
- Clasificația bugetară în redacție noua, aprobată prin ordinul ministrului finanțelor nr. 208 din 24 decembrie 2015;
- Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional şi a mijloacelor extrabugetare prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor nr.215 din 28 decembrie 2015;
- Planul de conturi contabile unic în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2015;
- Structura Raportului semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia, componența și formatul formularelor de raport, aprobat prin ordinul ministrului finanțelor nr.219 din 29 decembrie 2015.
În prezent, evidenţa operațiunilor aferente executării de casă a mijloacelor bugetului public naţional se asigură de către Ministerul Finanțelor - Trezoreria de Stat şi trezoreriile regionale ale Ministerului Finanţelor în conformitate cu prevederile Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional şi a mijloacelor extrabugetare prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor.
Evidenţa contabilă și raportarea financiară în instituțiile bugetare se ține în baza Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, precum și altor acte normative.
De asemenea, în anul 2015 a fost elaborat un Studiu privind Analiza discrepanțelor dintre metodologiile de contabilitate și raportare ale sectorului public național și practicile internaționale. Scopul Studiului a constat în compararea metodologiei curente aferente contabilității și raportării financiare în sectorul public cu practicile internaționale. În urma analizei efectuate s-a identificat că metodologia actuală de contabilitate și raportare diferă de IPSAS.
Studiul respectiv servește drept bază pentru continuarea activităților în domeniul reformării contabilității în sectorul bugetar.
Unul dintre elementele-cheie ale reformei managementului finanțelor publice în Republica Moldova este de a alinia evidența contabilă și raportarea financiară din sectorul bugetar la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS). Îmbunătățirea sistemului contabil în sectorul bugetar este unul din obiectivele propuse în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 71/2023.
Un sistem de contabilitate complex şi coerent este necesar pentru a sprijini raportarea financiară şi pentru a asigura transparenţa gestionării finanțelor publice.
2.2 Beneficiile utilizării regulilor IPSAS
Globalizarea economiei mondiale și a piețelor financiare a contribuit la recunoașterea IPSAS ca bază metodologică comună pentru pregătirea raportării financiare comparabile și de înaltă calitate pentru sectorul bugetar.
Experiența altori țări reflectă că astfel de caracteristici calitative ca inteligibilitatea, relevanța, fiabilitatea și comparabilitatea informațiilor, sunt realizate prin utilizarea directă a standardelor internaționale sau folosindu-le ca bază pentru construirea unui sistem național de contabilitate și raportare financiară.
Beneficiile preluării regulilor din IPSAS sînt evidente și vor asigura:
- îmbunătățirea calității planificării strategice, elaborării politicilor bugetar-fiscale, gestionării finanțelor publice și sporirea eficienței în alocarea resurselor bugetare;
- sporirea calității informațiilor financiare, ceea ce va permite mai multe oportunități de evaluare a performanței sectorului bugetar;
- sporirea integrității prevederilor bugetului, contabilității financiare și raportării statistice;
- sporirea transparenței raportării financiare;
- îmbunătățirea gestionării activelor statului și asigurarea cu informații mai exacte și complete;
- posibilitatea de a se adapta mai ușor la schimbări;
- asigurarea posibilității comparării cu rapoartele financiare ale altor țări.
Reformele în domeniul respectiv se desfășoară în unele țări Europene, precum și în unele țări din Asia Centrală. Aceste reforme implică introducerea standardelor naționale de contabilitate în sectorul public, în conformitate cu IPSAS.
Un sistem fiabil de contabilitate și raportare este o premiză și un factor de suport pentru alte domenii ale reformei managementului finanțelor publice.
2.3. Abordări pentru introducerea IPSAS
Practicile internaționale presupun utilizarea a două abordări pentru introducerea IPSAS:
1. Aprobarea directă a IPSAS – utilizarea IPSAS în calitate de standarde naționale de contabilitate;
2. Aprobarea indirectă a IPSAS – utilizarea IPSAS ca bază pentru elaborarea unui sistem național de contabilitate și raportare financiară. Această abordare oferă posibilitatea de a realiza diferite nivele de conformitate a standardelor naționale de contabilitate (SNCSP) cu standardele internaționale (IPSAS).
În ambele cazuri există atât avantaje cât și dezavantaje.
Abordarea bazată pe aprobarea directă a IPSAS – permite implementarea standardelor deja existente, eliminînd costurile de dezvoltare. Dar și în acest caz, este necesar de a asigura traducerea IPSAS în limba de stat, care necesită timp semnificativ și costuri. Implementarea standardelor este imposibilă fără o pregătire calitativă a personalului, și, prin urmare, este necesară organizarea unor instruiri privind aplicarea metodologiei standardelor internaționale și aspectelor practice de implementare a acestora; elaborarea sistemului informațional de contabilitate. Aceste activități necesită resurse financiare importante și eforturi organizatorice.
Abordarea indirectă a IPSAS – elaborarea standardelor naționale de contabilitate pentru sectorul bugetar, bazate pe IPSAS, permite să se țină cont de specificul țării, politicile bugetar-fiscale promovate și de a reacționa prompt la schimbări.
Opțiunea respectivă se utilizează în unele țări (Ucraina, Georgia, Rusia și altele țări), care au avut un sistem de contabilitate similar cu cel al Republicii Moldova.
Ținînd cont de abordările existente, Ministerul Finanțelor a stabilit că, în Republica Moldova se vor elabora și implementa Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, bazate pe IPSAS.
De regulă, reformele similare se realizează cu implicarea și suportul unor proiecte finanțate din surse externe și/sau experților internaționali.
2.4. Metodele de recunoaștere a contabilității
Federația Internațională a Contabililor a elaborat standarde pentru subiecții care utilizează metoda contabilității de casă, cât și pentru cei care folosesc metoda de angajamente.
Conceptual diferențele dintre metodele contabile determină avantajele și dificultățile acestora.
Contabilitatea de casă este destul de simplă, dar are unele limitări semnificative, și anume informație limitată. Metoda de casă permite crearea rapoartelor numai în baza veniturile încasate și plăților efectuate în perioada de raportare. Astfel de informații nu sunt suficiente pentru utilizatori pentru luarea deciziilor.
Contabilitatea de angajamente permite generarea informației calitative și depline.Informația furnizată ne permite să luăm decizii, nu numai în baza acelor active care urmează a fi administrate și menținute pe parcursul perioadei de raportare, dar să facem prognoze pentru active, care vor fi finanțate în perioadele următoare.
Metodele de contabilitate aplicate de majoritatea țărilor nu sunt strict bazate pe metoda de casă și metoda de angajamente. Acestea aplică metoda de casă modificată sau metoda de angajamente modificată.
Metoda de casă modificată oferă posibilitatea înregistrării nu numai operațiunilor privind fluxul mijloacelor bănești, dar și unor active și pasive, pentru care sînt introduse conturi suplimentare.
Metoda de angajamente modificată - prevede înregistrarea operațiunilor la momentul apariției tranzacției, și anume, calcularea veniturilor și cheltuielilor și recunoașterea unor active și pasive. Totodată, unele operațiuni economice sînt reflectate în evidența contabilă la momentul efectuării plăților în baza metodei de casă.
Alegerea metodei de contabilitate este o problemă fundamentală în reforma sistemului contabil și de raportare. Astfel, Ministerul Finanțelor, pe măsura elaborării/dezvoltării standardelor naționale de contabilitate, va determina nivelul aplicării metodei de angajamente modificată utilizate pentru ținerea evidenței contabile.
In prezent, contabilitatea și raportarea în sectorul bugetar se desfășoară în bază metodei de angajamente cu utilizarea elementelor din metoda de casă. În special, contabilitatea se efectuează:
- în sistemul trezorerial – în baza metodei de casă;
- în autoritățile/instituțiile bugetare - în baza metodei de angajamente.
[Capitolul 2 modificat prin OMF144 din 28.11.24, MO540-543/24.12.24 art.1005; în vigoare 24.12.24]
3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE REFORMEI
Scopul reformei este de a îmbunătăți evidența contabilă și calitatea raportării financiare prin aplicarea contabilității de angajamente modificată, bazate pe principiile fundamentale ale IPSAS.
Obiectivele reformei sînt:
Obiectivul 1. Elaborarea și aprobarea cadrului normativ relevant;
Obiectivul 2. Actualizarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice;
Obiectivul 3. Fortificarea capacităților pentru implementarea SNCSP;
Obiectivul 4. Implementarea treptată a SNCSP.
Obiectivul 1: Elaborarea și aprobarea cadrului normativ relevant:
1.1. Elaborarea SNCSP, în baza IPSAS;
1.2. Modificarea Planului de conturi contabile și corespondenței conturilor în baza regulilor din SNCSP;
1.3. Elaborarea indicațiilor metodologice privind aplicarea SNCSP;
1.4. Elaborarea/modificarea cadrului legislativ.
Obiectivul 1: Elaborarea și aprobarea cadrului normativ relevant:
1.5. Aprobarea și publicarea SNCSP;
1.6. Aprobarea și publicarea Planului de conturi contabile.
Obiectivul 2. Elaborarea/modificarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice:
2.1. Elaborarea/modificarea, în baza SNCSP
Obiectivulul 3. Fortificarea capacităților pentru implementarea SNCSP:
3.1. Instruirea formatorilor privind aplicarea SNCSP.
Obiectivul 1: Elaborarea și aprobarea cadrului normativ relevant:
1.7. Examinarea cadrului normativ și, la necesitate, înaintarea propunerilor de modificare a acestuia.
Obiectivul 2. Elaborarea/modificarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice:
2.1. Elaborarea/modificarea și, în baza SNCSP
2.2. Instruirea personalului din autoritățile bugetare pentru testare/pilotare Sistemul Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice.
Obiectivul 3: Fortificarea capacităților pentru implementarea SNCSP:
3.2. Traducerea SNCSP în limba rusă;
3.3. Asigurarea continuității instruirii privind aplicarea SNCSP;
3.4. Instruirea personalului din autoritățile/instituțiile bugetare privind aplicarea SNCSP cu utilizarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice.
Ministerul Finanțelor intenționează de a menține metoda de casă pentru asigurarea executării procesului bugetar aplicat și în prezent în Republica Moldova.
SNCSP vor fi bazate pe metoda de angajamente modificată, cu excepția recunoașterii unor venituri și cheltuieli – care se vor menține pe baza contabilității de casă, așa ca:
- veniturile fiscale și vamale ale bugetului,
- contribuțiile de asigurări sociale de stat și primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală,
- transferurile interbugetare.
Recunoașterea elementelor contabile respective în bază contabilității de casă este cea mai rațională modalitate de a măsura aceste operațiuni economice pe termen mediu.
Beneficiile reformei contabilității și raportării vor fi:
1) îmbunătățirea raportării financiare în sistemul bugetar;
2) generarea informației despre costul total al programelor și activităților Guvernului;
3) îmbunătățirea gestionării activelor și pasivelor, precum și evaluării performanțelor;
4) sporirea transparenței informației financiare.
În Republica Moldova domeniul de aplicare al SNCSP va acoperi autoritățile/instituțiile bugetare care sînt finanţate de la bugetele componente ale bugetului public naţional.
[Capitolul 3 modificat prin OMF144 din 28.11.24, MO540-543/24.12.24 art.1005; în vigoare 24.12.24]
4. IMPLEMENTAREA REFORMEI
Obiectivul 1: Elaborarea și aprobarea cadrului normativ relevant
Sarcina 1.1. Elaborarea SNCSP, în baza IPSAS
Întru explicarea cerinţelor şi regulilor de aplicare a SNCSP, în standarde se vor include exemple de reflectare a operaţiunilor economice efectuate în sectorul bugetar prin aplicarea Planului de conturi contabile.
SNCSP se vor elabora, aproba și implementa în patru etape, după cum urmează:
Elaborarea primului set de SNCSP (unsprezece), bazate pe IPSAS:
SNCSP „Politici Contabile, Modificări ale Estimărilor Contabile, Erori”
SNCSP „Evenimente Ulterioare Datei de Raportare”
SNCSP „Stocuri”
SNCSP „Investiţii Imobiliare”
SNCSP „Provizioane, Datorii Contingente şi Active Contingente”
SNCSP „Beneficiile Angajaţilor”
SNCSP „Imobilizări Corporale”
SNCSP „Imobilizări Necorporale”
SNCSP „Prezentarea Situaţiilor Financiare”
SNCSP „Situaţiile Fluxurilor de Trezorerie”
SNCSP „Prezentarea Informaţiilor privind Bugetul în Situaţiile Financiare”
Elaborarea al doilea set de SNCSP (unsprezece), bazate pe IPSAS:
SNCSP „Situaţiile Financiare Individuale”
SNCSP „Situaţii Financiare Consolidate”
SNCSP „Acorduri de Concesiune a Serviciilor - Concendent”
SNCSP „Contracte de Leasing”
SNCSP „Efectele Variatiei Cursurilor de Schimb Valutar”
SNCSP „Evaluarea”
SNCSP „Prestații sociale”
SNCSP „Active Imobilizate Destinate Vânzării și Activități Întrerupte”
SNCSP „Venituri”
SNCSP „Cheltuieli de Transfer”
SNCSP „Costurile Îndatorării”
Elaborarea al treilea set de SNCSP (șase), bazate pe IPSAS:
SNCSP „Agricultura”
SNCSP „Investiţii în Entităţile Asociate şi în Asocierile în Participaţie”
SNCSP „Angajamente Comune”
SNCSP „Combinări de operațiuni din sectorul public”
SNCSP „Deprecierea Activelor Generatoare de Fluxuri nemonetare”
SNCSP „Deprecierea Activelor Generatoare de Numerar”
Elaborarea al patrulea set de SNCSP (cinci), bazate pe IPSAS:
SNCSP „Prezentarea Informaţiilor privind Părţile Afiliate”
SNCSP „Instrumente Financiare: Prezentarea”
SNCSP „Instrumente Financiare: Recunoaștere și evaluare”
SNCSP „Instrumente Financiare: Prezentarea informațiilor”
SNCSP „Prezentarea Intereselor Existente în Alte Entităţi”
În urma examinării practicilor internaţionale, s-a constatat că, implementarea treptată a standardelor de contabilitate este mai eficientă decât implementarea integrală. Prin urmare, aprobarea şi implementarea standardelor se va efectua treptat, în conformitate cu prevederile Planului de acțiuni pentru elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (anexa nr.2), asigurând dezvoltarea sistemelor informaţionale aferente şi instruirea contabililor din sectorul public.
Totodată, Ministerul Finanțelor va asigura informarea publicului cu privire la etapele de implementare a reformei.
Ţinând cont de faptul că IPSAS se află permanent în dezvoltare, pe măsura elaborării standardelor naţionale de contabilitate, structura şi numărul standardelor pot fi modificate.
Sarcina 1.2. Ajustarea Planului de conturi contabile în baza SNCSP elaborate.
Planul de conturi contabile actual nu permite acumularea informaţiei suficiente pentru a genera rapoarte financiare în conformitate cu IPSAS.
Prin urmare, pentru a implementa SNCSP, elaborate în baza IPSAS și a reflecta fluxuri complexe de informaţii, este necesară ajustarea Planului de conturi contabile.
Sarcina 1.3. Modificarea/ completarea cadrului normativ aplicat, întru ajustarea și trecerea treptată la unele reguli din proiectele SNCSP elaborate în baza IPSAS.
Întru ajustarea și trecerea treptată la unele reguli din proiectele SNCSP, elaborate în baza IPSAS, se vor înainta propuneri de modificare și completare ale Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aplicate în prezent.
Sarcina 1.4. Aprobarea şi publicarea SNCSP, ce urmează a fi implementate în perioada stabilită.
Proiectele SNCSP, ce urmează a fi implementate în perioada stabilită, se vor înainta spre aprobare. Ulterior, standardele aprobate se vor publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor.
Sarcina 1.5. Aprobarea modificărilor și completărilor în Planul de conturi contabile pentru sectorul public, efectuate în baza regulilor SNCSP, ce urmează a fi implementate.
Proiectul ordinului de modificare/completare a Planului de conturi contabile se va înainta spre aprobare. Ulterior, Planul de conturi contabile modificat se va publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor.
Sarcina 1.6. Examinarea cadrului normativ aferent evidenței contabile în sectorul public şi, la necesitate, înaintarea propunerilor de modificare/ completare a acestuia.
Se va examina cadrul normativ ce conține prevederi aferente evidenței contabile și raportării financiare în sectorul public şi, la necesitate, se vor înainta propuneri de modificare şi completare ale acestora, întru alinierea la prevederile SNCSP elaborate.
Obiectivul 2. Implementarea/ajustarea Sistemului informațional „Contabilitatea unică bugetară” (SI CUB)
Implementarea cu succes a reformelor în domeniul contabilităţii implică ajustarea sistemelor automatizate de evidenţă contabilă utilizate în sectorul bugetar, precum şi asigurarea interconectării acestora cu Sistemul Informaţional de Management Financiar al Ministerului Finanţelor.
Avantajul utilizării sistemului informaţional de evidentă contabilă de către autorităţile/instituţiile bugetare constă în asigurarea evidenţei contabile de calitate, minimalizarea timpului pentru întocmirea rapoartelor financiare, minimizarea erorilor umane, precum şi aplicarea în mai mare măsură a potenţialului uman la efectuarea analizelor, prognozelor şi altor activităţi necesare.
Sarcina 2.1. Implementarea Sistemului informațional „Contabilitatea unică bugetară” (SI CUB) în toate autorităţile/instituţiile bugetare.
Întru implementarea Sistemului informațional „Contabilitatea unică bugetară” (SI CUB) în toate autorităţile/instituţiile bugetare este necesară revizuirea cadrului normativ de domeniu şi completarea cu prevederi, ce ar stabili obligativitatea autorităţilor/instituţiilor bugetare de a efectua trecerea la Sistemul informațional „Contabilitatea unică bugetară” (SI CUB), care este parte componentă a Sistemului Informaţional integrat al finanţelor publice.
Sarcina 2.2. Modificarea treptată a Sistemului informațional „Contabilitatea unică bugetară” (SI CUB) în baza regulilor din SNCSP.
De menţinerea şi ajustarea sistemului informaţional la modificările cadrului normativ, proceselor de elaborare şi executare a bugetelor, mecanismelor de gestionare a finanţelor publice, precum şi la solicitările utilizatorilor de îmbunătăţire al acestuia, este responsabilă I.P. “Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe.
În acest scop, în cadrul instituţiei, activează un grup de persoane specializate atât în domeniul tehnologiilor informaţionale, cât şi în domeniul evidenţei contabile.
Obiectivul 3. Fortificarea capacităților pentru implementarea SNCSP.
Un rol deosebit în implementarea reformelor în domeniul contabilității și a SNCSP îi revine formării profesionale a contabililor din sectorul bugetar și a conducătorilor autorităților/instituțiilor bugetare.
Dezvoltarea abilităților și adaptarea cunoștințelor acestora la schimbările cadrului normativ constituie un suport important pentru instituirea noului sistem de contabilitate.
Instruirea calitativă și eficientă a specialiștilor din domeniul contabilității poate fi realizată prin pregătirea formatorilor cu contribuția și susținerea experților străini.
Sarcina 3.1. Instruirea formatorilor și personalului din autoritățile/instituțiile bugetare privind implementarea Sistemului informațional „Contabilitatea unică bugetară”(SI CUB).
Întru asigurarea utilizării corecte și eficiente a Sistemului informațional „Contabilitatea unică bugetară”(SI CUB) este necesar de a fi organizat procesul de instruire a formatorilor și personalului din autoritățile/instituțiile bugetare în baza unui plan de instruire, elaborat de către I.P. “Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” de comun cu Ministerul Finanțelor.
Sarcina 3.2 Instruirea formatorilor privind aplicarea SNCSP.
Instruirea numărului mare de contabili, la toate nivelele administraţiei publice, se va efectua prin utilizarea modelului de instruire în cascadă.
Ministerul Finanţelor va asigura pregătirea formatorilor din autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale de nivelul II, care ulterior vor disemina informaţia personalului autorităţilor respective, instituţiilor subordonate şi autorităţilor publice locale de nivelul I.
Utilizarea metodei de formare în cascadă va asigura instruirea personalului din sectorul bugetar, atât cu funcţii de conducere, cât şi cu funcţii de execuţie, respectiv, diminuînd riscurile de implementare a reformelor în domeniul contabilităţii, precum şi a implementării SNCSP.
Programele de instruire se vor axa pe principiile generale de contabilitate, prevederile SNCSP, aplicarea Planului de conturi contabile modificat, întocmirea noilor formulare de rapoarte financiare, alte informaţii relevante.
Sarcina 3.3. Asigurarea continuității instruirii privind aplicarea SNCSP.
Formatorii pregătiți de către Ministerul Finanțelor, urmează să asigure instruirea personalului autoritățiilor, instituțiilor subordonate și autorităților publice locale de nivelul I și să realizeze diseminarea informației privind aplicarea SNCSP la nivel de contabili executori.
Sarcina 3.4. Instruirea personalului din autoritățile/instituțiile bugetare privind aplicarea SNCSP cu utilizarea Sistemului informațional „Contabilitatea unică bugetară”(SI CUB).
Întru dezvoltarea capacităților personalului din autoritățile/instituțiile bugetare privind utilizarea Sistemului informațional „Contabilitatea unică bugetară”(SI CUB) la aplicarea SNCSP, I.P. Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe de comun cu Ministerul Finanțelor, vor asigura pregătirea formatorilor, precum și personalului autorităților/instituțiilor bugetare. Pentru aceasta, se vor forma grupe de lucru și se va acorda suport tehnic/metodologic.
Obiectivul 4. Implementarea SNCSP
Sarcina 4.1. Implementarea SNCSP, a Planului de conturi și a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice atât la nivel central, cât și la nivel local.
Ministerul Finanţelor intenţionează implementarea sistemului de contabilitate şi raportare, inclusiv SNCSP, a Planului de conturi contabile ajustat la SNCSP şi a Sistemului Informaţional „Contabilitatea unică bugetară” (SI CUB) treptat, în conformitate cu etapele prevăzute în Planul de acțiuni pentru elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (anexa nr.2).
Aplicarea în practică a SNCSP și întocmirea rapoartelor financiare ar putea fi dificilă pe parcursul primilor 3-5 ani. Prin urmare, întru asigurarea raportării financiare calitative, în perioada respectivă se va realiza continuitatea dezvoltării cadrului normativ și a Sistemului Informațional „Contabilitatea unică bugetară” (SI CUB), precum și instruirea contabililor din sectorul bugetar.
[Capitolul 4 modificat prin OMF144 din 28.11.24, MO540-543/24.12.24 art.1005; în vigoare 24.12.24]
5. RISCURILE IDENTIFICATE
Riscurile identificate care pot afecta implementarea reformei în domeniul contabilității sînt:
- Cunoștințe insuficiente în cadrul Ministerului Finanțelor în aplicarea IPSAS;
- Riscul politic - neaprobarea cadrului normativ;
- Întârzieri în dezvoltarea Planului de conturi;
- Întârzieri în dezvoltarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice;
- Capacități insuficiente implicate în elaborarea metodologiei evidenței contabile în sectorul public;
- Număr mare de contabili în autorități/instituții bugetare necesar pentru instruire;
- Lipsa suportului extern necesar pentru dezvoltarea abilităților Ministerului Finanțelor.
anexa nr.2
[Anexa nr.2 în redacția OMF144 din 28.11.24, MO540-543/24.12.24 art.1005; în vigoare 24.12.24]