3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.
Nr. 811. Chişinău, 4 decembrie 2024.
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 811/2024
REGULAMENT cu privire la vânătoarea de selecție
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul privind vânătoarea de selecție (în continuare – Regulament) stabilește metodele, criteriile de clasificare a exemplarelor de selecție și modul de organizare a vânătorii de selecție în fondurile cinegetice, inclusiv în:
1.1. parcurile naționale, rezervațiile biosferei și rezervațiile științifice prevăzute în anexele nr. 1, nr. 2 și nr. 8 la Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat;
1.2. ariile naturale protejate de stat-monumente ale naturii, rezervațiile naturale, rezervațiile peisajere, rezervațiile de resurse, ariile cu management multifuncțional, monumentele de arhitectură peisajeră și zonele umede de importanță internațională prevăzute în anexele nr. 3-nr. 7, nr. 11 și nr. 13 la Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, care se includ în fondurile cinegetice și se delimitează, după caz, ca zone de liniște.
2. Vânătoarea de selecție se organizează:
2.1. în toate fondurile cinegetice de către gestionarul fondului cinegetic;
2.2. în parcurile naționale, în rezervațiile biosferei și în rezervațiile științifice prevăzute în anexele nr. 1, nr. 2 și nr. 8 la Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat de către gestionarul ariei naturale protejate de stat;
2.3. în ariile naturale protejate de stat-monumente ale naturii, rezervațiile naturale, rezervațiile peisajere, rezervațiile de resurse, ariile cu management multifuncțional, monumentele de arhitectură peisajeră și zonele umede de importanță internațională prevăzute în anexele nr. 3-nr. 7, nr. 11 și nr. 13 din Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, care se includ în fondurile cinegetice și se delimitează, după caz, ca zone de liniște de către gestionarul fondului cinegetic.
3. Speciile, metoda și numărul de exemplare care urmează a fi extrase se aprobă de către Ministerul Mediului.
4. În contextul prezentului Regulament, noțiunile utilizate au următoarele semnificații:
4.1. vânătoare de selecție – acțiune de extragere, prin vânătoare din populațiile de vânat sedentar (mamifere copitate), a animalelor degenerate, bolnave, accidentate, rănite, cu deviații comportamentale evidente, de ambele sexe și de toate categoriile de vârstă;
4.2. exemplar de selecție – exemplar dintr-o specie de interes cinegetic (mamifer copitat) care nu corespunde din punctul de vedere al caracteristicilor genotipice cantitative și calitative cu vârsta sa și care se impune a fi urgent recoltat pentru a nu transmite caractere nedorite la urmași.
Capitolul II
ORGANIZAREA VÂNĂTORII DE SELECȚIE
5. Solicitarea privind vânătoarea de selecție se remite în scris, pe adresa Ministerului Mediului, cu 15 zile lucrătoare înainte de activitățile planificate:
5.1. în parcurile naționale, rezervațiile biosferei și rezervațiile științifice prevăzute în anexele nr. 1, nr. 2 și nr. 8 la Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat de către gestionarul ariei naturale protejate, coordonată de consiliul științific, în cazul ariei naturale protejate de stat, și de consiliul tehnico-ştiinţific în cazul parcurilor naționale;
5.2. în ariile naturale protejate de stat-monumente ale naturii, rezervațiile naturale, rezervațiile peisajere, rezervațiile de resurse, ariile cu management multifuncțional, monumente de arhitectură peisajeră și zonele umede de importanță internațională prevăzute în anexele nr. 3-nr. 7, nr. 11 și nr. 13 la Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, care se includ în fondurile cinegetice și se delimitează, după caz, ca zone de liniște de către gestionarul fondului cinegetic.
6. Solicitarea va conține în mod obligatoriu:
6.1. denumirea speciei supuse extragerii (în limbile română și latină);
6.2. localizarea, densitatea speciei în fondul cinegetic și/sau aria naturală protejată de stat la momentul solicitării;
6.3. numărul de exemplare, per specie în parte, propuse pentru extragere;
6.4. dovezile și argumentele care justifică necesitatea efectuării vânătorii de selecție, cum ar fi materialele foto/video, care vor fi analizate pentru a determina necesitatea intervenției;
6.5. termenele de efectuare a vânătorii de selecție;
6.6. alte informații și date concludente (riscuri, impedimente, propuneri etc.).
7. Ministerul Mediului, în termen de până la 5 zile lucrătoare de la înregistrarea solicitării, convoacă solicitantul vânătorii de selecție și, după caz, Agenția „Moldsilva” și examinează solicitarea privind necesitatea extragerii prin împușcare a exemplarelor de selecție.
8. Ministerul Mediului, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la finalizarea examinării solicitării privind vânătoarea de selecție, aprobă sau nu, în tot sau în parte, metoda, modul de aplicare și numărul de exemplare propus extragerii, per specie în parte, și informează, în scris, solicitantul și, după caz, Agenția „Moldsilva”.
9. După finalizarea vânătorii de selecție, gestionarul ariei naturale protejate de stat și/sau gestionarul fondului cinegetic, după caz, în termen de până la 10 zile lucrătoare, informează în scris Ministerul Mediului despre rezultatele obținute și indică obligatoriu:
9.1. metoda de extragere prin împușcare aplicată;
9.2. numărul exemplarelor extrase, cu anexarea materialelor foto ale exemplarelor recoltate;
9.3. alte informații concludente (riscuri, impedimente, propuneri etc.).
Capitolul III
METODELE DE EXTRAGERE ȘI MODUL DE APLICARE
10. Se stabilesc următoarele metode de extragere prin împușcare, permise la vânătoarea de selecție:
10.1. la pândă;
10.2. la nadă;
10.3. la dibuit;
10.4. prin ademenire.
11. Aplicarea metodelor de extragere prin împușcare se permite după cum urmează:
11.1. doar individual, de pe turn sau de pe alte locuri special amenajate în acest scop;
11.2. doar în prezența gestionarului ariei naturale protejate de stat, al fondului cinegetic sau a reprezentantului acestora, după caz;
11.3. extragerea exclusiv a exemplarului identificat și selectat de gestionarul ariei naturale protejate de stat, de gestionarul fondului cinegetic sau de reprezentantul acestora, după caz;
11.4. doar în baza permisului de vânătoare, eliberat de gestionarul ariei naturale protejate de stat sau de gestionarul fondului cinegetic, după caz, conform modelului aprobat de administratorul fondului cinegetic național;
11.5. utilizarea armei cu țeavă ghintuită de calibrul 7,5 mm și mai mare și/sau a armei cu țeava lisă;
11.6. doar perioadele de vânătoare, per specie în parte, conform anexei nr.1 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024.
12. Metodele de extragere prevăzute la pct. 10 se aplică:
12.1. în toate fondurile cinegetice de către gestionarul fondului cinegetic;
12.2. în parcurile naționale, rezervațiile biosferei și rezervațiile științifice prevăzute în anexele nr. 1, nr. 2 și nr. 8 la Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat de către gestionarul ariei protejate de stat și se realizează de către angajații acesteia;
12.3. în ariile naturale protejate de stat-monumente ale naturii, rezervațiile naturale, rezervațiile peisajere, rezervațiile de resurse, ariile cu management multifuncțional, monumentele de arhitectură peisajeră și zonele umede de importanță internațională prevăzute în anexele nr. 3-nr. 7, nr. 11 și nr. 13 la Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, care se includ în fondurile cinegetice și se delimitează, după caz, ca zone de liniște de către gestionarul fondului cinegetic.
13. În toate cazurile prevăzute la pct. 12 sunt obligatorii prevederile art. 14, 15, art.17 lit.a), art. 18 alin. (1) și art. 19-22 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024.
Capitolul IV
CRITERIILE DE CLASIFICARE A EXEMPLARELOR DE SELECȚIE
14. Criteriile de clasificare a exemplarelor de selecție, de orice vârstă și sex, se stabilesc pentru următoarele specii:
14.1. căprior (Capreolus capreolus);
14.2. cerb-comun (Cervus elaphus L.);
14.3. cerb-lopătar (Dama dama);
14.4. cerb-cu-pete (Cervus nippon);
14.5. mistreț (Sus scrofa).
15. Criteriile generale de clasificare a exemplarelor destinate extragerii (exemplare de selecție):
15.1. exemplare cu dereglări accentuate ale aparatului locomotor, cu membre fracturate și coordonarea mișcărilor afectată;
15.2. exemplare cu semne evidente de boală (vederea pierdută, pasivitate, tuse, spate lăsat sau încovoiat);
15.3. exemplare cu caractere tipice de hibridizare (colorația atipică a blănii, forme și ramificări ale coarnelor necaracteristice speciei);
15.4. exemplare îmbătrânite, inapte de reproducere;
15.5. exemplare nedezvoltate, cu mărime corporală necaracteristică vârstei.
16. Criteriile de clasificare a exemplarelor de selecție la speciile de cerb și de căprior:
16.1. masculi adulți de cerb și de căprior (cu vârsta de peste doi ani), la care unul sau ambele coarne sunt sulițari (fără ramificări) sau mai scurte decât lungimea urechilor;
16.2. masculi cu coarne atipice pentru specia respectivă;
16.3. masculi adulți de cerbi (cu vârsta de peste doi ani), cu coarne care au mai puțin de patru ramificări.
17. Criteriile de clasificare a exemplarelor de selecție la specia mistreț:
17.1. exemplar de culoare pestriță (alb-negru), de culoare albă (albinoși), precum și exemplare cu pete negre vizibile;
17.2. juvenili de mistreț care și-au păstrat coloritul tărcat, cu dungi longitudinale deschise la începutul lunii septembrie.
18. Se interzice:
18.1. utilizarea glonțului unic de formă sferică;
18.2. utilizarea alicelor de orice diametru;
18.3. utilizarea armelor cu țeava ghintuită cu calibrul mai mic de 7,5 mm;
18.4. împușcarea altor specii sau a unui număr mai mare de exemplare decât cel indicat în permisul de vânătoare;
18.5. împușcarea altui exemplar decât cel identificat și selectat de gestionarul ariei naturale protejate de stat, de gestionarul fondului cinegetic sau de reprezentantul acestora, după caz;
18.6. desfășurarea vânătorii de selecție în zonele strict protejate din cadrul rezervațiilor științifice/naturale, al rezervațiilor biosferei, al zonelor umede de importanță internațională și în zonele A și B din cadrul parcurilor naționale.