Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600/2024
REGULAMENT privind emiterea certificatului de urbanism în cazul lipsei documentației de urbanism pentru satele cu o populație mai mică de 3 000 de locuitori
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Regulamentul privind emiterea certificatului de urbanism în cazul lipsei documentației de urbanism pentru satele cu o populație mai mică de 3 000 de locuitori (în continuare – Regulament) stabilește modul de emitere a certificatului de urbanism informativ și a certificatului de urbanism pentru proiectare în baza schemei urbanistice rurale elaborate în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
2. Prezentul Regulament se aplică la eliberarea certificatului de urbanism informativ și a certificatului de urbanism pentru proiectare în cazul lipsei documentației de urbanism pentru satele cu o populație mai mică de 3 000 de locuitori, inclusiv în cazul obiectelor de importanță națională amplasate în satele cu o populație mai mică de 3 000 de locuitori, unde în calitate de emitent al actelor enunțate este Instituția Publică Oficiul Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Construcții și Locuințe, în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de emitere a certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire/desființare pentru lucrările de utilitate publică de interes național, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 489/2024.
3. Autoritatea administrației publice locale este responsabilă de a decide asupra elaborării documentației de urbanism în volum deplin conform art. 47 alin. (1) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023. În acest caz, emiterea actelor permisive pentru proiectare se efectuează în condiții generale.
4. În lipsa documentației de urbanism pentru satele cu o populație mai mică de 3 000 de locuitori, beneficiarul (proprietarul)/superficiarul notifică autorității administrației publice locale intenția de începere a elaborării schemei urbanistice rurale. Autoritatea administrației publice locale, în termen de 15 zile de la data primirii notificării, informează în scris solicitantul despre existența sau inexistența eventualelor restricții, interdicții sau lipsa informației corespunzătoare. La expirarea termenului de 15 zile de la data depunerii notificării, în cazul în care investitorul nu primește obiecții/restricții/interdicții motivate sau nu primește răspuns la notificare, acesta este în drept să demareze elaborarea schemei urbanistice rurale, pentru care a depus notificarea.
5. Schema urbanistică rurală constituie documentația cu o componentă directoare și cu una reglementatoare, pentru planificarea și sistematizarea lucrărilor de proiectare a construcțiilor pe terenuri distincte din intravilanul satelor cu o populație mai mică de 3 000 de locuitori care nu dispun de documentație de urbanism.
6. În calitate de exigențe directoare și reglementatoare în elaborarea schemei urbanistice rurale servesc studiile de fundamentare elaborate conform criteriilor prevăzute în capitolele IV-VIII ale prezentului Regulament, cerințelor documentelor normative în construcții și analizelor situației existente pentru asigurarea prioritară a interesului public și de dezvoltare armonioasă a localității.
7. Componența și procedurile de elaborare a schemei urbanistice rurale sunt similare documentației de urbanism de tip „Plan urbanistic de detaliu”, precum și prevederilor prezentului Regulament, cu excepția referințelor la reglementările documentației de urbanism ierarhic superioare, care nu pot fi aplicate în acest caz fiind inexistente.
8. Schema urbanistică rurală se elaborează de proiectanți atestați în baza prospecțiunilor, studiilor/cercetărilor inginerești actualizate și se verifică de verificatori de proiecte atestați. Ulterior, schema urbanistică rurală se avizează de către arhitectul-șef, se coordonează cu autoritățile enumerate la pct. 9 și se aprobă de consiliul local în cadrul unei singure proceduri. Schema urbanistică rurală aprobată servește drept temei pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare. În cazul în care în cadrul autorității administrației publice locale de nivelul întâi nu este prevăzută funcția de arhitect-șef, schema urbanistică rurală se avizează de către arhitectul-șef al autorității administrației publice locale de nivelul al doilea sau de către arhitectul din cadrul asociației de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială respectivă.
9. Autoritatea administrației publice locale prezintă organelor supravegherii de stat teritoriale (în domeniul sănătății publice, protecției mediului și măsurilor contra incendiilor), pentru coordonare, schema urbanistică rurală avizată de către arhitectul-șef. În lipsa organelor supravegherii de stat teritoriale, coordonarea se face cu organele supravegherii de stat de nivel central. Perioada de coordonare și de expunere a concluziei nu trebuie să depășească termenul de 30 de zile.
10. Solicitantul prezintă organelor supravegherii de stat teritoriale, la solicitarea acestora, documentele tehnice stabilite de legislația în domeniul respectiv, în conformitate cu art. 107 alin. (5) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
11. În cazul în care se preconizează intervenții la o construcție sau pe un teren care este înregistrat în Registrul monumentelor sau în Registrul siturilor arheologice ori construcția se preconizează a fi realizată în zona de protecție a acestora (patrimoniu construit, arheologic, monumente de for public, monumente comemorative de război), schema urbanistică rurală se avizează de către organul central de specialitate responsabil de domeniul culturii și patrimoniului național, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, Legii monumentelor de for public nr.192/2011, Legii nr. 218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, Legii nr. 161/2017 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.
12. În scopul aplicării prezentului Regulament, în temeiul Legii nr. 17/2023 cu privire la asociațiile de dezvoltare intercomunitară, autoritățile deliberative pot să instituie structuri specializate în arhitectură și urbanism în cadrul autorității administrației publice locale sau în cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, secții responsabile de activitatea în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului prin intermediul cărora pot fi elaborate scheme urbanistice rurale de amplasare a imobilului/terenului şi a rețelelor edilitare.
13. Proiectarea construcțiilor și amenajărilor cu caracter militar sau secret este exceptată de la prevederile prezentului Regulament, care se autorizează și se execută conform regulamentelor stabilite de către structurile abilitate ale autorităților administrației publice centrale din domeniul apărării și al securității naționale.
14. Utilizarea teritoriului și a bunurilor imobile pentru proiectarea obiectivelor civile, industriale, agrozootehnice sau de altă menire, realizarea altor acțiuni urbanistice pentru satele cu o populație mai mică de 3 000 de locuitori, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, se realizează în conformitate cu legislația și cu respectarea procedurii de autorizare prin certificate de urbanism în condițiile prezentului Regulament.
15. Planificarea dezvoltării teritoriale a localităților (intravilan) este precedată, în mod obligatoriu, de elaborarea documentației de urbanism – planul urbanistic general, aprobat în condițiile legii, care este destinat pentru realizarea prevederilor Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
Capitolul II
CERTIFICAT DE URBANISM PENTRU PROIECTARE
Secțiunea 1
Obținerea certificatului de urbanism pentru proiectare
16. Certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr. 3) se elaborează şi se emite de către primarul localității în baza cererii proprietarului (anexa nr. 1) sau, după caz, a deținătorului dreptului de superficie asupra terenului sau prin intermediul unui reprezentant împuternicit conform legii, la care se anexează următoarele documente:
16.1. actul care atestă dreptul de proprietate sau dreptul de superficie asupra terenului înregistrat în conformitate cu prevederile legislației;
16.2. acordul titularului dreptului de proprietate sau de administrare asupra imobilului/terenului ce urmează a fi utilizat pentru construcția rețelelor respective – în cazul proiectării rețelelor inginerești și de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură asociată acestor rețele;
16.3. schema urbanistică rurală, elaborată, verificată, avizată și aprobată conform prevederilor pct. 8 și 9;
16.4. raportul de expertiză tehnică, elaborat de către experţi tehnici atestaţi, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent sau, după caz, a încăperilor acestuia;
16.5. avizul pozitiv al organului central de specialitate responsabil de domeniul culturii și patrimoniului național, obținut în conformitate cu prevederile Legii nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, Legii monumentelor de for public nr.192/2011, Legii 218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, Legii nr. 161/2017 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, în cazul lucrărilor de reparație, conservare, restaurare, reabilitare a bunurilor imobile de patrimoniu cultural (patrimoniu construit, arheologic, monumente de for public, monumente comemorative de război) de importanță națională, precum și în cazul execuției intervențiilor în zonele de protecție ale acestora;
16.6. acordul de mediu emis în urma evaluării impactului asupra mediului – pentru activitățile planificate prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau pentru activitățile planificate incluse în anexa nr. 2 la legea menționată și pentru care este stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului.
17. Cererea se depune pe adresa emitentului în formă electronică, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (în continuare – SI GEAP), cu anexarea copiilor documentelor necesare, sau se depune pe suport de hârtie la sediul autorității respective, însoțită de copiile documentelor necesare.
18. Certificatul de urbanism pentru proiectare se semnează, prin aplicarea semnăturii electronice calificate, de către primarul localității în cauză și de către arhitectul-șef și se emite în formă electronică. În cazul în care în cadrul autorității administrației publice locale de nivelul întâi nu este prevăzută funcția de arhitect-șef, certificatul de urbanism pentru proiectare se semnează de către arhitectul-șef al autorității administrației publice locale de nivelul al doilea sau de către arhitectul din cadrul asociației de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu respectarea termenului prevăzut în pct. 22.
19. Certificatul de urbanism pentru proiectare se eliberează, în mod obligatoriu, prin intermediul SI GEAP și este emis de către autoritățile competente în formă electronică, acesta se transmite pe adresa de poștă electronică a beneficiarului indicată în cererea depusă de către solicitant.
20. La cererea expresă a solicitantului (beneficiarului), acestuia îi poate fi eliberată copia pe suport de hârtie a certificatului emis în formă de document electronic, care va conține mențiunea despre faptul că este copia de pe documentul electronic și va fi autentificată prin ștampila autorității administrației publice locale respective.
21. Certificatul de urbanism pentru proiectare care nu este eliberat prin intermediul SI GEAP se consideră nul.
22. Termenul de emitere a certificatului de urbanism pentru proiectare solicitantului (beneficiarului) nu va depăși 30 de zile de la data înregistrării cererii.
23. Termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare reprezintă durata elaborării și verificării documentației de proiect și se consideră consumat după obținerea autorizației de construire.
24. Nu se admite efectuarea modificărilor și a corectărilor în certificatul de urbanism pentru proiectare, în caz contrar acesta se consideră nul.
25. Pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul achită plata stabilită prin decizia consiliului local, în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.
26. Prin derogare de la prevederile pct. 19, 20 și 21, până la asigurarea accesului autorităților administrației publice locale la SI GEAP, se permite emiterea certificatului de urbanism pe suport de hârtie cu ștampila autorității emitente.
Secțiunea a 2-a
Conținutul certificatului de urbanism pentru proiectare
27. Certificatul de urbanism pentru proiectare trebuie să cuprindă elemente stabilite în art. 110 din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 și se întocmește conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament.
28. Certificatul de urbanism pentru proiectare care nu este întocmit în conformitate cu art. 110 din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 nu este valabil.
29. Autoritatea administrației publice locale este responsabilă de corectitudinea înscrierilor din certificatul de urbanism pentru proiectare, precum și de eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare în termenul stabilit în pct. 22.
Capitolul III
CERTIFICATUL DE URBANISM INFORMATIV
30. Certificatului de urbanism informativ (anexa nr. 4) se emite de către primarul localității în baza cererii solicitantului, care poate fi orice persoană fizică sau juridică (anexa nr. 2), pentru a aduce la cunoștința acestuia prescripțiile și componentele care caracterizează regimul juridic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unei construcții/al unui teren. Cererea pentru emiterea unui certificat de urbanism informativ se transmite în formă electronică, semnată de către solicitant prin aplicarea semnăturii electronice calificate, pe adresa de poștă electronică a autorității administrației publice locale în cauză sau se depune pe suport de hârtie la sediul autorității administrației publice locale respective.
31. Regimul tehnic și regimul arhitectural-urbanistic, prevăzute în certificatele de urbanism informative eliberate mai multor solicitanți pentru același bun imobil și în aceeași perioadă, trebuie să fie aceleași în toate certificatele de urbanism informative eliberate.
32. Termenul de emitere a certificatului de urbanism informativ solicitantului nu va depăși 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
33. Efectuarea modificărilor și a corectărilor în certificatul de urbanism informativ nu se admite, în caz contrar, acesta se consideră nul.
34. Pentru elaborarea și emiterea certificatelor de urbanism informative, autoritățile administrației publice locale încasează plățile, stabilite prin decizia consiliului local, conform regulamentului aprobat de Guvern.
35. Certificatul de urbanism informativ este emis în formă electronică și se semnează, prin aplicarea semnăturii electronice calificate, de către primarul localității în cauză. Acesta se transmite pe adresa de poștă electronică a solicitantului, indicată în cererea transmisă/depusă de către acesta.
La cererea expresă a solicitantului, acestuia îi poate fi eliberată copia pe suport de hârtie a certificatului de urbanism informativ emis, în formă de document electronic, care va conține mențiunea despre faptul că este copia de pe documentul electronic și va fi autentificată prin ștampila autorității administrației publice locale respective.
Capitolul IV
CRITERIILE GENERALE PENTRU ELABORAREA SCHEMEI URBANISTICE RURALE
Secţiunea 1
Criteriile generale în cazul terenurilor cu destinație agricolă din intravilanul satelor
36. Proiectarea construcțiilor pe terenurile cu destinație agricolă din intravilanul satelor este permisă, cu respectarea prevederilor Codului funciar al Republicii Moldova nr. 22/2024, în baza schemei urbanistice rurale, elaborată și aprobată în modul stabilit de prezentul Regulament, și a reglementărilor tehnice în construcții, în vederea realizării următoarelor obiective:
36.1. completarea zonelor centrale, potrivit condițiilor urbanistice specifice, impuse de caracterul zonei, în vederea creării ansamblurilor arhitectural-urbanistice expresive, având prioritate instituțiile publice, precum și serviciile de interes general;
36.2. valorificarea terenurilor din zonele echipate cu rețele tehnico-edilitare;
36.3. amplasarea construcțiilor, amenajărilor și lucrărilor tehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri compacte.
37. Schema urbanistică rurală elaborată prevede zonarea funcțională a teritoriului, cu delimitarea zonelor de locuit, industriale, parcelele zonelor de protecție, limitele zonelor de protecție sanitară, infrastructura de transport și edilitară, zonele de agrement etc., precum și amplasarea rațională a construcțiilor în teritoriu, sporirea gradului de amenajare şi echipare tehnico-edilitară, regimul de construire (alinierea și înălțimea construcțiilor, procentul de ocupare a terenurilor și coeficientul de utilizare a terenurilor), de asemenea, reducerea maximă a atribuirii de terenuri cu destinație agricolă pentru construcții noi. Schema urbanistică rurală constituie suportul tehnic și legal al condițiilor expuse în certificatul de urbanism pentru proiectare.
Secţiunea a 2-a
Criteriile generale în cazul terenurilor cu destinație pentru construcție în intravilanul satelor
38. Proiectarea construcțiilor în sate se face în scopul transformării satelor existente în localități amenajate, dotate cu condiții locative, sociale şi cu infrastructură edilitară şi de transport modernă.
39. Proiectarea construcțiilor în zone construite sau pe terenuri noi valorificate, destinate extinderii cartierelor rezidențiale și cu altă destinație ale localităților, din contul terenurilor agricole cărora li s-a schimbat destinația, se permite numai după elaborarea şi aprobarea în modul stabilit a schemei urbanistice rurale, cu respectarea cerințelor şi procedurilor prevăzute de legislație.
40. Schimbarea destinației terenurilor în intravilanul satelor, efectuarea altor operațiuni urbanistice se adoptă numai în baza schemei urbanistice rurale, cu respectarea cerințelor şi procedurilor prevăzute de legislație.
41. În cazul în care se descoperă vestigii arheologice, despre aceasta se anunță, în cel mult 48 de ore, instituțiile abilitate din cadrul Ministerului Culturii.
Secţiunea a 3-a
Criterii generale în cazul zonelor cu valoare peisagistică şi al zonelor naturale protejate
42. Proiectarea construcțiilor şi amenajărilor care, prin amplasament, funcțiune, volum şi aspect arhitectural, diminuează valoarea peisajului natural, este interzisă.
43. Proiectarea construcțiilor în parcuri naționale, rezervații naturale, precum şi în alte zone protejate, de interes național, delimitate potrivit legii, se face conform legislației, cu avizul organului central de specialitate responsabil de domeniul protecției mediului.
44. Autoritățile administrației publice locale, cu acordul organului central de specialitate responsabil de domeniul protecției mediului, identifică şi marchează, în funcție de particularitățile specifice, zonele naturale de interes local care necesită protecție pentru valoarea lor peisagistică şi stabilesc condițiile de proiectare a construcțiilor, având în vedere păstrarea calității ecosistemelor naturale şi a echilibrului ecologic.
Secţiunea a 4-a
Criterii generale în cazul zonelor construite protejate
45. Proiectarea construcțiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de importanță națională, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, în baza schemei urbanistice rurale, elaborate pentru aceste zone, avizată pozitiv de către organul central de specialitate responsabil de domeniul culturii și patrimoniului cultural și aprobată de consiliul local în modul stabilit de lege.
46. Proiectarea construcțiilor, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se face în conformitate cu legislaţia, cu avizul pozitiv al organului central de specialitate responsabil de domeniul culturii și patrimoniului național, în condițiile stabilite de legislație.
Secţiunea a 5-a
Criterii generale în cazul zonelor construite existente
47. Proiectarea în zonele construite existente se face doar cu condiția menținerii maxime a construcțiilor, a instalațiilor şi a spațiilor verzi utile. Aceasta nu va afecta integritatea bunurilor imobile de patrimoniu cultural.
48. Reconstrucția zonelor construite se face în scopul modernizării infrastructurii sociale, edilitare, și de transport, precum și al ameliorării aspectului arhitectonic, a situației sanitaro-ecologice și a creării suplimentare de spatii verzi.
49. Propunerile privind desființarea fondului construit existent pentru amplasarea construcțiilor infrastructurii sociale sau a locuințelor sunt însoțite de studii de fezabilitate, cu respectarea reglementărilor tehnice în construcții, a schemei urbanistice rurale, aprobate de consiliul local conform prevederilor legale, având drept scop finalizarea ansamblurilor arhitectural-urbanistice şi perfecționarea compozițională a structurii de planificare a zonei respective.
50. Proiectarea construcțiilor în zonele construite existente cu desființarea fondului existent se face numai în baza schemei urbanistice rurale, aprobate de consiliul local conform prevederilor legale, pentru zonele respective.
51. Proiectarea construcțiilor în zonele construite existente va fi precedată de reconstrucția sau de construcția noilor căi de acces, rețele edilitare, efectuarea sistematizării pe verticală a terenului valorificat.
Secţiunea a 6-a
Criterii generale în cazul zonelor de agrement
52. Proiectarea în zonele de agrement se face numai pentru sectoarele care dispun de schema urbanistică rurală, aprobată de consiliul local conform prevederilor legale.
53. Stațiunile turistice se amplasează numai cu condiția creării unor sisteme complexe de edificii socioculturale şi dotări tehnico-edilitare.
54. Hotarele zonelor de agrement, în care sunt concentrate stațiuni balneare de însemnătate națională, se stabilesc prin scheme urbanistice rurale, aprobate în modul stabilit de legislație.
55. Proiectarea construcțiilor cu profil industrial, a lucrărilor de reconstrucție sau de extindere ale acestora în zonele de agrement este interzisă, cu excepția celor destinate deservirii zonei respective, stabilite în schema urbanistică rurală, aprobată de consiliul local în modul stabilit de legislație.
56. Construcțiile industriale existente care poluează mediul înconjurător urmează a fi reprofilate sau evacuate din zonele de agrement.
Secţiunea a 7-a
Criterii generale în cazul terenurilor cu destinație agricolă din extravilanul localităților
57. Proiectarea construcțiilor şi amenajărilor pe terenurile cu destinație agricolă din extravilanul localităților se efectuează cu respectarea prevederilor stabilite de legislație. În cazul terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de urbanism pentru proiectare se eliberează doar în baza avizului autorității administrației publice centrale, abilitate cu competențe de administrare a terenului.
58. Planificarea și desfășurarea operațiunilor de urbanism pe terenurile din extravilanul localităților, efectuate în scopul emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare pentru obiectivele de infrastructură agricolă, pentru structurile de primire turistică din categoria pensiunilor agroturistice, pentru construcțiile industriale, pentru obiectivele cu destinație comunală, pentru obiectivele aferente rețelelor edilitare (inginerești), pentru instalațiile de producere a energiei, inclusiv din surse regenerabile, pentru obiectivele infrastructurii de transport, precum și pentru unitățile de comerț, unitățile de alimentație publică și stațiile de deservire tehnică a vehiculelor rutiere amplasate pe laturile terenurilor adiacente drumurilor publice, se realizează în baza planului urbanistic de detaliu și a memoriului explicativ aferent, care includ reglementări în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, elaborate și aprobate conform prevederilor legislației, în temeiul art. 44 alin. (31) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
59. Autoritățile administrației publice locale, la eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare, sistematizează rațional terenurile destinate construcțiilor, urmărind scopul de a evita cauzarea unor eventuale prejudicii activităților agricole, şi iau măsuri pentru utilizarea eficientă a stratului de sol fertil decopertat, în conformitate cu prevederile Codului funciar al Republicii Moldova nr. 22/2024.
Secţiunea a 8-a
Criterii generale în cazul fondului forestier
60. Proiectarea construcțiilor şi amenajărilor pe terenuri cu destinație forestieră este interzisă. În mod excepțional, în baza unui studiu de fezabilitate avizat de organele administrației publice de specialitate, se pot proiecta numai construcțiile necesare pentru întreținerea pădurilor, gospodărirea cinegetică, exploatarea silvică şi a culturilor forestiere. La amplasarea acestor construcții, se vor respecta prevederile Codului silvic nr. 69/2024.
61. În cazuri excepționale, proiectarea construcțiilor şi instalațiilor pe suprafețele împădurite se face numai după adoptarea hotărârii respective conform legislației şi operarea modificărilor necesare în documentația de urbanism, iar în cazul lipsei acesteia, după elaborarea şi aprobarea planurilor urbanistice generale ale localităților sau a planurilor urbanistice zonale. Orice activitate planificată care, individual sau în combinație cu alte activități, are un impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de stat și/sau asupra fondului forestier și care nu este direct legată de gestionarea acestora se supune evaluării impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării biodiversității.
62. Stațiunile turistice şi alte construcții şi amenajări destinate turismului sunt amplasate numai la liziera pădurilor conform Legii nr. 591/1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităților urbane şi rurale și Codului silvic nr. 69/2024.
Secţiunea a 9-a
Criterii generale în cazul prezenței resurselor subsolului
63. Proiectarea construcțiilor durabile pe suprafețele cu zăcăminte de substanțe minerale utile este strict limitată, cu excepția execuției construcțiilor industriale și de transport necesare pentru exploatarea și prelucrarea substanțelor minerale utile din zonele respective, precum și cu excepția stabilirii hotarelor perimetrului minier, care se efectuează în baza documentației de urbanism.
64. Proiectarea construcțiilor industriale necesare pentru exploatarea, transportarea şi prelucrarea substanțelor minerale utile se face în conformitate cu documentația de urbanism şi amenajare a teritoriului, cu avizul autorității competente în domeniul folosinței și protecției subsolului.
65. În cazul identificării zonelor cu resurse naturale în intravilanul localităților, modalitatea exploatării acestora este determinată de un studiu de impact asupra mediului înconjurător, elaborat şi aprobat în modul stabilit de autoritatea administrativă centrală din subordinea Ministerului Mediului.
66. Zonele care conțin resurse identificate ale subsolului se marchează potrivit legii, iar informația respectivă se comunică autorităților administrației publice locale pe al cărui teritoriu ele sunt amplasate.
Secţiunea a 10-a
Criterii generale în cazul existenței resurselor de apă
67. Proiectarea construcțiilor în zonele de protecție a cursurilor de apă şi a bazinelor, precum şi pe teritoriile corpurilor de apă de suprafață se face în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 272/2011.
68. Proiectarea construcțiilor de orice fel în zona de protecție a platformelor meteorologice se face cu avizul prealabil al autorității administrative de asigurare a implementării politicii de protecție a mediului.
69. Zonele de protecție sanitară se marchează de către autoritățile administrației publice locale în baza avizului organului de specialitate al administrației publice centrale în domeniul mediului.
Capitolul V
CRITERII GENERALE LA AMPLASAREA ŞI CONFORMAREA CONSTRUCŢIILOR
Secțiunea 1
Criterii generale la amplasarea faţă de drumuri
70. În zona drumurilor (ampriza, zonele de siguranță şi de protecţie) se pot proiecta, numai cu avizul în scris al administratorului drumului, cu respectarea prevederilor Legii drumurilor nr. 509/1995, amplasarea şi construcţia următoarelor obiecte:
70.1. construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, necesare pentru deservirea lor, pentru păstrarea materialelor şi pentru exploatare;
70.2. parcaje, staţii de spălat automobile, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv obiectele de deservire: magazine, restaurante etc.);
70.3. conducte de alimentare cu apă, gaze, produse petroliere, canalizări, sisteme de transport, reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri ori alte instalaţii sau construcţii de acest gen.
71. În limita localităților, amplasarea faţă de drumuri se stabileşte prin schema urbanistică rurală.
72. Căile de acces la drumurile publice se construiesc în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia, emise de administratorul drumului, în conformitate cu certificatul de urbanism pentru proiectare, precum şi în baza proiectelor verificate şi aprobate în conformitate cu prevederile Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
73. Proiectarea construcţiilor în zonele de protecţie ale drumurilor naţionale se face numai cu avizul organului central de specialitate responsabil de domeniul drumurilor și al administratorului drumului.
74. Proiectarea construcțiilor de locuinţe (case de vacanţă şi alte construcţii cu caracter turistic, încăperi de locuit permanente sau temporare pentru necesităţi sociale, industriale sau de apărare, cum ar fi aziluri pentru bătrâni, cămine, sanatorii, locuri de trai temporar pentru organizarea de şantier, cazărmi) este permisă, cu respectarea zonelor de protecție ale drumurilor, delimitate conform actelor normative şi legislative.
Secțiunea a 2-a
Criterii generale la amplasarea faţă de căi navigabile existente şi cursuri de apă potenţial navigabile
75. În extravilanul localităţilor, în zona de protecţie a căilor navigabile şi a cursurilor de apă potenţial navigabile, obiectele stabilite în art. 84 alin. (3) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 se proiectează în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (31) din acesta.
Secțiunea a 3-a
Criterii generale la amplasarea faţă de căile ferate
76. În sensul prezentului Regulament, zona de protecţie a căilor ferate reprezintă zona de teren cu lăţimea de 100 m măsurată de la structura căii ferate, situată pe ambele părţi ale acesteia.
77. În zona de protecţie a căilor ferate, se pot amplasa, cu avizul autorității publice centrale abilitate cu competențe de administrare a terenului, al entității care deține dreptul de folosință asupra terenului, al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar, doar obiectele stabilite în art. 84 alin. (4) din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
78. Construcţiile care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare, situată în intravilanul localităţilor, se autorizează cu avizul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar, al autorității publice centrale abilitate cu competențe de administrare a terenului și al entității care deține dreptul de folosință asupra terenului.
79. Obiectele preconizate în zona de protecţie a infrastructurii feroviare, se proiectează numai cu avizul autorității publice centrale abilitate cu competențe de administrare a terenului, al entității care deține dreptul de folosință asupra terenului și al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.
80. În zona de protecție a infrastructurii feroviare, se interzice:
80.1. amplasarea oricăror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare;
80.2. executarea oricăror lucrări care, prin natura lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea vegetației forestiere, extragerea de materiale de construcţii sau alte lucrări care ar modifica echilibrul pânzei freatice subterane;
80.3. depozitarea, manipularea sau prelucrarea substanţelor inflamabile, explozibile, a carburanţilor, a gazelor petroliere lichefiate sau a oricăror altor materiale care, prin natura lor, ar putea provoca incendii sau explozii.
81. Cedarea, transferul, ocuparea temporară sau definitivă a terenului din posesia și folosința Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, pentru lucrările de interes public, atât în intravilanul, cât şi în extravilanul localităţilor, se face numai cu avizul acesteia în baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate.
Secțiunea a 4-a
Cerințe generale la amplasarea construcțiilor, a instalațiilor și a echipamentelor în zonele supuse servituților aeronautice
82. În scopul asigurării siguranței zborurilor, construcțiile, inclusiv clădirile, instalațiile și echipamentele, se amplasează în zonele supuse servituților aeronautice, cu respectarea limitelor și a restricțiilor asociate acestor zone, în conformitate cu cerințele stabilite în Codul aerian al Republicii Moldova nr. 301/2017. În zonele supuse servituții aeronautice se interzice amplasarea de noi construcţii, instalaţii, obiecte, sisteme inginereşti sau de comunicaţie ori efectuarea de lucrări la acestea fără avizul prealabil eliberat de autoritatea administrativă de implementare și realizare a politicilor în domeniul aviației civile. Limitele și atributele specifice zonelor supuse servituţii aeronautice se stabilesc în conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice civile. Cerințele și procedura de eliberare a avizului pentru amplasarea construcțiilor, a instalațiilor și a echipamentelor în zonele supuse servituţii aeronautice se stabilesc de organul central de specialitate în domeniul aviației civile, prin reglementări aeronautice civile, și de autoritatea administrativă de implementare și realizare a politicilor în domeniul aviației civile, prin documente tehnice subordonate. Proprietarii construcțiilor, ai instalațiilor și ai altor obiecte care prezintă pericol pentru siguranța zborurilor aeronavelor civile trebuie să plaseze pe acestea, din cont propriu, marcaje și semnalizări în conformitate cu reglementările aeronautice civile, aprobate de organul central de specialitate în domeniul aviației civile, și cu documentele tehnice subordonate, aprobate de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile.
83. Fără avizul prealabil eliberat gratuit de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, se interzice:
83.1. amplasarea de noi construcţii, instalaţii, obiecte, sisteme inginereşti şi sisteme de comunicaţii sau efectuarea de lucrări la acestea în zonele care se află în perimetrul a 15 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului certificat;
83.2. amplasarea de noi construcţii, instalaţii, obiecte a căror înălţime este de 45 m sau mai mare faţă de nivelul solului, în afara zonelor care se află în perimetrul a 15 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului certificat;
83.3. amplasarea turbinelor eoliene, indiferent de locul planificat de amplasare a acestora.
84. La distanţă mai mică de 15 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului certificat, se interzice amplasarea obiectelor de activitate umană şi folosinţa pământului care prezintă pericol pentru operarea în siguranţă şi eficientă a aerodromurilor/aeroporturilor, inclusiv:
84.1. care utilizează lumini periculoase, confuze şi înşelătoare;
84.2. care provoacă orbire cauzată de surse de iluminare cu intensitate mare sau cu capacitate reflectorizantă înaltă;
84.3. care ar putea încuraja concentrarea animalelor sălbatice şi a păsărilor în vecinătatea aerodromului;
84.4. a surselor de radiaţie invizibilă sau prezenţa obiectelor mobile sau fixe care pot afecta în mod negativ performanţa sistemelor de comunicaţie aeronautică, navigaţie şi supraveghere.
85. Proiectarea construcțiilor fermelor animaliere, a abatoarelor, a terenurilor de depozitare a deşeurilor alimentare, a altor construcţii care provoacă aglomeraţii de păsări zburătoare, amplasate la o distanţă mai mică de 15 km de la punctul de control al aerodromului, și a altor construcții a căror destinație este incompatibilă cu vecinătatea aeroporturilor este interzisă.
Secțiunea a 5-a
Criterii generale privind retragerea faţă de fâşia de protecţie a frontierei de stat
86. Proiectarea construcțiilor în extravilanul localităţilor se face numai pentru terenuri aflate la o distanţă de cel puţin 500 m faţă de fâşia de protecţie a frontierei de stat, spre interior.
87. Se exceptează de la prevederile pct. 85 punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, cu construcţiile anexe, terminalele vamale, obiectele infrastructurii transporturilor şi alte construcţii şi instalaţii care se pot amplasa prin coordonare cu organul de specialitate al administraţiei publice în domeniul managementului integrat al frontierei de stat și cu organul central de specialitate în domeniul vamal, precum şi cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de stat a Republicii Moldova.
Secțiunea a 6-a
Criterii generale privind amplasarea faţă de aliniament
88. Aliniamentul stradal reprezintă linia convențională, stabilită prin documentația de urbanism, care indică retragerea liniei frontale a fațadelor clădirilor şi loturilor proiectate faţă de linia roşie.
89. În cazul lipsei documentației de urbanism, aliniamentul se precizează în schema urbanistică rurală aprobată.
90. Linia roşie reprezintă linia convențională inviolabilă, care delimitează terenurile construite ori destinate construcţiei (în proprietate publică sau privată) de terenurile publice existente şi rezervate străzilor şi altor comunicaţii de transport.
91. În cazul lipsei documentației de urbanism, linia roşie reprezintă linia convenţională inviolabilă în raport cu construcțiile existente sau – linia de delimitare a terenurilor existente, care este precizată în schema urbanistică rurală, aprobată și avizată de arhitectul-şef și de organele supravegherii de stat (Agenția Națională pentru Sănătate Publică, inspectoratul ecologic, organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor).
92. Clădirile se amplasează la limita liniei roşii sau sunt retrase faţă de aceasta, după cum urmează:
92.1. în cazul zonelor construite compact, construcţiile se amplasează, în mod obligatoriu, la aliniamentul clădirilor existente;
92.2. retragerea construcţiilor faţă de aliniament este permisă numai cu respectarea coerenței şi a caracterului fronturilor stradale, în conformitate cu normativele tehnice şi cu documentaţia urbanistică care determină linia roşie a terenurilor.
93. În ambele situaţii din pct. 92, proiectarea executării construcţiilor se face cu condiţia că înălţimea clădirii nu va depăşi distanţa măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.
Secțiunea a 7-a
Criterii generale la amplasarea în interiorul parcelei
94. Proiectarea construcţiilor se face numai cu respectarea distanţelor minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale terenului, a normelor sanitare şi a distanţelor minime necesare pentru intervenţii în caz de incendiu, stabilite de normativele tehnice în construcții.
Secțiunea a 8-a
Criteriile generale la amplasarea față de rețele edilitare
95. În cazul centralelor electrice fotovoltaice sau al centralelor electrice eoliene, proiectarea construcţiilor se face numai cu respectarea normelor tehnice aprobate de organul central de specialitate în domeniul energeticii, care asigură elaborarea și promovarea surselor de energie regenerabilă.
96. În cazul rețelelor termice, proiectarea construcţiilor în zonele de protecție ale acestora se face numai cu respectarea normativelor în construcții, aprobate de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor, în conformitate cu pct. 7 și 8 din Regulamentul privind zonele de protecție a rețelelor termice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 876/2022.
97. În cazul rețelelor de gaze naturale, proiectarea construcţiilor în zonele de protecție ale acestora se face numai cu respectarea normativelor în construcții, aprobate de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor, și a Regulamentului privind zonele de protecție a rețelelor de gaze naturale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1104/2018.
98. În cazul rețelelor electrice, proiectarea construcțiilor în zonele de protecție ale acestora se face numai cu respectarea normativelor în construcții, aprobate de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor, și a Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 514/2002.
99. În cazul rețelelor de comunicaţii electronice, proiectarea construcţiilor în zonele de protecție ale acestora se face numai cu respectarea normativelor în construcții, aprobate de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor, și a Regulilor privind protecţia reţelelor de comunicaţii electronice şi executarea lucrărilor în zonele de protecţie şi pe traseele liniilor de comunicaţii electronice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 284/2009.
100. În cazul altor reţele edilitare (inginerești), proiectarea construcţiilor în zonele de protecție ale acestora se face numai cu respectarea normativelor în construcții, aprobate de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor, și a legislației de profil.
Capitolul VI
CRITERII GENERALE CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ȘI RESPECTAREA INTERESULUI PUBLIC
Secțiunea 1
Evitarea riscurilor naturale
101. În sensul prezentului Regulament, prin riscuri naturale se înţeleg: alunecări de teren, scurgeri torenţiale, eroziuni, avalanşe, deplasări de roci, inundaţii şi altele asemenea, stabilite în studii, prospecţiuni şi documentaţii de urbanism şi confirmate prin decizii ale consiliului raional sau municipal, cu avizul organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniu.
102. Proiectarea construcţiilor în zonele expuse riscurilor naturale este strict limitată, cu excepţia construcţiilor care nu provoacă riscuri naturale sau sunt destinate reducerii efectelor acestora.
Secțiunea a 3-a
Asigurarea compatibilităţii funcţiilor
106. Proiectarea construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilității dintre destinaţia construcţiei şi funcţia dominantă a zonei, stabilită prin schema urbanistică rurală, în cazul în care zona are o funcţie tradiţională dominantă caracteristică localității şi individualitate spaţială proprie.
107. Condiţiile de amplasare a construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora în cadrul localităţii, sunt prevăzute de normativele tehnice în construcții în vigoare.
Secțiunea a 4-a
Procentul de ocupare a terenului și coeficientul de utilizare a acestuia
108. Proiectarea construcţiilor se face cu condiţia ca procentul de ocupare a terenului și coeficientul de utilizare a acestuia să nu depăşească limita superioară stabilită în schema urbanistică rurală și în documentele normative în construcții.
Secțiunea a 5-a
Accesuri carosabile şi pietonale
109. Proiectarea construcțiilor se face numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau indirect, conform destinaţiei construcţiei. Caracteristicile accesurilor la drumurile publice trebuie să permită intervenția mijloacelor de stingere a incendiilor.
110. Accesurile pietonale reprezintă căile de acces pentru pietoni la drumurile publice, care pot fi: trotuare, străzi şi pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces public pe terenuri proprietate publică sau privată.
111. Accesurile pietonale trebuie să fie executate astfel încât să permită circulaţia persoanelor cu dizabilități şi a celor care folosesc mijloace de deplasare speciale.
Capitolul VIII
CRITERII GENERALE PRIVIND FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR
Secţiunea 1
Reparcelarea
118. Reparcelarea terenurilor se face în conformitate cu Legea nr. 354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile. Reparcelarea se efectuează pentru formarea a mai mult de 12 terenuri, pentru construcția caselor individuale cu 1-2 etaje, cu condiţia efectuării unei echipări colective care să corespundă normativelor tehnice.
119. Proiectarea caselor individuale cu 1-2 etaje pe terenurile reparcelate, în conformitate cu prezentul Regulament, este permisă numai dacă pentru fiecare teren în parte se respectă cumulativ următoarele condiţii:
119.1. front la stradă de minimum 8 m pentru clădiri înşiruite şi de minimum 12 m pentru clădiri izolate sau cuplate;
119.2. suprafaţa minimală a terenului de 150 m2 pentru clădiri înşiruite şi, respectiv, de minimum 200 m2 pentru clădiri amplasate cuplate, cu condiţia ca soluţiile tehnice şi arhitecturale să asigure respectarea normativelor tehnice;
119.3. suprafața terenului pentru construcția casei individuale izolate, de regulă, va fi de minimum 0,06 ha. Se admite o suprafață mai mică de 600 m2, cu condiția respectării distanțelor de amplasare a construcțiilor;
119.4. adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lungimea parcelei.
Secţiunea a 2-a
Înălţimea construcţiilor
120. Proiectarea caselor individuale cu un etaj și cu suprafața mai mică de 150 m2, pentru una sau două familii, se face în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.
121. În scopul creării sau al finalizării unor ansambluri arhitectural-urbanistice expresive, proiectarea construcțiilor se face în baza schemei urbanistice rurale, a cărei elaborare este stabilită prin certificatul de urbanism pentru proiectare.
Secţiunea a 3-a
Aspectul exterior al construcţiilor
122. Proiectarea construcţiilor este permisă numai în cazul în care aspectul lor exterior nu contravine destinaţiei funcţionale a acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei.
123. Pentru a evita cazurile în care construcţiile de valoare locală, prin conformare, volum arhitectural şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, proiectele tehnice ale acestora se examinează, în mod obligatoriu, de către consiliile arhitectural-urbanistice locale.
124. Modul de încadrare a construcţiei în structura urbană a localităţii se stabilește de arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale, în funcţie de amplasarea construcţiei, de încadrarea ei în infrastructura socială şi de aspectul exterior al clădirilor din zona respectivă. În cazul în care în cadrul autorității administrației publice locale de nivelul întâi nu este prevăzută funcția de arhitect-șef, modul de încadrare se stabilește de către arhitectul-șef al autorității administrației publice locale de nivelul al doilea sau de către arhitectul din cadrul asociației de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială respectivă, conform prevederilor Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023.
Secţiunea a 4-a
Amenajarea localităţilor
125. Elementele principale ale amenajării şi ale infrastructurii edilitare din localități sunt:
125.1. străzile, accesurile și pistele pentru bicicliști;
125.2. împrejmuirile părţilor carosabile şi ale trotuarelor;
125.3. zonele verzi în preajma străzilor şi a accesurilor carosabile, în interiorul cartierelor;
125.4. terenurile sportive, pentru jocuri şi cele de uz gospodăresc;
125.5. instalaţiile de salubritate;
125.6. iluminarea străzilor și a drumurilor, reţele edilitare;
125.7. instalaţii de reclamă, forme mici arhitecturale, compoziţii sculpturale.
126. Amplasarea elementelor de amenajare și aspectul lor arhitectural se avizează de structurile specializate în arhitectură și urbanism din cadrul autorităților administrației publice locale.
127. Amenajarea localităţii se efectuează concomitent cu construcţia clădirilor de locuit, a celor sociale sau a caselor individuale.
Secţiunea a 5-a
Spaţii verzi
128. La proiectarea construcţiilor, proiectanții au obligaţia de a menţine sau de a crea spaţii verzi în conformitate cu prevederile Legii nr. 591/1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform normelor tehnice.
129. Transplantarea arborilor în procesul de reconstrucţie a localităţilor urbane şi rurale se efectuează cu avizul serviciilor de creare a zonelor verzi sau al autorităților administraţiei publice locale, în baza documentaţiei de urbanism aprobate.
130. Crearea zonelor verzi şi amenajarea localităţilor cu forţele populaţiei se efectuează sub conducerea şi controlul autorităților administraţiei publice locale şi al structurilor specializate de arhitectură, urbanism şi amenajare a teritoriului.
131. Proiectarea construcţiilor în scuaruri, pe bulevarde și în grădini publice este strict interzisă, cu excepţia construcţiilor pentru deservirea acestora, în conformitate cu legislaţia şi cu documentaţia de urbanism aprobată pentru zonele în cauză.
132. În zonele de construcţie a clădirilor de orice destinaţie şi a caselor individuale, proprietarii acestora sunt obligaţi, din cont propriu:
132.1. să planteze pomi, arbori decorativi sau arbuști şi să amenajeze terenul repartizat;
132.2. să menţină în ordine terenul, inclusiv porţiunea adiacentă de trotuar, gazon şi partea carosabilă a străzii.
Secţiunea a 6-a
Amplasarea de parcaje şi împrejmuiri
133. Proiectarea construcţiilor care, prin destinaţie, necesită spaţii de parcare se face numai dacă există posibilitatea amenajării acestora, conform schiței urbanistice rurale aprobate conform prevederilor legale.
134. Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei, conform reglementărilor tehnice în construcții.
135. În condiţiile prezentului Regulament, este permisă proiectarea următoarelor categorii de împrejmuiri:
135.1. împrejmuiri opace, necesare pentru protecţia împotriva intruziunilor, separarea unor servicii funcţionale, cu asigurarea protecţiei vizuale;
135.2. împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare pentru delimitarea parcelelor aferente clădirilor şi/sau pentru integrarea clădirilor în caracterul străzilor sau al ansamblurilor urbanistice.
136. Pentru ambele categorii de împrejmuiri din pct. 135, aspectul lor se supune aceloraşi exigenţe ca şi în cazul aspectului exterior al construcţiei. Înălțimea împrejmuirilor este de 2,2 m.
137. Se interzice utilizarea elementelor prefabricate din beton „decorativ” în componența împrejmuirilor orientate spre spațiul public (garduri prefabricate din beton).