cu privire la notariat

LEGE nr. 1153 din 11.04.1997 · PARLAMENTUL · publicat 16.09.1997 · abrogat 31.03.2003
Modificat prin: LP1499 din 12.02.98, MO16-17/05.03.98 art.111
pe legis.md
Trimiteri: 38 legateMonitorul Oficial: 5 trimiteri

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1. Notariatul. Definiție

(1) Notariatul reprezintă un ansamblu de persoane fizice care desfășoară pe bază de licență, în numele statului, în conformitate cu Constituția și legislația în vigoare, activitate notarială care asigură persoanelor fizice și juridice stabilirea de raporturi juridice, civile și comerciale nelitigioase, precum și exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor legitime.

(2) Activitatea notarială se realizează de către notari prin acte notariale și consultații juridice notariale, în condițiile prezentei legi.

(3) Activitatea notarială se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, respectîndu-se imparțialitatea.

Articolul 2. Competența îndeplinirii actelor notariale

(1) Notarul este autorizat să îndeplinească un serviciu de interes public, are statutul unei funcții autonome și este inamovibil, cu excepția încetării funcției în temeiul prezentei legi.

(2) Actul îndeplinit de notar, purtînd semnătura și sigiliul acestuia, este de autoritate publică și are forța probantă prevăzută de lege.

(3) Actul notarial este prevăzut de lege sau solicitat de persoane particulare.

(4) Actele notariale pot fi efectuate și de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova.

Articolul 3. Cerințele față de actele notariale

(1) Notarii și instituțiile prevăzute la art.2 alin.(4), care desfășoară activitate notarială, au obligația să verifice ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze ce contravin legii internaționale, ordinii publice și bunelor moravuri, să ceară și să dea lămuriri părților asupra conținutului acestor acte spre a se convinge că le-au înțeles sensul și le-au acceptat efectele, în scopul prevenirii litigiilor.

(2) În cazul în care actul solicitat contravine legii, ordinii publice și bunelor moravuri, notarul va refuza întocmirea lui.

Articolul 4. Dreptul la exercitarea funcției de notar

Dreptul la exercitarea funcției de notar îl au persoanele care:

a) sînt cetățeni ai Republicii Moldova domiciliați pe teritoriul ei;

b) au capacitatea de exercițiu al drepturilor civile;

c) au studii juridice superioare;

d) au lucrat cel puţin doi ani în organele notariale ori au îndeplinit funcţia de notar stagiar timp de doi ani sau de cel puţin un an - în cazul judecătorilor, procurorilor, avocaţilor cu vechimea în funcţia respectivă de cel puţin doi ani. Persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător, procuror, anchetator sau avocat şi au o vechime în muncă de peste 10 ani pot fi scutite de stagiere de către Consiliul Uniunii Notarilor de comun acord cu Ministerul Justiţiei. Condiţiile de stagiere a candidaţilor la funcţia de notar sînt stabilite de Consiliul Uniunii Notarilor, care le fixează salariul sau bursa;

[Art.4 lit.d) în redacția LP1499 din 12.02.98, MO16-17/05.03.98 art.111]

e) cunosc limba de stat în limitele legislației;

f) au susținut după stagiere examenul calificativ de notar;

g) nu au antecedente penale;

h) dispun de licență pentru activitate notarială.

Articolul 5. Candidații la funcția de notar

Admiterea candidaţilor la funcţia de notar se efectuează de Ministerul Justiţiei. Candidaţii sînt aleşi pe bază de concurs la propunerea Consiliului Uniunii Notarilor.

Articolul 6. Numirea în funcția de notar, înregistrarea

(1) În baza cererii sale, notarul este numit de ministrul justiției pe un termen nedeterminat, la propunerea Consiliului Uniunii Notarilor, după ce face dovada îndeplinirii cerințelor indicate la art.4.

(2) Notarul poate instrumenta acte notariale numai după înregistrarea biroului notarial și depunerea jurămîntului.

Articolul 7. Jurămîntul notarului

După înregistrarea biroului notarial, notarul va depune jurămîntul în fața ministrului justiției și a președintelui Consiliului Uniunii Notarilor sau a reprezentanților acestora.

Jurămîntul are următorul conținut:

"Eu, notarul (numele, prenumele), jur să fiu devotat(ă) Republicii Moldova, să respect Constituția și legile ei, să fiu onest(ă) și să îndeplinesc conștiincios obligațiile de notar."

Jurămîntul semnat de notar se păstrează în dosarul său personal.

Articolul 8. Dreptul la funcția de notar-stagiar

(1) Notar-stagiar poate fi persoana care:

a) îndeplinește condițiile prevăzute la art.4 lit.a) - c), e), g), h);

b) este angajată într-un birou de notariat;

c) se află în perioada de stagiu pînă la promovarea examenului de notar.

(2) Numărul notarilor stagiari care pot fi angajați în birouri notariale se stabilește anual de către Ministerul Justiției în comun cu Consiliul Uniunii Notarilor. Candidații sînt aleși pe bază de concurs.

Articolul 9. Împuternicirile notarului stagiar

Notarul poate delega notarul stagiar să îndeplinească următoarele atribuții:

a) lucrări de secretariat;

b) redactarea proiectelor de tranzacții care urmează a fi legalizate notarial;

c) redactarea unor proiecte de acte cu conținut juridic;

d) totalizarea practicii notariale;

e) lucrări de arhivă.

Articolul 10. Independența notarilor

(1) În activitatea sa notarul se supune numai legii.

(2) Influența asupra exercitării împuternicirilor notarilor nu se admite.

Capitolul II

ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII NOTARIALE

Articolul 11. Biroul notarial, sediul, competența lui teritorială

(1) Activitatea notarului se desfășoară în cadrul unui birou pe care acesta este obligat să-l deschidă în limitele circumscripției unei judecătorii stabilite în licență.În birou pot funcționa unul sau mai mulți notari asociați, avînd personal auxiliar respectiv.

(2) Notarul sau notarii asociați titulari ai unui birou pot angaja stagiari, alt personal de specialitate, precum și personal administrativ și de serviciu, necesar activității notariale.

(3) Actualizarea numărului de posturi de notari se efectuează de către ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Notarilor, luînd în considerare părerea Camerelor notariale, după trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi ulterioare din trei în trei ani succesiv.

(4) În circumscripția unei judecătorii pot funcționa unul sau mai multe birouri de notari. Numărul birourilor de notari se stabilește de Ministerul Justiției în comun cu Consiliul Uniunii Notarilor. În cazul în care în circumscripția unei judecătorii funcționează mai multe birouri de notari, competența teritorială a fiecăruia se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripții.

Articolul 12. Supravegherea activității notarilor

(1) Supravegherea activității notarilor este exercitată de Ministerul Justiției și de Consiliul Uniunii Notarilor.

(2) Ministerul Justiției asigură aplicarea unică a practicii notariale, analiza statistică a acțiunilor notariale.

Articolul 13. Comisia de calificare și Comisia de apel

(1) Pentru coordonarea activității notarilor și organizarea concursului de numire în funcția de notar, pe lîngă Ministerul Justiției se instituie și funcționează Comisia de calificare a notarilor și Comisia de apel.

(2) Regulamentul Comisiei de calificare și cel al Comisiei de apel se aprobă de Ministerul Justiției de comun acord cu Consiliul Uniunii Notarilor.

(3) Recursul asupra deciziei Comisiei de calificare poate fi depus în termen de o lună de la data înmînării persoanei interesate a copiei de pe decizie în Comisia de apel, a cărei decizie poate fi atacată în judecătorie în modul stabilit de Codul cu privire la procedura civilă.

Articolul 14. Licența pentru activitatea notarială

(1) Licența pentru activitatea notarială este eliberată de Ministerul Justiției în baza deciziei Comisiei de calificare persoanelor care au susținut examenul de calificare.

(2) Modul de eliberare a licenței pentru activitate notarială este stabilit printr-un regulament aprobat de Guvern.

(3) Notarul cu licență are dreptul de a-și deschide cont de decontare sau de alt gen, inclusiv valutar, în orice bancă.

(4) Refuzul de a elibera licență pentru activitate notarială poate fi contestat în termen de o lună în judecătorie în modul stabilit de Codul cu privire la procedura civilă.

Articolul 15. Modul de deschidere a biroului notarial

Înainte de a-și începe activitatea, notarul este obligat să-și înregistreze biroul la Ministerul Justiției în decursul a 90 de zile de la numire. Pentru înregistrarea biroului, notarul va prezenta Ministerului Justiției amprenta sigiliului și specimenul semnăturii sale, după care va depune jurămîntul. Neîndeplinirea acestor condiții atrage revocarea numirii notarului.

Articolul 16. Limba acțiunilor notariale

(1) Acțiunile notariale se efectuează în limba moldovenească.

(2) În condițiile legii, dacă notarul este autorizat de Ministerul Justiției poate efectua, la cererea persoanei interesate, acțiunile notariale și într-o altă limbă. În acest caz, documentele notariale se traduc în mod obligatoriu în limba de stat. Taxa pentru traducere nu se percepe numai în cazul cînd limba în care s-a întocmit actul notarial este limba maternă a notarului.

(3) Dacă persoana care a solicitat efectuarea acțiunilor notariale nu posedă limba de stat, documentul poate fi tradus de notar sau de un traducător.

Articolul 17. Păstrarea tainei acțiunilor notariale

(1) Notarii sînt obligați să păstreze taina acțiunilor notariale.

(2) Informațiile cu privire la documentele, acțiunile notariale efectuate se eliberează doar persoanelor fizice și juridice din a căror împuternicire sau pentru care au fost efectuate acțiunile notariale.

(3) Adeverințele cu privire la documentele și acțiunile notariale efectuate se eliberează la cererea instanței de judecată, procuraturii, organelor de anchetă prealabilă și de cercetare penală, în legătură cu procesele penale sau civile aflate în curs de cercetare și examinare judiciară.

(4) Adeverințele cu privire la testamente se eliberează numai după moartea testatorului.

(5) Regulile de păstrare a tainei acțiunilor notariale trebuie respectate și de persoanele care au aflat, în exercițiul funcțiunii, despre acțiunile notariale efectuate.

(6) Obligația de a păstra taina acțiunii notariale rămîne în vigoare și după încetarea funcției, cu excepția cazurilor în care legea sau părțile interesate eliberează de această obligațiune.

(7) Persoanele indicate în alin.(1) și alin.(5), vinovate de divulgarea secretului acțiunilor notariale poartă răspundere conform legislației în vigoare.

Articolul 18. Sigiliul notarului

Notarul are sigiliu pe care este gravată Stema de Stat, denumirea statului "Republica Moldova", numele notarului și sediul biroului. Notarul poate avea formulare personale, hîrtie cu antetul biroului notarial, precum și blanchete ale biroului notarial, clișeuri, șabloane.

Articolul 19. Dările de seamă

Notarii prezintă de două ori pe an Ministerului Justiției dări de seamă cu privire la activitatea lor notarială, care cuprinde numărul acțiunilor notariale și valoarea totală a onorariului.

Articolul 20. Păstrarea actelor notariale

Actele întocmite de notar se păstrează în arhivă. Modul de păstrare, de transmitere și de folosire a materialelor arhivistice se stabilește în conformitate cu normele de păstrare a documentelor de arhivă.

Articolul 21. Încetarea activității notarului

(1) Activitatea notarului încetează:

a) la cerere;

b) la atingerea plafonului de vîrstă de 75 de ani sau în cazul constatării incapacității de muncă, în condițiile legii;

c) prin excludere din profesie, dispusă ca sancțiune disciplinară, în condițiile prezentei legi;

d) în cazul incapacității profesionale constatată în urma unor inspecții repetate;

e) în cazul pronunțării sentinței de învinuire sau comiterii de încălcare a eticii notarului;

f) în cazul în care notarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art.4;

g) în caz de deces;

h) în caz de retragere a licenței.

(2) Încetarea activității notarului se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiției, prin ordin publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Articolul 22. Suspendarea exercițiului funcției de notar

(1) Exercițiul funcției de notar se suspendă:

a) în caz de incompatibilitate;

b) în caz de neachitare a obligațiilor bănești profesionale după 6 luni de la scadența acestora, pînă la achitarea debitului;

c) în caz de incapacitate temporară de muncă;

d) în situațiile prevăzute la art.28 alin.(1) lit.d) și alin.(2).

(2) Suspendarea se dispune de ministrul justiției la solicitarea Consiliului Uniunii Notarilor.

Capitolul III

DREPTURILE, OBLIGAȚIILE ȘI RESPONSABILITATEA NOTARULUI

Articolul 23. Drepturile

(1) Notarul își exercită personal profesiunea și se bucură de stabilitate în funcție; nu poate fi transferat în alte localități fără a depune cerere.

(2) Notarul dispune de drepturi și obligații patrimoniale și personale nepatrimoniale, poate angaja și concedia lucrători, dispune de veniturile încasate, poate apărea ca parte în judecată în numele său sau în numele biroului notarial, și poate efectua alte acțiuni în conformitate cu legislația.

(3) Notarul mai are dreptul la onorariu pentru fiecare serviciu prestat, stabilit în conformitate cu art.33 lit.d).

(4) Notarul are dreptul la concediu de odihnă în condițiile stabilite de lege.

(5) Notarul beneficiază de dreptul de asigurare socială pe baza contribuției la sistemul asigurărilor sociale de stat, în condițiile legii.

Articolul 24. Obligațiile

Notarul este obligat:

a) să acorde persoanelor fizice și juridice ajutor în realizarea drepturilor lor și în ocrotirea intereselor legitime, să le explice drepturile și obligațiile, să-i prevină despre consecințele acțiunilor notariale efectuate;

b) să păstreze în taină datele care i-au devenit cunoscute în exercițiul funcțiunii. Judecata poate să elibereze notarul de această obligație dacă împotriva lui este intentat un dosar penal în legătură cu efectuarea de acțiuni notariale.

(2) Notarul refuză efectuarea acțiunii notariale în cazul necorespunderii ei legislației Republicii Moldova sau convențiilor internaționale.

(3) Notarul îndeplinește atribuțiile sale în conformitate cu prezenta lege și cu jurămîntul.

Articolul 25. Incompatibilitățile

Activitatea de notar este incompatibilă cu orice altă activitate, cu excepția celei didactice și științifice.

Articolul 26. Responsabilitatea

(1) Notarul nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutive fără a asigura funcționalitatea biroului său, în condițiile legii.

(2) În cazul nerespectării prevederilor alin.(1), Colegiul Camerei Notariale poate delega, după caz, un alt notar pentru îndeplinirea atribuțiilor notarului absent, în condițiile prezentei legi.

(3) Dacă notarul divulgă intenționat date despre efectuarea unor acțiuni notariale sau îndeplinește acțiune notarială ce contravine legislației, este obligat să repare paguba pricinuită.

(4) Asigurarea notarului de răspundere profesională se realizează prin casa de asigurări, constituită în acest scop.

Articolul 27. Răspunderea disciplinară

Răspunderea disciplinară a notarului intervine pentru următoarele abateri:

1) întîrziere sau neglijență în efectuarea lucrărilor;

2) lipsă nejustificată de la birou;

3) nerespectare a secretului profesional;

4) încălcarea eticii notarului.

Articolul 28. Sancțiunile disciplinare

(1) Sancțiunile disciplinare se aplică de către Ministerul Justiției, cu consultarea Comisiei disciplinare a Camerei notariale formată din 3 notari, desemnați potrivit Statutului Uniunii Notarilor, în raport cu gravitatea faptelor și constau în:

a) avertizare orală cu recomandarea de a nu mai comite astfel de erori;

b) observație scrisă;

c) suspendare din funcție pe o durată maximă de 6 luni;

d) retragere a licenței.

(2) În cazul în care împotriva notarului s-a luat măsura arestării preventive, ministrul justiției va lua măsura suspendării din funcție pînă la soluționarea cauzei penale, potrivit legii.

(3) Dacă hotărîrea de condamnare a rămas definitivă, ministrul justiției dispune excluderea din profesie a notarului condamnat la propunerea Consiliului Uniunii Notarilor.

(4) Sigiliul, registrele și lucrările notarului suspendat sau exclus vor fi depuse la Camera Notarială.

Articolul 29. Substituirea notarului

În caz de absență temporară a notarului, Colegiul Camerei Notariale propune, iar Ministerul Justiției numește pentru îndeplinirea atribuțiilor notarului absent un alt notar sau un notar din sectorul apropiat.

Capitolul IV

UNIUNEA NOTARILOR ȘI CAMERELE NOTARIALE

Articolul 30. Uniunile notarilor

Notarii din Republica Moldova se pot constitui în uniuni ale notarilor, organizații profesionale necomerciale cu personalitate juridică.

Articolul 31. Consiliul Uniunii Notarilor

(1) Consiliul Uniunii Notarilor este constituit din 11 membri aleși de Adunarea generală în felul următor: 2 notari - din fiecare zonă geografică a republicii (Centru, Nord, Sud), restul - proporțional numărului de notari din fiecare Cameră din zonele indicate din care se aleg președintele și 2 vicepreședinți, un secretar și un trezorier, în condițiile stabilite prin statutul Uniunii.

(2) Consiliul stabilește în statutul Uniunii Notarilor, aprobat de prima adunare, asigurarea contra riscului profesional drept condiție de înregistrare a biroului și organizează o casă de asigurare.

Articolul 32. Atribuțiile Consiliului Uniunii Notarilor

Consiliul Uniunii Notarilor are următoarele atribuții:

a) reprezintă interesele notariatului și le protejează în raporturi cu terțe persoane;

b) propune ministrului justiției numirea, încetarea sau suspendarea din funcția de notar;

c) propune ministrului justiției numărul necesar de birouri notariale, condițiile de efectuare a examenelor de calificare, numărul notarilor și repartizarea lor;

d) propune Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor mărimea onorariilor pentru serviciile prestate de notar;

e) aprobă cotele de contribuție ale notarilor la Camera Notarială, precum și cele ale Camerei Notariale la Uniunea Notarilor, potrivit statutului acesteia;

f) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege și de regulament.

Articolul 33. Casa de asigurări

(1) În cadrul Uniunii Notarilor se va organiza și funcționa o casă de asigurări pentru garantarea responsabilității civile a notarilor, în condițiile stabilite prin statut.

(2) Notarul este obligat să încheie un contract de asigurare a activității sale și nu este în drept să-și îndeplinească îndatoririle fără contractul de asigurare încheiat.

(3) Suma de asigurare nu poate fi mai mică de 100 salarii minime stabilite de lege.

Articolul 34. Camera Notarială

(1) În circumscripția fiecărei zone geografice (Centru, Nord, Sud) funcționează cîte o Cameră Notarială, cu capacitate juridică.

(2) Din Camera Notarială e necesar să facă parte toți notarii care funcționează în circumscripția zonei respective.

(3) Camera Notarială este condusă de un colegiu și are un secretar auxiliar remunerat.

Articolul 35. Atribuțiile Colegiului Camerei Notariale

Colegiul Camerei Notariale are următoarele atribuții:

a) previne și, dacă e posibil, soluționează plîngerile împotriva notarilor și a notarilor stagiari, luînd măsurile corespunzătoare și aducîndu-le la cunoștința Consiliului Uniunii Notarilor;

b) apără interesele notarilor din circumscripția sa;

c) face recomandări și sugestii Consiliului Uniunii Notarilor privitor la exercițiul notariatului la nivelul circumscripției sale;

d) deleagă, în cazuri excepționale, pentru o perioadă determinată, un notar din aceeași circumscripție a judecătoriei care să asigure funcționarea unui alt birou notarial, la cererea sau comunicarea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor. Cheltuielile de delegare se suportă din veniturile biroului notarial la care este delegat;

e) informează Uniunea Notarilor privind activitatea birourilor notariale asupra necesarului de notari și de notari stagiari și, în caz de modificare a numărului notarilor din circumscripția sa, expune o părere argumentată;

f) reprezintă Camera Notarială în relațiile cu terțe persoane la nivelul circumscripției sale;

g) întocmește documentația juridică și asigură consultarea și informarea curentă a notarilor;

h) ține evidența veniturilor și cheltuielilor Camerei Notariale și a contribuției membrilor săi;

i) acumulează datele și lucrările necesare pentru Buletinul Notarilor și asigură difuzarea acestuia;

j) stabilește contribuția notarilor proporțional venitului;

k) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege și regulament.

Articolul 36. Dreptul Camerei Notariale de a fi informată

(1) Camera Notarială are dreptul să ceară informații cu privire la săvîrșirea de acțiuni notariale, alte documente ce se referă la activitatea economico-financiară, iar, după caz, explicațiile personale ale notarului, inclusiv în chestiuni de nerespectare a eticii profesionale.

(2) Persoanele cu putere de decizie ale Camerei Notariale sînt obligate să păstreze în taină săvîrșirea acțiunilor notariale. Pentru divulgarea tainei și pricinuirea de daune notarului, vinovații poartă răspundere în conformitate cu legislația.

Capitolul V

PROCEDURA ACȚIUNILOR NOTARIALE

Articolul 37. Competența notarilor

(1) Notarul îndeplinește următoarele acțiuni notariale:

a) redactarea, la solicitarea părților, a actelor cu conținut juridic;

b) autentificarea actelor redactate de notar, de persoana în cauză, de avocat sau prin delegarea judecătorului și altor autorități publice (tranzacții de înstrăinare (vînzare-cumpărare, donație, schimb) a bunurilor imobiliare și mobiliare, a pămîntului, autentificarea testamentelor, procurorilor etc.);

c) procedura succesorală notarială;

d) certificarea unor fapte prevăzute de lege;

e) legalizarea semnăturilor și a proceselor-verbale;

f) certificarea datei de prezentare a actelor de către părți;

g) primirea documentelor la păstrare;

h) actele de protest a cambiilor;

i) legalizarea copiilor de pe documente;

j) efectuarea și legalizarea traducerilor;

k) eliberarea copiilor autentice de pe actele notariale întocmite sau depuse formal în arhivele sale la păstrare ori anexate la alte acte;

l) orice alte acțiuni prevăzute de lege.

(2) Notarii pot da consultații juridice în materie notarială, altele decît cele referitoare la conținutul actelor pe care le îndeplinesc.

(3) La îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, notarul recurge la competența generală, cu excepția următoarelor situații:

a) procedura succesorală notarială este de competența notarului din circumscripția teritorială, judiciară în care defunctul a avut ultimul domiciliu;

b) în cazul moștenirilor succesive, moștenitorii pot alege competența oricărui dintre birourile notariale din circumscripția teritorială a judecătoriei în care a avut ultimul domiciliu acela dintre moștenitori care a decedat cel din urmă;

c) actele de protest al cambiilor se întocmesc de notarul din circumscripția teritorială a judecătoriei în care urmează să fie efectuată plata;

d) eliberarea copiilor de pe actele notariale se face de notarul în al cărui birou se păstrează originalul.

(4) Legislația poate prevedea și alte restricții decît cele de la alin.(3) privind competența notarilor la săvîrșirea unor acțiuni notariale.

Articolul 38. Acțiunile notariale îndeplinite de misiunile diplomatice și oficiile consulare

(1) Activitatea notarială a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale Republicii Moldova se desfășoară conform legislației Republicii Moldova și convențiilor internaționale la care este parte, precum și potrivit uzanțelor internaționale.

(2) La cererea persoanelor fizice avînd cetățenia Republicii Moldova, precum și a persoanelor ei juridice, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova îndeplinesc următoarele acțiuni notariale:

a) redactarea actelor și a proceselor-verbale în vederea autentificării sau legalizării semnăturii;

b) autentificarea actelor;

c) legalizarea semnăturilor;

d) certificarea datei de prezentare a actelor de către părți;

e) certificarea unor fapte;

f) legalizarea de copii de pe documente;

g) efectuarea și legalizarea traducerilor;

h) primirea la păstrare a actelor și documentelor prezentate de părți;

i) eliberarea de copii de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare;

j) alte acțiuni prevăzute de lege.

(3) Acțiunile notariale prevăzute de alin.(2 ) lit.c), f) și g) pot fi îndeplinite de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova și la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, dacă aceste acțiuni nu contravin legislației țării de reședință.

(4) Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, la bordul navelor cu pavilionul Republicii Moldova, care staționează în raza de activitate a acestor organe, precum și la domiciliul cetățeanului Republicii Moldova ori în alt loc dacă acest lucru este permis de convențiile internaționale la care Republica Moldova și statul de reședință sînt părți sau dacă legea țării respective nu prevede altfel.

Capitolul VI

EFECTUAREA ACTELOR NOTARIALE

Articolul 39. Subiectul acțiunilor notariale

Acțiunile notariale pot fi efectuate de orice notar, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație.

Articolul 40. Locul efectuării acțiunilor notariale

(1) Acțiunile notariale se efectuează la biroul notarial.

(2) La solicitarea persoanelor interesate, acțiunile notariale pot fi efectuate la domiciliu, oficiu, instituții medicale, cu condiția că persoanele vizate în aceste acțiuni, din motive întemeiate (boală, invaliditate ș.a.), nu se pot prezenta la biroul notarial.

Articolul 41. Refuzul efectuării acțiunii notariale

(1) Notarul refuză efectuarea acțiunii notariale dacă aceasta vine în contradicție cu legea sau nu corespunde prevederilor ei.

(2) Efectuarea acțiunii notariale poate fi respinsă și din următoarele motive:

a) solicitarea lucrărilor în afara orelor de lucru, cu excepția cazurilor în care întocmirea unui act nu suferă amînare din motive obiective;

b) neprezentarea documentației necesare sau prezentarea ei necompletă;

c) neplata taxelor și a onorariului stabilit;

d) imposibilitatea identificării părților sau lipsa capacității lor de exercițiu.

(3) La rugămintea persoanei căreia i s-a refuzat efectuarea acțiunii notariale, motivul refuzului se expune în scris și se explică modul de recurs. Refuzul se înmînează în decursul a 10 zile din ziua adresării pentru efectuarea acțiunii notariale și poate fi atacat în instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află biroul notarial.

Articolul 42. Stabilirea identității, verificarea capacității juridice, de exercițiu și autenticității semnăturilor părților și reprezentanților lor

(1) La efectuarea acțiunilor notariale, notarii stabilesc identitatea și verifică capacitatea juridică și de exercițiu a părților care s-au adresat pentru efectuarea de acțiuni notariale, reprezentanților lor sau reprezentanților persoanei juridice, cu excepția cazurilor în care se solicită întocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultații juridice notariale. În cazul întocmirii de tranzacții de către reprezentanții părților se verifică împuternicirile lor.

(2) Acordurile autentificate notariale și alte documente sînt semnate de părți în prezența notarului. Dacă acordul sau un alt document este semnat în lipsa notarului, semnatarul trebuie să confirme personal că documentul a fost semnat de el.

(3) Dacă partea, din cauza unui defect fizic, a bolii sau din alte cauze nu poate semna personal, atunci el poate împuternici o altă persoană să semneze documentul în prezența sa și în prezența notarului indicîndu-se din ce cauză partea care a cerut efectuarea acțiunii notariale nu poate semna personal documentul.

(4) Dacă partea este analfabetă sau nevăzătoare, notarul îi citește documentul, făcînd mențiunea respectivă în el.

(5) Dacă partea mută, surdă sau surdomută este analfabetă, la efectuarea acțiunii notariale este obligatorie prezența unei persoane competente, care poate să-l înțeleagă și să certifice prin semnătură conformitatea documentului cu voința părții.

Articolul 43. Cerințele față de documentele prezentate

(1) Nu pot fi primite pentru efectuarea de acțiuni notariale documentele în care nu este indicat locul întocmirilor, care au ștersături, adăugiri, cuvinte suprimate și rectificări (corectări nestipulate) nemenționate special și nici documentele scrise în creion.

(2) Documentele expuse pe două sau mai multe foi separate se cos și se sigilează.

(3) Textul documentelor trebuie să fie scris deslușit, cifrele să fie scrise cel puțin o singură dată și cu litere, iar denumirile persoanelor juridice, numele și prenumele persoanelor fizice să fie scrise fără prescurtări, indicîndu-se sediul și adresa lor. Pe parcursul textului pot fi admise prescurtări.

(4) În cazul în care, conform legislației acțiunile notariale trebuie să fie îndeplinite într-un anumit birou notarial, locul efectuării acțiunii notariale este stabilit de Ministerul Justiției.

Articolul 44. Restricții

Notarii nu au dreptul să efectueze acțiuni notariale pe numele lor și în numele lor, pe numele și în numele soțiilor lor, rudelor (părinți, copii, nepoți, bunici, frați, surori).

Articolul 45. Înregistrarea acțiunilor notariale

(1) Toate acțiunile notariale efectuate de notar se înscriu în registrul notarial.

(2) Fiecărui act notarial i se atribuie un număr, indicat în mod obligatoriu în documentul eliberat de notar, precum și în inscripțiile de autentificare.

Articolul 46. Înscrisul de autentificare

La efectuarea acțiunilor notariale, pe toate documentele eliberate de birourile notariale notarul face înscrisul respectiv de autentificare, și aplică ștampila.

Articolul 47. Eliberarea de extrase

Notarul eliberează extrase din registrul notarial la solicitarea persoanelor fizice și juridice, în al căror nume sau în al căror interes au fost efectuate acțiuni notariale, precum și la solicitarea autorităților publice împuternicite (instanța de judecată, procuratura, organele de anchetă realabilă și de cercetare, penală, organele securității naționale în legătură cu procesele civile sau penale.

Articolul 48. Eliberarea de duplicate

Notarul eliberează duplicatul documentului la cererea scrisă a persoanei în al cărei nume sau din a cărei împuternicire sînt efectuate acțiunile notariale.

Capitolul VII

AUTENTIFICAREA TRANZACŢIILOR

Articolul 49. Autentificarea notarială a tranzacțiilor

(1) Notarii autentifică tranzacții pentru care legislația stabilește o formă notarială obligatorie. La dorința părților, se autentifică notarial și tranzacțiile pentru care legislația nu prevede autentificare notarială obligatorie.

(2) Notarul are obligațiunea de a explica părților esența și importanța actului pe care vor să-l încheie, să verifice dacă conținutul corespunde intereselor părților și nu contravin legislației.

(3) Notarul trebuie să ceară părților să prezinte documentele justificative și autorizațiile necesare pentru îndeplinirea actului și dovada că bunurile aparțin persoanei care le înstrăinează sau gajează.

(4) Tranzacția autentificată notarial, în care părțile au indicat greșit suma tranzacției se consideră nulă.

Articolul 50. Autentificarea contractelor de atribuire a terenurilor pentru construcția individuală de case

Contractul de atribuire a terenului pentru construcția individuală de case se autentifică de notarul biroului din circumscripția în care se află terenul atribuit.

Articolul 51. Autentificarea contractelor de înstrăinare și gajare de imobil

(1) Autentificarea contractului de înstrăinare de imobil se efectuează numai la biroul notarial, în a cărui circumscripție se află imobilul.

(2) Sub incidența alin.(1) cade contractul de gajare de imobil.

Articolul 52. Autentificarea testamentelor

(1) Notarul autentifică testamentele cetățenilor care au capacitatea de exercițiu.

(2) Autentificarea testamentelor prin reprezentanți este interzisă.

(3) La autentificarea testamentelor nu se cere testatorului să prezinte dovezi care să confirme drepturile lui de proprietate asupra bunurilor testate.

(4) Testamentul poate fi anulat sau modificat prin depunere de cerere sau prin întocmirea de către testator a unui testament nou.

(5) Semnătura de pe cererea de anulare a testamentului trebuie să fie legalizată notarial de către testator.

Articolul 53. Autentificarea procurorilor

(1) Notarii autentifică procuri în numele unei sau a mai multor persoane, pe numele uneia sau a mai multor persoane.

(2) Procura de substituire poate fi autentificată notarial numai la prezentarea procurei de bază, în care este menționat acest drept.

Articolul 54. Numărul de exemplare ale documentului de tranzacție

(1) Numărul de exemplare ale documentului în care este expus conținutul tranzacțiilor autentificate notarial este stabilit de persoanele care solicită efectuarea acțiunii notariale, dar nu poate depăși numărul părților la tranzacție.

(2) Testamentele, procurile și contractele de înstrăinare și gajare de imobil, de atribuire de terenuri pentru construcții se întocmesc în cel puțin două exemplare, unul dintre care se păstrează la biroul notarial.

(3) Toate exemplarele se semnează pe părți, fiind egal autentice.

Capitolul VIII

CONSERVAREA BUNURILOR SUCCESORALE ŞI ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE MOŞTENITOR

Articolul 55. Înștiințarea moștenitorilor despre deschiderea și primirea cererii de acceptare a succesiunii sau de renunțare la ea

(1) După ce a constatat că în urma decesului unei persoane au rămas bunuri succesorale, notarul îi citează pe toți cei care, potrivit datelor, au dreptul la succesiune.

(2) La locul de deschidere a succesiunii, notarul primește cererea scrisă de acceptare sau de renunțare la succesiune.

Articolul 56. Primirea pretențiilor de la creditorii defunctului

La locul de deschidere a succesiunii, în conformitate cu legislația în vigoare, notarul primește pretențiile, expuse în scris, ale creditorilor defunctului.

Articolul 57. Conservarea și inventarierea bunurilor succesorale

(1) Notarul ia măsuri pentru conservarea bunurilor succesorale dacă acest lucru este necesar în interesul moștenitorului, părților interesate sau statului.

(2) La cererea persoanelor interesate, notarul face inventarierea bunurilor succesorale la locul deschiderii succesiunii și le transmite spre păstrare moștenitorilor sau unor alte persoane.

(3) Dacă în componența averii succesorale se află bunuri care trebuie administrate, precum și în cazul intentării de acțiune de către creditorii defunctului pînă la acceptarea moștenirii, notarul numește un custode al bunurilor succesorale.

(4) Custodele, tutorele și alte persoane, cărora li s-a transmis spre păstrare bunurile succesorale, sînt prevenite de răspunderea pe care o poartă conform legii pentru irosirea,distrugerea, tăinuirea și înstrăinarea lor și pentru cauzarea de prejudicii moștenitorului.

(5) Dacă persoanele sus-numite nu sînt moștenitori, ele au dreptul să primească de la moștenitori recompensă pentru păstrarea bunurilor succesorale.

Articolul 58. Delegarea măsurilor de conservare a bunurilor succesorale

Dacă bunurile defunctului sau o parte din ele nu se află la locul deschiderii succesiunii, notarul trimite delegarea de a lua măsurile de conservare a bunurilor succesorale notarului la locul aflării lor.

Articolul 59. Anularea măsurilor de conservare a bunurilor succesorale

(1) Conservarea bunurilor succesorale continuă pînă la acceptarea succesiunii de către moștenitori, iar dacă aceasta nu a fost acceptată - pînă la expirarea termenului prevăzut de legislația în vigoare pentru acceptarea succesiunii.

(2) Notarii sînt obligați să comunice moștenitorilor, iar dacă bunurile succesorale pe baza dreptului de succesiune trec la stat să comunice organului financiar respectiv despre suspendarea măsurilor de conservare a bunurilor succesorale.

Articolul 60. Acoperirea din contul bunurilor succesorale a cheltuielilor

Pînă la acceptarea succesiunii de către moștenitori, iar dacă ea nu a fost acceptată - pînă la eliberarea către stat a certificatului privind dreptul de succesiune, notarul dă dispoziție, după caz, ca persoanelor care nu sînt moștenitori să li se acorde sume de bani din contul averii succesorale:

a) pentru acoperirea cheltuielilor aferente îngrijirii defunctului în timpul bolii, precum și înmormîntării lui;

b) pentru cheltuielile de conservare și de administrare a bunurilor succesorale.

Articolul 61. Certificatul privind dreptul la succesiune

(1) Certificatul privind dreptul la succesiune se eliberează moștenitorilor în baza unei cereri scrise adresate notarului la locul de deschidere a succesiunii, în termenul prevăzut de legislația civilă în vigoare.

(2) Moștenitorul care a omis termenul de primire a moștenirii poate fi inclus în certificatul de moștenire cu consimțămîntul moștenitorilor care au primit moștenirea. Acest consimțămînt trebuie să fie prezentat în scris pînă la eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune.

(3) Certificatul privind dreptul la succesiune se eliberează tuturor moștenitorilor împreună sau fiecăruia în parte, ținîndu-se cont de dorința lor.

(4) Cu consimțămîntul tuturor moștenitorilor incluși în certificatele eliberate precedent, în certificatele următoare pot fi incluși și alți moștenitori care au dreptul la o cotă obligatorie din moștenire.

(5) Despre eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune pe numele minorului sau persoanelor lipsite de capacitatea de exercițiu, notarul comunică organelor de tutelă și curatelă la locul de trai al moștenitorilor în scopul ocrotirii intereselor lor patrimoniale.

(6) În cazul în care moștenirea trece cu drept de succesiune în favoarea statului, certificatul privind dreptul la succesiune se eliberează organului financiar respectiv, la cerința ultimului.

Articolul 62. Condițiile eliberării certificatului privind dreptul la succesiune legală și testamentară

(1) La eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune legală testamentară, notarul verifică faptul decesului celui care a lăsat moștenirea, data și locul deschiderii succesiunii, raporturile de rudenie sau existența testamentului, masa bunurilor succesorale. Dovezile respective trebuie să fie prezentate de moștenitori.

(2) Dacă unul sau cîțiva moștenitori sînt lipsiți de posibilitatea de a prezenta dovezi cu privire la raportul de rudenie, ce constituie temei pentru chemarea la succesiunea legală, ei pot fi incluși în certificatul privind drpetul la succesiune cu consimțămîntul celorlalți moștenitori care au acceptat succesiunea și au prezentat asemenea dovezi.

(3) Pînă la eliberarea certificatului privind dreputl la succesiune testamentară, notarul clarifică, de asemenea, cercul de persoane care au dreptul la o cotă obligatorie din succesiune, preîntîmpinînd moștenitorul testamentar referitor la răspundera ce-i revine pentru trecerea sub tăcere a moștenitorilor legali.

Capitolul IX

ELIBERAREA CERTIFICATULUI CU PRIVIRE LA DREPTUL DE PROPRIETATE LA O COTĂ-PARTE DIN BUNURILE COMUNE ALE SOŢILOR.

APLICAREA ŞI ANULAREA INTERDICŢIILOR DE ÎNSTRĂINARE A IMOBILULUI

Articolul 63. Eliberarea certificatului cu privire la dreptul de proprietate la o cotă-parte din bunurile comune ale soților

(1) Notarul, în baza cererii comune scrise a soților, eliberează certificate cu privire la dreptul de proprietate la cotă-parte din bunurile dobîndite de soți în timpul căsătoriei.

(2) Certificatul cu privire la dreptul de proprietate la imobil se eliberează de către notar la locul aflării acestuia.

Articolul 64. Eliberarea certificatului cu privire la dreptul de proprietate la o cotă-parte din bunurile comune ale soților în caz de deces al unuia din ei

(1) În caz de deces al unuia dintre soți, pe baza cererii scrise a soțului supraviețuitor, notarul de la locul de deschidere a succesiunii eliberează certificatul privind dreptul de proprietate la o jumătate din bunurile dobîndite de soți în timpul căsătoriei.

(2) La cererea soțului supraviețuitor și a moștenitorilor chemați la succesiune, notarul eliberează certificatul de proprietate, în care confirmă cota-parte a soților. Certificatul eliberat dă dreptul de deschidere a moștenirii și servește ca document pentru înregistrarea certificatului de moștenire.

Articolul 65. Aplicarea și anularea interdicțiilor de înstrăinare a imobilului

Aplicarea și anularea interdicțiilor de înstrăinare a imobilului se efectuează în condițiile și în modul stabilit de legislația în vigoare.

Capitolul X

LEGALIZAREA COPIILOR ŞI A EXTRASELOR DIN DOCUMENTE, CERTIFICAREA SEMNĂTURILOR DE PE DOCUMENTE ŞI A EXACTITĂŢII TRADUCERII

Articolul 66. Legalizarea copiilor și a extraselor din documente

(1) Notarul legalizează copiile de pe originalele documentelor și extrasele din ele în cazurile cînd aceste documente nu sînt în contradicție cu legea și au valoare juridică.

(2) Extrasele din documente pot fi legalizate numai cu condiția ca ele să cuprindă textul deplin care se referă la o anumită chestiune.

(3) Notarul legalizează copia de pe documentul eliberat de cetățean numai în cazul cînd autenticitatea semnăturii de pe document a cetățeanului este certificată notarial.

Articolul 67. Certificarea semnăturii de pe document

(1) Notarul certifică semnătura de pe documentele al căror conținut nu este în contradicție cu legea și nu constituie expunerea unei tranzacții.

(2) Notarul nu certifică faptele expuse în document, ci numai confirmă că semnătura aparține persoanei care a semnat.

Articolul 68. Certificarea exactității traducerii

(1) Notarul certifică exactitatea traducerii actelor în cazul în care sînt îndeplinite condițiile cerute la art.1 alin.(2). Dacă notarul nu este autorizat de Ministerul Justiției să traducă acte, traducerea este efectuată de traducător, a cărui semnătură este cunoscută și legalizată notarial. Traducătorul este avertizat de răspundere pe care o poartă, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru traducere falsă.

(2) Pentru fiecare serviciu prestat, traducătorul are dreptul la onorarii stabilite de Ministerul Justiției.

Capitolul XI

CERTIFICAREA FAPTELOR

Articolul 69. Certificarea faptului aflării persoanei în viață, într-un anumit loc

(1) Notarul eliberează certificate privind faptul aflării în viață sau într-un anumit loc a persoanei.

(2) Certificarea faptului aflării în viață sau într-un anumit loc a unui minor se face la cererea reprezentanților săi legali.

Articolul 70. Certificarea identității persoanei cu persoana înfățișată în fotografie

Notarul eliberează certificate care confirmă identitatea persoanei cu persoana înfățișată în fotografie.

Articolul 71. Certificarea datei prezentării documentului

Notarul certifică data cînd i s-a prezentat documentul. Înscrisul de certificare a acestui fapt se face pe document, indicîndu-se persoana care l-a prezentat.

Capitolul XII

TRANSMITEREA CERERILOR, PRIMIREA ÎN DEPOZIT A SUMELOR DE BANI ȘI A TITLURILOR DE VALOARE

Articolul 72. Transmiterea cererilor

(1) Notarul transmite cererea persoanelor fizice și juridice, către alte persoane fizice și juridice cu recipisă sau le expediază prin poștă cu aviz poștal.

(2) Cererile pot fi transmise prin telefax, rețele computerizare și prin alte mijloace tehnice. Cheltuielile aferente folosirii mijloacelor tehnice le achită persoana a cărei cerere se transmite.

(3) La rugămintea persoanei care a depus cererea, notarul eliberează un certificat de transmitere a ei.

Articolul 73. Primirea în depozit a sumelor de bani și a titlurilor de valoare

(1) Notarul, în cazurile prevăzute de legislația în vigoare, primește de la debitor sume de bani și titluri de valoare la locul de executare a obligației depuse pentru a le transmite creditorului.

(2) Notarul înștiințează creditorul referitor la sumele de bani și la titlurile de valoare primite pe care le remite la cererea lui.

(3) Restituirea sumelor de bani și a titlurilor de valoare către persoana care le-a depus se admite numai cu consimțămîntul în scris al persoanei în al cărei folos s-a făcut depunerea sau în baza hotărîrii instanței de judecată.

Articolul 74. Protestarea cambiilor

Notarul protestează cambiile în caz de neachitare, neacceptare și nedatare a acceptului conform Legii cambiei.

Articolul 75. Prezentarea cecurilor spre plată și certificarea neachitării lor

(1) Notarul de la locul aflării debitorului primește, după expirarea a zece zile de la eliberarea lor, cecurile emise pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a le prezenta spre plată, iar cecurile emise în alte țări - după expirarea a șase luni, dar nu mai tîrziu de ora 12 a zilei care urmează după acest termen.

(2) Notarul prezintă în aceeași zi băncii cecul spre achitare. În caz de neachitare a cecului, notarul certifică neachitarea lui făcînd o mențiune pe cec după forma stabilită și marcînd acest fapt în registru.

(3) Totodată, notarul trimite emițătorului de cec o înștiințare despre neachitarea cecului de către bancă și despre mențiunea făcută pe cec.

(4) La cererea deținătorului de cec, notarul eliberează, în caz de neachitare a cecului, un titlu executoriu.

Articolul 76. Primirea documentelor la păstrare

(1) Notarul primește la păstrare documente, conform unui inventar întocmit în două exemplare, eliberînd un certificat și un exemplar al inventarului persoanei care a dat documentele la păstrare.

(2) Documentele primite la păstrare se restituie la prezentarea certificatului și a inventarului sau în baza unei hotărîri a instanței de judecată.

Articolul 77. Protestul maritim

(1) Notarul primește cererea scrisă a căpitanului navei cu privire la accidentul care a avut loc în timpul navigației sau staționării navei, ce poate constitui un temei pentru a prezenta proprietarului navei pretenții maritime patrimoniale.

(2) Notarul, în baza cererii căpitanului, a datelor din jurnalul de bord și, dacă e posibil, a cel puțin 2 martori din efectivul și echipa navei, alcătuiește un act, îl certifică și eliberează un exemplar căpitanului.

Articolul 78. Asigurarea dovezilor

(1) La cererea persoanelor interesate, notarul asigură dovezile necesare în cazul apariției unui proces în instanța de judecată, sau în organele administrative, dacă sînt motive de a crede că ulterior prezentarea dovezilor va deveni imposibilă sau dificilă.

(2) Notarul nu efectuează asigurarea dovezilor pentru cazurile care, în momentul adresării persoanelor interesate, se află în curs de examinare în instanța de judecată sau în organul administrativ.

(3) Notarul avertizează martorii de răspunderea pe care o poartă pentru mărturii false și pentru refuzul sau eschivarea de la depunerea de mărturii.

(4) La efectuarea acțiunilor de asigurare a dovezilor, notarii se conduc de prevederile Codului de procedură civilă.

Capitolul XIII

ELIBERAREA DE TITLURI EXECUTORII

Articolul 79. Urmărirea sumelor de bani sau revendicarea de bunuri

(1) Pentru a urmări sume de bani sau pentru a revendica bunuri, notarii eliberează titluri executorii pe documentele care constată existența datoriei.

(2) Lista documentelor care permit ca urmărirea datoriei să se facă în mod incontestabil în baza titlurilor executorii notariale se stabilește de Guvern.

Articolul 80. Condițiile de eliberare a titlurilor executorii

(1) Titlurile executorii se eliberează:

a) dacă documentele prezentate confirmă în mod incontestabil datoria sua o altă răspundere a debitorului față de creditor;

b) dacă din ziua apariției dreptului de acțiune au trecut nu mai mult de trei ani, iar în raporturile dintre persoanele juridice nu mai mult de un an.

(2) Dacă pentru cerința în a cărei bază se eliberează titlul executoriu legislația a stabilit un alt termen de prescripție, titlul executoriu se eliberează în acest termen.

Articolul 81. Modul de urmărire în baza titlului executoriu

(1) Urmărirea în baza titlului executoriu se efectuează în modul stabilit în Codul de procedură civilă pentru executarea hotărîrilor judecătorești.

(2) Dacă debitorul sau creditorul este un cetățean, titlul executoriu poate fi prezentat pentru exercitare forțată în curs de trei ani din ziua eliberării lui, iar pentru celelalte creanțe - în curs de un an dacă legislația nu prevede alte termene.

Capitolul XIV

APLICAREA LEGISLAŢIEI CU PRIVIRE LA NOTARIAT FAŢĂ DE CETĂŢENII STRĂINI ŞI APATRIZI. APLICAREA LEGISLAŢIEI ALTOR STATE. TRATATELE ŞI ACORDURILE INTERNAŢIONALE

Articolul 82. Acțiunile notariale pentru cetățenii străini, apatrizi și persoanele juridice străine

(1) Cetățenii străini și apatrizii au dreptul în egală măsură cu cetățenii Republicii Moldova, să se adreseze birourilor notariale, precum și misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale acesteia pentru îndeplinirea de acte notariale.

(2) Persoanele juridice străine au dreptul să se adreseze birourilor notariale, misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova.

(3) Guvernul poate stabili restricții de răspuns cetățenilor și persoanelor juridice ale acelor state în care sînt stabilite restricții speciale ale dreptului cetățenilor Republicii Moldova, al persoanelor ei juridice de a se adresa organelor de notariat.

Articolul 83. Aplicarea legislației altor state

(1) Notarii aplică normele dreptului străin în conformitate cu legislația în vigoare a Republicii Moldova, cu tratatele și acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

(2) Notarii acceptă documentele întocmite în conformitate cu prevederile dreptului străin și efectuează înscrisuri de autentificare în forma prevăzută de legislația străină, dacă faptul acesta nu vine în contradicție cu legislația în vigoare a Republicii Moldova sau dacă reiese din tratatele și acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 84. Acceptarea documentelor întocmite în străinătate

(1) Documentele întocmite în străinătate cu participarea autorităților străine sau cele emise de ele sînt acceptate de birourile notariale ale Republicii Moldova cu condiția legalizării lor de organele Ministerului Afacerilor Externe al acesteia.

(2) Astfel de documente sînt acceptate fără legalizare de birourile notariale ale Republicii Moldova dacă faptul acesta este prevăzut de legislația Republicii Moldova, de tratatele și acordurile internaționale la care ea este parte.

Articolul 85. Executarea delegațiilor, adresarea către organele de justiție străine

(1) Notarii din Republica Moldova execută delegațiile transmise de organele de justiție străine în modul stabilit, cu privire la executarea unor anumite acțiuni notariale, cu excepția cazurilor cînd:

a) îndeplinirea însărcinării ar fi în contradicție cu suveranitatea Republicii Moldova sau ar amenința securitatea ei;

b) executarea delegației nu ține de competența birourilor notariale ale Republicii Moldova.

(2) Birourile notariale din Republica Moldova se pot adresa, prin intermediul Ministerului Justiției, organelor de justiție străine cu delegații cu privire la îndeplinirea unor acțiuni notariale.

Articolul 86. Asigurarea dovezilor

(1) Birourile notariale din Republica Moldova asigură dovezile cerute pentru soluționarea de probleme în organele altor state.

(2) Actele de asigurare a dovezilor se fac în temeiul dispozițiilor prevăzute în Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.

Articolul 87. Tratatele și acordurile internaționale

(1) Dacă tratatul sau acordul internațional la care Republica Moldova este parte stabilește alte reguli cu privire la acțiunile notariale decît cele cuprinse în legislația Republicii Moldova, la efectuarea acțiunilor notariale se aplică regulile tratatului sau acordului internațional.

(2) Dacă tratatul sau acordul internațional la care Republica Moldova este parte pune în competența notarilor Republicii Moldova efectuarea unei acțiuni notariale neprevăzute de legislația în vigoare, notarii din republică efectuează aceste acțiuni notariale în modul stabilit de Ministerul Justiției.

Capitolul XV

ASIGURAREA FINANCIARĂ A ACȚIUNILOR NOTARIALE

Articolul 88. Plata pentru acțiunile notariale și pentru alte servicii notariale

(1) Pentru efectuarea de acțiuni notariale, pentru acordarea de consultații în chestiuni de drept, pentru pregătirea de proiecte și documente, pentru prestarea de alte servicii de drept, notarul încasează plată în mărimea stabilită prin acord cu solicitantul, dar nu mai mult de tarifele maxime stabilite de Ministerul Justiției în comun cu Ministerul Finanțelor.

(2) În cazul în care notarul se deplasează pentru a efectua acțiuni notariale, persoanele interesate acoperă cheltuielile aferente.

Articolul 89. Finanțarea activității notariale

(1) Sursa finanțării activității notarului o constituie sumele bănești, primite de el pentru efectuarea de acțiuni notariale și pentru prestarea de servicii juridice și tehnice, alte venituri legitime, după achitarea impozitului pe venit și altor plăți obligatorii.

(2) Notarul este responsabil de organizarea evidenței contabile a activității sale financiare.

Capitolul XVI

CONTROLUL ASUPRA ACTIVITĂȚII BIROURILOR NOTARIALE

Articolul 90. Controlul administrativ. Controlul asupra îndeplinirii obligațiunilor de notar

(1) Controlul administrativ și controlul asupra îndeplinirii obligațiunilor de notar îl exercită Ministerul Justiției și Consiliul Uniunii Notarilor. Ministrul justiției poate ordona exercitarea controlului asupra activității notarilor prin inspectori generali de specialitate.

(2) Controlul administrativ îl exercită Consiliul Notarilor asupra:

a) organizării camerelor notariale și a birourilor notariale;

b) calității actelor și lucrărilor îndeplinite de notari.

(3) Consiliul Uniunii Notarilor poate delega Colegiului Camerei Notariale exercitarea controlului în circumscripția sa prevăzut la alin.(2) lit.b).

Articolul 91. Controlul judiciar

Refuzul de a efectua acțiuni notariale sau efectuarea lor incorectă pot fi contestate în instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află biroul notarial, în modul prevăzut de legislația în vigoare.

Capitolul XVII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 92

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 93

Guvernul, în termen de două luni:

va înainta Parlamentului propuneri privind aducerea actelor legislative în conformitate cu prezenta lege;

va asigura revizuirea și abrogarea de către organele centrale de specialitate a actelor normative care contravin prezentei legi;

în comun cu Banca Națională a Moldovei va examina problema acordării camerelor notariale și notarilor particulari de credite pe termen lung și credite preferențiale pentru asigurarea materială a activității lor, inclusiv pentru arendarea, procurarea și construirea de încăperi pentru serviciu.

Articolul 94

Pînă la aducerea actelor normative în concordanță cu prezenta lege, prevederile acestora se aplică în partea ce nu contravin legii.

Articolul 95

Autoritățile administrației publice locale vor soluționa problemele ce țin de arenda privilegiată a încăperilor în care sînt amplasate birourile notariale și va contribui la repartizarea încăperilor pentru notarii particulari cu arendă în condiții avantajoase.

Articolul 96

(1) Perioada de trecere a birourilor notariale de stat la activitate notarială în temeiul prezentei legi este de un an de la data intrării ei în vigoare.

(2) Persoanele care pînă la adoptarea prezentei legi ocupau funcția de notar superior de stat sau de notar de stat își vor continua exercitarea împuternicirilor pînă la primirea licenței.

(3) Notarilor de stat şi specialiştilor secţiei notariat şi avocatură a Ministerului Justiţiei care activau la data adoptării prezentei legi, licenţa pentru activitatea notarială, la cererea acestora, li se va elibera gratuit de către Ministerul Justiţiei, cu respectarea prevederilor art.4, fără susţinerea examenului de calificare.

[Art.96 al.(3) introdus prin LP1499 din 12.02.98, MO16-17/05.03.98 art.111]

(4) Pînă la constituirea Uniunii Notarilor, acordarea de licenţe candidaţilor la funcţia de notar se va efectua de către Ministerul Justiţiei în condiţiile art.4.

[Art.96 al.(4) introdus prin LP1499 din 12.02.98, MO16-17/05.03.98 art.111]

(5) După expirarea perioadei de trecere, Ministerul Justiției reziliază contractul de muncă cu notarii și cu personalul birourilor notariale care nu au depus cererea de trecere la activitate notarială particulară.

[Art.96 alineatul (3) va deveni alineatul (5) prin LP1499 din 12.02.98, MO16-17/05.03.98 art.111]

(6) Pînă la 1 ianuarie 1999, în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare, unele acte notariale pot fi efectuate şi de alte organe abilitate pentru aceasta prin lege.

[Art.96 al.(6) introdus prin LP1499 din 12.02.98, MO16-17/05.03.98 art.111]

Articolul 97

Odată cu desființarea birourilor notariale de stat, arhivele acestora vor fi transmise pe parcursul a trei luni, Ministerului Justiției, unde vor fi păstrate pînă la transmiterea lor în Fondul Arhivistic de Stat.

Articolul 98

Ministerul Justiției va stabili modul de utilizare a mijloacelor materiale ale birourilor notariale de stat desființate.

Articolul 99

Prima adunare generală a notarilor de constituire a Uniunii Notarilor se convoacă de Ministerul Justiției după trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 100

Legea R.S.S. Moldovenești cu privire la notariatul de Stat, aprobată prin Hotărîrea Sovietului Suprem al R.S.S.M. nr.1045-VIII din 5 iulie 1974 (Veștile Sovietului Suprem și ale Sovietului Miniștrilor al R.S.S.M., 1974, nr.7, art.74) și Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. cu privire la introducerea modificărilor în Legea R.S.S. Moldovenești nr.3938-IX din 6 septembrie 1979 cu privire la Notariatul de Stat (Veștile Sovietului Suprem și ale Guvernului al R.S.S.M., 1979, nr.9, art.66), se vor aplica de către birourile notariale de stat pînă la suspendarea activității lor în măsura în care nu contravin prezentei legi, după care se abrogă pe deplin.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru MOȚPAN

Chișinău, 11 aprilie 1997.

Nr.1153-XIII.