1. Se aprobă Regulamentul privind crearea, menținerea, dezvoltarea, gestionarea și finanțarea fondului genetic de culturi agricole (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării.
Nr.480. Chişinău, 18 octombrie 2019.
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.480/2019
REGULAMENT privind crearea, menținerea, dezvoltarea, gestionarea și finanțarea fondului genetic de culturi agricole
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul privind crearea, menținerea, dezvoltarea, gestionarea și finanțarea fondului genetic de culturi agricole (în continuare – Regulament) stabilește modul de instituire, funcționare, protecție, conservare, finanțare și utilizare rațională a fondului genetic de culturi agricole de cîmp, legumicole, pomicole, nucifere, bacifere și viță-de-vie.
2. În sensul prezentului Regulament se utilizează noțiunile „plante”, „soi” și „semințele (materialul) amelioratorului”, definite în art.2 din Legea nr.68/2013 despre semințe, precum și următoarele noțiuni:
fond genetic de culturi agricole – ansamblu de resurse genetice vegetale și descendenți ai acestora, care se utilizează în procesul de ameliorare a culturilor agricole;
resurse genetice vegetale pentru alimentație și agricultură – material genetic de origine vegetală, cu valoare reală sau potențială pentru alimentație și agricultură;
material biologic – obiecte ale lumii vegetale, cu valoare reală sau potențială, utilizate în activitatea de cercetare științifică, ameliorare genetică, economică sau de altă natură;
material genetic – material de origine vegetală, inclusiv material de reproducere și înmulțire vegetativă, distinct prin unități funcționale ale eredității;
colecție de resurse genetice vegetale – componente ale biodiversității care prezintă importanță agricolă, colectate și scoase din mediul natural, dispuse și păstrate în condiții speciale;
colecție de ADN și ARN – mostre de acizi nucleici de natură vegetală, păstrați în formă genomică macromoleculară sau clonată;
obiecte ale fondului genetic vegetal – specii, populații, comunități de plante cu destinație agricolă;
sortiment – totalitatea soiurilor și a clonelor speciei date admise spre cultivare în complexul agroalimentar al țării, conform Catalogului soiurilor de plante;
introducerea plantelor – proces de transfer al unor specii, soiuri, forme de plante în altă țară sau zonă climatică în care nu au fost cultivate (nu au crescut) anterior.
3. Menirea principală a fondului genetic de culturi agricole (în continuare – fond genetic) este identificarea, acumularea, conservarea și utilizarea rațională a polimorfismului alelic al resurselor genetice vegetale în scopul dezvoltării agriculturii pentru generațiile prezente și cele viitoare.
4. Fondul genetic constituie un patrimoniu național protejat de stat, ale cărui componente fac parte din bunurile domeniului public al statului.
5. Fondul genetic creat va fi gestionat de instituțiile publice din domeniul ameliorării soiurilor de plante, a căror listă se aprobă de către organul central de specialitate al administrației publice. Conducătorul instituției publice poartă răspundere administrativă pentru modul de gestionare și integritatea fondului genetic conform Codului cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr.259/2004.
6. Fondul genetic va fi constituit din colecții, microculturi comparative de concurs, câmpuri de selecție, depozitoriu de germoplasmă, conservator de clone și alte obiective aferente acestuia. Depozitoriul de germoplasmă de culturi de câmp și legumicole, având ca locație o cameră frigorifică, se organizează în mod centralizat pentru toate instituțiile gestionare ale fondurilor genetice respective și se amplasează în una dintre instituțiile de ameliorare, la propunerea organului central de specialitate al administrației publice.
7. Structura concretă a fondului genetic, în funcție de specificul culturilor agricole, de mărimea componentelor principale ale acestuia, se elaborează de către instituția publică gestionară și se aprobă de către organul central de specialitate al administrației publice.
8. Unele părți componente ale fondului genetic (colecțiile, microculturile comparative de concurs, câmpurile de selecție, conservatorul de clone) se creează pe terenuri cu destinație agricolă proprietate publică a statului, transmise în modul stabilit spre gestionare instituției publice. Terenurile respective se delimitează de către o comisie instituită prin ordin al conducătorului organului central de specialitate al administrației publice.
9. Organizarea terenurilor fondului genetic se realizează în baza unui proiect aprobat de către conducătorul instituției publice gestionare și coordonat cu organul central de specialitate al administrației publice din a cărui sferă de competență face parte.
Capitolul II
MISIUNEA ȘI OBIECTIVELE ACTIVITĂȚII INSTITUȚIEI PUBLICE GESTIONARE A FONDULUI GENETIC
10. Misiunea activității instituției publice gestionare a fondului genetic constă în explorarea resurselor genetice vegetale pentru ameliorarea soiurilor de plante și asigurarea unei dezvoltări sustenabile a agriculturii.
11. Sarcinile de bază ale activității instituției publice gestionare a fondului genetic sânt:
1) explorarea și conservarea diversității genetice a culturilor agricole;
2) documentarea, studiul și evidențierea căilor de utilizare a genotipurilor în scopul ameliorării sortimentului;
3) crearea unei baze de date referitoare la originea și descrierea morfobiologică a materialului genetic gestionat.
12. Direcțiile generale ale activității instituției publice gestionare a fondului genetic includ:
1) conservarea resurselor genetice ale culturilor agricole;
2) evidențierea, exploatarea și documentarea materialului amelioratorului;
3) identificarea și studiul comparativ al soiurilor și elitelor nou-create (autohtone și introduse), evidențierea celor de perspectivă, transmiterea acestora pentru testare la Instituția Publică Institutul Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară și experimentarea lor în producție;
[Pct.12 subpct.3) modificat prin HG668 din 25.09.24, MO419-422/04.10.24 art.796; în vigoare 04.10.24]
4) extinderea periodică a diversității genetice acumulate prin introducerea de material biologic din surse diferite;
5) evaluarea resurselor genetice ale culturilor agricole, evidențierea și selectarea genotipurilor valoroase și elaborarea tehnicilor științifice de valorificare și utilizare rațională a acestora;
6) pașaportizarea resurselor genetice ale culturilor agricole, elaborarea și completarea bazei de date;
7) organizarea schimbului de material biologic cu instituțiile de profil internaționale.
13. Activitatea științifico-metodică în cadrul fondului genetic asigură:
1) efectuarea lucrărilor de ameliorare genetică în scopul evidențierii, specificării legităților transmiterii prin ereditate a însușirilor valoroase, diversificării fondului genetic și al creării soiurilor noi;
2) elaborarea metodei de studiu al caracterelor morfologice și biologice și al altor însușiri, în scopul evidențierii celor mai stabile și obiective metode de apreciere;
3) efectuarea lucrărilor didactice și metodologice, inclusiv pașaportizarea și descrierea fondului genetic conform cerințelor și standardelor internaționale;
4) desfășurarea cercetărilor privind originea soiurilor vechi autohtone/aborigene și legătura lor cu strămoșii sălbatici ai plantelor de cultură din regiune;
5) realizarea studiului variabilității caracterelor și însușirilor soiurilor de culturi agricole în diferite condiții de creștere și elucidarea legităților variabilității geografice;
6) crearea băncii și colecției de ADN și ARN;
7) aplicarea metodelor moderne de conservare a materialului biologic.
Capitolul III
CREAREA, MENȚINEREA ȘI DEZVOLTAREA FONDULUI GENETIC
14. Crearea fondului genetic include un șir de activități de ordin organizatoric, economic și tehnologic, orientate spre înființarea colecțiilor, câmpurilor de selecție și altor componente structurale ale acestuia.
15. Crearea fondului genetic se realizează în baza unui program/proiect elaborat de instituția publică gestionară și aprobat de consiliul științific al acesteia, fiind coordonat cu organul central de specialitate.
16. Înființarea colecțiilor, câmpurilor de selecție și altor componente structurale ale fondului genetic include cheltuieli ce țin de procurarea semințelor, a materialului săditor, a fertilizanților, a produselor de uz fitosanitar, a materialelor pentru construcția sistemelor de suporturi, a tehnicii/echipamentelor agricole și altor factori de producție, de efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și solului, de semănare/plantare, de instalare a sistemelor de suporturi, de irigare etc., de îngrijire a plantațiilor tinere, precum și alte cheltuieli prevăzute în programul/proiectul de creare a fondului genetic.
17. Menținerea fondului genetic prevede cheltuieli aferente îngrijirii colecțiilor și câmpurilor de selecție, întreținerii altor componente structurale ale acestuia, precum și efectuării cercetărilor asupra resurselor genetice, plantelor hibride, soiurilor, elitelor și a clonelor obținute.
18. Dezvoltarea fondului genetic se referă la activități de completare, extindere, restabilire și reînnoire a resurselor genetice. Acțiunile respective se realizează în baza unui program/proiect elaborat, coordonat și aprobat în modul prevăzut în pct.15.
19. Termenul de exploatare/reînnoire a colecțiilor, a câmpurilor de selecție, a depozitoriului de germoplasmă și altor componente structurale ale fondului genetic se stabilește de către consiliul științific al instituției publice gestionare, însă acesta nu poate fi mai mic decât perioada de utilizare utilă a diferitor categorii de plantații sau decât perioada de păstrare a germoplasmei, prevăzută de actele normative din domeniul viticulturii, horticulturii și culturii plantelor de câmp.
Capitolul IV
GESTIONAREA ȘI FINANȚAREA FONDULUI GENETIC
20. Gestionarea fondului genetic de către instituția publică inclusă în lista prevăzută la pct. 5 se realizează prin acțiuni de planificare, executare, evidență, monitorizare, analiză și raportare a activităților referitoare la crearea, menținerea și dezvoltarea fondului respectiv.
21. Planificarea activităților ce țin de gestionarea fondului genetic se realizează anual, în termenele stabilite, prin elaborarea fișelor tehnologice de întreținere a plantațiilor și altor componente structurale, precum și a devizului de cheltuieli. Documentele respective și indicatorii ce urmează anual a fi îndepliniți se anexează la contractul de finanțare a fondului genetic, încheiat între instituția publică gestionară și organul central de specialitate.
22. Evidența lucrărilor de întreținere a fondului genetic se ține în registre speciale, separat pentru fiecare componentă structurală a fondului menționat. Cheltuielile efectuate se reflectă în modul stabilit în actele de evidență contabilă ale instituției publice gestionare.
23. Monitorizarea activităților referitoare la crearea, menținerea și dezvoltarea fondului genetic, precum și analiza cheltuielilor efectuate în acest scop se realizează trimestrial de conducătorul instituției publice gestionare sau de o persoană desemnată din componența administrației entității. Monitorizarea activităților întreprinse în domeniul respectiv de către gestionar se face semestrial de organul central de specialitate al administrației publice.
24. Instituția publică gestionară a fondului genetic elaborează și prezintă semestrial și anual, până la data de 15 a lunii următoare, organului central de specialitate al administrației publice rapoarte privind utilizarea mijloacelor bugetare alocate și îndeplinirea obiectivelor și indicatorilor preconizați la capitolul respectiv.
25. Finanțarea activităților privind crearea, menținerea, dezvoltarea și cercetarea fondului genetic se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat, în limitele alocațiilor aprobate în acest scop organului central de specialitate al administrației publice pentru anul respectiv.
26. Alocarea mijloacelor bugetare instituției publice gestionare a fondului genetic se efectuează de către organul central de specialitate al administrației publice conform contactului specificat în pct. 21, devizului de cheltuieli și planului de finanțare.
27. Devizul de cheltuieli pentru crearea, menținerea, dezvoltarea și cercetarea fondului genetic se elaborează de către instituția publică gestionară în corespundere cu structura, suprafețele terenului pe care este amplasat fondul, confirmate prin procesul-verbal privind inventarierea componentelor acestuia, precum și cu clasificatorul de cheltuieli.
28. Modul de finanțare a fondului genetic se stabilește într-un act intern al organului central de specialitate al administrației publice, în bugetul căruia sânt prevăzute mijloace financiare în acest scop.
Capitolul V
REGIMUL DE PROTECȚIE A FONDULUI GENETIC
29. În aria fondului genetic este interzisă orice activitate care nu este legată de crearea, menținerea și dezvoltarea fondului sau care poate periclita integritatea acestuia:
1) explorările geologice;
2) distrugerea sau deteriorarea plantelor;
3) culegerea și colectarea neautorizată a materialului vegetativ;
4) deplasarea mijloacelor de transport în afara drumurilor special destinate;
5) deplasarea fără permis a persoanelor străine;
6) alte activități care contravin regimului special de protecție a plantațiilor de agenți patogeni cu caracter restrictiv, precum și a bunurilor de incendii și calamități.
30. Accesul în fondul genetic se efectuează numai la prezentarea permisului eliberat de instituția publică gestionară. Lucrările de cercetare efectuate de colaboratorii altor instituții științifice sânt coordonate, în prealabil, cu conducerea instituției nominalizate.
31. Permisul privind accesul în fondul genetic se eliberează, la solicitarea scrisă a persoanelor interesate, în decurs de 3 zile lucrătoare, pentru un termen concret, însă nu mai mult decât durata optimă de efectuare a unei lucrări de îngrijire, fiind semnat de către conducătorul instituției publice gestionare sau de către o persoană desemnată din administrația entității. Cererile de eliberare a permisului respectiv se înregistrează într-un registru ținut de cancelaria instituției.