pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 610/2023 cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru pește și produsele din pește

HOTĂRÂRE nr. 554 din 30.07.2024 · GUVERNUL · publicat 19.09.2024
pe legis.md
Trimiteri: 89 legate · 10 nerezolvateMonitorul Oficial: 3 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (10)
  • lit.a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit.a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a)-e) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a)-e) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a)-e) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • lit. a) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • anexa nr. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat

UE

În temeiul art. 8 alin. (8) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 59-65, art. 120), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Hotărârea Guvernului nr. 610/2023 cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru pește și produsele din pește (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 347-350, art.791) se modifică după cum urmează:

1.1. în denumire, pe tot parcursul textului hotărârii și al Cerințelor, precum și în anexele la Cerințe, cuvintele „pește și produsele din pește”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „produse pescărești și de acvacultură”, la forma gramaticală corespunzătoare.

1.2. în Cerințe:

1.2.1. la clauza de armonizare:

1.2.1.1. după prima liniuță se introduce următoarea liniuță:

„ - Regulamentul (CEE) nr. 2136/89 al Consiliului din 21 iunie 1989 privind stabilirea unor standarde comune de comercializare pentru conservele de sardine și a unor descrieri comerciale pentru conservele de sardine și conservele de produse de tipul sardine, CELEX: 31989R2136, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 212, din 22 iulie 1989, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (CE) nr. 1345/2008 al comisiei din 23 decembrie 2008;

- Regulamentul (CEE) nr. 1536/92 al Consiliului din 9 iunie 1992 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de ton și de pălămidă, CELEX: 31992R1536, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L163, din 17 iunie 1992”;

1.2.1.2. după cuvintele „pentru uleiurile de pește”, se introduc următoarele liniuțe:

„ - CODEX STAN 95-1981 Standard pentru homarii congelați rapid (adoptat în 1981, revizuit în 1995, 2004, 2017 și modificat în: 2011, 2013, 2014);

- CODEX STAN 90-1981 Standard pentru carnea de crab conservată (adoptat în 1981, revizuit în 1995 și modificat în 2011, 2013, 2016, 2018);

- CODEX STAN 92-1981 Standard pentru creveții congelați rapid (adoptat în 1981, reizuit în 1995, 2017 și modificat în 2011, 2013, 2014);

- CODEX STAN 37-1991 Standard pentru creveții conservați (adoptat în 1991, revizuit în 1995 și modificat în 2011, 2013, 2016, 2018);

- CODEX STAN 191-1995 Standard pentru calmarii cruzi congelați rapid”;

1.2.2. punctul 2 va avea următorul cuprins:

„2. Prezentele Cerințe se aplică grupelor de produse de la pozițiile tarifare 0301, 0302, 0303, 0304, 0305, 0306, 0307, 0308, 1604 și 1605 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr. 172/2014.”;

1.2.3. punctul 4:

1.2.3.1. la subpunctul 6), textul „etc.” se exclude;

1.2.3.2. la subpunctul 21), textul „etc.” se exclude;

1.2.3.3. se completează cu subpunctele 31), 32) și 33) cu următorul cuprins:

„31) produse pescărești și de acvacultură preambalate – produse pescărești și de acvacultură care sunt „produse alimentare preambalate”, conform art. 2 din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare;

32) conserve de sardine – produse preparate din pește aparținând speciei Sardina pilchardus;

33) conserve de ton și pălămidă:

a) întregi – masa musculară este tranșată transversal și se prezintă sub forma unei tranșe întregi, formată dintr-o singură bucată sau reconstituită prin asamblare compactă a unei sau a mai multe porțiuni de carne; prezența firimiturilor este tolerată până la 18% din greutatea cantității de pește; cu toate acestea, atunci când masa musculară este pusă în cutie crudă, prezența firmiturilor este interzisă; dacă este necesar, pot fi, totuși, adăugate fragmente de carne, pentru a completa umplerea recipientului;

b) bucăți – fragmente de carne a căror structură musculară inițială este conservată și a căror dimensiune nu trebuie să fie mai mică de 1,2 cm; se admit firimituri până la 30% din greutatea cantității de pește;

c) fileuri – fâșii musculare longitudinale prelevate din masa musculară paralelă cu coloana vertebrală, fâșii musculare provenind din peretele abdominal, caz în care acestea pot fi denumite și „fileuri abdominale”;

d) firimituri – fragmente de carne a căror structură musculară inițială este conservată și ale căror dimensiuni sunt eterogene;

e) sfârâmături – particule de carne de dimensiuni uniforme, care nu constituie o pastă”;

1.2.4. la punctul 6 subpunctul 5), textul „etc.” se exclude;

1.2.5. la punctul 8 subpunctul 1) litera f) și subpunctul 2) litera k), textul „etc.” se exclude;

1.2.6. se completează cu punctele 141 și 142 cu următorul cuprins:

„141. Calitatea și siguranța produselor pescărești și de acvacultură trebuie confirmate prin certificatul de calitate, eliberat de producător și confirmat prin rapoarte de încercări de laborator, conform Legii nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor. Verificarea indicilor de calitate și a indicilor fizico-chimici se efectuează la laboratoare acreditate în conformitate cu planurile de autocontrol elaborate de producător/importator.

142. Pentru etichetarea produselor, se vor aplica cerințele stabilite în capitolul IV din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.”;

1.2.7. se completează cu punctul 171 cu următorul cuprins:

„171. Echipamentul utilizat la pasteurizarea/sterilizarea produselor trebuie să fie înzestrat cu dispozitive de înregistrare și de control al temperaturii. Termometrele sau alte dispozitive de măsurare a temperaturii trebuie să fie ușor citibile, cu o exactitate de 2°C.”;

1.2.8. se completează cu punctul 181 cu următorul cuprins:

„181. Apa potabilă furnizată trebuie să fie pură și la presiunea de 1,4 kg/cm2, disponibilă la robinete proiectate pentru evitarea propagării contaminării în sectoarele întreprinderii unde sunt recepționate, procesate, ambalate și depozitate produsele pescărești și de acvacultură.”;

1.2.9. se completează cu punctele 241-244 cu următorul cuprins:

„241. Crustaceele, moluștele și alte nevertebrate acvatice descompuse, moarte, muribunde, cu carapacele crăpate sau desfăcute și/sau infectate, care nu sunt inofensive și nu respectă criteriile prezentelor Cerințe, nu se folosesc pentru procesare. Înainte de procesare, crustaceele, moluștele și alte nevertebrate acvatice trebuie să fie spălate bine de noroi. Toate organele interne și branhiile se înlătură înainte de preparare, iar cavitatea internă se spală intens cu apă curgătoare potabilă. Prepararea produselor de crustacee și de moluște este urmată de răcire rapidă. Dacă nu se aplică nicio altă metodă de conservare, refrigerarea trebuie să aibă loc până când temperatura produselor în interiorul țesutului muscular se apropie de cea de topire a gheții (0°C).

242. Decochilierea se efectuează în condiții igienice, evitându-se contaminarea produsului prevăzute la puctul 97 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010.

243. Pentru pregătirea produselor din moluște Bivalvia se folosesc părțile comestibile, cum ar fi, la scoici și la stridii – mușchiul contactor și cochiliile, la midii – tot corpul sau numai mușchiul împreună cu piciorul și cochiliile.

244. Decongelarea produselor se efectuează în condiții igienice, evitându-se contaminarea și utilizându-se un sistem eficace de scurgere a gheții topite. Se va evita contactul cu impurități precum cenușa, petele de vopsea, bucățile de lemn sau de rumeguș, paiele și rugina, care pot fi transmise prin gheață.”;

1.2.10. în denumirea capitolului al IV-lea, cuvintele „peștele viu și refrigerat” se substituie cu cuvintele „produsele pescărești și de acvacultură vii și refrigerate”;

1.2.11. la punctul 27, după cuvintele „Acesta se va păstra în bazine” și după cuvântul „Bazinele” se introduc cuvintele „acvatice artificiale”;

1.2.12. punctul 29 va avea următorul cuprins:

„29. Peștele supus refrigerării se pune imediat după pescuire în gheață naturală/artificială mărunțită, de maximum 4 cm, în proporție de 3 părți de gheață și una de pește (3:1), iar apa provenită din topirea gheții nu va rămâne în contact cu produsul. Atunci când peștele refrigerat necesită operațiuni de decapitare și eviscerare, acestea trebuie să fie efectuate cât mai repede posibil, în condiții de igienă maximă. Viscerele și părțile care pot constitui un pericol pentru sănătate se îndepărtează cât mai repede cu putință și se păstrează separat de produsele destinate consumului uman. Ficatul, icrele și lapții destinați consumului uman se conservează cu gheață, la o temperatură apropiată de cea a gheții care se topește, sau se congelează.”;

1.2.13. se completează cu punctul 291 cu următorul cuprins:

„291. Condițiile de păstrare a produselor din crustacee, din moluște și din alte nevertebrate acvatice vii și preparate:

1) produsele refrigerate necondiționate (neambalate) se păstrează și/sau se plasează în gheață într-o încăpere frigorifică;

2) produsele proaspete preambalate se refrigerează cu gheață sau cu un aparat de refrigerare mecanic care oferă aceleași condiții de temperatură de refrigerare;

3) crustaceele fierte se refrigerează imediat după procesare, la temperatura de la minus 1°C până la plus 2°C, sau se congelează;

4) racii vii se păstrează în încăperi bine aerisite, ferite de razele solare și de precipitații atmosferice, la temperatura de la 0°C până la 8°C.”;

1.2.14. se completează cu punctele 301 și 302 cu următorul cuprins:

„301. Pentru moluște, crustacee și nevertebrate acvatice vii, orice probă prelevată pentru încercări se consideră defectuoasă în cazul în care are următoarele însușiri:

1) deshidratare profundă – peste 10% din masa crustaceelor și moluștelor prelevată pentru proba de control sau peste 10% din suprafața lotului prezintă pierdere excesivă de apă, observată prin schimbarea culorii suprafeței în alb sau în galben, care acoperă carnea și pătrunde în grosimea țesutului și nu poate fi curățată ușor cu niciun obiect ascuțit fără a afecta aspectul exterior al produsului;

2) impurități improprii – prezența oricăror substanțe străine, care nu sunt derivate ale produselor, se recunosc ușor fără utilizarea utilajului optic sau sunt prezente în cantități care pot fi determinate cu ajutorul oricărui instrument de mărire a imaginii și indică încălcarea regulilor sanitare și a standardelor de bună practică de producție;

3) proba prelevată pentru control conține cristale de struvite din săruri de fosfor, amoniu și magneziu cu o lungime mai mare de 5 mm;

4) miros și gust străine – de putrefacție și/sau de râncezire;

5) defecte de culoare sau de decolorare – înnegrire diversă, precum și colorare clară neagră, cafenie, verde sau galbenă, singură sau în combinație pe suprafață carapacei crustaceelor:

a) la creveții în conserve – înnegrire diversă a peste 10% din suprafață și peste 15% din numărul total de creveți din proba prelevată pentru control;

b) la creveții congelați – înnegrirea, înverzirea sau îngălbenirea evidentă, individual sau în combinație, a mai mult de 10% din suprafața unui crevete, iar numărul de creveți cu o astfel de înnegrire depășește 25% din numărul total al acestora din proba prelevată pentru control;

c) pentru crabi în conserve – prezența decolorării evidente, care indică descompunerea sau râncezirea, pete albastre, maro sau negre pe mai mult de 5% din greutatea cărnii de crab fără mediu lichid sau înnegrirea de la compușii de sulf, cauzată de transferul din metal în produs în mai mult de 5% din conținutul fără mediu lichid;

d) pentru homari rapid congelați – înnegrire diversă a peste 10% din suprafața cochiliei crustaceelor întregi sau a jumătăților lor ori colorarea clară neagră, maro, verde, galbenă, individual sau în combinație, acoperind peste 10% din masa declarată.

302. Lotul de produse este recunoscut conform prezentelor Cerințe, în cazul în care:

1) probele prelevate pentru control corespund denumirii, calității și masei indicate pe etichetă și/sau în documentele de însoțire;

2) masa netă medie a probelor nu este mai mică decât masa declarată pe etichetă și/sau în documentele de însoțire;

3) mărimea indicată a produselor verificate nu este mai mică decât cea declarată pe etichetă și/sau în documentele de însoțire;

4) sunt respectate prevederile și cerințele stabilite în Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.”;

1.2.15. punctul 31 va avea următorul cuprins:

„31. Produsele pescărești și de acvacultură congelate sau congelate rapid se prepară din materii prime sănătoase, crescute în bazine acvatice naturale sau artificiale, provenite dintr-un stat sau dintr-o zonă declarate indemne de boli specifice produselor pescărești și de acvacultură și îndeplinesc cerințele pentru produsele comercializate în stare proaspătă admise pentru consumul uman.”;

1.2.16. se completează cu punctul 311 cu următorul cuprins:

„311. Peștele și produsele pescărești care ar putea lăsa impresia că sunt făcute dintr-o singură bucată de pește, dar în realitate sunt compuse din mai multe bucăți diferite combinate, prin adăugarea altor ingrediente, inclusiv aditivi alimentari și enzime alimentare sau prin alte mijloace, poartă următoarea mențiune: „carne de pește formată.”;

1.2.17. punctul 33 va avea următorul cuprins:

„33. Produsele pescărești și de acvacultură comercializate congelate sunt supuse după manipulare unui regim de congelare rapidă. Procesul de congelare se consideră complet numai după ce produsul a atins temperatura de minus 18°C sau mai joasă în interiorul țesutului muscular. Produsul trebuie păstrat congelat pentru a-i menține calitatea în timpul ambalării, depozitării, transportării, distribuirii și pentru a-i minimiza deshidratarea și oxidarea.”;

1.2.18. se completează cu punctul 331 cu următorul cuprins:

„331. Fracția masică a umezelii în producția sublimată (producția fabricată sau semifabricată prin deshidratare în vid la temperaturi scăzute, care are proprietatea de a crește în volum de mai multe ori în mediul acvatic) nu trebuie să depășească 8%.”;

1.2.19. punctul 34 va avea următorul cuprins:

„34. Pentru menținerea calității peștelui congelat cu sau fără cap, sub formă de fileuri, acesta se supune glazurării prin imersarea în apă de 2-3 ori a peștelui separat sau a blocului întreg congelat. Cantitatea de glazură față de greutatea peștelui trebuie să nu depășească 5% din masa produselor glazurate (ținând cont de eroarea în metoda de determinare). În cazul în care cantitatea de glazură depășește limita admisibilă, aceasta este indicată în mod obligatoriu pe etichetă, pe ambalaj sau în documentele de însoțire. În apa de glasare se admite adăugarea aditivilor alimentari, în condițiile respectării prevederilor Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 229/2013.”;

1.2.20. se completează cu punctele 341- 346 cu următorul cuprins:

„341. Examinarea calmarilor congelați pentru depistarea prezenței zonelor de deshidratare profundă, prin măsurarea suprafețelor ce pot fi îndepărtate cu un cuțit sau cu un alt instrument ascuțit, are loc prin măsurarea suprafeței totale prelevate pentru probă și prin determinarea procentajului afectat, după următoarea formulă:

Determinarea greutății nete a calmarilor neglazurați se face în stare congelată, eliminând materialul de ambalare.

342. Determinarea greutății nete a produselor glazurate de genul Homarus se efectuează după una dintre următoarele metode:

1) prima metodă: se deschide ambalajul imediat după scoaterea din congelator, se trece conținutul pe sub un jet ușor de apă rece, până când toată glazura vizibilă și palpabilă este îndepărtată. Se îndepărtează umezeala de pe suprafața produsului folosind prosoape de hârtie și se cântărește produsul;

2) a doua metodă: proba prelevată după cântărire se scufundă într-o baie de apă, până când se poate îndepărta glazura, fapt ce se poate simți la palpare. Imediat ce suprafața devine neuniformă, proba încă înghețată se scoate din baia de apă și se șterge cu un prosop de hârtie înainte de a se estima a doua oară greutatea probei. Această procedură evită pierderile din cauza scurgerii sucului și/sau a reînghețării apei de pe suprafață;

3) a treia metodă:

a) imediat după scoaterea ambalajului din congelator, proba se plasează într-un recipient cu apă potabilă la o temperatură de 27°C, astfel încât cantitatea de apă să depășească de 8 ori greutatea produsului supus examinării. Dacă produsul este înghețat în blocuri, acestea se întorc în apă de mai multe ori în timpul procesului de dezghețare. Momentul finalizării decongelării poate fi determinat prin palpare;

b) se cântărește o sită uscată și curată, cu orificiile pătrate de 2,8 mm;

c) dacă greutatea conținutului total al probei este de 500 g sau mai puțin, se folosește o sită cu diametrul de 20 cm, iar dacă greutatea conținutului total al probei depășește 500 g, se foloșește o sită cu diametrul de 30 cm;

d) când gheața s-a topit complet și homarii se separă ușor, aceștia se răstoarnă în sita cântărită preventiv. Sita se înclină la aproximativ 20° și se lasă să se scurgă apa pentru aproximativ 2 minute;

e) se cântărește sita împreună cu conținutul de homari. Se scade masa sitei din masa totală, rezultatul se consideră a fi greutatea netă a produsului.

343. Determinarea masei nete (excluzând materialul de ambalare) a fiecărei probe din produsele pescărești și de acvacultură neglazurate (care reprezintă un lot) se efectuează în stare congelată.

344. Determinarea greutății nete a produselor de acvacultură glazurate se efectuează prin procedurile stipulate pentru determinarea greutății nete a produselor glazurate de genul Homarus. Pentru produsul crud, ambalajul de probă se plasează inițial sub un jet de apă ce curge cu circa 25 de litri pe minut.

345. În cazul în care nu se poate face o determinare sigură a calității mirosului homarilor dezghețați sau a creveților, se prelevă o probă de 100-200 g de produs și se pregătește la abur sau la fierbere. Ca rezultat, se determină prezența sau absența mirosului și/sau a gustului străine.

346. Metodele de tratament termic se bazează pe încălzirea produsului la temepratura de 65-70ºC în centrul produsului, iar timpul de preparare variază în funcție de mărimea produsului. Există următoarele metode de preparare:

1) de coacere – produsul se învelește în folie de aluminiu și se aranjează pe o tava de copt;

2) de gătire la abur – produsul se înfășoară în folie de aluminiu și se aranjează pe un suport peste apa fiartă, într-un recipient acoperit;

3) de fierbere într-un ambalaj – produsul se pune într-o pungă din material polimeric destinată fierberii, se sigilează și se scufundă în apa clocotindă;

4) de prelucrare la cuptorul cu microunde – produsul se plasează într-un recipient pentru cuptorul cu microunde; în cazul în care se utilizează pungi din materiale polimerice, este necesar de verificat dacă mirosul pungii nu se transferă produsului.”;

1.2.21. la punctul 36, după textul „cu respectarea cerințelor prevăzute la pct. 70” se introduce textul „ -109”, iar după cuvintele „va fi preambalat”, textul „în unitatea sanitar-veterinară autorizată”;

1.2.22. se completează cu punctele 371 și 372 cu următorul cuprins:

„371. Determinarea masei nete a batoanelor și fileurilor de pește panate sau în aluat se face fără ambalaj, proba fiind în stare congelată.

372. Determinarea fracției de masă a peștelui din batoanele și fileurile de pește panate sau în aluat se face după următoarea formulă:

% fracția de masă de pește = (Wd/Wb) x 100 + factor de corecție, unde:

Wd – masa probei testate fără pane și/sau aluat;

Wb – masa probei testate cu pane și/sau aluat.

Factorul de corecție pentru peștele crud congelat și pentru produsele din pește în pane sau aluat este de 2%, iar pentru peștele semifabricat congelat și pentru produsele din pește în pane și/sau aluat – de 4%.

Fracția masei de azot se determină conform SM SR ISO 937:2012.

Umiditatea se determină conform SM ISO 1442:2024.

Conținutul total de grăsimi se determină conform SM SR ISO 1443:2012.

Fracția masică de cenușă se determină conform SM ISO 936:2016.”;

1.2.23. denumirea capitolului VII va avea următorul cuprins:

„VII. CERINȚE APLICABILE CONSERVELOR DIN PRODUSE PESCĂREȘTI ȘI DE ACVACULTURĂ”;

1.2.24. la punctul 48, textul „m/m” se exclude;

1.2.25. la punctul 49:

1.2.25.1. subpunctul 1) se completează cu cuvintele „Strangomera bentincki”;

1.2.25.2. la subpunctul 2), după textul „eviscerat, ” se introduce textul „ în afară de icre, lapți și rinichi, precum și în funcție de prezentarea comercială respectivă, de coloana vertebrală și de piele”;

1.2.25.3. se introduc subpunctele 5)-9) cu următorul cuprins:

„5) sardinele conservate în cutie pot fi comercializate sub una dintre următoarele forme de prezentare:

a) sardine – produs de bază, eliminarea corespunzătoare a capului, a branhiilor, a înotătoarei caudale și a viscerelor. Capul este tăiat perpendicular pe coloana vertebrală, în apropierea branhiilor;

b) sardine fără oase – față de produsul de bază avut în vedere la lit.a), eliminarea suplimentară a coloanei vertebrale;

c) sardine fără piele și fără oase – față de produsul de bază avut în vedere la lit.a), eliminarea suplimentară a coloanei vertebrale și a pielii;

d) fileuri de sardine – mase musculare prelevate paralel cu coloana vertebrală, pe toată lungimea peștelui, sau o parte din acestea, după eliminarea coloanei vertebrale, a înotătoarelor și a marginii peretelui abdominal. Fileurile pot fi prezentate cu sau fără piele;

e) sardine bucăți – fragmente de pește din zona capului, având o lungime de minimum 3 cm, obținute din produsul de bază avut în vedere la lit. a), prin tăiere perpendiculară pe coloana vertebrală;

f) orice altă formă de prezentare, cu condiția să se diferențieze clar de prezentările definite la lit. a)-e).

6) în scopul formulării denumirii de vânzare, se disting următoarele medii de conservare, cu sau fără adăugarea unor ingrediente suplimentare:

a) ulei de măsline;

b) alte tipuri de ulei vegetal rafinat, inclusiv uleiul din reziduuri de măsline, folosite separat sau în amestec;

c) sos de tomate;

d) suc propriu (lichid rezultând din fierberea peștelui), saramură sau apă;

e) marinade cu sau fără vin;

f) orice alt mediu de conservare, cu condiția să se diferențieze clar de mediile de conservare definite la lit. a)-e).

Aceste medii de conservare pot fi folosite în amestec, cu excepția uleiului de măsline, care nu poate fi folosit în amestec cu alte tipuri de ulei;

7) produsele conținute în recipient, așa cum se prezintă ele după aplicarea tratamentelor de sterilizare, trebuie să respecte cel puțin următoarele criterii:

a) sardinele sau porțiunile de sardină trebuie să fie de dimensiuni pe cât posibil uniforme și dispuse ordonat în recipient; să fie ușor de separat unele de altele; să nu prezinte rupturi mari ale peretelui abdominal; să nu prezinte îngălbeniri ale țesutului, în afară de urme fine; carnea trebuie să fie de consistență normală, nu excesiv de fibroasă, moale sau spongioasă, de culoare deschisă sau trandafirie, fără a prezenta o înroșire perivertebrală, în afară de urme fine;

b) în ceea ce privește mediul de conservare, acesta trebuie să aibă culoarea și consistența caracteristice denumirii și ingredientelor folosite. În cazul conservării în ulei, acesta nu poate conține un exsudat apos mai mare de 8% din greutatea netă;

c) să păstreze mirosul și gustul caracteristice speciei Sardina pilchardus Walbaum și ale tipului de mediu de conservare și să nu prezinte mirosuri și gusturi dezagreabile, în special gust amar, oxidat sau rânced;

d) să nu conțină corpuri străine;

e) la produsele cu oase, coloana vertebrală trebuie să fie ușor separabilă de carne și friabilă;

f) produsele fără piele sau fără oase nu trebuie să conțină reziduuri importante din aceste materii.

Recipientul nu poate avea oxidări exterioare sau deformări care ar afecta buna prezentare comercială;

8) denumirea de vânzare care figurează pe preambalajele conservelor de sardine este determinată în funcție de raportul dintre greutatea sardinelor conținute în recipient după sterilizare și greutatea netă, exprimate în grame:

a) pentru prezentările avute în vedere la subpct 5) lit. a)-e), acest raport este cel puțin egal cu următoarele valori:

70% – pentru mediile de conservare avute în vedere la subpct. 6) lit. a), b), d) și e);

65% – pentru mediile de conservare avut în vedere la subpct. 6) lit. c);

50% – pentru mediile de conservare avute în vedere la subpct. 6) lit. f).

Odată respectate aceste valori, denumirea de vânzare este stabilită în funcție de prezentarea sardinei, pe baza denumirii avute în vedere la subpct.5). Desemnarea mediului de conservare folosit trebuie să facă parte integrantă din denumirea de vânzare;

b) În cazul produselor în ulei, mediul de conservare este desemnat prin:

„în ulei de măsline” – atunci când a fost utilizat acest tip de ulei;

„în ulei vegetal” – atunci când au fost utilizate celelalte tipuri de ulei vegetal rafinat, inclusiv uleiul din reziduuri de măsline sau din amestecuri;

„în ulei de” – urmat de precizarea naturii specifice a acestuia;

c) pentru prezentările avute în vedere la subpct. 5) lit. f), acest raport trebuie să fie de cel puțin 35%;

d) pentru preparatele culinare, altele decât cele descrise la lit. a), denumirea de vânzare trebuie să indice specificitatea pregătirii culinare. Prin derogare de la pct. 741 subpct. 2) și subpct.8) lit.c), preparatele pe bază de carne de sardine, care implică dispariția structurii musculare, pot conține și carne provenită de la alte specii de pește, care a fost supusă aceluiași tratament, cu condiția că partea de sardine să fie de cel puțin 25%;

e) denumirea de vânzare, așa cum este definită în prezentul subpunct, este rezervată produselor avute în vedere la pct. 741;

9) conservele din produse de tipul sardine pot fi comercializate:

a) sub o descriere comercială, care conține cuvântul „sardine” adăugat la denumirea științifică a speciei și la zona geografică în care aceasta a fost capturată;

b) în cazul în care descrierea comercială menționată la lit. a) este marcată pe recipientul unei conserve de produs de tip sardină, aceasta trebuie să fie indicată într-un mod clar și distinct;

c) denumirea științifică include, în toate cazurile, numele generic și denumirea latină specifică;

d) zona geografică se indică prin una dintre denumirile enumerate în prima coloană din anexa nr. 4, ținându-se cont de identificarea corespunzătoare, menționată în coloana a doua din anexa nr. 4;

e) o singură specie se comercializează sub o singură descriere comercială.”;

1.2.26. se completează cu punctul 491 cu următorul cuprins:

„491. La prepararea conservelor din pește de tip ton sau pălămidă, se va ține cont de următoarele aspecte:

1) acestea vor fi pregătite exclusiv din speciile:

a) din genul Thunnus – ton alb (Thunnus alalunga), ton Albacora (Thunnus albacares), ton roșu (Thunnus thynnus), ton obez (Thunnus obesus) și alte specii din acest gen;

b) din genul Euthynnus – ton dungat (Euthynnus (Katsuwonus) pelamis), tonina comună (Euthynnus alleteratus), tonina orientală (Euthynnus affinis), tonina neagră (Euthynnus lineatus) și alte specii din acest gen;

c) din genul Sarda – pălămidă cu spate dungat (Sarda sarda), pălămidă din Pacificul oriental (Sarda chiliensis), pălămidă din Oceanul Indian (Sarda orientalis) și alte specii din acest gen;

d) din genul Auxis – Melva (Auxis thazard), Auxis Rochei;

2) în cazul în care mediul de conservare utilizat face parte integrantă din denumirea de vânzare, se vor respecta următoarele condiții:

a) „în ulei de măsline” – se indică produselor care utilizează doar uleiul de măsline;

b) „în suc propriu” – se indică produselor care utilizează zeamă naturală (lichidul pe care îl secretă peștele când este gătit) sau o soluție salină, cu adaos eventual de verdețuri, condimente sau arome naturale (această denumire poate fi utilizată pentru conservele comercializate sub forma prezentărilor vizate la pct. 4 subpct. 33) lit. a)-c));

c) „în ulei vegetal” – se indică produselor care utilizează uleiuri vegetale rafinate, singure sau în amestec;

d) indicația privind mediul de conservare utilizat trebuie să fie menționată clar și explicit, conform denumirii comerciale uzuale;

3) denumirea de vânzare care figurează pe preambalajele conservelor de ton și de pălămidă trebuie să indice:

a) tipul de pește utilizat (ton sau pălămidă);

b) prezentarea sub care este comercializat peștele;

c) precizarea compoziției mediului de conservare utilizat, cu respectarea condițiilor vizate la subpct. 2);

d) denumirea de vânzare a conservelor de ton sau de pălămidă, așa cum sunt indicate la pct. 2, nu poate în niciun caz să comporte asocierea cuvintelor ton și pălămidă;

4) în cazul unei utilizări comerciale precizate, tipul de pește utilizat (ton sau pălămidă), ca și specia respectivă, pot, în denumirea de vânzare, să fie desemnate prin numele consacrat de uzanțele din țara în care se efectuează comercializarea produselor;

5) raportul dintre greutatea de pește conținută în recipient după sterilizare și greutate netă, exprimat în grame, trebuie să fie cel puțin egal cu următoarele valori:

a) 70% – pentru sosul vizat la subpct. 2) lit. b);

b) 65% – pentru celelalte medii de conserve;

c) 25% – pentru prezentările sau pentru preparatele culinare vizate la pct. 4 subpct. 33;

6) amestecarea diferitelor specii de pește în același recipient nu este autorizată. Cu toate acestea, preparatele culinare pe bază de carne de ton sau de pălămidă, care implică dispariția structurii musculare a acestora, pot conține carnea altor pești care au fost supuși aceluiași tratament, cu condiția ca partea de ton sau de pălămidă, ori sau amestecul acestora, să fie cel puțin egală cu 25% din greutatea netă;

7) se admite orice altă formă de prezentare decât cele prevăzute la pct. 4 subpct. 33) sau orice pregătire culinară, cu condiția ca aceasta să fie identificată cu claritate în denumirea de vânzare (tipul de pește utilizat, specificitatea preparatului culinar).”;

1.2.27. se completează cu punctul 501 cu următorul cuprins:

„501. Examenul organoleptic și fizic al conservelor de creveți și de crabi se efectuează prin următoarele proceduri:

1) se efectuează inspecția externă a containerului, pentru a determina integritatea acestuia sau prezența semnelor de deteriorare;

2) se determină masa netă conform următoarei proceduri:

a) se cântărește recipientul închis;

b) se deschide recipientul și conținutul se îndepărtează;

c) se cântărește containerul gol (inclusiv capacul) după îndepărtarea restului de lichid și a cărnii aderente;

d) se scade greutatea containerului gol din greutatea containerului închis;

e) rezultatul obținut va fi greutatea netă;

3) se determină masa netă fără mediu lichid conform următoarei proceduri:

a) se menține containerul la temperatura de 20-30°C, minimum 12 ore înaintea examinării;

b) se deschide, se răstoarnă și se scutură containerul, pentru a se distribui conținutul pe o sită rotativă cântărită anterior acestei proceduri, care are orificii pătrate de 2,8mm x 2,8mm;

c) sita se înclină sub un unghi de aproximativ 17-20° și se lasă creveții și crabii să se scurgă timp de două minute;

d) se cântărește sita ce conține creveții și crabii storși;

e) masa creveților și crabilor storși este egală cu diferența dintre masa sitei cu produs și masa sitei fără produs;

4) se determină mărimea creveților, exprimată prin numărul de creveți în 100 g fără mediu lichid, după următoarea formulă:

5) se examinează produsul pentru identificarea unei culori neobișnuite și a impurităților străine și inacceptabile.”;

1.2.28. punctul 62 se abrogă;

1.2.29. se completează cu punctul 731 cu următorul cuprins:

„731. Produsele imitate nu pot conține termenii specificați la pct. 4.”;

1.2.30. se completează cu punctul 741 cu următorul cuprins:

„741. Pot fi comercializate sub denumirea de conserve de sardine, în conformitate cu denumirea de vânzare avută în vedere la pct. 49 subpct. 9) lit. a), doar produsele care respectă următoarele condiții:

1) sunt incluse în domeniul de aplicare a codurilor din Nomenclatura combinată a mărfurilor;

2) sunt preparate exclusive pe bază de pești din specia Sardina pilchardus Walbaum;

3) sunt preambalate în orice mediu de conservare convenabil, în recipiente închise ermetic;

4) sunt sterilizate printr-un tratament corespunzător.”;

1.2.31. la punctul 75, textul „etc.” se exclude;

1.2.36. la punctul 76, textul „(4)-(9)” se substituie cu textul „(4)-(7)”;

1.2.37. se completează cu capitolul XI cu următorul cuprins:

„XI. CERINȚE DE COMERCIALIZARE PENTRU CRUSTACEE, MOLUȘTE ȘI ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE

81. Crustaceele, moluștele și alte nevertebrate acvatice vii trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice exterioare:

1) au semne vitale;

2) valvele moluștelor Bivalvia sunt strâns închise sau întredeschise, dar la lovire mică se închid;

3) la crabi și la raci, membrele și cleștii se mișcă, fiind fără năpârlire și sănătoși;

4) echinodermele și moluștele reacționează la iritații externe;

5) carapacele și cochiliile nevertebratelor sunt integre, solide, curate, neafectate de produse petroliere, nămol, nisip, alge, moluște mici, cu depuneri calcaroase.

82. Crustaceele, moluștele și alte nevertebrate acvatice proaspete trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice exterioare:

1) crustaceele, moluștele și alte nevertebrate acvatice, fără semne de vitalitate, fără prelucrare tehnologică, se admit refrigerate;

2) carapacele și cochiliile nevertebratelor sunt solide, curate, cu depuneri calcaroase.

83. Crustaceele, moluștele și alte nevertebrate acvatice refrigerate trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice:

1) la exterior, carapacele și scoicile nevertebratelor sunt tari, cu depuneri calcaroase. Temperatura crustaceelor, moluștelor și altor nevertebrate de interes industrial în interiorul țesutului muscular este de la minus 1°C până la 5°C. Produsele sunt presărate cu gheață sau păstrate în recipiente cu mediul lichid refrigerat. Pot fi utilizate alte medii care asigură integritatea producției. Corola și orificiul anal la castravetele-de-mare (cucumar) se înlătură în timpul prelucrării;

2) consistența cărnii trebuie să fie densă.

84. Crustaceele, moluștele și alte nevertebrate acvatice congelate și fierte-congelate trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice:

1) la exterioar:

a) crustaceele, moluștele și alte nevertebrate acvatice și produse rezultate din prelucrarea lor sunt congelate în blocuri sau individual, acoperite cu pojghiță de gheață (glazurate) sau neglazurate, cu temperatura în interiorul țesutului muscular de maximum minus 18°C. Se admite prezența de impurități de nisip sau depuneri calcaroase:

- pentru fileul scoicii de mare și la castravetele-de-mare – 0,05 %;

- pentru fileul speciilor din genul Buccinum, Neptunea și la carnea de midii – 0,10 %;

- pentru speciile din genul Stichopus, Holothuria – 0,05% ;

b) la crustacee se îndepărtează cefalotoracele;

c) la crustaceele congelate și fiert-congelate, suprafața carapacelor trebuie să fie fără impurități petroliere, se admit depuneri calcaroase;

2) la castravetele-de-mare, corola și orificiul anal se înlătură în timpul prelucrării, cavitatea abdominală se curăță, nu se lasă resturi de intestine, iar pelicula interabdominală poate fi lăsată;

3) mirosul este specific crustaceelor, moluștelor și altor nevertebrate acvatice vii, fără semne de descompunere. Se admite miros de amoniac slab accentuat la calmarul gigant (Dosidicus gigas).

85. Produsele conservate din creveți se prezentă după cum urmează:

1) decojiți – creveți din care au fost îndepărtate cefalotoracele și coaja, dar intestinul nu a fost îndepărtat;

2) curățați – creveți cu coaja îndepărtată, cu partea dorsală deschisă și cu intestinul îndepărtat cel puțin până la ultimul segment de lângă coadă. Fracția de masă a creveților curățați și fără intestin trebuie să fie de 95% din masa creveților;

3) porționați – creveți cu coaja îndepărtată, cu/sau fără intestin, unde mai mult de 10% sunt formate din bucăți mai mici de patru segmente.

86. Cutiile de conserve nu trebuie să aibă defecte care pot perturba închiderea ermetică a ambalajului.

87. Calitatea produselor trebuie verificată înainte de ambalarea și închiderea containerelor.

88. Se admite orice altă formă de prezentare, dacă sunt satisfăcute următoarele condiții:

1) nu au însușirile prevăzute în pct. 301;

2) respectă prevederile prezentelor Cerințe;

3) informația referitoare la produse, aplicată pe etichetă, este completă, corectă și precisă, pentru a nu induce în eroare consumatorul, în conformitate cu prevederile Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

89. Se admite ambalarea împreună a creveților de diferite specii ale aceluiași gen, cu proprietăți senzoriale similare.

90. În același ambalaj se admite ambalarea doar a homarilor din aceeași specie.

91. Racii vii se ambalează în ambalaj marcat, cu deschizături sau cu orificii pe partea laterală, plasați în rânduri drepte cu abdomenul în jos, nu mai mult de câte 5 raci în strat, dens, dar nu apăsat, cu masa netă maximă de 12 kg.

92. Identificarea fiecărui lot de produse, a numelui și a adresei producătorului, ambalatorului și/sau a expeditorului pot fi înlocuite cu marca de identificare stabilită de producător și/sau țara de origine a produsului, cu condiția că aceasta să poată fi clar identificată cu textul documentelor de însoțire.

93. Pe lângă prevederile Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, denumirea produsului se indică în modul următor:

a) „homar”, dacă acesta este reprezentantul genului Homarus;

b) „homar de stâncă”, „homar spinos”, dacă este din familia Palinuridae;

c) „homar cu papuci”, dacă este din familia Scyllaridae;

d) „homar norvegian”, dacă aparține speciei Nephyrops norvegicus;

e) „homar ghemuit”, dacă aparține speciilor Cervimunida johnii, Pleuroncodes monodon și Pleuroncodes planipes;

f) „crevetă”, dacă este din familiile Penaedidae, Pandalidae, Crangonidae și Palaemonidae;

g) „calmar”, dacă este din familiile Loliginidae și Ommastrephidae;

h) „crab”, dacă este din familia Lithodidae sau orice specie comestibilă din subordinul Brachyura din ordinul Decapoda.

94. Dimensiunea creveților conservați se menționează pe etichetă și se stabilește după numărul de creveți întregi (inclusiv bucățile mai mari decât ¼ din crevete) în 100 g de produs fără mediu lichid, după cum urmează:

1) foarte mari – maximum 13;

2) mari – 14-19;

3) medii – 20-34;

4) mici – 35-65;

5) mărunți – peste 65.

95. Pe eticheta crustaceelor, moluștelor și altor nevertebrate acvatice neprelucrate rapid congelate, destinate consumului uman direct, trebuie să se menționeze data congelării și că produsul trebuie păstrat la o temperatură de minus 18°C și mai joasă.

96. În cazul în care producția este ambalată în funcție de dimensiuni, pe etichetă se indică mărimea, de exemplu „creveți mari”.

97. La determinarea numărului de creveți sau homari pe unitate de greutate (pentru etichetare), se împarte greutatea netă (excluzând glazura) la numărul de creveți din pachet.

98. Dacă produsul a fost congelat cu apă marină pură, acest fapt se indică pe etichetă.

99. Dacă produsul a fost congelat, conținutul net menționat pe etichetă și/sau în documentele de însoțire nu va include masa gheții.

100. Numai produsele de crab conservate, care respectă cerințele de siguranță alimentară și prevederile prezentelor Cerințe, precum și conțin în compoziție minimum 50% de carne de crabi sunt denumite și etichetate „carne de crabi”, „crabi” sau altă denumire ce include aceste cuvinte, pentru a nu induce în eroare consumatorul.

101. Transportarea moluștelor vii se efectuează în capacități speciale cu apă marină, cu scurgere sau cu schimbarea ei la o temperatură de până la 25°C.

102. Crustaceele, moluștele și alte nevertebrate acvatice refrigerate se transportă în lăzi, în care sunt plasate în straturi. Fiecare strat se acoperă cu gheață mărunțită curată. Crustaceele, moluștele și alte nevertebrate acvatice refrigerate, în grosul cărnii, trebuie să aibă temperatura de cel mult plus 5°C pe parcursul transportării.

103. La transportarea pe distanțe mari, loturile de produse se răcesc la temperatura de până la minus 10°C.

104. Se admite transportarea racilor vii pe următoarele durate:

1) de liman, de lacuri și de heleșteie – timp de maximum 3 zile;

2) de râu – timp de maximum 6 zile.

Perioada dintre pescuit și îmbarcare nu trebuie să depășească 36 de ore.”;

1.3. în anexa nr. 1 la Cerințe:

1.3.1. tabelul 4 va avea următorul cuprins:

„Tabelul 4

Caracteristicile senzoriale și organoleptice ale semiconservelor din pește

CaracteristiciCondiții de admisibilitate
Gust și mirosPlăcute, specifice peștelui și adaosurilor folosite, fără gust și miros străine
ConsistențaFină, suculentă
Aspectul exterior corespunzător fiecărui produsSemiconserve:
din pește sărat și afumat – trunchi, bucățele de trunchi file, bucățele-file, trebuie să fie întregi, cu tăieturi drepte;
din pește sărat – culoare caracteristică peștelui dat, uniformă, de la gri deschis până la gri întunecat;
din pește afumat – culoare caracteristică peștelui dat, uniformă.
Culoarea pielii uniformă, de la auriu deschis până la auriu închis, pentru peștele cu culoarea solzilor gri și mai întunecată, până la cafeniu, pentru peștele cu altă culoare a solzilor.
Pentru fileul de pește, de culoare de la alb-gălbui spre auriu pe partea secțiunii de carne.
Trunchi, bucățele de trunchi, file, bucățele-file de pește din familia somonului:
din pește sărat – de culoare de la roz pal spre oranj închis, pentru unii pești din această familie, de culoare roz pal spre roșiatică;
din pește afumat – de culoare de la auriu deschis până la auriu închis sau cafeniu.
File, bucățele-file, cu sau fără piele, trebuie să fie întregi, cu tăieturi drepte.
Rulourile trebuie să-și păstreze forma cilindrică, de culoare caracteristică peștelui sărat/afumat din această familie. Rondelele de pește trebuie să fie curate, fără solzi, întregi, cu tăieturi drepte.
Semiconserve în sos de maioneză – fileul de pește, de culoare caracteristică peștelui sărat/afumat din această familie, în sos alb. Sosul de umplere de culoare alb-bej, cu miros specific de maioneză.
Semiconserve în sos de tomate – de culoare caracteristică peștelui sărat/afumat din această familie, în sos roșu de tomate. Sosul de umplere de culoare roșie sau brună, cu miros specific de roșie, persistă miros specific de pește, conform speciei.
Semiconserve în ulei – de culoare caracteristică peștelui sărat/afumat din această familie, în ulei, cu adaos de condimente sau de garnitură repartizată uniform.
Semiconserve în umplutură de oțet și ulei – fileul de pește de culoare caracteristică peștelui sărat/afumat din această familie, peștele cu gust ușor de oțet, cu adaos de ulei. Lichidul de umplere este transparent, cu miros specific de pește.
Semiconserve în sos de muștar – de culoare caracteristică peștelui sărat/afumat din această familie, în sos de muștar de culoare de la galben deschis la galben închis, cu gust și miros de muștar, cu sau fără granule de muștar.
Semiconserve în sos de muștar și maioneză – de culoare caracteristică peștelui sărat/afumat din aceasta familie, în sos de culoarea galben deschisă, cu gust ușor de muștar.
Semiconserve în soluție de marinare – de culoare caracteristică peștelui sărat/afumat din această familie, în soluție de marinare, cu sau fără condimente, cu gust de produs marinat.
Se admit și semiconserve în alte specii de sos și în soluție de marinare – de culoare caracteristică peștelui sărat/afumat din această familie în soluție de marinare sau în sosuri, cu sau fără condimente, cu gust de produs marinat.
Se admit și semiconserve din pește sărat/afumat cu condimente și legume – pește întreg sau porționat, cu adaos de condimente și legume (ardei dulce, morcov, ceapă, usturoi etc.), fără deteriorări, și cu culoarea caracteristică peștelui sărat din aceasta familie.
Pește mărunt sărat/afumat (gingirică, hering din Marea Baltică, hamsie și altele), în ulei, în soluție de marinare sau în diferite sosuri, cu sau fără condimente și legume – pește întreg, cu sau fără condimente și legume – pește întreg, cu sau fără condimente, cu gust caracteristic tipului de pește.
Se admit:
pete neînsemnate de culoarea deschisă, neafumate sau obținute în contact cu plasa de afumare;
alipirea a două sau mai multe fileuri, bucățelelor-file, rulouri, cu condiția ca la dezlipire să nu existe deteriorări;
gelifierea lichidului de umplere pentru semiconserve din hering
Aranjarea fileurilor de pește în ambalajFără a depăși înălțimea interioară a ambalajului, la aranjarea în lățime – maximum 3 mm mai jos față de marginea cutiei sau a caserolei”;

1.3.2. în coloana a 2-a tabelul 7, textul „minimum 70,0” se substituie cu textul „minimum 60,0”;

1.3.3. în coloana a 2-a tabelul 9, după primul enunț se introduce enunțul „Culoarea trebuie să fie uniformă, specifică icrelor speciei respective (de la gri deschis până la negru)”, iar rândul al 3-lea se exclude;

1.3.4. în tabelul 10, textul din rândurile 5, 7 și 8 va avea următorul cuprins:

„Umiditate, %, max.606056
Indice de aciditate, mg KOH/g, max.444
Amoniac, mg/100g icre, max.353565”;

1.3.5. se completează cu tabelul 11, 12 și 13 cu următorul cuprins:

„Tabelul 11

Caracteristicile senzoriale și organoleptice ale icrelor de Manciuria (icre roșii)

CaracteristiciCondiții admisibile
Calitatea ICalitatea a II-a
AspectCaviar dintr-un tip de pește. Icrele trebuie să fie curate, întregi, de culoare uniformă fără pelicule sau cheaguri de sânge.
Se permite
o cantitate mică de țesut conjunctiv;
sediment ușor după dezghețare
icre de la pești diferiți;
bucăți mici de țesut conjunctiv;
resturi nesemnificative
CuloareUniformă, specifică icrelor speciei respectiveAmestec de icre din două tipuri de pește, culoare neuniformă
ConsistențăBoabele sunt elastice, cu suprafața ușor umedă sau uscată, separate unele de altele.
Se permite:
viscozitate micăboabe crăpate;
viscozitatea – în limita menținerii structurii granulare
MirosCaracteristic pentru acest tip de produs, fără miros străin
GustCaracteristic produsului, fără gust străin, postgust ușor amărui sau iute
Caracteristicile organoleptice ale caviarului de somon congelat se evaluează după decongelare;

Tabelul 12

Caracteristicile senzoriale și organoleptice ale conservelor din ficat de pește

CaracteristiciCondiții de admisibilitate
GustGust caracteristic conservelor de acest tip, fără gust străin.
Poate fi:
gust slab de iod;
gust puțin amărui la conservele din materii prime congelate
MirosMiros caracteristic conservelor de acest tip, fără miros străin.
Miros de condimente pentru conservele cu adaos de condimente
ConsistențăFragedă și suculentă.
Poate fi densă pentru speciile de pești notothenia și pentru conservele din materii prime congelate
Aspectul exterior al ficatului:
natural și în sos de roșii;
din ficat mărunțit
Întreg sau bucăți;
masă fin mărunțită
Culoarea:
ficatului

grăsimii



sosului de roșii


bulionului
De la bej spre maro deschis sau gri în diverse nuanțe, în conservă se permite prezența culorii neuniforme;
de la galban deschis până la galben închis;
poate fi: verzuie pentru conservele preparate din ficat de pește din speciile Macrouridae; oranj deschis pentru conservele preparate din materii prime congelate;
de la oranj până la roșu;
de la oranj până la roșu-maro pentru conservele preparate din ficat de somon oceanic congelat;
de la maro deschis până la maro de diferite nuanțe pentru conservele obținute din ficatul de pești din specia notothenia și pollock (mintai)
Prezența impuritățilorNu se permite”;

Tabelul 13

Caracteristicile senzoriale și organoleptice ale peștelui uscat

CaracteristiciCondiții de admisibilitate
Aspect exterior:
- pește întreg și pește eviscerat

- file, bucăți
Suprafață curată, se permite absența parțială a solzilor.
Se permit urme de sare pe suprafață și în cavitatea abdominală.
Suprafața este curată, cu sau fără prezența urmelor de la sita de uscare.
Nu se permit deteriorări externe
CuloareaCaracteristică fiecărei specii
ConsistențaDensă, dură
Gust și mirosCaracteristice produselor de acest tip, fără gust străin.
Se permite un miros ușor de nămol
Notă: Calitatea peștelui se determină după decongelare”;

1.4. în anexa nr. 2 la Cerințe:

1.4.1. tabelul 3 va avea următorul cuprins:

„Tabelul 3

Caracteristicile fizico-chimice ale peștelui afumat

CaracteristiciCondiții admisibile
Pește afumat la caldPește afumat la rece
Conținutul de sare alimentară, %:
- salmonidae (somon, păstrăv, lostriță, lipan etc.)
- carangidae (stavrid negru, stavrid mediteranean etc.)
- restul tipurilor de peşte
1,5-2,5
1,5-3,0

1,5-3,0
3,0-5,0
3,0-8,0

3,0-8,0
Cantitatea de umplutură pentru rulade, %minimum 2,0
Cantitatea de umiditate, %:
pești de apă dulce:
- rutilus caspicus/babușcă
- cyprinidae (crap, caras, plătică, babușcă, cosac cu bot turtit, văduviță etc.), biban de mare
- somn
- alți pești de apă dulce
pești de ocean:
- salmonidae (somon, păstrăv, lostrița, lipan etc.)
- cambulă/halibut
- macrou
- mullus/barbun
- anarhichas/lup de mare, gadidae (cod), escolar;
- carangidae (stavrid negru, stavrid mediteranean etc.)
- pion roșu
- sardinops, sardinella
- hering
- merluciu
- marlin
- moonfish
- merlan
- capelin
- alți pești de ocean
- pește mărunt
42,0-53,0

65,0-75,0
55,0-64,0
42,0-70,0

40,0-67,0
53,0-72,0
45,0-63,0
42,0-55,0
55,0-68,0
52,0-71,0

maximum 66,0
59-71
54-73
70-77
54-73
68-75
67-74
56-71
45,0-70,0
45,0-70,0
Conținutul de grăsime, %:
- cu conținut mic de grăsime (cambulă, caras, merlan de Alaska, nalim, biban, saida, cod, merluciu, știucă)
- cu conținut mediu de grăsime (lostriță, carp, gingirică, somn, stavridă, ton)
- pește gras (somon, sturion, halibut, saira, sardină, hering, macrou)
- pește foarte gras (escolar, țipar)
≤ 3,0


3,0-8,0

8,0-20,0

≤ 33,0”;

1.4.2. tabelul 4 va avea următorul cuprins:

„Tabelul 4

Caracteristicile fizico-chimice ale conservelor

Tipul conserveiCondiții admisibile
Conținutul de sare, %Aciditate, %
Conserve de peşte în ulei, în ulei picant sau aromatizat1,5-2,5-
Conserve de pește afumat în ulei2,0-3,0-
Conserve de pește cu legume1,0-2,00,2-0,4
Conserve de pește în sos de tomate1,2-2,20,2-0,5
Conserve de pește în ulei cu adaos de usturoi şi sos de muștar1,2-1,5-

1.4.3. se completează cu tabelele 6, 7 și 8 cu următorul cuprins:

„Tabelul 6

Caracteristicile fizico-chimice ale icrelor de Manciuria (icre roșii)

CaracteristiciCondiții admisibile
Calitatea ICalitatea II
Conținutul de sare alimentară, %3,0-6,03,0-7,0
Conținutul de conservant, %, max.:
conservant 1 (amestec)
acid sorbic
benzoat de sodiu
conservant 2
acid sorbic
0,1
0,1
0,2
0,1
0,1
0,2
Prezența impurităților străineNepermis

Tabelul 7

Caracteristicile fizico-chimice ale conservelor din ficat de pește

CaracteristiciCondiții admisibile
Conținutul de sare alimentară, %, pentru conserve:
- în ulei
- în sos de tomate
- din ficat mărunțit
1,2-2,5
1,2-2,0
1,2-2,0
Aciditatea, pentru conservele în sos de tomate, %0,3-0,6
Conținutul componentelor, %, min.:
- ficat
- sos de tomate
65
25
Conținutul de substanțe uscate în conservele cu sos de tomate, %, min.20,0

Tabelul 8

Caracteristicile fizico-chimice pentru peștele uscat

CaracteristiciCondiții admisibile
Conținutul de umiditate, %, max.45
Conținutul de sare alimentară, %, pentru:
- pește întreg și pește eviscerat
- file, bucăți
6,0-13,0
6,0-10,0
Prezența impurităților străine (în ambalaje de consum)Nu se permite”;

1.5. se completează cu anexa nr. 4 cu următorul cuprins:

„Anexa nr. 4

la Cerințele de calitate pentru

produsele pescărești și de acvacultură

Denumirile și identificarea zonelor geografice

Denumirea zonei geografice menționate
la pct. 49 subpct. 9) lit. a)
Identificarea zonei
Atlanticul de Nord-VestZona FAO 21
Atlanticul de Nord-EstZona FAO 27
Marea BalticăZona FAO 27.IIId
Atlanticul Vest-CentralZona FAO 31
Atlanticul Est-CentralZona FAO 34
Atlanticul de Sud-VestZona FAO 41
Atlanticul de Sud-EstZona FAO 47
Marea MediteranăZonele FAO 37.1, 37.2 și 37.3
Marea NeagrăZona FAO 37.4
Oceanul IndianZonele FAO 51 și 57
Oceanul PacificZonele FAO 61, 67, 71, 77, 81, 87
AntarcticaZonele FAO 48, 58 și 88
Marea ArcticăZona FAO 18”.

2. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Guvernului nr.203/2009 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Crustacee, moluşte şi alte nevertebrate acvatice” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 57-58, art. 253), cu modificările ulterioare.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul agriculturii

și industriei alimentare Vladimir Bolea

Nr. 554. Chişinău, 30 iulie 2024.