privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice

LEGE nr. 20 din 03.02.2009 · PARLAMENTUL · publicat 26.01.2010
Modificat prin: LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535
pe legis.md
Trimiteri: 43 legateMonitorul Oficial: 11 trimiteri

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul de reglementare

Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind:

a) prevenirea şi combaterea infracţiunilor informatice;

b) cadrul de asistenţă mutuală în prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, în protecţia şi acordarea de ajutor furnizorilor de servicii şi utilizatorilor de sisteme informatice;

c) colaborarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în activitatea de prevenire şi de combatere a criminalităţii informatice;

d) cooperarea cu alte state, cu organizaţii internaţionale şi regionale avînd competenţe în domeniu.

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

sistem informatic – orice dispozitiv izolat sau ansamblu de dispozitive interconectate ori aflate în legătură care asigură ori dintre care unul sau mai multe elemente asigură, prin executarea unui program, prelucrarea automată a datelor;

date informatice – orice reprezentare de fapte, informaţii sau concepte sub o formă adecvată prelucrării într-un sistem informatic, inclusiv un program capabil să determine executarea unei funcţii de către un sistem informatic;

furnizor de servicii – orice entitate publică sau privată care oferă utilizatorilor serviciilor sale posibilitatea de a comunica prin intermediul unui sistem informatic, precum şi orice altă entitate care prelucrează sau stochează date informatice pentru acest serviciu de comunicaţii sau pentru utilizatorii săi;

date referitoare la trafic – orice date avînd legătură cu o comunicare transmisă printr-un sistem informatic, produse de acest sistem în calitate de element al lanţului de comunicare, indicînd originea, destinaţia, itinerarul, ora, data, mărimea, durata sau tipul de serviciu subiacent;

date referitoare la utilizatori - orice informaţie, sub formă de date informatice sau sub orice altă formă, deţinută de un furnizor de servicii, referitoare la abonaţii acestor servicii, altele decît datele referitoare la trafic sau conţinut, şi care permit stabilirea: tipului de serviciu de comunicaţii utilizat, dispoziţiilor tehnice luate în această privinţă şi peroadei serviciului; identităţii, adresei poştale sau geografice, numărului de telefon al abonatului şi oricărui alt număr de contact, precum şi a datelor referitoare la facturare şi plată, disponibile în baza unui contract sau a unui aranjament de servicii; oricărei alte informaţii referitoare la locul în care se găsesc echipamentele de comunicate, disponibile în baza unui contract sau a unui aranjgment de servicii, precum şi a oricăror alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;

măsuri de securitate – folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restricţionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori.

Articolul 3. Principiile de bază ale prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice

Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice se efectuează pe următoarele principii:

a) legalitatea;

b) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

c) operativitatea;

d) inevitabilitatea pedepsei;

e) securitatea informatică şi protecţia datelor cu caracter personal;

f) utilizarea complexă a măsurilor de profilaxie: juridice, social-economice şi informatice;

g) parteneriatul social, colaborarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţii internaţionale, cu organizaţii neguvernamentale, cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile.

Capitolul II

CADRUL INSTITUŢIONAL

Articolul 4. Funcţiile autorităţilor şi instituţiilor publice competente în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice

(1) Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate:

a) formează și actualizează în permanență bazele de date privind criminalitatea informatică;

b) dispun, prin ordinul emis de conducătorul subdiviziunii specializate în prevenirea și combaterea criminalității informatice, sistarea accesului la pagini web, în condițiile prevăzute la art.7 alin. (1) lit. e1), precum și sistarea transmiterii într-o rețea de comunicații electronice sau a stocării conținutului online, găzduit sau furnizat de către furnizorii de servicii de găzduire sau furnizorii de conținut, prin eliminarea acestuia la sursă, în condițiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit.h).

[Art.4 al.(1) în redacția LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

(2) Ministerul Afacerilor Interne:

a) efectuează măsuri speciale de investigații, de urmărire penală, de cooperare internațională, de identificare a persoanelor care comit infracțiuni informatice;

b) dispune, prin ordinul emis de conducătorul subdiviziunii specializate în prevenirea și combaterea criminalității informatice, conservarea imediată, de către furnizorii de servicii, a datelor informatice sau a datelor referitoare la traficul informatic față de care există pericolul distrugerii sau alterării, în cazul solicitărilor autorităților competente străine transmise prin punctul de contact, disponibil 24/7, în conformitate cu art. 10.

[Art.4 al.(2) în redacția LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

(3) Serviciul de Informații și Securitate desfășoară activități de prevenire și combatere a criminalității informatice ce prezintă amenințări la adresa securității statului, precum și de depistare a legăturilor organizațiilor criminale internaționale.

[Art.4 al.(3) în redacția LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

(4) Procuratura Generală:

a) coordonează, conduce şi exercită urmărirea penală, în modul prevăzut de lege;

b) dispune, în cadrul desfăşurării urmăririi penale, la solicitarea organului de urmărire penală sau din oficiu, conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informatic, faţă de care există pericolul distrugerii ori alterării, în condiţiile legislaţiei de procedură penală;

c) reprezintă învinuirea, în numele statului, în instanţă de judecată în modul prevăzut de lege.

(5) Ministerul Economiei, în comun cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, prezintă propuneri privind asigurarea protecţiei şi securităţii informatice.

(6) Institutul Naţional al Justiţiei realizează perfecţionarea profesională a personalului antrenat în înfăptuirea justiţiei în domeniul combaterii criminalităţii informatice.

Articolul 41. Emiterea ordinului de sistare a accesului la o pagină web sau de eliminare a conținutului online la sursă

(1) Emiterea ordinului de sistare a accesului la o pagină web sau de eliminare a conținutului online la sursă, în condițiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e1) sau h), se face cu respectarea următoarelor principii:

a) proporționalitatea;

b) aplicarea celei mai puțin restrictive măsuri tehnice de sistare;

c) informarea despre motivele sistării accesului și despre căile de atac;

d) revizuirea periodică a necesității sistării în continuare a accesului la o anumită pagină web;

e) respectarea dreptului furnizorilor de servicii de a aplica, din proprie inițiativă, alte măsuri pentru prevenirea utilizării abuzive a serviciilor acestora;

f) respectarea prevederilor Legii nr. 284/2004 privind serviciile societății informaționale.

(2) Sistarea accesului la o pagină web ce cuprinde informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor poate fi dispusă pe un termen de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia, dar nu mai mult de 90 de zile. Fiecare prelungire nu poate depăși termenul de 30 de zile.

[Art.41 introdus prin LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

Articolul 42. Criterii privind sistarea accesului la o pagină web ce cuprinde informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor sau privind eliminarea la sursă a conținutului online ce cuprinde informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor

(1) O pagină web poate fi considerată ca fiind destinată și utilizată pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor în cazul în care informația publicată sau oferită în orice mod pe aceasta, inclusiv sub formă de linkuri, corespunde unuia sau mai multor dintre următoarele criterii:

a) afișarea sau distribuirea informației respective reprezintă în sine o faptă infracțională prevăzută la art. 173, 1751, 177, 178, 186, 189, 190, 2081, 237, 24510 sau 259–2611 din Codul penal nr. 985/2002;

b) informația respectivă este utilizată pentru determinarea potențialei victime a infracțiunii să furnizeze anumite date sau să întreprindă alte acțiuni cu scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru o altă persoană;

c) informația respectivă este utilizată pentru recrutarea sau determinarea persoanei în vederea favorizării sau comiterii infracțiunilor prevăzute la lit. a);

d) informația respectivă este utilizată pentru răspândirea programelor malițioase utilizate la comiterea infracțiunilor, în special a celor informatice și din domeniul comunicațiilor electronice;

e) informația respectivă este utilizată pentru comercializarea, oferirea sau promovarea în orice mod a obiectelor sau substanțelor interzise prin lege sau a căror circulație este limitată prin legea penală;

f) informația respectivă este utilizată pentru distribuirea, difuzarea, importarea, procurarea, schimbarea, folosirea sau păstrarea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai multor copii implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate într-o manieră lascivă sau obscenă;

g) informația respectivă este utilizată pentru conversații online îndreptate spre propagarea pedofiliei (interesului sexual față de minori sau actului de abuz sexual asupra copiilor).

(2) Ordinul de sistare a accesului la o pagină web se emite numai dacă conținutul online nu poate fi eliminat la sursă de către furnizorii de servicii de găzduire a conținutului online sau de către furnizorii de conținut online de pe teritoriul Republicii Moldova.

(3) Ordinul de sistare a accesului la o pagină web sau de eliminare a conținutului online la sursă se publică pe pagina web oficială a autorității competente emitente.

(4) Autoritatea competentă, prin intermediul conducătorului subdiviziunii specializate în prevenirea și combaterea criminalității informatice, este obligată să dispună încetarea sistării accesului la pagina web înainte de expirarea perioadei pentru care a fost dispusă sistarea imediat ce au dispărut temeiurile și motivele care au justificat-o.

[Art.42 introdus prin LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

Articolul 43. Contestarea ordinului de sistare a accesului la o pagină web sau de eliminare a conținutului online la sursă

(1) Ordinul de sistare a accesului la o pagină web sau de eliminare a conținutului online la sursă poate fi contestat direct în instanța de judecată în a cărei rază teritorială este amplasat sediul autorității care a emis ordinul.

(2) Ordinul de sistare a accesului la o pagină web sau de eliminare a conținutului online la sursă poate fi contestat de către furnizorul de servicii, inclusiv furnizorul serviciilor de găzduire a conținutului online, și/sau de către titularul paginii web (furnizorul de conținut online).

(3) Depunerea contestației nu suspendă acțiunea ordinului de sistare a accesului la o pagină web sau de eliminare a conținutului online la sursă. Contestația se examinează de către instanța de judecată în termen de 15 zile, cu sau fără prezența părților, cărora li se comunică locul, data și ora examinării contestației.

(4) Autoritatea care a emis ordinul de sistare a accesului la pagina web sau de eliminare a conținutului online la sursă este obligată să prezinte în instanța de judecată, în termen de 3 zile de la primirea înștiințării, materialele care au servit la emiterea ordinului.

(5) Instanța de judecată, în urma examinării contestației, emite o încheiere care va conține una dintre următoarele soluții:

a) admiterea contestației și anularea ordinului prin care s-a dispus sistarea accesului la pagina web sau eliminarea conținutului online la sursă;

b) admiterea parțială a contestației și modificarea ordinului prin care s-a dispus sistarea accesului la pagina web sau eliminarea conținutului online la sursă;

c) respingerea contestației ca fiind neîntemeiată.

(6) Copia de pe încheiere se expediază părților în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii, iar autoritatea care a emis ordinul anulat înștiințează furnizorul de servicii despre anularea acestuia în termen de 3 zile lucrătoare de la data recepționării încheierii de anulare.

(7) Prevederile Codului administrativ se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.

[Art.43 introdus prin LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

Articolul 5. Colaborarea autorităţilor competente în prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice

În cadrul activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice, autorităţile competente, furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale, alţi reprezentanţi ai societăţii civile colaborează prin schimb de informaţii, de experţi, prin activităţi comune de cercetare a cazurilor şi de identificare a infractorilor, de instruire a personalului, prin realizarea de iniţiative în scopul promovării unor programe, practici, măsuri, proceduri şi standarde minime de securitate a sistemelor informatice, prin campanii de informare privind criminalitatea informatică şi riscurile la care sînt expuşi utilizatorii de sisteme informatice, prin alte activităţi în domeniu.

Articolul 6. Obligaţiile proprietarilor de sisteme informatice

Proprietarii de sisteme informatice accesul la care este interzis sau restricţionat pentru anumite categorii de utilizatori au obligaţia de a avertiza utilizatorii referitor la condiţiile legale de acces şi de utilizare, precum şi la consecinţele juridice ale accesului nesancţionat la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie să fie accesibilă oricărui utilizator.

Articolul 7. Obligaţiile furnizorilor de servicii

(1) Furnizorii de servicii sînt obligaţi:

a) să ţină evidenţa utilizatorilor de servicii;

b) să comunice autorităţilor competente datele despre traficul informatic, inclusiv datele despre accesul ilegal la informaţia din sistemul informatic, despre tentativele de introducere a unor programe ilegale, despre încălcarea de către persoane responsabile a regulilor de colectare, prelucrare, păstrare, difuzare, repartizare a informaţiei ori a regulilor de protecţie a sistemului informatic prevăzute în conformitate cu statutul informaţiei sau cu gradul ei de protecţie, dacă acestea au contribuit la însuşirea, la denaturarea sau la distrugerea informaţiei ori au provocat alte urmări grave, perturbarea funcţionării sistemelor informatice, alte delicte informatice;

c) să execute, în condiţii de confidenţialitate, solicitarea autorităţii competente privind conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informatic, faţă de care există pericolul distrugerii ori alterării, pe un termen de pînă la 120 de zile calendaristice, în condiţiile legislaţiei naţionale;

d) să prezinte autorităţilor competente, în temeiul unei solicitări efectuate în condiţiile legii, date referitoare la utilizatori, inclusiv la tipul de comunicaţie şi la serviciul de care a beneficiat utilizatorul, la modalitatea de plată a serviciului;

e) să întreprindă măsuri de securitate prin utilizarea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu al căror ajutor accesul la un sistem informatic să fie restricţionat sau interzis utilizatorilor neautorizaţi;

e1) să sisteze, la solicitarea autorităților competente, folosind metodele și mijloacele tehnice din posesie, accesul din propriul sistem informatic la paginile web ce cuprind informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor;

[Art.7 al.(1), lit.e1) în redacția LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

f) să asigure monitorizarea, supravegherea şi păstrarea datelor referitoare la trafic, pe o perioadă de 180 de zile calendaristice, pentru identificarea furnizorilor de servicii, utilizatorilor de servicii şi a canalului prin al cărui intermediu comunicaţia a fost transmisă;

g) să asigure descifrarea datelor informatice care se conţin în pachetele protocoalelor de reţea cu conservarea acestor date pe o perioadă de cel mult 90 de zile;

[Art.7 al.(1), lit.g) modificată prin LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

h) să sisteze, la solicitarea autorităților competente, transmiterea într-o rețea de comunicații electronice sau stocarea conținutului online ce cuprinde informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor, furnizat sau găzduit de aceștia, prin eliminarea conținutului respectiv la sursă.

[Art.7 al.(1), lit.h) introdusă prin LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

(2) În cazul în care datele referitoare la traficul informatic se află în posesia mai multor furnizori de servicii, furnizorul de servicii solicitat este obligat să pună de îndată la dispoziţia autorităţii competente informaţia necesară identificării celorlalţi furnizori de servicii.

Capitolul III

COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Articolul 8. Cooperarea internaţională a autorităţilor competente

(1) Autorităţile competente colaborează, în condiţiile legii, respectînd obligaţiile prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu instituţiile care au atribuţii similare din alte state, precum şi cu organizaţiile internaţionale specializate în domeniu.

(2) Colaborarea prevede: asistenţa juridică internaţională în materie penală; extrădarea; identificarea; blocarea, sechestrarea şi confiscarea produselor şi a instrumentelor infracţiunii; desfăşurarea anchetelor comune; schimbul de informaţii; formarea personalului de specialitate; alte activităţi similare.

Articolul 9. Activitatea specială de investigaţii şi de urmărire penală desfăşurată în comun

[Art.9 denumirea modificată prin LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

(1) La solicitarea autorităţilor naţionale competente sau ale altor state, pe teritoriul Republicii Moldova se pot desfăşura, în condiţiile legii, activităţi speciale de investigaţii în cadrul urmăririi penale comune în vederea prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice.

[Art.9 al.(1) modificat prin LP200 din 25.07.24, MO355-357/15.08.24 art.535; în vigoare 15.11.24]

(2) Anchetele comune se vor desfăşura şi în bază de acorduri bilaterale sau multilaterale încheiate de autorităţile competente.

(3) Reprezentanţii autorităţilor competente din Republica Moldova pot participa la anchete comune desfăşurate pe teritoriul unor alte state, cu respectarea legislaţiei lor.

Articolul 10. Solicitările autorităţilor competente străine

(1) În cadrul cooperării internaţionale, autoritatea competentă străină poate solicita autorităţii competente din Republica Moldova conservarea imediată a datelor informatice sau a datelor privind traficul informatic, existente într-un sistem informatic de pe teritoriul Republicii Moldova, referitor la care autoritatea competentă străină urmează să formuleze o cerere, argumentată, de asistenţă juridică internaţională în materie penală.

(2) Cererea de conservare imediată prevăzută la alin.(l) cuprinde:

a) denumirea autorităţii care solicită conservarea;

b) prezentarea succintă a faptelor care fac obiectul urmăririi penale şi argumentarea lor juridică;

c) datele informatice care se solicită a fi conservate;

d) orice informaţie disponibilă, necesară identificării deţinătorului de date informatice, localizarea sistemului informatic;

e) utilitatea datelor informatice, necesitatea conservării lor;

f) intenţia autorităţii competente străine de a formula o cerere de asistenţă juridică internaţională în materie penală.

(3) Termenul de conservare a datelor consemnate la alin.(l) nu poate fi mai mic de 60 de zile calendaristice şi este valabil pînă cînd autorităţile competente naţionale decid asupra cererii de asistenţă juridică internaţională în materie penală.

(4) Transmiterea datelor informatice se va efectua doar în urma acceptării cererii de asistenţă juridică internaţională în materie penală.

Capitolul IV

RĂSPUNDEREA

Articolul 11. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi

Încălcarea prezentei legi atrage răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în condiţiile legii.

Capitolul V

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 12

(1) Dispoziţiile art.7 alin.(1) lit.a) vor fi puse în aplicare după 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Guvernul, în termen de 3 luni, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Mihai GHIMPU

Nr.20-XVI. Chişinău, 3 februarie 2009.