1. Se aprobă:
2) Structura generală a Sistemului informațional în domeniul protecției copilului, conform anexei nr. 2.
2. Asigurarea condițiilor juridice, financiare și organizatorice pentru crearea, administrarea, mentenanța și dezvoltarea Sistemului informațional în domeniul protecției copilului se realizează de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în calitate de posesor al acestuia.
3. Ministerul Muncii și Protecției Sociale:
2) înainte de punerea în exploatare a sistemului informațional, va elabora și va prezenta Guvernului spre aprobare Regulamentul resursei informaționale formate de Sistemul informațional în domeniul protecției copilului.
Nr. 446. Chişinău, 29 iunie 2022.
Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 446/2022
CONCEPTUL Sistemului informațional în domeniul protecției copilului INTRODUCERE
Ministerul Muncii și Protecției Sociale este organul central de specialitate al administrației publice care este abilitat să elaboreze, să promoveze și să monitorizeze realizarea politicii statului în domeniul protecției copilului. Printre atribuțiile Ministerului Muncii și Protecției Sociale se numără colectarea, analiza și asigurarea protecției și confidențialității datelor privind copiii aflați în situație de risc și copiii separați de părinți, privind adopțiile naționale și cele internaționale. De asemenea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale colectează și analizează datele cu privire la serviciile sociale prestate familiilor cu copii și copiilor separați de părinți. În baza monitorizării implementării politicii statului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale elaborează rapoarte naționale periodice privind aplicarea la nivel național a Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.
În vederea îndeplinirii eficiente a misiunii și a atribuțiilor care îi revin, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și autoritățile tutelare din cadrul unităților administrativ-teritoriale de nivelurile întâi și al doilea, pe care le coordonează metodologic, au nevoie de date și informații relevante, veridice, fiabile și disponibile în timp real. Actualmente, majoritatea datelor în domeniul protecției copilului se colectează pe suport de hârtie, la telefon sau prin intermediul fișierelor de tip Word sau Excel, ceea ce conduce la probleme în asigurarea calității datelor, dificultăți în prelucrarea, analiza, raportarea și diseminarea datelor, precum și provocări în luarea deciziilor bazate pe dovezi și la timp. Ministerul Muncii și Protecției Sociale și autoritățile tutelare au nevoie, de asemenea, de date coerente și integrate de la diferite autorități ce activează în domeniul asistenței sociale, sănătății, educației, ordinii publice, justiției. Bazele de date existente și metodele și tehnologiile colectării și prelucrării informațiilor se bazează pe soluții disparate, respectiv nu sunt integrate într-un sistem unitar și nu dispun de o structură informațională logic coerentă.
Aceste provocări pot fi soluționate prin realizarea unor modificări radicale în metodele și mecanismele de colectare, procesare și diseminare a datelor în conformitate cu standardele internaționale, cu aplicarea acestora la condițiile Republicii Moldova. Realizarea și implementarea unui sistem informațional de generație nouă, care să folosească tehnologiile de vârf din domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicație și care să utilizeze experiența internațională, poate contribui la eficientizarea proceselor de lucru la nivel local și central și îmbunătățirea calității serviciilor sociale prestate copiilor și familiilor, sporind calitatea vieții acestora. Un asemenea sistem reduce numărul de erori produse la înregistrarea datelor și minimizează timpul necesar pentru transmiterea datelor de către instituțiile de asistență socială și de protecție a familiei în sistem. Datele standardizate, coerente și exacte permit părților interesate să ia decizii bazate pe dovezi. Introducerea zilnică a datelor în sistemul informațional permite părților interesate să vizualizeze și să analizeze situația copiilor în timp real, reducând timpul necesar pentru a întreprinde acțiuni corective.
Sistemul informațional în domeniul protecției copilului (în continuare – SIPC) este o soluție informatică pentru managementul de caz al copiilor aflați în evidența autorităților competente și urmărirea serviciilor sociale prestate copiilor sau a formelor de protecție identificate pentru copii, după caz. SIPC înlocuiește procesele de raportare manuală care utilizează formulare pe suport de hârtie, colectarea datelor prin telefon și raportarea datelor prin intermediul fișierelor de tip Word sau Excel.
Conceptul Sistemului informațional în domeniul protecției copilului (în continuare – Concept) stabilește obiectivele, scopurile, principiile, sarcinile și funcțiile sistemului în temeiul cărora va fi formată resursa informațională specializată, baza juridico-normativă necesară pentru crearea și exploatarea sistemului, organizarea și arhitectura sistemului, obiectele informaționale, lista datelor care sunt stocate în sistem și documentele de intrare-ieșire, interconexiunile sistemului cu alte sisteme informaționale automatizate, autorități, servicii și platforme guvernamentale, infrastructura tehnologică și măsurile pentru asigurarea securității și protecției informației, precum și măsurile legate de crearea, implementarea, exploatarea și mentenanța sistemului.
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Scopul Conceptului
Scopul Conceptului este de a contribui la implementarea unui sistem informațional în domeniul protecției copilului, proiectat ca parte integrantă a componentei informaționale și de comunicații electronice a infrastructurii guvernării electronice a Republicii Moldova.
2. Definirea SIPC
1) Denumirea completă: Sistemul informațional în domeniul protecției copilului.
Abreviere: SIPC.
2) SIPC reprezintă o totalitate de resurse și tehnologii informaționale interdependente, de metode și de personal, destinată păstrării, prelucrării și furnizării informației de ordin social, medical, educațional și din domeniul ordinii publice privind copiii (aflați în situație de risc, separați de părinți, adoptați, răpiți, repatriați) și familia lor sau reprezentanții/responsabilii legali, precum și a informației referitoare la acțiunile întreprinse în privința copiilor.
3) SIPC servește drept instrument de susținere a activităților în domeniul protecției copilului ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale și autorităților tutelare locale și teritoriale, prin oferirea mijloacelor tehnice de schimb informațional, colaborare și transparentizare a activităților desfășurate. În aceste condiții, SIPC creează un mediu informațional accesibil, modern și securizat pentru asigurarea comunicării și a colaborării tuturor utilizatorilor acestuia în interesul superior al copilului.
3. Noțiuni
În sensul prezentului Concept se utilizează următoarele noțiuni:
copii – copii în privința cărora, ca urmare a evaluării, se constată una sau mai multe din situațiile prevăzute la art. 8 din Legea nr. 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți; copii separați de părinți (copii lipsiți efectiv de grija părinților în situații determinate de absența acestora, inclusiv în cazul plecării părinților la muncă peste hotare, copilul luat de la părinți din cauza existenței pericolului iminent pentru viața sau sănătatea acestuia, precum și copilul căruia i s-a stabilit statutul de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească); copii adoptabili; copii adoptați; copii repatriați; copii răpiți;
indicator de monitorizare – instrument de măsurare cantitativă a performanței în domeniul managementului de caz, îngrijirii alternative a copiilor, adopției, prevenirii și combaterii violenței împotriva copiilor, repatrierilor și răpirilor de copii;
obiect informațional – reflectarea virtuală în sistemul informațional a entităților existente real, atât a celor materiale, cât și a celor nemateriale, în care sunt încapsulate starea și comportamentul;
prestator de servicii sociale – persoane juridice publice ori private care furnizează servicii sociale copilului și familiei. Prestatorii publici de servicii sociale sunt: a) instituțiile de asistență socială create și gestionate de autoritățile administrației publice centrale; b) autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea; și c) autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi. Prestatorii privați de servicii sociale sunt asociațiile obștești, fundațiile, instituțiile private fără scop lucrativ, înregistrate în conformitate cu legea și care au domeniul de activitate în sfera socială.
4. Obiectivele și scopurile creării SIPC
1) SIPC este destinat formării resursei informaționale de stat privind fluxurile de înregistrare, luare în evidență, asistență, referire, monitorizare și raportare a cazurilor privind copiii, precum și calculării unor indicatori de monitorizare a performanței în domeniul protecției copilului.
2) Obiectivele de bază ale SIPC sunt digitalizarea proceselor de colectare a datelor privind situația copiilor aflați în evidența autorităților competente și ținerea unei baze de date în format electronic. Prin SIPC, utilizatorii vor putea înregistra, gestiona și monitoriza date și informații privind cazurile copiilor și vor putea acționa în conformitate cu algoritmii de lucru aferenți nivelului de risc identificat în vederea prevenirii situațiilor de risc și/sau a ajustării intervențiilor în interesul superior al copilului. SIPC va sprijini obținerea de informații relevante despre caz (inclusiv starea cazului, cu generarea de alerte și notificări), efectuarea de referiri ale copilului către serviciile sociale relevante, transferul de dosare între manageri de caz din diferite unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, obținerea de informații relevante de la alte sectoare (sănătate, educație, ordine publică, justiție) prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), precum și gestionarea planurilor individuale de asistență, a cazurilor de adopție, răpire și repatriere a copiilor. SIPC va asigura calcularea unor indicatori de monitorizare a performanței în aplicarea managementului de caz, îngrijirea alternativă a copilului sau adopția, după caz, prevenirea și combaterea violenței împotriva copilului, repatrierea copilului, asistența copilului victimă a infracțiunii de răpire, cu generarea de rapoarte statistice și tablouri de bord pentru luarea unor decizii informate cu privire la cazurile copiilor înregistrați în sistem.
3) Scopurile SIPC sunt următoarele:
a) asigurarea unei soluții informatice performante, ca suport pentru automatizarea acțiunilor autorităților responsabile de protecția specială a copiilor;
b) organizarea interacțiunii eficiente și a schimbului de informații dintre autoritățile statului;
c) colectarea și prelucrarea operativă a informațiilor privind situația copiilor;
d) evidența statistică și analitică privind activitățile desfășurate și măsurile aplicate de autoritățile responsabile de protecția specială a copiilor.
5. Principiile de bază ale creării SIPC
Dezvoltarea SIPC va respecta următoarele principii de bază:
1) principiul legitimității, potrivit căruia crearea și exploatarea SIPC este în conformitate cu legislația națională;
2) principiul autenticității datelor, conform căruia toate datele din sistemele informaționale аlе participanților lа schimbul de date, furnizate prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), se prezumă a fi autentice, se consideră integre și veridice și stau la baza actelor juridice, iar furnizorii de date sunt obligați să asigure integritatea și veridicitatea acestora;
3) principiul identificării, conform căruia pachetelor informaționale li se atribuie un cod unic la nivel de sistem, prin care este posibilă identificarea univocă și referențierea la acestea;
4) principiul temeiniciei datelor, care prevede confirmarea legitimității fiecărei acțiuni și a fiecărui bloc de date introdus în SIPC, precum și faptul că înregistrarea datelor se efectuează doar în baza înscrierilor din documentele acceptate ca surse de date/informații;
5) principiul auditului sistemului, ce presupune înregistrarea informației despre schimbările care au loc, pentru a face posibilă reconstituirea istoriei unui document sau a stării lui la o etapă anterioară;
6) principiul independenței de platforma software, conform căruia SIPC poate fi construit pe baza contururilor funcționale elaborate la comandă sau a produselor software existente; Conceptul nu limitează în niciun fel abordarea dezvoltării sistemului atât timp cât nevoile identificate sunt îndeplinite și asigură cea mai mare valoare pentru prețul oferit;
7) principiul accesibilității și integrabilității, care presupune că SIPC este construit ca o entitate integrată, accesată de utilizatori printr-o interfață unică; de asemenea, SIPC permite extinderea și dezvoltarea sa ulterioară pe baza utilizării unor standarde transparente în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor;
8) principiul confidențialității informației, care prevede răspunderea personală pentru utilizarea și difuzarea neautorizată a informației din sistem;
9) principiul interoperabilității sistemelor informaționale, ce presupune capacitatea tehnică a sistemelor informaționale și capacitatea organizatorică a participanților de a reutiliza date printr-un proces eficient de schimb de date;
10) principiul extensibilității, conform căruia SIPC oferă facilități de ajustare și extindere a funcționalităților existente;
11) principiul dezvoltării progresive, potrivit căruia elaborarea SIPC și modificarea permanentă a componentelor sale se efectuează în conformitate cu tehnologiile informaționale curente;
12) principiul consecutivității, care presupune elaborarea și implementarea proiectului de creare a SIPC pe etape;
13) principiul eficienței funcționării, care presupune optimizarea raportului dintre calitate și cost;
14) principiul utilizării standardelor deschise, care se aplică pentru a asigura atât interoperabilitatea cu sistemele externe, cât și păstrarea informației;
15) principiul securității informaționale, care presupune asigurarea nivelului dorit de integritate, exclusivitate, accesibilitate și eficiență a protecției datelor împotriva pierderii, denaturării, distrugerii și utilizării neautorizate.
6. Sarcinile de bază realizate prin exploatarea SIPC
Prin exploatarea SIPC se asigură realizarea următoarelor sarcini de bază:
1) crearea unei baze de date la nivel național privind cazurile copiilor aflați în evidența autorităților responsabile, care să aibă capacitatea de a furniza informații exacte, actualizate, coerente și integrate de la diferite autorități relevante;
2) punerea la dispoziția tuturor utilizatorilor a unui instrument comun de înregistrare a datelor, prin folosirea de formulare standardizate în cadrul sistemului;
3) generarea indicatorilor de monitorizare a performanței în domeniul managementului de caz, îngrijirii alternative a copiilor, adopției, prevenirii și combaterii violenței împotriva copiilor, repatrierilor și răpirilor de copii;
4) transmiterea automată a datelor către conturul analitic al sistemului pentru a calcula indicatorii de monitorizare și pentru a genera rapoarte, statistici și tablouri de bord (sub formă de grafice, tabele cu informații utile, liste de informații agregate etc.);
5) implementarea regulilor de verificare a caracterului complet, logic și corect al datelor la înregistrarea acestora în sistem;
6) asigurarea schimbului de date între actorii implicați și sistemele informaționale ale altor autorități de stat;
7) eliminarea necesității de a păstra datele pe suport de hârtie;
8) arhivarea informațiilor privind dosarele și datele copiilor;
9) asigurarea respectării termenelor stabilite în cadrul normativ din domeniul protecției copilului.
Capitolul II
SPAȚIUL JURIDICO-NORMATIV AL FUNCȚIONĂRII SIPC
7. Cadrul normativ al Conceptului este constituit din legi și alte acte normative ale Republicii Moldova care reglementează domeniul protecției copilului și al tehnologiilor informației și comunicațiilor în activitatea organelor de stat.
8. Acte normative în domeniul protecției copilului:
1) Codul familiei nr. 1316/2000;
2) Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002;
3) Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225/2003;
4) Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului;
[Pct.8 subpct.4) modificat prin HG491 din 10.07.24, MO314-317/13.07.24 art.635; în vigoare 23.07.24]
5) Legea asistenței sociale nr. 547/2003;
6) Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală;
7) Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie;
8) Legea nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopției;
9) Legea nr. 123/2010 cu privire la serviciile sociale;
10) Legea nr. 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți;
11) Hotărârea Guvernului nr. 1182/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de colaborare intersectorială în domeniul medico-social în vederea prevenirii și reducerii ratei mortalității materne, infantile și a copiilor cu vârsta de până la 5 ani la domiciliu;
12) Hotărârea Guvernului nr. 270/2014 cu privire la aprobarea Instrucțiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării și traficului;
13) Hotărârea Guvernului nr.7/2016 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate;
14) Hotărârea Guvernului nr. 143/2018 pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la mecanismul de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului;
15) Ordinul ministrului muncii, protecției sociale și familiei nr.163/2014 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de comunicare a informațiilor ce se referă la copii de către personalul din sistemul de asistență socială;
16) Ordinul ministrului muncii, protecției sociale și familiei nr.78/2016 cu privire la aprobarea modelelor de dispoziții și a registrelor de evidență pentru autoritățile tutelare în domeniul protecției copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți;
17) Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr.134/2023 cu privire la aprobarea Managementului de caz în domeniul protecției copilului și Ghidului de suport pentru implementarea practică a acestuia;
[Pct.8 subpct.17) în redacția HG491 din 10.07.24, MO314-317/13.07.24 art.635; în vigoare 23.07.24]
18) Ordinul ministrului muncii, protecției sociale și familiei nr.570/2021 cu privire la aprobarea modelelor uniforme de acte, în scopul imрlеmеntării соrеsрunzătоаrе а Legii nr.140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și а copiilor separați de părinți.
9. Acte normative în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor:
1) Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public;
[Pct.9 subpct.1) în redacția HG491 din 10.07.24, MO314-317/13.07.24 art.635; în vigoare 23.07.24]
2) Legea nr. 1069/2000 cu privire la informatică;
3) Legea nr. 467/2003 cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat;
4) Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal;
5) Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate;
6) Hotărârea Guvernului nr. 1123/2010 privind aprobarea Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal;
7) Hotărârea Guvernului nr. 1090/2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass);
8) Hotărârea Guvernului nr.128/2014 privind platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud);
9) Hotărârea Guvernului nr. 405/2014 privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign);
10) Hotărârea Guvernului nr. 708/2014 privind serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog);
11) Hotărârea Guvernului nr. 414/2018 cu privire la măsurile de consolidare a centrelor de date în sectorul public și de raționalizare a administrării sistemelor informaționale de stat;
12) Hotărârea Guvernului nr. 211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect);
13) Reglementarea tehnică „Procesele ciclului de viață al software-ului” RT 38370656-002:2006, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării informaționale nr. 78/2006.
Capitolul III
SPAȚIUL FUNCȚIONAL AL SIPC
10. Funcțiile de bază ale SIPC
Funcțiile de bază ale SIPC sunt următoarele:
1) formarea resursei informaționale – înregistrarea inițială a obiectelor informaționale și a atributelor acestora se efectuează după ce registratorul ia decizia de a include obiectul în SIPC. Fiecărui obiect informațional luat în evidență i se atribuie un identificator unic (cu excepția obiectelor informaționale împrumutate din alte sisteme informaționale), care rămâne neschimbat pe toată perioada existenței obiectului în SIPC. Actualizarea datelor din SIPC se face prin reînnoirea sistematică a bazei de date a acestuia în cazul schimbării sau completării atributelor obiectelor informaționale din evidență. Scoaterea din evidență a obiectului informațional constă în schimbarea statutului obiectului, în baza deciziei registratorului, atunci când intervin anumite evenimente, prin aplicarea unei mențiuni speciale; acest lucru nu semnifică eliminarea fizică a datelor despre obiectul respectiv din SIPC. Datele/informațiile se șterg fizic numai după expirarea termenului de păstrare a informației în arhiva electronică în conformitate cu cadrul legal. Toate schimbările în sistem se păstrează în ordine cronologică;
2) organizarea suportului informațional – informațiile din baza de date a SIPC sunt furnizate în funcție de nivelul de acces stabilit. Utilizatorii datelor din sistem sunt obligați să le folosească doar în scopuri legale;
3) stabilirea nivelului accesului utilizatorului – nivelul accesului utilizatorului SIPC la informația solicitată este stabilit de legislație, în funcție de statutul său juridic și regimul juridic al informației;
4) asigurarea securității și protecției informațiilor – securitatea și protecția informațiilor se asigură la toate etapele de colectare, stocare și utilizare a resurselor informaționale de stat care intră în domeniul de competență al SIPC;
5) asigurarea calității informației – calitatea informației se asigură prin crearea și susținerea componentelor sistemului de calitate. SIPC include reguli de validare a datelor în formularele de introducere a datelor în sistem și în procesele de management al datelor.
11. Contururile funcționale de bază ale SIPC
SIPC conține șapte contururi funcționale de bază, fiecare dintre acestea reprezentând o totalitate de funcții integrate. Contururile funcționale de bază ale SIPC sunt următoarele:
1) conturul „Administrare”: administrarea bazelor de date ale SIPC; gestionarea și actualizarea clasificatoarelor; delimitarea drepturilor de acces pentru utilizatori, gestionarea utilizatorilor; asigurarea securității, protecției și păstrării informației în sistem conform standardelor naționale și internaționale; auditul datelor și jurnalizarea accesului; asigurarea respectării cerințelor SIPC privind protecția datelor cu caracter personal; arhivarea datelor;
2) conturul „Profil copil”: evidența datelor despre copil, familie și/sau reprezentanți/responsabili legali; informații privind starea de sănătate, situația educațională, comportamentul deviant, după caz, al copilului;
3) conturul „Management de caz”: realizarea referirilor, înregistrarea sesizărilor, evaluărilor inițiale și complexe, planului individual de asistență, acțiunilor de monitorizare, deciziilor comisiilor pentru protecția copilului aflat în dificultate, dispozițiilor autorităților tutelare; evidența informațiilor privind serviciile sociale acordate și formele de protecție aplicate copilului; evidența informațiilor cu privire la opinia copilului, plângerile copilului;
4) conturul „Adopții”: evidența informațiilor privind adoptatorii, copiii adoptabili și adopțiile naționale și internaționale;
5) conturul „Repatrieri”: evidența informațiilor detaliate privind copiii repatriați și forma de protecție aplicată copilului după repatrierea acestuia; evidența informațiilor detaliate despre copiii nerepatriați aflați în evidență; evidența misiunilor de repatriere realizate și a țărilor de unde au fost repatriați;
6) conturul „Răpiri”: evidența informațiilor privind copiii răpiți și copiii reținuți ilegal, procesul examinării cazului copilului răpit și al copilului reținut ilegal, returnarea copilului, autoritățile competente;
7) conturul „Rapoarte și analitică”: generarea de rapoarte statistice și rapoarte zilnice de lucru; calcularea indicatorilor de monitorizare în domeniul performanței în managementul de caz, îngrijirii alternative, adopțiilor, violenței împotriva copiilor, repatrierilor și răpirilor; generarea tablourilor de bord sub formă de grafice, tabele și liste cu informații agregate.
Capitolul IV
SPAȚIUL ORGANIZAȚIONAL AL SIPC
12. Repartizarea funcțiilor de bază în cadrul SIPC
Funcțiile de bază aferente formării și exploatării SIPC sunt repartizate între proprietarul, deținătorul, registratorii și administratorul tehnic al sistemului informațional.
1) Proprietarul SIPC este statul.
2) Posesorul și deținătorul SIPC este Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care este responsabil de administrarea și dezvoltarea sistemului.
3) Registratorii de date în SIPC sunt:
a) persoanele responsabile din cadrul autorităților tutelare locale și teritoriale care vor fi autorizate să opereze în sistem;
b) persoanele responsabile din cadrul agențiilor teritoriale de asistență socială din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale;
c) personalul responsabil de dezvoltarea politicilor de protecție a drepturilor copilului și familiilor cu copii din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
[Pct.12 subpct.3) în redacția HG491 din 10.07.24, MO314-317/13.07.24 art.635; în vigoare 23.07.24]
4) Administratorul tehnic al SIPC este Instituția Publică Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, care își exercită atribuțiile în conformitate cu cadrul normativ în materie de administrare tehnică și menținere a sistemelor informaționale de stat.
13. Utilizatorii și furnizorii de date ai SIPC
1) Utilizatorii SIPC sunt următorii:
a) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care va utiliza sistemul pentru generarea rapoartelor statistice și calcularea indicatorilor la nivel național;
b) autoritățile tutelare locale și teritoriale, care vor utiliza sistemul pentru eficientizarea managementului de caz și a altor procese de lucru în domeniul protecției copilului, precum și pentru generarea de rapoarte statistice și calcularea de indicatori la nivel local;
c) autoritățile de stat, care vor utiliza sistemul ca sursă de date prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).
2) Furnizorii de date prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect) sunt: Compania Națională de Asigurări în Medicină, Casa Națională de Asigurări Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul de Stat al Muncii, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, Agenția Servicii Publice.
3) Alți furnizori de date pentru SIPC sunt Inspectoratul Social de Stat, Inspectoratul de Stat al Muncii, Procuratura Generală și Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică. În funcție de necesități, SIPC poate avea și alți furnizori de date.
[Pct.13 subpct.3) în redacția HG491 din 10.07.24, MO314-317/13.07.24 art.635; în vigoare 23.07.24]
Capitolul V
DOCUMENTELE SIPC
14. Categorii de documente
1) Documentele de bază ale SIPC se clasifică în funcție de faza procesului de executare, după cum urmează:
a) documente de intrare, ce reprezintă baza pentru introducerea datelor în sistem;
b) documente de ieșire, obținute ca rezultat al funcționării sistemului;
c) documente tehnologice.
2) Documentele de intrare se clasifică în:
a) formulare și documente specifice managementului de caz (sesizări, evaluări inițiale și complexe, planuri individuale de asistență, referiri, documente de monitorizare, alte documente din dosarul copilului);
b) dispoziții, avize, decizii și hotărâri ale autorităților tutelare, comisiilor pentru protecția copilului aflat în dificultate, instanțelor de judecată, după caz, și ale altor autorități/instituții relevante;
c) documente specifice adopției copilului (dispoziții, consimțăminte, rapoarte, formulare și fișe-tip, anchete sociale, certificate, declarații, demersuri și alte acte referitoare la copilul adoptabil și copilul adoptat, solicitanții pentru adopție și adoptatori);
d) formulare și documente specifice repatrierii copilului;
e) formulare și documente specifice răpirii copilului.
3) Principalele documente de ieșire ale SIPC sunt:
a) registrele de sesizări;
b) registrele de evidență a copiilor și îngrijitorilor;
c) borderourile.
4) Principalele documente tehnologice ale SIPC sunt:
a) semnăturile documentelor și înregistrărilor semnate electronic;
b) certificatele electronice cu care au fost produse semnăturile electronice;
c) confirmările din partea sistemelor informatice ale autorităților publice sau ale angajaților acestora privind veridicitatea documentelor prezentate;
d) imaginile scanate ale documentelor;
e) lista utilizatorilor și drepturilor acestora;
f) înregistrările de audit (audit logs) ale activității sistemului și utilizatorilor;
g) versiunile documentelor și istoricul modificărilor;
h) documentele tehnologice privind parametrii de sistem;
i) rapoartele statistice, indicatorii și tablourile de bord (tabele, grafice, liste de informații agregate).
15. Arhivarea documentelor
1) SIPC va permite arhivarea datelor și documentelor în format electronic, în vederea eficientizării procesului de рrеluсrаrе, actualizare și furnizare către utilizator а informației documentate.
2) SIPC va implementa semnarea electronică a informațiilor înregistrate.
Capitolul VI
SPAȚIUL INFORMAȚIONAL AL SIPC
Spațiul informațional al SIPC cuprinde totalitatea obiectelor informaționale, cu atributele și identificatorii lor.
16. Obiectele informaționale
1) Fiecare obiect informațional al SIPC este caracterizat prin următoarele particularități de bază:
a) unicitate (unicitatea obiectului semnifică existența identificatorului unic, care deosebește obiectul respectiv de alte obiecte similare);
b) stare (starea obiectului este descrisă printr-un set de atribute, adică proprietățile variabile ale obiectului luate în considerare în sistem);
c) comportament (comportamentul obiectului este descris printr-o listă de evenimente/scenarii prin care trece acesta și care sunt luate în considerare în sistem).
2) Obiectele informaționale ale SIPC sunt următoarele:
a) persoană fizică;
b) serviciu social;
c) dosar copil, cu următoarele componente:
i) clasificator de risc;
ii) manager de caz;
iii) instituția angajatoare a managerului de caz.
17. Identificarea obiectelor informaționale
1) Fiecărui obiect informațional i se va atribui un identificator unic. Obiectele informaționale împrumutate vor fi identificate în conformitate cu regulile sistemului în care au fost introduse/create.
2) Identificatorul obiectului informațional „Persoană fizică” cuprinde numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) preluat din Registrul de stat al populației, telefon, numele și prenumele, adresa poștală și adresa electronică a persoanei fizice (în cazul în care aceasta există). În situația în care persoana fizică nu deține IDNP, sistemul va aloca un număr de identificare provizoriu.
3) Identificatorul celorlalte obiecte informaționale este un număr generat de SIPC pentru fiecare obiect informațional și atribuit în mod automat în ordine ascendentă, de la 000000001 până la 999999999.
18. Scenariile de bază asociate obiectelor informaționale
Scenariul de bază reprezintă o listă a evenimentelor aferente obiectului informațional și care se țin în evidență în sistem. În SIPC se va ține evidența următoarelor evenimente:
1) pentru obiectul informațional „Persoană fizică”:
a) luarea în evidență, care se efectuează de către registrator la prima înregistrare în sistem;
b) actualizarea datelor, care are loc în cazul modificării unui atribut din categoria datelor de identificare;
c) scoaterea din evidență și arhivarea obiectului, care se efectuează de către registrator în momentul în care copilul iese din sistemul de protecție;
2) pentru obiectul informațional „Serviciu social”:
a) luarea în evidență, care se efectuează de către registrator la primirea informațiilor de la furnizorii de date (prestatori de servicii) referitoare la furnizarea unui serviciu;
b) actualizarea datelor, care se realizează de către registrator la primirea de la furnizorii de date a informațiilor modificate;
c) scoaterea din evidență și arhivarea obiectului, care se efectuează de către registrator la primirea de la furnizorii de date a informațiilor despre încetarea activității obiectului;
3) pentru obiectul informațional „Dosar copil”:
a) luarea în evidență, care se efectuează de către registrator la primirea informațiilor de la furnizorii de date că s-a deschis dosarul copilului;
b) actualizarea datelor, care se realizează de către registrator la primirea de la furnizorii de date a informațiilor modificate;
c) scoaterea din evidență și arhivarea obiectului, care se efectuează de către registrator la primirea de la furnizorii de date a informațiilor despre încetarea activității obiectului.
Fiecare copil va avea un dosar unic, ce va conține toate informațiile înregistrate în timpul interacțiunii sale cu autoritățile tutelare.
19. Datele SIPC
Datele SIPC reprezintă totalitatea atributelor obiectelor informaționale. Acestea sunt următoarele:
1) date despre obiectul informațional „Persoană fizică: copil”:
a) date de identificare a persoanei:
i) numărul de identificare de stat (sau ID provizoriu, după caz);
ii) numărul certificatului de naștere;
iii) numele;
iv) prenumele;
v) prenumele tatălui;
vi) data, luna și anul nașterii;
vii) sexul;
viii) dizabilitate (grad de dizabilitate, deficiența funcțională de bază);
b) informații suplimentare – domiciliu și/sau reședința temporară a copilului, date de contact (telefon, e-mail);
c) riscul la care este expus copilul, conform prevederilor Legii nr. 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc şi a copiilor separați de părinți;
d) data și ora înregistrării;
2) datele despre obiectul informațional „Persoană fizică: adult”:
a) datele de identificare ale persoanei:
i) numărul de identificare de stat;
ii) numele;
iii) prenumele;
iv) prenumele tatălui;
v) data, luna, anul nașterii;
vi) sexul;
b) tipul de relație cu copilul:
i) părinte;
ii) tutore/curator;
iii) responsabil legal:
- asistent parental profesionist;
- părinte-educator;
- custode.
- informații suplimentare ‒ condiții locative și bunăstarea familiei, domiciliu și/sau reședința temporară, date de contact (telefon, e-mail);
c) data și ora înregistrării.
3) datele despre obiectul informațional „Serviciu social”:
a) identificatorul;
b) denumirea;
c) tipul serviciului:
i) de zi;
ii) de plasament:
- de tip familial;
- de tip rezidențial;
d) instituția care prestează serviciul social;
e) data și ora înregistrării;
4) datele despre obiectul informațional „Dosar copil”:
a) identificatorul;
b) copilul (vezi „Persoană fizică: copil”);
c) părinții (vezi „Persoană fizică: adult”);
d) îngrijitorul (vezi „Persoană fizică: adult”);
e) reprezentantul/responsabilul legal (vezi „Persoană fizică: adult”);
f) managerul de caz;
g) instituția angajatoare a managerului de caz;
h) data și ora înregistrării.
[Pct.19 în redacția HG491 din 10.07.24, MO314-317/13.07.24 art.635; în vigoare 23.07.24]
191. Prin intermediul SIPC sunt prelucrate date privind contactul copilului cu următoarele servicii:
1) educație:
a) denumirea instituției;
b) data înmatriculării copilului/elevului;
c) grupa/clasa;
d) numele și prenumele directorului instituției;
e) numărul de telefon al directorului instituției;
f) adresa de e-mail al directorului instituției;
g) situația de risc a copilului;
2) sănătate:
a) instituția medicală unde este luat în evidență copilul;
b) numele, prenumele medicului de familie;
c) tipul de asistență medicală de care a beneficiat copilul;
d) perioada de asistență medicală de care a beneficiat copilul;
3) asistență socială:
a) tipul serviciilor de care a beneficiat și/sau beneficiază copilul sau familia copilului;
b) tipul prestațiilor sociale de care a beneficiat și/sau beneficiază copilul sau familia copilului;
c) tipul de plasament: tutelă/curatelă, custodie, serviciu de plasament de tip familial, serviciu de plasament de tip rezidențial;
4) ordine publică:
a) aflarea în evidența organelor de drept;
b) motivul aflării în evidența organelor de drept;
c) măsurile aplicate în raport cu copilul;
d) sancțiunile aplicate în raport cu copilul.
[Pct.191 introdus prin HG491 din 10.07.24, MO314-317/13.07.24 art.635; în vigoare 23.07.24]
20. Clasificatoarele SIPC
În scopul asigurării veridicității și al micșorării volumului informației stocate în sistem, precum și al clasificării corecte a obiectelor sistemului, SIPC utilizează următoarele clasificatoare, divizate în trei categorii:
1) internaționale:
a) Clasificatorul statelor;
b) Clasificarea internațională a funcționării, sănătății și dizabilității;
2) naționale:
a) Clasificatorul activităților din economia Moldovei;
b) Clasificatorul statistic al produselor (bunurilor și serviciilor) al Republicii Moldova;
c) Clasificatorul unităților administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova;
d) Clasificatorul formelor de proprietate;
e) Clasificarea programelor educaționale;
f) Lista dizabilităților;
3) interne:
a) Lista structurilor teritoriale de asistență socială;
b) Lista serviciilor sociale pentru copii și familie;
c) alte clasificatoare elaborate ad-hoc în lipsa clasificatoarelor internaționale sau naționale aprobate.
21. Integrarea cu alte sisteme informaționale
În vederea realizării funcțiilor de bază, SIPC interacționează cu următoarele sisteme informaționale:
1) sisteme informaționale:
a) Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al populației”, gestionat de Agenția Servicii Publice, care va oferi acces la datele cu caracter personal ale persoanelor fizice;
b) Sistemul informațional automatizat „Asistență socială” al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care va oferi acces la date despre prestațiile sociale (ajutor social, ajutor pentru perioada rece a anului), încadrarea în grade de dizabilitate a copilului și îngrijitorilor și deficiența funcțională de bază a copilului cu dizabilități;
c) Sistemul informațional automatizat „Asistența medicală primară” al Ministerului Sănătății, care va asigura schimbul de date despre starea de sănătate și bunăstare a copilului, prin furnizarea datelor din Sistemul informațional automatizat „Asistența medicală primară” și recepționarea de date de către acesta din SIPC;
d) Sistemul informațional automatizat al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, care va oferi acces la date despre medicul de familie și instituția medico-sanitară la care este înregistrat copilul;
e) Sistemul informațional automatizat al Casei Naționale de Asigurări Sociale, care va oferi acces la date privind prestațiile sociale acordate familiei copilului, tutorelui/custodelui și altor îngrijitori;
f) Sistemul informațional automatizat „Determinarea dizabilității și capacității de muncă” al Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, ce va furniza acces la date privind determinarea dizabilității copilului;
g) Sistemul informațional de management în educație al Ministerului Educației și Cercetării, care va oferi acces la date din domeniul educațional al copilului;
h) Sistemul informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice” al Ministerului Afacerilor Interne, care va furniza date despre persoanele care nu au atins vârsta de 18 ani, aflate în evidență centralizată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 216/2003 cu privire la Sistemul informațional integrat automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni;
i) Sistemul informatic „Programul integrat de gestionare a dosarelor” al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, care va furniza informații privind cazurile de infracțiuni asupra copiilor în cazul cărora au fost pornite dosare penale și care se află pe rolul instanțelor de judecată;
j) Sistemul informațional automatizat al Biroului Național de Statistică, care va extrage date statistice referitoare la copiii aflați în situație de risc și copiii separați de părinți;
2) sisteme informaționale partajate:
a) platforma de interoperabilitate (MConnect) – soluție tehnică destinată asigurării schimbului de date între sistemele informaționale deținute de participanții la schimbul de date, în conformitate cu Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate;
b) serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass) – serviciu reutilizabil, găzduit pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud), care are scopul de a oferi un mecanism integrator, securizat și flexibil de autentificare și control al accesului utilizatorilor în sistemele informaționale, inclusiv serviciile electronice;
c) serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) – serviciu reutilizabil, furnizat la nivelul platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud), care are scopul de a oferi un mecanism integrator, securizat și flexibil al diferitelor soluții de aplicare și verificare a autenticității semnăturii electronice de către utilizatori (inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale și a serviciilor electronice), oferite de către furnizorii de semnătură electronică în conformitate cu legislația;
d) serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) – soluție informatică din categoria Guvern către Cetățean (G2C) și Guvern către Business (G2B), care are ca obiectiv principal asigurarea necesităților informatice și informaționale pentru realizarea procesului de notificare;
e) serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog) – serviciu centralizat, reutilizabil, găzduit pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud), care are scopul de a oferi un mecanism securizat și flexibil de jurnalizare și audit, asigurând evidența evenimentelor, în contextul utilizării sistemelor informaționale.
Capitolul VII
SPAȚIUL TEHNOLOGIC AL SIPC
22. Arhitectura SIPC
1) SIPC este proiectat ca sistem modular, care asigură posibilitatea dezvoltării sale fără a afecta continuitatea funcționării. Arhitectura SIPC este concepută după schema-tip a infrastructurii informaționale a unui sistem informațional automatizat, în conformitate cu cerințele creării infrastructurii informaționale de stat. Anexa nr. 2 prezintă structura generală a SIPC.
2) SIPC este găzduit pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud).
3) La nivel conceptual, arhitectura SIPC respectă cerințele arhitecturii unitare, expuse în Concepția guvernării electronice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 733/2006. În consecință, proiectarea infrastructurii SIPC se bazează pe o arhitectură pe trei niveluri, și anume:
a) nivelul de stocare a datelor – utilizat pentru stocarea și actualizarea datelor în cadrul SIPC;
b) nivelul aplicațiilor – destinat pentru executarea proceselor de business-logică a sistemului informațional, și anume a regulilor și algoritmilor care asigură schimbul de informații între baza de date și interfața utilizatorului;
c) nivelul de prezentare a datelor – destinat pentru prezentarea interfețelor utilizatorilor necesare interacțiunii cu SIPC.
4) Arhitectura platformei software, lista de produse software și mijloacele tehnice utilizate pentru crearea infrastructurii informaționale sunt determinate de posesor/deținător, adică de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în etapele ulterioare de dezvoltare a sistemului, luând în considerare următoarele:
a) implementarea unei soluții bazate pe SOA (Service-Oriented Architecture), care oferă posibilitatea reutilizării funcțiilor sistemului în alte procese sau permite extinderea sistemului cu noi funcționalități fără a perturba funcționarea sistemului;
b) implementarea funcționalităților de arhivare a informațiilor, crearea copiilor de rezervă și restaurarea datelor în caz de incidente;
c) asigurarea ca aplicațiile și infrastructura software să se bazeze pe licențe perpetue pentru toate produsele software incluse în sistem și să asigure suportul de la producători;
d) asigurarea ca sistemele IT să fie operaționale în cazul unor perturbări (defecțiuni hardware, coruperi de date) sau să permită extensii ulterioare pentru un centru alternativ folosit în cazul unor dezastre naturale; protecția corespunzătoare a datelor confidențiale, limitarea accesului la informațiile din sistemul de producție conform unei matrici de drepturi, în funcție de roluri, și monitorizarea astfel încât să se prevină divulgarea sau utilizarea neautorizată a datelor din sistem.
5) SIPC va asigura următoarele funcționalități generale:
a) partajarea eficientă a informației între utilizatorii sistemului;
b) crearea fluxurilor de proces automatizate suportate de aplicații;
c) accesul online, pe bază de servicii web, la informațiile utile utilizatorilor;
d) suport tehnologic sigur (mentenanță pentru corectarea bug-urilor și asigurarea completărilor necesare) și scalabil, astfel încât să susțină numărul necesar de utilizatori;
e) administrarea identității utilizatorilor și controlul accesului la toate resursele sistemului;
f) administrarea și operarea la costuri reduse a infrastructurii și a componentelor soluției.
6) SIPC va implementa următoarele caracteristici generice:
a) principiile standard ale industriei de profil pentru utilizarea prietenoasă;
b) facilități de securitate și administrare de sistem;
c) facilități de management al datelor (informațiilor), cu atribute de protecție corespunzătoare.
7) Tipurile principale de standarde tehnologice utilizate vor fi:
a) standardele datelor;
b) standardul metadatelor (ISO 11179);
c) standardele schimburilor de informații;
d) standardele căutării informațiilor;
e) standardele de calitate;
f) standardele de securitate;
g) standardele de multilingvism.
8) Conformitatea cu standardele tehnologice va consta în:
a) susținerea interfeței browserului public pentru accesare;
b) utilizarea standardelor Internet și WWW – HTML, TCP/IP, SMTP;
c) utilizarea standardelor naționale și internaționale privind calitatea și securitatea.
Capitolul VIII
ASIGURAREA SECURITĂȚII INFORMAȚIONALE ȘI PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL ÎN CADRUL SIPC
23. Aspecte privind securitatea informațională
1) Pentru a atinge un nivel sporit al securității în SIPC, se va asigura atât securitatea fizică, cât și securitatea informațională:
a) securitatea fizică se referă la protejarea infrastructurii fizice a sistemului, prin aplicarea tuturor măsurilor de securitate. Administratorul centrului de date care găzduiește sistemul (MCloud) este principalul responsabil de asigurarea securității fizice;
b) securitatea informațională presupune protejarea informației prin aplicarea unor măsuri de securizare la nivel logic, prin utilizarea tehnologiilor informaționale, inclusiv prin programele antivirus, delimitarea logică a subrețelelor, firewall, sistem backup, controlul asupra folosirii programelor piratate, evidența și actualizarea licențelor produselor software. Această responsabilitate este partajată între administratorul MCloud și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
2) Securitatea SIPC presupune protejarea informației prin delimitarea accesului diferențiat la date, bazat pe roluri. În arhitectura SIPC sunt incluse mecanisme de securitate la nivelul aplicației care include cel puțin acces pe bază de utilizator și autentificare, folosind mecanismul MPass.
3) Riscul informațional reprezintă un eveniment sau o acțiune posibilă, orientată spre cauzarea unui prejudiciu resurselor sau infrastructurii informaționale. Principalele riscuri pentru securitatea informațională a SIPC sunt următoarele:
a) utilizarea ilegală sau neautorizată a informațiilor;
b) încălcarea tehnologiei de prelucrare a informației;
c) implementarea în produsele software și hardware a componentelor care realizează funcții neprevăzute în documentația care însoțește aceste produse;
d) elaborarea și răspândirea la nivelul centrului de date (MCloud) a programelor ce pot afecta funcționarea normală a sistemelor informaționale și de comunicații, precum și a sistemelor de protecție a informației;
e) distrugerea, deteriorarea mijloacelor hardware și/sau software de prelucrare a informației;
f) compromiterea cheilor și a mijloacelor de protecție criptografică a informației;
g) scurgerea de informație prin canale tehnice;
h) implementarea dispozitivelor electronice de interceptare a informației în mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare și transmitere a datelor prin canalele de comunicații, precum și în încăperile de serviciu ale registratorilor sistemului;
i) distrugerea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporților de informație (pe suport de hârtie, stickuri de memorie, CD-uri, DVD-uri, fișiere electronice etc.);
j) tentativele de interceptare a informației în rețelele locale ale registratorilor sistemului și în liniile de comunicații, decodificarea acesteia și impunerea informației false;
k) utilizarea tehnologiilor informaționale necertificate, a mijloacelor de protecție a datelor, a mijloacelor de informatizare și comunicații la crearea și dezvoltarea infrastructurii informaționale;
l) accesul neautorizat la resursele informaționale care se află în bazele de date;
m) încălcarea restricțiilor legale ce țin de răspândirea informației.
4) Pentru gestionarea riscurilor de securitate se va implementa o politică generală de securitate. Registratorii și utilizatorii vor fi instruiți în ceea ce privește riscurile de securitate la care pot fi expuși. Politica de securitate va include prevederi referitoare la organizarea auditurilor periodice de securitate pentru a verifica politica și conformitatea cu regulile de securitate, precum și pentru a stabili domeniile care necesită îmbunătățiri.
5) SIPC prevede următoarele cerințe privind asigurarea securității informaționale:
a) conformarea la cerințele legislației Republicii Moldova și la standardele internaționale care nu contravin legislației naționale și care permit sporirea gradului de securitate;
b) asigurarea confidențialității informației, care presupune limitarea accesului la informație al persoanelor fără drepturi și împuterniciri corespunzătoare;
c) asigurarea integrității logice a informației, adică prevenirea introducerii, modificării, copierii, actualizării și distrugerii neautorizate a informației;
d) asigurarea integrității fizice a informației;
e) protecția infrastructurii informaționale împotriva deteriorării și încercărilor de modificare a funcționării acesteia.
6) Pentru îndeplinirea sarcinilor privind asigurarea securității informaționale, se utilizează următoarele mecanisme:
a) autentificarea și autorizarea utilizatorului;
b) managementul accesului;
c) înregistrarea acțiunilor și auditul securității prin mecanisme de jurnalizare.
24. Protecția datelor cu caracter personal
Colectarea, prelucrarea, stocarea și furnizarea datelor cu caracter personal se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal și ale Hotărârii Guvernului nr. 1123/2010 privind aprobarea Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal, astfel:
1) în condițiile prezentului Concept, posesorul/deținătorul și registratorii vor prelucra doar datele cu caracter personal strict necesare, neexcesive scopului prestabilit, conform competențelor atribuite, respectând principiile stabilite de legislația privind protecția datelor cu caracter personal;
2) la prelucrarea datelor cu caracter personal, posesorul/deținătorul va asigura măsuri organizatorice și tehnice necesare pentru protecția datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii, precum și împotriva altor acțiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate adecvat în ceea ce privește riscurile prezentate de prelucrarea și caracterul datelor prelucrate;
3) în cazul incidentelor de securitate, posesorul/deținătorul va întreprinde măsurile necesare pentru depistarea sursei de producere a incidentului, va efectua analiza acestuia și va înlătura cauzele incidentului de securitate, cu informarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova;
4) în cadrul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate conform Regulamentului resursei informaționale formate de Sistemul informațional în domeniul protecției copilului, posesorul/deținătorul va asigura respectarea drepturilor subiecților de date cu caracter personal.
Capitolul IX
ÎNCHEIERE
25. Impactul generat de SIPC
SIPC oferă beneficii importante părților implicate în sistemul de protecție a copilului, fiind caracterizat de o serie de avantaje de ordin strategic, printre care se numără următoarele:
1) este conceput și dezvoltat în baza rezultatelor unei analize ample a necesităților, desfășurată împreună cu decidenții și personalul din domeniul protecției copilului de la nivel central și local, pentru a optimiza activitatea autorităților tutelare locale și teritoriale în interesul superior al copilului;
2) este aliniat la experiența internațională în domeniu, documentată și publicată sub formă de standarde, ghiduri, bune practici sau modele de referință;
3) urmărește digitalizarea proceselor de management de caz și a altor procese de lucru din domeniul protecției copilului prin eliminarea graduală ulterioară a formularelor pe suport de hârtie;
4) urmărește implementarea unor mecanisme de monitorizare și control al serviciilor sociale furnizate copiilor și familiilor;
5) urmărește modernizarea serviciilor sociale pentru protecția copilului pe baza celor mai bune practici în domeniu din țările Uniunii Europene, cu respectarea cadrului normativ al Republicii Moldova;
6)este ușor de utilizat și folosește cunoștințele utilizatorilor legate de navigarea pe internet;
7) asigură în permanență protecția datelor și are posibilitatea interoperabilității sale cu alte sisteme informatice;
8)asigură trasabilitatea prin sisteme de interconectare (servicii web cu grad înalt de securitate și platforma de interoperabilitate (MConnect)) a activităților, oferind utilizatorilor informații utile și exacte cu privire la istoricul beneficiarilor (copii și familii) în timp real;
9) respectă principiile de dezvoltare digitală la nivel global (https://digitalprinciples.org/principles/);
10) aduce o contribuție majoră la procesul de modernizare a sistemului de protecție a copilului;
11) conduce la îmbunătățirea procesului de producere a informației actualizate, veridice, fiabile, curente și integrate din domeniul protecției copilului, ce va fi accesibilă unui cerc extins de utilizatori.
26. Implementarea sistemului
1) Având în vedere complexitatea SIPC, implementarea acestuia va fi efectuată pe etape.
2) Activitățile de proiectare, realizare, testare și implementare a tuturor compartimentelor sistemului vor fi realizate de către organizații (firme) specializate ce dețin licențele necesare pentru îndeplinirea lucrărilor corespunzătoare.
3) Dezvoltarea, implementarea și mentenanța SIPC vor fi asigurate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în calitate de posesor/deținător al sistemului.
anexa nr. 2