1. Se aprobă Regulamentul privind modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor și incidentelor în domeniul securității industriale (se anexează).
2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Nr. 369. Chișinău, 29 mai 2024.
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 369/2024
REGULAMENT privind modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor și incidentelor în domeniul securității industriale
I.
DISPOZIŢII GENERALE
1. Regulamentul privind modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor și incidentelor în domeniul securității industriale (în continuare – Regulament) stabilește mecanismul de comunicare și de clasificare a avariilor și incidentelor și modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor și incidentelor produse la obiectivele industriale sau la instalațiile tehnice/sisteme tehnologice potențial periculoase.
2. Clasificarea avariilor, a incidentelor la obiectivele industriale și a instalațiilor tehnice/sistemelor tehnologice potențial periculoase este stabilită în anexele nr. 1-4.
3. În sensul prezentului Regulament se aplică noțiunile prevăzute în Legea nr. 151/2022 privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor industriale și a instalațiilor tehnice potențial periculoase, în Legea nr. 108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, precum și următoarele noțiuni:
avarie – distrugere a construcțiilor și/sau a instalațiilor tehnice/sistemelor tehnologice utilizate la obiectivele industriale potențial periculoase, precum și la obiectivele social-comunale, explozie spontană și/sau erupție de substanțe periculoase, care pun în pericol viața și sănătatea oamenilor și dăunează mediului ambiant;
comunicat operativ – informație despre avaria produsă la obiectivul industrial și/sau la instalația tehnică/sistemul tehnologic potențial periculos, conform anexei nr. 5;
cercetarea tehnică a cauzelor avariei – stabilirea și înregistrarea documentară a împrejurărilor și a cauzelor avariei produse la obiectivul industrial potențial periculos sau la instalația tehnică/sistemul tehnologic potențial periculos, identificarea persoanelor responsabile de producerea avariei, elaborarea măsurilor de prevenire a unor avarii similare;
materialele cercetării tehnice – set de documente privind circumstanțele și cauzele avariei, întocmit în baza rezultatelor cercetării tehnice a avariei, luând în considerare cerințele normelor și regulilor de securitate în domeniul securității industriale;
procesul-verbal de cercetare tehnică – document elaborat de comisia pentru cercetarea tehnică a cauzelor avariei, în conformitate cu cerințele prezentului Regulament, și care conține concluzii argumentate cu privire la împrejurările și motivele avariei, persoanele responsabile de producerea avariei, măsurile de prevenire a unor avarii similare. Procesul-verbal de cercetare tehnică este parte componentă a materialelor cercetării tehnice.
4. Sunt supuse cercetării tehnice avariile survenite ca urmare a încălcării cerințelor de securitate stabilite de Legea nr. 151/2022 privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor industriale și a instalațiilor tehnice potențial periculoase, de normele și regulile de securitate în domeniul securității industriale în procesul exploatării obiectivelor industriale și a instalațiilor tehnice/sistemelor tehnologice potențial periculoase, care au dus la distrugerea construcțiilor și/sau a instalațiilor tehnice utilizate la întreprinderi și a instalațiilor tehnice potențial periculoase utilizate în cadrul obiectivelor social-comunale, la explozii spontane și/sau emanații de substanțe periculoase, la intoxicări, contaminări cu aceste substanțe.
5. Asupra fiecărui caz de producere a avariei la obiectivul industrial și/sau la instalațiile tehnice/sistemele tehnologice potențial periculoase se efectuează cercetarea tehnică a cauzelor avariei.
6. Operatorul la care a avut loc avaria este obligat să informeze imediat despre producerea avariei Serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică și autoritatea administrației publice locale pe al cărei teritoriu se află obiectivul industrial și/sau instalația tehnică/sistemul tehnologic potențial periculos.
7. După caz, despre producerea avariei se informează Agenția de Mediu și Inspectoratul pentru Protecția Mediului (în cazul emisiilor industriale), Inspectoratul de Stat al Muncii (în cazul în care în urma avariei sau a incidentelor în domeniul securității industriale au fost accidentate persoane), Agenția Națională pentru Sănătate Publică (în cazul constituirii unei urgențe de sănătate publică de importanță internațională sau națională cu impact asupra traficului și comerțului internațional), Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (în cazul afectării echipamentelor din cadrul centralelor electrice și/sau termice, a rețelelor sau instalațiilor electrice și/sau termice), precum și populația.
8. Operatorul care exploatează obiectivul industrial sau instalația tehnică/sistemul tehnologic potențial periculos la care s-au produs avarii, explozii spontane și/sau emanații de substanțe periculoase, intoxicări, contaminări, incendii:
1) întreprinde măsuri de localizare a avariei la obiectivul industrial sau la instalația tehnică/sistemul tehnologic;
2) întocmește și expediază operativ comunicatul despre producerea avariei Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, conform anexei nr. 5, prin e-mail sau prin orice mijloc de comunicare, în cel mai scurt timp, dar nu mai mult de 24 de ore de la producerea avariei;
3) informează, după caz:
a) operatorul ierarhic superior (în cazul existenței acestuia);
b) organul de urmărire penală competent (în caz de raportare a victimelor ca urmare a producerii avariei);
c) organismul de inspecție acreditat și înregistrat;
d) societatea de asigurare sau asiguratorul cu care a fost încheiat contract de asigurare de răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate vieții, sănătății sau bunurilor altor persoane, precum și mediului ambiant, în conformitate cu legislația;
4) menține neschimbată situația reală la locul de producere a avariei până la începutul examinării, cu excepția cazurilor în care este necesară efectuarea lucrărilor de lichidare a avariei și protecția vieții și a sănătății persoanelor;
5) participă la cercetarea tehnică a cauzelor avariei produse, de asemenea întreprinde măsuri pentru înlăturarea acestor cauze și pentru prevenirea altor avarii;
6) întreprinde măsuri de lichidare a consecințelor avariei la obiectivul industrial sau la instalația tehnică/sistemul tehnologic;
7) execută măsurile recomandate de comisie.
9. Cauzele incidentelor sau ale deteriorării instalațiilor tehnice utilizate la obiectivul industrial potențial periculos, abaterile de la regimul proceselor tehnologice care nu au provocat distrugerea edificiilor și/sau a instalațiilor tehnice se stabilesc și se analizează luând în considerare cerințele expuse în capitolul III.
II.
CERCETAREA TEHNICĂ A CAUZELOR AVARIILOR
Secțiunea 1
Constatarea cauzelor avariei
10. Cercetarea tehnică a avariilor are ca scop stabilirea circumstanțelor și a cauzelor avariei, mărimea prejudiciilor cauzate, elaborarea măsurilor de lichidare a efectelor acesteia și a măsurilor pentru prevenirea unor avarii similare la obiectivul respectiv sau la alte obiective industriale potențial periculoase.
11. Cercetarea tehnică a cauzelor avariei se efectuează de către o comisie formată și condusă de reprezentantul Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, instituită nu mai târziu de 24 de ore de la recepționarea informației operative cu privire la producerea avariei. Din componența comisiei fac parte reprezentanți ai:
1) autorității administrației publice locale pe al cărei teritoriu este amplasat obiectivul industrial și/sau instalația tehnică potențial periculoasă;
2) operatorului care exploatează obiectivul industrial potențial periculos (nu vor fi desemnate persoanele care aveau obligația de a organiza, a controla sau a conduce procesul de muncă la locul unde s-a produs avaria);
3) societății de asigurare sau asiguratorului cu care a fost încheiat contractul de asigurare de răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate vieții, sănătății sau bunurilor altor persoane, precum și mediului ambiant, în conformitate cu legislația;
4) altor autorități publice, considerate relevante corespunzător tipului avariei produse.
12. Dacă la obiectivul industrial potențial periculos a avut loc o avarie însoțită de explozii spontane și/sau emanații de substanțe periculoase, intoxicări, contaminări cu aceste substanțe, în cadrul comisiei pentru cercetarea tehnică a cauzelor avariilor se vor include reprezentanți ai Agenției de Mediu, ai Inspectoratului pentru Protecția Mediului, ai Inspectoratului de Stat al Muncii, precum și ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
13. Comisia privind cercetarea tehnică a cauzelor avariei, în caz de necesitate, poate solicita includerea în cadrul comisiei a reprezentantului organismului de inspecție acreditat și înregistrat în Registrul de stat al obiectivelor industriale și instalațiilor tehnice potențial periculoase. Raportul de inspecție se va anexa ca material de examinare la procesul-verbal de cercetare tehnică a avariei.
14. Pe parcursul cercetării tehnice a cauzelor avariei, comisia:
1) efectuează examinarea locului producerii avariei, fotografierea (color) și colectarea materialelor video, după caz, întocmește schemele și schițele locului avariei;
2) conlucrează cu forțele protecției civile antrenate în procesul de lichidare a avariei;
3) ia declarații scrise de la martori, primește explicații în scris de la persoanele operatorului care exploatează obiectivul industrial potențial periculos la care s-a produs avaria;
4) concretizează circumstanțele înainte de avarie, stabilește cauzele apariției acestora;
5) stabilește caracterul abaterilor proceselor tehnologice, al condițiilor de exploatare a utilajului;
6) depistează încălcările cerințelor normelor și regulilor de securitate în domeniul securității industriale;
7) verifică corespunderea obiectivului sau a procesului tehnologic cu deciziile de proiect;
8) verifică corespunderea domeniului de utilizare a utilajului;
9) verifică existența și buna funcționare a mijloacelor de protecție;
10) verifică prezența documentelor care confirmă instruirea și atestarea corespunzătoare a personalului responsabil de exploatare a obiectivului industrial potențial periculos;
11) verifică prezența contractului de asigurare de răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate vieții, sănătății sau bunurilor altor persoane, precum și mediului ambiant, în conformitate cu legislația;
12) verifică prezența raportului de inspecție și a rapoartelor verificărilor tehnice a instalațiilor tehnice sau a sistemului tehnologic;
13) identifică persoanele care au comis abateri de la cerințele securității industriale;
14) propune măsuri pentru lichidarea cauzelor avariei și prevenirea apariției avariilor similare;
15) stabilește abaterile de la cerințele în domeniul protecției civile și apărarea împotriva incendiilor;
16) dispune, după caz, efectuarea unor expertize tehnice de laborator sau a unor expertize tehnico-științifice, numai în situația în care entitățile care participă în comisie nu dețin capacitatea necesară pentru a da răspuns la întrebările pentru care se dispune expertiza.
15. Comisia pentru cercetarea tehnică a cauzelor avariei, în termen de 10 zile lucrătoare de la instituirea sa, întocmește procesul-verbal de cercetare tehnică a cauzelor avariei, conform anexei nr. 6.
16. Ca excepție, când sunt examinate cazuri de complexitate deosebită și/sau cele care impun dispunerea anumitor expertize și este necesar timp suplimentar pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, în baza unui demers motivat, conducătorul Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică poate prelungi termenul de cercetare tehnică a avariei, care nu va depăși 30 de zile.
17. Procesul-verbal de cercetare tehnică a cauzelor avariilor se semnează de către toți membrii comisiei pentru cercetarea tehnică a cauzelor avariei. În cazul în care membrii comisiei refuză semnarea procesului-verbal, se va anexa separat opinia de refuz argumentată.
18. În cazul existenței unei bănuieli rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni se sesizează organul de urmărire penală competent, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003. Procesul-verbal de cercetare tehnică a cauzelor avariei se va anexa la sesizare.
Secțiunea a 2-a
Întocmirea materialelor pentru cercetarea tehnică a cauzelor avariei
19. Dosarul privind cercetarea tehnică a cauzelor avariei este întocmit de către comisie și conține următoarele informații:
1) ordinele emise de entitățile menționate la pct. 11 și 12 privind desemnarea membrilor comisiei pentru cercetarea tehnică a cauzelor avariei;
2) procesul-verbal de cercetare tehnică a cauzelor avariei, la care se anexează:
a) informații privind analiza locului producerii avariei, fotografii și materiale video, scheme grafice și schițe necesare;
b) ordinul președintelui comisiei privind necesitatea includerii organismului de inspecție acreditat și înregistrat în cadrul comisiei pentru cercetarea tehnică a cauzelor avariei, după caz;
c) documentele întocmite de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și raportul operatorului referitor la procesul de lichidare a avariei, în cazul în care aceștia au participat;
d) declarațiile și explicațiile persoanelor implicate în avarie, precum și ale persoanelor desemnate din cadrul entităților responsabile de respectarea cerințelor securității industriale;
e) documentele referitoare la instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă, al securității industriale și verificarea cunoștințelor personalului implicat în exploatarea obiectivelor industriale potențial periculoase;
f) alte materiale care caracterizează avaria, inclusiv informații despre persoanele care au pătimit în urma avariei;
g) copia contractului de asigurare de răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate vieții, sănătății sau bunurilor altor persoane, precum și mediului ambiant, în conformitate cu legislația;
h) concluziile expertizelor tehnice de laborator sau expertizelor tehnico-științifice, după caz.
20. Conform rezultatelor cercetării avariilor, operatorul emite un ordin cu privire la măsurile de lichidare a cauzelor și a efectelor avariei, la asigurarea exploatării inofensive a obiectivului industrial potențial periculos, precum și este în drept să emită un ordin cu privire la aplicarea sancțiunilor disciplinare persoanelor care au admis încălcarea regulilor de securitate.
21. Operatorul prezintă în scris Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică informația cu privire la executarea măsurilor propuse de către comisia privind cercetarea tehnică a cauzelor avariei.
22. Cheltuielile legate de cercetarea tehnică a cauzelor avariei sunt suportate de către operator, proprietar al obiectivului industrial potențial periculos sau al instalației tehnice/sistemului tehnologic potențial periculos sau care întreține instalația tehnică potențial periculoasă la care s-a produs avaria.
23. Operatorul, în cazul accidentului de muncă grav sau mortal produs în urma avariei, va prezenta Inspectoratului de Stat al Muncii copii legalizate ale procesului-verbal de cercetare tehnică a cauzelor avariei și ale declarațiilor și explicațiilor persoanelor implicate în avarie, precum și persoanelor cu funcții de răspundere, responsabile de respectarea cerințelor securității industriale.
Secțiunea a 3-a
Evidența și analiza avariilor
24. Operatorul ține evidența avariilor într-un registru special, conform formei indicate în anexa nr. 7, și analizează cauzele apariției acestora și măsurile întreprinse.
25. Responsabilitatea pentru corectitudinea evidenței avariilor este pusă în sarcina persoanei numite prin ordin al administratorului operatorului.
26. Operatorul, la solicitarea autorităților administrației publice centrale, a autorităților administrației publice locale, va prezenta informația referitoare la cauzele apariției avariei și acțiunile întreprinse pentru lichidarea lor.
27. Evidența avariilor produse la obiectivele industriale potențial periculoase este ținută în Sistemul informațional „Registrul de stat al obiectivelor industriale și instalațiilor tehnice potențial periculoase”.
28. După finalizarea cercetării și întocmirii procesului-verbal semnat de către toți membrii comisiei pentru cercetarea tehnică a cauzelor avariei, acesta, împreună cu toate materialele acumulate, se înregistrează în Registrul de stat al obiectivelor industriale și instalațiilor tehnice potențial periculoase.
Dosarele de cercetare a avariilor se iau în evidență și se păstrează la Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, în conformitate cu legislația în domeniul arhivisticii și ținerii lucrărilor de secretariat.
III.
CONSTATAREA CAUZELOR, ANALIZA ŞI EVIDENŢA INCIDENTELOR
29. Constatarea cauzelor, examinarea și evidența incidentelor se efectuează de către operatorul care exploatează obiectivul industrial periculos sau/și instalația tehnică potențial periculoasă. Procedura de lucru pentru constatarea cauzelor incidentelor este stabilită de conducerea operatorului.
30. Pentru a constata cauzele incidentelor în cadrul obiectivului industrial potențial periculos se creează o comisie. Componența comisiei se desemnează prin ordin al administratorului operatorului care deține obiectivul industrial potențial periculos. Comisia de investigare a cauzelor incidentelor este condusă de inginerul șef sau de persoana responsabilă de controlul în producție.
31. Rezultatele lucrărilor de constatare a cauzelor incidentelor se consemnează în procesul-verbal de cercetare tehnică a cauzelor incidentelor, conform formei prezentate în anexa nr. 8.
32. Procesul-verbal de cercetare tehnică a cauzelor incidentelor conține, în mod obligatoriu, următoarele informații:
1) data și locul incidentului;
2) cauzele și circumstanțele în care s-a produs incidentul;
3) informații privind examinarea locului producerii incidentului (fotografii și materiale video, scheme grafice ș.a.);
4) lista persoanelor responsabile de respectarea cerințelor securității industriale, precum și alte materiale care caracterizează incidentul;
5) măsurile întreprinse pentru lichidarea incidentului;
6) durata întreruperii/suspendării funcționării obiectivului industrial periculos sau a instalațiilor tehnice/sistemelor tehnologice potențial periculoase;
7) prejudiciul material, inclusiv daunele cauzate mediului ambiant;
8) acțiunile de lichidare a cauzelor incidentului.
33. Operatorul analizează cauzele incidentului și transmite, pentru a fi incluse în Registrul de stat al obiectivelor industriale și instalațiilor tehnice potențial periculoase, informații cu privire la evenimentele ce au loc în cadrul obiectivului industrial imediat după survenirea acestora, însă nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la începerea evenimentului.
34. Procesul-verbal de cercetare tehnică a cauzelor incidentelor se semnează de către toți membrii comisiei pentru cercetarea tehnică a cauzelor incidentului. În cazul în care membrii comisiei refuză semnarea procesului-verbal, se va anexa separat opinia de refuz argumentată.
35. Procesul-verbal de cercetare tehnică a cauzelor incidentelor se întocmește în 2 exemplare. Un exemplar al procesului-verbal se transmite Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, pentru a fi inclus în Registrul de stat al obiectivelor industriale și instalațiilor tehnice potențial periculoase.
36. Evidența incidentelor la obiectivul industrial potențial periculos se ține într-un registru, conform anexei nr. 9, și se asigură de către operator.
37. Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică efectuează controlul evidenței și corectitudinea cercetării tehnice a incidentelor la obiectivele industriale potențial periculoase sau la instalațiile tehnice/sistemele tehnologice potențial periculoase, precum și verifică măsurile întreprinse de către operator pentru lichidarea cauzelor, pentru prevenirea incidentelor similare și executarea acestora în termenul stabilit, la efectuarea controalelor inițiate în conformitate cu Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
Anexa nr. 1 la Regulamentul privind modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor și incidentelor în domeniul securității industriale
LISTA avariilor și incidentelor la obiectivele industriale și social-comunale din domeniul alimentării cu gaze naturale și gaze petroliere lichefiate, la obiectivele industriale de transport al gazelor naturale prin conducte magistrale
LISTA AVARIILOR
1) erupții ale gazelor naturale necontrolate la conducte magistrale de gaze;
2) distrugeri, explozii și/sau incendii la conducte magistrale de gaze;
3) distrugeri, explozii și/sau incendii la stațiile de compresoare (SC), la stațiile de distribuție a gazelor (SDG), la stațiile de alimentare a automobilelor cu gaze naturale comprimate (SAAGC);
4) distrugerea construcțiilor portante la SC, SDG și SAAGC;
5) distrugerea construcțiilor, a sistemelor tehnologice și/sau a instalațiilor tehnice;
6) distrugerea (deflagrații și incendii) stațiilor de reglare a presiunii gazelor (SRG), a posturilor de reglare a gazelor (PRG), a stațiilor de distribuție și măsurare a gazelor (SDMG), a instalațiilor de gaze industriale tehnologice și agricole;
7) distrugerea (explozii și incendii) stațiilor de depozitare și îmbuteliere a gazelor (SDÎG), a stațiilor de alimentare cu gaze a automobilelor (SAAG), a sistemelor de depozitare și distribuție a gazelor (SDDG);
8) distrugerea construcțiilor portante și a instalațiilor sub presiune la SDÎG, SAAG, SDDG;
9) distrugerea recipientelor și a conductelor tehnologice care funcționează sub presiune.
LISTA INCIDENTELOR
1) deteriorarea mecanică a conductei magistrale de gaze;
2) deteriorarea și/sau ieșirea din funcțiune a instalațiilor tehnice de pe conducta magistrală la SC, SDG, care nu au provocat sistarea furnizării gazelor naturale consumatorilor în zona de deservire;
3) abaterea de la regimul tehnologic, urmată de sistarea totală a regimului de lucru;
4) deteriorarea și/sau erupțiile necontrolate de gaze la instalațiile tehnice;
5) deteriorarea liniilor de telecomunicații tehnologice, a liniilor de alimentare cu energie electrică, a stațiilor de protecție împotriva coroziunii și a construcțiilor aferente, a instalațiilor tehnice la SAAGC;
6) erupții necontrolate de substanțe toxice (metanol, metilmercaptan, etilmercaptan);
7) emisii ale gazelor naturale necontrolate în instalațiile tehnice, provocate de defecțiuni, cu sistarea totală a regimului de lucru;
8) deteriorarea și/sau ieșirea din funcțiune a utilajului de gaz, a sistemelor tehnologice și/sau a instalațiilor tehnice, a aparatelor de măsură și control, a aparatelor și accesoriilor de securitate, a dispozitivelor de semnalizare și blocare utilizate la instalațiile de gaze;
9) ieșirea din funcțiune a instalațiilor tehnice (ex.: supape de erupție) la pornirea aparatelor consumatoare de gaze (cazane, cuptoare, sobe);
10) deteriorarea mecanică sau corozivă a conductelor de gaze;
11) abaterea de la regimul tehnologic;
12) dereglarea parametrilor de funcționare a utilajului de gaz;
13) deteriorarea SRG, PRG, SDMG și a instalațiilor de protecție electrochimică contra coroziunii conductelor și a recipientelor;
14) erupții necontrolate de gaze la SDÎG, SAAG, SDDG;
15) ieșirea din funcțiune a instalațiilor tehnice la SDÎG, SAAG, SDDG;
16) deteriorarea mecanică a instalațiilor tehnice;
17) alte incidente care pot pune în pericol viața și sănătatea oamenilor și pot dăuna mediului ambiant.
Anexa nr. 2 la Regulamentul privind modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor și incidentelor în domeniul securității industriale
LISTA avariilor și incidentelor la obiectivele industriale potențial periculoase din industria chimică, petrochimică și petrolieră și din alte industrii explozive și dăunătoare, la obiective de depozitare și/sau de prelucrare a materiei prime vegetale în procesul cărora se formeazămedii explozive de praf și la obiective din industria alimentară și de producere a uleiului
LISTA AVARIILOR
1) explozie urmată de ardere a amestecului de praf, gaze și aer (în sistemul tehnologic, în încăperea de producție, pe un teren deschis);
2) explozie a mediului reactiv în interiorul sistemului tehnologic (aparatului), ca urmare a abaterii parametrilor procesului tehnologic de la valorile reglementate;
3) incendiu cauzat de scurgerea substanțelor cu pericol de deflagrație și inflamabilitate (ardere necontrolată ce cauzează prejudiciu material, pericol pentru viață și sănătate și dăunează intereselor societății și mediului ambiant);
4) erupții sau scurgeri de substanțe chimice periculoase, cu pericol de deflagrație și combustibile în cantități majore, care duc la pericole grave, imediate sau întârziate pentru sănătatea umană sau pentru mediul ambiant, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului și care implică una ori mai multe substanțe periculoase;
5) distrugerea totală sau parțială a utilajului tehnologic și a conductelor, clădirilor și construcțiilor, ce nu ține de explozie, incendiu;
6) evenimentele enumerate la pct. 1) – 5), în urma cărora sunt persoane accidentate, sunt distruse, total sau parțial, utilajul, sistemele tehnologice, clădirile, construcțiile și este sistat procesul de producere (fără a lua în considerare trecerea la utilajul de rezervă);
7) explozie a amestecului de praf, gaze și aer fără aprindere (pocnituri);
8) aprindere, autoaprindere ca urmare a scurgerii de substanțe periculoase (cu pericol de deflagrație și inflamabilitate și chimice periculoase) la deermetizarea sistemului tehnologic, ce nu cauzează distrugerea utilajului tehnologic;
9) supraumplerea recipientelor (a vagoanelor-cisterne, a rezervoarelor, a aparatelor, a containerelor, a buteliilor și a altor utilaje) cu scurgerea produselor nocive și cu pericol de deflagrație și inflamabilitate;
10) deflagrația amestecurilor de praf și aer, amestecuri praf-gaze-aer, care au cauzat distrugerea parțială sau totală a construcțiilor și/sau a instalațiilor tehnice (a utilajului tehnologic, de aspirație, de transport etc.) utilizate la obiectivele industriale potențial periculoase;
11) distrugerile totale sau parțiale ale construcțiilor și/sau ale instalațiilor tehnice (ale utilajului tehnologic, de aerare, de transport etc.) utilizate la obiectivele industriale potențial periculoase, ce s-au produs în urma incendiilor;
12) distrugerea totală sau parțială a clădirilor, a edificiilor și a construcțiilor (buncăre, silozuri) care au pierdut proprietățile lor de rezistență.
LISTA INCIDENTELOR
1) defectarea sau deteriorarea pieselor și a subansamblurilor instalațiilor tehnice;
2) abaterea de la regimul procesului tehnologic, ce nu generează situații de avarie;
3) declanșarea supapelor de protecție, a dispozitivelor de siguranță cu membrană;
4) dereglarea procesului tehnologic ca urmare a inflamării amestecului de aer și praf (pocnituri), fără deteriorarea utilajului și/sau aprinderea elementelor construcțiilor și a produselor;
5) autoinflamarea (aprinderea) producției în siloz (buncăr), în vagon de cale ferată, în uscătorii de cereale, care nu a cauzat deflagrația amestecurilor de praf și aer sau a amestecurilor praf-gaze-aer;
6) autoinflamarea produsului în siloz (buncăr), în urma căreia a fost sistată exploatarea sectorului de producere dat;
7) inflamarea bandei noriei în interiorul noriei;
8) inflamarea produsului în utilaj;
9) apariția surselor de aprindere care nu au cauzat deteriorarea totală sau parțială a edificiilor și/sau a instalațiilor tehnice (a utilajului tehnologic, de aerare, de transport etc.);
10) deteriorarea inopinată a mijloacelor tehnice de prevenire a deflagrațiilor (releul de control al vitezei, captorul de presiune etc.) termometriei, ale dispozitivelor de automatizare și blocare, ale panourilor de dirijare a procesului tehnologic etc.;
11) declanșarea de avarie a sistemului de localizare a deflagrațiilor (obturatoarelor cu acțiune imediată, instalațiilor împotriva extinderii focului etc.);
12) deteriorarea pieselor elementelor de lucru în funcțiune ale morilor cu valțuri, a noriilor, a transportoarelor, a ventilatoarelor, a concasoarelor, a dispozitivelor de fărâmițare cu ştif și cu tije, a mașinilor de decorticare, de măcinare, de batere și a altor mașini cu acțiuni de lovire, în urma cărora a fost sistată funcționarea liniei tehnologice date;
13) deteriorarea instalațiilor de aspirație sau a dispozitivelor acestora;
14) cazurile de întrerupere a descărcării prin gravitație a produselor cerealiere din silozuri, buncăre, după care se formează în vase cupole și goluri;
15) alte incidente care pot pune în pericol viața și sănătatea oamenilor și pot dăuna mediului ambiant.
Anexa nr. 3 la Regulamentul privind modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor și incidentelor în domeniul securității industriale
LISTA avariilor și incidentelor la obiective industriale de aprovizionare cu energie termică și energie electrică, obiective industriale care utilizează cazane de abur și apă fierbinte cu o temperatură a apei de peste 115oC, recipiente ce funcționează sub presiune de peste 0,07 Mpa și la obiective industriale și social-comunale care utilizează mecanisme de ridicare, telecabine și funiculare
LISTA AVARIILOR
1) distrugerea (ruperea) cazanelor, a recipientelor care funcționează sub presiune, a conductelor de abur și apă fierbinte (elementelor acestora) etc.;
2) distrugerea (ruperea) construcțiilor metalice ale instalațiilor de ridicat (ex.: grinzi, portaluri, caroserii, rampe, turnuri, brațe, suporturi, brațe suplimentare etc.), care au creat necesitatea de reparare a construcțiilor metalice sau înlocuirea unor secții în parte;
3) distrugeri produse în urma căderii instalațiilor de ridicat;
4) distrugerea (ruperea) cablurilor de oțel ale instalației de ridicat;
5) distrugerea cabinei sau a elementelor cabinei ascensorului contragreutății sau a pieselor contragreutății ascensorului (în urma căderii acestora);
6) distrugerea construcțiilor lanțurilor escalatoarelor;
7) distrugerea construcțiilor metalice ale telefericelor, ale cabinelor (vagonetelor), ale vagoanelor, ruperea cablurilor telefericelor sau ale funicularelor;
8) defectarea construcției metalice a brațului și a batiului glisant al instalației de ridicat (turlei).
LISTA INCIDENTELOR
1) deteriorarea capacelor și a obturatoarelor orificiilor și gurilor de vizitare ale cazanelor de abur și a recipientelor sub presiune;
2) formarea bombărilor și fisurilor în pereții tamburelor, focarelor, țevilor de foc ale cazanelor, recipientelor sub presiune, conductelor de abur și apă fierbinte;
3) deteriorarea țevilor supraîncălzitorului, țevilor ecranate și care nu se încălzesc, colectoarelor cazanelor, conductelor de abur și apă fierbinte, care au provocat sistarea instalației tehnice pentru reparație;
4) deflagrații în arzătoare (cu excepția cazanelor care funcționează cu gaze), care au provocat sistarea instalației tehnice pentru reparație;
5) refuzul mecanismelor sau a dispozitivelor de siguranță, care au provocat sistarea instalației tehnice pentru reparație;
6) deteriorări (încovoieri, deformări) ale construcțiilor metalice ale instalațiilor de ridicat (elementelor acestora), care necesită repararea construcțiilor metalice;
7) alte incidente care pot pune în pericol viața și sănătatea oamenilor și pot dăuna mediului ambiant.
Anexa nr. 4 la Regulamentul privind modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor și incidentelor în domeniul securității industriale
LISTA avariilor și incidentelor la obiectivele industriale potențial periculoase, la depozitele de materiale explozive și la instalațiile de forare cu adâncimea mai mare de 100 de metri
LISTA AVARIILOR
1) explozii și incendii la depozitele de materiale explozive (ME) și în alte locuri de păstrare a acestora, precum și în timpul transportării ME cu mijloace de transport;
2) explozii nesancționate ale ME în locurile de efectuare a lucrărilor de explodare, inclusiv în timpul lichidării încărcăturilor nedetonate, în urma cărora s-au produs cazuri de traumatism;
3) explozii spontane sau intoxicări de gaze în timpul lucrărilor de forare la adâncime mai mare de 100 m, în urma depistării gazelor de șist în straturile de șisturi.
LISTA INCIDENTELOR
1) arderea materialelor explozive ce nu au cauzat explozii sau incendii;
2) explozii nesancționate ale ME în locurile de desfășurare a lucrărilor de explodare, inclusiv în timpul lichidării încărcăturilor nedetonate, care nu au provocat cazuri de traumatism;
3) ratarea încărcăturilor în timpul efectuării exploziilor în masă (în evantai);
4) aplicarea în timpul lucrărilor de explodare a capselor detonante, a detonatoarelor electrice și a altor articole nemarcate cu ME;
5) deteriorarea mașinilor de foraj, a mașinilor autopropulsate utilizate la lucrările miniere, a mașinilor de dragat, a hidromonitoarelor, a stațiilor de pompare plutitoare, a sistemelor centrale de evacuare a apei, a instalațiilor de compresare în limitele perimetrului minier, care a cauzat staționări pe un termen mai mare de 24 de ore, fără cazuri de traumatism;
6) pierderi de ME cu destinație industrială;
7) căderea turlei instalației de forare în urma montării necorespunzătoare, care a cauzat staționări pe un termen mai mare de 24 de ore, fără cazuri de traumatism;
8) alte incidente care pot pune în pericol viața și sănătatea oamenilor și pot dăuna mediului ambiant.
anexa nr.5
anexa nr.6
anexa nr.7
anexa nr.8
anexa nr.9