cu privire la aprobarea Metodelor de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul nivelurilor de oligoelemente și de contaminanți rezultați în urma prelucrării din produsele alimentare

ORDIN nr. 75 din 21.05.2024 · MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE · publicat 30.05.2024
pe legis.md
Trimiteri: 18 legate · 14 nerezolvateActe din afara site-ului: 1 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (14)
  • art. 13 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 57 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Cap. III Trimitere recunoscută, fără legătură
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Cap. III Trimitere recunoscută, fără legătură
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctul 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Anexa 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Anexa 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctul 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Din afara site-ului: fără adresă (1)

În temeiul art.11 din Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor,

ORDON:

1. Se aprobă Metodele de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul nivelurilor de oligoelemente și de contaminanți rezultați în urma prelucrării din produsele alimentare, conform anexei.

2. Prezentul ordin transpune prevederile Regulamentului nr. 333/2007 de stabilire a Metodelor de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul nivelurilor de oligoelemente și de contaminanți rezultați în urma prelucrării din produsele alimentare, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2418 al Comisiei din 9 decembrie 2022.

3. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

VICEPRIM-MINISTRU,

MINISTRUL AGRICULTURII

ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE Vladimir BOLEA

Nr. 75. Chişinău, 21 mai 2024.

Anexă la Ordinul nr. 75 din 21 mai 2024

METODELE de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul nivelurilor de oligoelemente și de contaminanți rezultați în urma prelucrării din produsele alimentare

Capitolul I

Dispoziţii generale

1. Prezentele metode (în continuare Metode) stabilesc metode de prelevare şi analiză pentru controlul nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, arsen anorganic, 3-monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD), esteri ai acizilor grași de 3-MCPD, esteri ai acizilor grași de glicidil, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) și perclorat și pentru controlul nivelurilor de acrilamidă care trebuie efectuate în conformitate cu anexa la prezentele Metode.

2. În sensul prezentelor Metode, noţiunile utilizate au următoarea semnificaţie:

lot – o cantitate identificabilă de produs alimentar, livrată la un anumit moment şi determinată de către o persoană autorizată, avînd caracteristici comune privind originea, varietatea, tipul de ambalaj, ambalatorul, expeditorul, marcajele şi, în cazul peştelui, dimensiunea);

sublot – o anumită parte a unui lot, separată din punct de vedere fizic şi identificabilă din care se prelevă probe;

probă (sau eșantion) elementară – o cantitate de produs prelevată dintr-un singur punct al lotului sau sublotului;

probă (sau eșantion) globală – amestecul tuturor probelor elementare, reprezentativ pentru lotul sau sublotul din care au fost prelevate probele respective;

probă (sau eșantion) de laborator – probă destinată examenului de laborator.

mărime sau greutate comparabilă- diferența de mărime sau greutate nu depășește 50 %.

Capitolul II

Cerințe la prelevarea probelor

3. Prelevarea de probe se efectuează de către o persoană desemnată de autoritatea competentă din Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

4. Se prelevează probe separate din fiecare lot sau sublot care este examinat.

5. În timpul prelevării de probe trebuie să se ia măsuri de precauţie pentru a evita orice schimbări care ar afecta nivelurile de contaminanţi şi ar avea un efect negativ asupra determinării analitice sau ar face probele globale nereprezentative.

6. Probele elementare trebuie să fie prelevate din locuri diferite repartizate în întregul lot sau sublot. Orice abatere de la această procedură se consemnează în proces-verbal de prelevare a probelor.

7. Proba globală se obţine prin amestecarea tuturor probelor elementare.

8. Probele utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi arbitraj (a doua expertiză) se prelevează din proba globală omogenizată, cu excepția cazului în care acest lucru contravine reglementărilor privind drepturile operatorului cu activitate în industria alimentară.

9. Fiecare probă se introduce într-un recipient curat şi inert, care asigură o protecţie adecvată împotriva contaminării, pierderii substanţelor de analizat prin adsorbţie pe peretele interior al recipientului şi împotriva deteriorărilor în timpul transportării, avînd în vedere luarea măsurilor de precauţie necesare pentru a evita orice schimbare a compoziţiei probei, care ar putea surveni în timpul transportului şi depozitării.

10. În cazul prelevărilor de probe pentru analiza hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), se va evita, dacă este posibil, utilizarea recipientelor de plastic, deoarece acestea pot altera conținutul de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) al probelor. Pe cât posibil se vor utiliza recipiente de sticlă inerte, care nu conțin hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), iar proba se va proteja împotriva luminii. În cazurile în care acest lucru este practic imposibil, se va evita cel puțin contactul direct al probelor cu plasticul, de exemplu, în cazul probelor solide, acestea se vor înveli în folie de aluminiu înainte de a fi plasate în recipientul de plastic.

11. Fiecare probă prelevată în cadrul controalelor oficiale se sigilează la locul de prelevare, se identifică prin sistemul de management al informațiilor de laborator “Laboratory Information Management System” (LIMS), se completează şi înregistrează corespunzător proceselor-verbale de prelevare a probelor şi se păstrează astfel încât să se poată identifica fiecare lot sau sublot (se va face referire la numărul lotului, cu precizarea datei şi locului prelevării).

Capitolul III

Planurile de prelevare a probelor

12. Loturile mari se împart în subloturi, cu condiția ca sublotul să poată fi separat fizic. Pentru produsele comercializate globale (de exemplu cereale) se aplică tabelul 1. Pentru alte produse, se aplică tabelul 2. Având în vedere faptul că greutatea lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al greutății subloturilor, greutatea sublotului poate depăși greutatea menționată cu maximum 20 %.

Secțiunea 1.

Numărul de probe elementare

13. Pentru produsele alimentare, altele decât suplimentele alimentare, mirodeniile sau ierburile aromatice uscate, ciupercile uscate, algele uscate sau lichenii uscați, proba globală trebuie să fie de cel puțin 1 kg sau 1 litru, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil, de exemplu atunci când proba constă într-un ambalaj sau o unitate.

14. În cazul suplimentelor alimentare, al mirodeniilor sau al ierburilor aromatice uscate, al ciupercilor uscate, algelor uscate sau al lichenilor uscați, proba globală trebuie să fie de cel puțin 100 grame sau 100 mililitri.

15. Pentru produsele alimentare, altele decât suplimentele alimentare, numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate din lot sau sublot trebuie să fie în conformitate cu tabelul 3.

16. În cazul produselor lichide globale, lotul sau sublotul trebuie să fie bine amestecat atât cât este posibil și astfel încât să nu afecteze calitatea produsului, prin mijloace mecanice sau manuale, imediat înainte de prelevarea probelor. În acest caz, se presupune o repartizare omogenă a contaminanților într-un lot sau sublot dat. Prin urmare, numărul de probe elementare dintr-un lot sau sublot pentru a forma proba globală este de trei.

17. În cazul în care lotul sau sublotul constă în ambalaje sau unități individuale, în cazul produselor alimentare, altele decât suplimentele alimentare, numărul de ambalaje sau de unități (probe elementare) care trebuie prelevate pentru a forma proba globală trebuie să fie în conformitate cu tabelul 4.

18. Probele elementare trebuie să aibă o greutate similară/un volum similar. În cazul produselor alimentare, altele decât suplimentele alimentare, mirodeniile sau ierburile aromatice uscate, ciupercile uscate, algele uscate sau lichenii uscați, greutatea/volumul unei probe elementare este de cel puțin 100 grame sau 100 mililitri, rezultând o probă globală de cel puțin 1 kg sau 1 litru.

19. Pentru mirodeniile sau ierburile aromatice uscate, ciupercile uscate, algele uscate sau lichenii uscați, greutatea/volumul unei probe elementare este de cel puțin 35 grame sau 35 mililitri, rezultând o probă globală de cel puțin 100 grame sau 100 mililitri.

20. Nivelurile maxime pentru staniu anorganic se aplică la conținutul fiecărei cutii de conserve, dar din rațiuni practice poate fi folosită o abordare bazată pe probe globale. Dacă rezultatul testului dintr-o probă globală din mai multe cutii de conserve este inferior, dar apropiat de nivelul maxim de staniu anorganic și dacă se suspectează că unele cutii de conserve ar putea depăși nivelul maxim, este necesar să se efectueze investigații suplimentare.

21. Pentru suplimentele alimentare, numărul minim al probelor elementare și dimensiunea minimă a acestora trebuie să fie în conformitate cu tabelul 5.

22. În cazul în care nu este posibilă aplicarea metodei de prelevare a probelor descrisă în prezentul capitol (din cauza formei ambalajului, a deteriorării lotului etc.) sau dacă aplicarea metodei de prelevare menționate mai sus este practic imposibilă, se aplică o metodă alternativă de prelevare a probelor, cu condiția ca aceasta să fie suficient de reprezentativă pentru lotul sau sublotul care face obiectul prelevării și să fie documentată în întregime.

Tabelul 1

Împărțirea loturilor în subloturi pentru produsele comercializate în transporturi globale

Greutatea lotului (în tone)Greutatea sau numărul de subloturi
≥ 1 500500 de tone
> 300 și < 1 5003 subloturi
≥ 100 și ≤ 300100 de tone
< 100—

Tabelul 2

Împărțirea loturilor în subloturi pentru produsele care nu sunt comercializate în transporturi globale

Greutatea lotului (în tone)Greutatea sau numărul de subloturi
≥ 1515-30 de tone
< 15—

Tabelul 3

Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate din lotul sau sublotul de produse alimentare, altele decât suplimentele alimentare

Greutatea sau volumul lotului/sublotului (în kg sau litri)Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate
< 503
≥ 50 și ≤ 5005
> 50010

Tabelul 4

Numărul de pachete sau de unități (probe elementare)

de prelevat pentru a constitui proba globală în cazul în care lotul sau sublotul este format din pachete sau unități individuale de produse alimentare, altele decât suplimentele alimentare

Numărul de pachete sau de unități din lot/sublotNumărul de ambalaje sau de unități care trebuie prelevate
≤ 25cel puțin 1 pachet sau 1 unitate
26-100aproximativ 5 %, cel puțin 2 pachete sau unități
> 100aproximativ 5 %, maximum 10 ambalaje sau unități

Tabelul 5

Numărul minim și dimensiunea eșantioanelor elementare pentru suplimentele alimentare

Dimensiunea lotului (număr de ambalaje)Numărul de ambalaje (probe elementare) care trebuie prelevate pentru eșantionDimensiunea probei elementare
1-501Întregul conținut al ambalajului
51-2502Întregul conținut al ambalajului
251-1 0004Din fiecare ambalaj pentru vânzarea cu amănuntul luat pentru prelevarea de probe, jumătate din conținutul ambalajului
> 1 0004 + 1 ambalaje la 1 000 de ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul cu cel mult 25 de ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul≤ 10 ambalaje: din fiecare ambalaj pentru vânzarea cu amănuntul, jumătate din conținutul ambalajului
> 10 ambalaje: se ia o cantitate egală din fiecare ambalaj, pentru a forma o probă echivalentă cu conținutul a cinci ambalaje
Necunoscut (se aplică numai în cazul comerțului electronic)1Întregul conținut al ambalajul

Secțiunea 2.

Dispoziții specifice pentru prelevarea de probe din loturi care conțin pești întregi cu mărime sau greutate comparabilă

23. Numărul de probe elementare care trebuie prelevate din lot este stabilit în tabelul 3. Proba globală care reunește toate probele elementare trebuie să fie de cel puțin 1 kilogram.

24. Atunci când lotul din care se prelevă probe conține pești mici (pești individuali care cântăresc < 1 kg), aceștia se prelevă întregi ca probe elementare pentru a constitui proba globală.

25. Atunci când proba globală care rezultă cântărește mai mult de 3 kilograme, probele elementare pot fi constituite din partea din mijloc a peștelui, cântărind fiecare cel puțin 100 grame, formând proba globală. Pentru omogenizarea probei se utilizează întreaga parte căreia îi este aplicabil nivelul maxim.

26. Partea din mijloc a peștelui este cea unde se află centrul de greutate. Acesta este localizat, în cele mai multe cazuri, la nivelul înotătoarei dorsale (în cazul în care peștele are înotătoare dorsală) sau la mijlocul distanței dintre branhii și anus.

27. Atunci când lotul din care se prelevă probe conține pești mai mari (fiecare cântărind ≥ 1 kilogram), proba elementară este reprezentată de partea din mijloc a peștelui. Fiecare probă elementară cântărește cel puțin 100 grame.

28. În cazul peștilor de mărime intermediară (≥ 1 kilogram și < 6 kilograme), proba elementară constă într-o bucată prelevată prin secțiuni transversale între coloana vertebrală și abdomen, din partea din mijloc a peștelui.

29. În cazul peștilor foarte mari (≥ 6 kilograme), proba elementară este prelevată din masa musculară dorso-laterală de pe partea dreaptă (vedere frontală), din partea din mijloc a peștelui. În cazul în care prelevarea unei astfel de bucăți din partea din mijloc a peștelui ar avea ca rezultat un prejudiciu economic semnificativ, prelevarea a trei probe elementare de cel puțin 350 grame fiecare poate fi considerată ca fiind suficientă, indiferent de dimensiunea lotului, sau, alternativ, trei probe elementare de cel puțin 350 grame, fiecare prelevată în proporție egală (175 grame) din mușchiul din apropierea cozii și din mușchiul din apropierea capului fiecărui pește, pot fi considerate suficiente, indiferent de dimensiunea lotului.

Secțiunea 3.

Dispoziții specifice privind prelevarea de probe din loturile de pește care conțin pești întregi de mărimi și/sau greutăți diferite

30. În ceea ce privește constituirea probei, se aplică dispozițiile de la punctul 23. Atunci când predomină o clasă/categorie de mărime sau de greutate (aproximativ 80 % sau mai mult din lot), proba se prelevă de la peștii de mărimea sau greutatea predominantă. Această probă se consideră reprezentativă pentru întregul lot.

31. Atunci când nu predomină o anumită clasă/categorie de mărime sau de greutate, trebuie să se asigure faptul că peștii selectați în vederea prelevării de probe sunt reprezentativi pentru lot. Instrucțiuni specifice pentru astfel de cazuri sunt puse la dispoziție în documentul „Procedura Generală prelevarea probelor de produse alimentare”, elaborată de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Secțiunea 4.

Dispoziții specifice pentru prelevarea de probe de la animale terestre

32. Pentru carnea și organele comestibile de porcine, bovine, ovine, caprine și ecvidee se prelevează o probă de 1 kilogram de la cel puțin un animal. Dacă este necesar pentru a obține o probă de 1 kilogram, se prelevează cantități egale de la mai multe animale.

33. Pentru carnea de pasăre, se prelevează probe în cantități egale de la cel puțin trei animale pentru a obține o probă globală de 1 kilogram.

Pentru organele comestibile de pasăre se prelevează probe în cantități egale de la cel puțin trei animale pentru a obține o probă globală de 300 grame.

34. Pentru carnea și organele comestibile de vânat de crescătorie și de animale sălbatice terestre, se prelevează o probă de 300 grame de la cel puțin un animal. Dacă este necesar pentru a obține o probă de 300 grame, se prelevează cantități egale de la mai multe animale.

Capitolul IV

Prelevarea, pregătirea şi analizarea probelor

Secțiunea 1.

Prelevarea probelor

35. Prelevarea de probe din produsele alimentare în etapa comerțului cu amănuntul se face, dacă este posibil, în conformitate cu dispozițiile privind prelevarea de probe stabilite la punctul 15 din prezenta anexă.

36. În cazul în care nu este posibilă aplicarea metodei de prelevare a probelor descrisă la punctul 15, din cauza unor consecințe comerciale inacceptabile (de exemplu din cauza formei ambalajului, a deteriorării lotului etc.), sau dacă aplicarea metodei de prelevare menționată mai sus este practic imposibilă, se poate aplica o metodă de prelevare a probelor alternativă, cu condiția ca aceasta să fie suficient de reprezentativă pentru lotul sau sublotul care face obiectul prelevării și să fie documentată în întregime.

Secțiunea 2.

Standarde de calitate ale laboratorului

37. Laboratoarele trebuie să respecte prevederile articolului 12 din Legea nr. 50/2013.

38. Laboratoarele participă la programe adecvate de teste interlaboratoare de eficiență, care respectă „Protocolul internațional armonizat pentru teste interlaboratoare de eficiență a laboratoarelor de analize (chimice)” dezvoltat sub auspiciile Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO).

39. Laboratoarele demonstrează că aplică proceduri interne de control al calității. Exemple de astfel de proceduri sunt prezentate în „Liniile directoare Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO), privind controlul intern al calității în laboratoarele de analize chimice”. Acolo unde este posibil, trebuie să se estimeze veridicitatea analizei prin includerea în analiză a materialelor de referință certificate adecvate.

Secțiunea 3.

Pregătirea probelor

40. Cerința de bază este să se obțină o probă de laborator omogenă și reprezentativă, fără să se producă o contaminare secundară. Pentru omogenizarea probei se utilizează întreaga parte căreia îi este aplicabil nivelul maxim. Pentru alte produse decât peștii se utilizează întregul material de probă primit de laborator pentru pregătirea probei de laborator. Pentru pești, întreaga probă primită de laborator se omogenizează. Din proba globală omogenizată se utilizează o parte/o cantitate reprezentativă pentru pregătirea probei de laborator.

41. Conformitatea cu nivelurile maxime stabilite în Hotărârea de Guvern nr. 520/2010, se stabilește pe baza nivelurilor determinate în probele de laborator.

Secțiunea 4.

Proceduri specifice de pregătire a probelor

42. Analistul trebuie să se asigure de faptul că probele nu se vor contamina în timpul pregătirii lor. Acolo unde este posibil, aparatele și echipamentele care vin în contact cu proba nu trebuie să conțină metalele care urmează să fie determinate și trebuie să fie confecționate din materiale inerte, de exemplu materiale plastice precum polipropilena sau politetrafluoretilena (PTFE) etc. Acestea trebuie să fie curățate cu acid, pentru a reduce la minimum riscul de contaminare. Oțelul inoxidabil de înaltă calitate poate fi folosit pentru lamele de triturare.

43. Există numeroase proceduri specifice de pregătire a probelor care pot fi utilizate în mod satisfăcător pentru produsele examinate. Pentru aspectele care nu sunt cuprinse în mod specific în prezentul regulament, standardul CEN „Produse alimentare. Determinarea elementelor și a speciilor lor chimice. Considerații generale și cerințe specifice” a fost considerat satisfăcător, dar pot exista și alte metode de pregătire a probelor la fel de valide.

44. În cazul staniului anorganic, trebuie luate măsuri în vederea asigurării faptului că tot materialul este dizolvat în soluție, deoarece pot apărea rapid pierderi, în special datorită hidrolizei din care rezultă hidroxizi de Sn (IV) insolubili.

Secțiunea 5.

Proceduri specifice pentru hidrocarburi policiclice aromatice

45. Laborantul trebuie să se asigure de faptul că probele nu se vor contamina în timpul pregătirii lor. Înainte de utilizare, recipientele se spală cu acetonă sau hexan de înaltă puritate pentru a se minimiza riscul de contaminare. Dacă este posibil, aparatele și echipamentele care vin în contact cu proba trebuie să fie confecționate din materiale inerte precum aluminiu, sticlă sau oțel inoxidabil șlefuit. Materialele plastice precum polipropilena se vor evita, deoarece analitul se poate adsorbi pe aceste materiale.

46. Pentru analiza hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) din cacao și produsele derivate din cacao, determinarea conținutului de grăsime se efectuează cu ajutorul unei metode acreditate pentru determinarea conținutului de grăsime din boabele de cacao și din produsele derivate. Pot fi aplicate proceduri echivalente de determinare a conținutului de grăsime, dacă se poate demonstra că procedura de determinare a conținutului de grăsime utilizată furnizează o valoare egală (echivalentă) pentru conținutul de grăsime.

Secțiunea 6.

Tratarea probei la primirea în laborator

47. Proba globală completă se macină fin (dacă este cazul) și se amestecă temeinic, folosindu-se un proces ce a fost demonstrat că asigură omogenizarea completă.

48. Probele utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs și arbitraj se prelevează din materialul omogenizat, cu excepția cazului în care acest lucru contravine reglementărilor statelor membre privind prelevarea de probe în ceea ce privește drepturile operatorului cu activitate în industria alimentară.

Capitolul V

Metode de analiză

Secțiunea 1.

Definirea metodelor de analiză

49. În sensul prezentei secțiuni se aplică următoarele definiții:

repetabilitatea (r) – valoarea sub care este de aşteptat ca diferenţa absolută dintre rezultatele obţinute la testele individuale în condiţii de repetabilitate (de exemplu, aceeaşi probă, acelaşi operator, acelaşi aparat, acelaşi laborator şi într-un interval scurt de timp) să se situeze într-un anumit interval de probabilitate (de regulă 95 %) şi prin urmare r = 2,8 x Sr;

deviaţia standard (SR) – calculată din rezultatele generate în condiţii de repetabilitate;

deviaţia standard relativă (RSDr) – calculată din rezultatele generate în condiţii de repetabilitate

[(Sr/x) × 100];

reproductibilitatea (R) – valoarea sub care este de aşteptat ca diferenţa absolută dintre rezultatele obţinute la testele individuale în condiţii de reproductibilitate (de exemplu, pe material identic obţinut de către operatorii din laboratoare diferite, folosind metoda de testare standardizată) să se situeze într-un anumit interval de probabilitate (de regulă 95 %);

R = 2,8 × SR;

deviaţia standard (SR) – calculată din rezultatele generate în condiţii de reproductibilitate;

deviaţia standard relativă (RSDR) - calculată din rezultatele generate în condiţii de reproductibilitate

[(SR/x) × 100];

limita de detecţie (LOD) – cel mai mic conţinut măsurat, din care se poate deduce prezenţa analitului cu o certitudine statistică rezonabilă. Limita de detecţie este numeric egală cu de trei ori deviaţia standard de la media determinărilor martor (n > 20);

limita de cuantificare (LOQ) – cel mai scăzut conţinut de analit care poate fi analizat cu o certitudine statistică rezonabilă. Dacă atît precizia, cît şi acurateţea sînt constante pentru un interval de concentraţii în jurul limitei de detecţie, limita de cuantificare este numeric egală cu de şase pînă la zece ori deviaţia standard de la media determinărilor martor (n > 20);.

(HORRATr = RSDr) – valoarea observată împărţită la valoarea RSDr estimată prin ecuaţia Horwitz, folosind ipoteza r = 0,66R conform punctului 52;

(HORRATR=RSDR) – valoarea observată, împărţită la valoarea RSDR calculată din ecuaţia Horwitz conform punctului 52;

u – incertitudinea de măsurare standard compusă, obținută prin utilizarea incertitudinilor de măsurare standard individuale asociate mărimilor introduse într-un model de măsurare;

U – incertitudinea de măsurare extinsă, folosind un factor de acoperire 2, care dă un nivel de o încredere de aproximativ 95 % (U = 2u);

Uf – incertitudinea de măsurare standard maximă;

3-MCPD – 3-monoclorpropan-1,2-diol sau 3-clor-1,2-propandiol.

Secțiunea 2.

Cerințe generale

50. Metodele de analiză utilizate pentru controlul produselor alimentare trebuie să fie conform dispoziției din art. 13 a Legi nr. 50/2013. Metodele de analiză pentru staniul total sunt adecvate pentru controlul nivelurilor de staniu anorganic.

51. Metodele de analiză pentru arsenul total sunt adecvate pentru screening în vederea controlului nivelurilor de arsen anorganic. În cazul în care concentrația de arsen total este sub nivelul maxim de arsen anorganic, nu mai sunt necesare alte teste, proba fiind considerată conformă cu nivelul maxim de arsen anorganic. În cazul în care concentrația de arsen total este egală cu sau mai mare decât nivelul maxim de arsen anorganic, se vor efectua teste suplimentare pentru a determina dacă concentrația de arsen anorganic este mai mare decât nivelul maxim de arsen anorganic.

Secțiunea 3.

Cerințe specifice

52. În cazul în care nu sunt prevăzute metode specifice pentru determinarea contaminanților în produse alimentare la nivelul Uniunii Europene, laboratoarele pot selecta orice metodă validată de analiză pentru matricea respectivă, cu condiția ca metoda selectată să îndeplinească criteriile specifice de performanță stabilite în tabelele 5, 6 și 7.

53. Se recomandă utilizarea metodelor complet validate (cum ar fi metode validate prin studii colaborative pentru matricea respectivă) în cazuri adecvate, dacă acestea sunt disponibile. Pot fi utilizate și alte metode validate adecvate (de exemplu metode validate intern pentru matricea respectivă), cu condiția ca acestea să îndeplinească criteriile specifice de performanță stabilite în tabelele 5, 6 și 7. Dacă este posibil, validarea metodelor validate intern trebuie să includă un material de referință certificat.

Tabelul 5

Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic și arsen anorganic

ParametruCriteriu
AplicabilitateProdusele alimentare precizate din Hotărâre de Guvern nr. 520/2010
SpecificitateFără interferențe spectrale sau cauzate de matrice
Repetabilitate (DSRr)HORRATr mai puțin de 2
Reproductibilitate (DSRR)HORRATR mai puțin de 2
RecuperareSe aplică dispozițiile din punctul 57
LD= trei zecimi din LOQ
LOQStaniu anorganic≤ 10 mg/kg
PlumbLM ≤ 0,02 mg/kg0,02 < LM < 0,1 mg/kgLM ≥ 0,1 mg/kg
≤ LM≤ două treimi din LM≤ o cincime din LM
Cadmiu, mercurLM ≤ 0,02 mg/kg0,02 < LM < 0,1 mg/kgLM ≥ 0,1 mg/kg
≤două cincimi din LM≤două cincimi din LM≤ o cincime din LM
Arsen anorganic și arsen totalLM ≤ 0,03 mg/kg0,03 < LM < 0,1 mg/kgLM ≥ 0,1 mg/kg
≤ LM≤ două treimi din LM≤ două treimi din LM

(b) Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru 3-monoclorpropan-1,2-diol (3-MCPD), esteri ai acizilor grași de 3-MCPD și esteri ai acizilor grași de glicidil: Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru 3-MCPD din alimente specificate în Anexa nr.1, Secț. 5, Cap. III a Hotărârii de Guvern 520/2010.

Tabelul 6a

Criterii de performanță pentru metodele

de analiză pentru 3-MCPD

ParametruCriteriu
AplicabilitateAlimente menționate în Anexa nr.1, Secț. 5, Cap. III a Hotărârii de Guvern 520/2010.
SpecificitateFără interferențe spectrale sau cauzate de matrice
Probe martorSub LOD
Repetabilitate (RSDr)de 0,66 ori RSDR derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Reproductibilitate (RSDR)derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Recuperare75-110 %
Limita de detecție (LOD)≤ 5 μg/kg (raportat la materia uscată)
Limita de cuantificare (LOQ)≤ 10 μg/kg (raportat la materia uscată)

Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru 3-MCPD din alimente specificate în Anexa nr.1 din Hotărârea de Guvern 520/2010.

Tabelul 6b

Criterii de performanță pentru metodele

de analiză pentru 3-MCPD

ParametruCriteriu
AplicabilitateAlimente menționate în Anexa nr.1 din Hotărâre de Guvern nr. 520/2010
SpecificitateFără interferențe spectrale sau cauzate de matrice
Probe martorSub LOD
Repetabilitate (RSDr)de 0,66 ori RSDR derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Reproductibilitate (RSDR)derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Recuperare75-110 %
Limita de detecție (LOD)≤ 7 μg/kg
Limita de cuantificare (LOQ)≤ 14 μg/kg

Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru esterii acizilor grași de 3-MCPD, exprimați ca 3-MCPD din alimente specificate în Anexa nr.1 din Hotărârea de Guvern 520/2010.

Tabelul 6c

Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru esterii acizilor grași de 3-MCPD, exprimați ca 3-MCPD

ParametruCriteriu
AplicabilitateAlimente menționate în Anexa nr.1 din Hotărârea de Guvern 520/2010.
SpecificitateFără interferențe spectrale sau cauzate de matrice
Repetabilitate (RSDr)de 0,66 ori RSDR derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Reproductibilitate (RSDR)derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Recuperare70-125 %
Limita de detecție (LOD)Trei zecimi din LOQ
Limita de cuantificare (LOQ)1 pentru alimentele menționată în punctul 1≤ 100 μg/kg în uleiuri și grăsimi
Limita de cuantificare (LOQ)2 pentru alimentele specificată în punctul 2 cu un conținut de grăsime ≥ 40 %≤ două cincimi din LM
Limita de cuantificare (LOQ)2 pentru alimentele specificată în punctul 2 cu un conținut de grăsime ≥ 40 %≤ 15 μg/kg materie grasă

1. - Uleiuri și grăsimi vegetale, uleiuri de pește și uleiuri din alte organisme marine introduse pe piață pentru consumatorul final sau în scopul utilizării ca ingredient în alimentele care se încadrează în următoarele categorii, cu excepția alimentelor și a uleiurilor de măsline virgine:

— uleiuri și grăsimi din nucă de cocos, porumb, rapiță, floarea soarelui, soia, sâmburi de palmier și ulei de măsline (compuse din ulei de măsline rafinat și ulei de măsline virgin) și amestecuri de uleiuri și grăsimi cu uleiuri și grăsimi numai din această categorie;

— alte uleiuri vegetale inclusiv uleiuri din turtă de măsline, uleiuri de pește și uleiuri din alte organisme marine și amestecuri de uleiuri și grăsimi cu uleiuri și grăsimi numai din această categorie;

— amestecuri de uleiuri și grăsimi din cele două categorii menționate anterior.

Uleiuri și grăsimi vegetale, uleiuri de pește și uleiuri din alte organisme marine destinate producerii de alimente pentru copii de vârstă mică și de preparate pe bază de cereale pentru sugari și copii de vârstă mică;

2.- Preparate pentru sugari, formule de continuare și alimente destinate unor scopuri medicale speciale pentru sugari și copii de vârstă mică și formule pentru copii de vârstă mică (sub formă de praf);

Preparate pentru sugari, formule de continuare și alimente destinate unor scopuri medicale speciale pentru sugari și copii de vârstă mică și formule pentru copii de vârstă mică (sub formă lichidă).

Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru esterii acizilor grași de glicidil, exprimați ca glicidol din alimente specificate în Anexa 1 din Hotărârea de Guvern 520/2010.

Tabelul 6d

Criterii de performanță pentru metodele

de analiză pentru esterii acizilor grași

de glicidil, exprimați ca glicidol

ParametruCriteriu
AplicabilitateAlimente menționate în Anexa 1 din Hotărârea de Guvern 520/2010.
SpecificitateFără interferențe spectrale sau cauzate de matrice
Repetabilitate (RSDr)de 0,66 ori RSDR derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Reproductibilitate (RSDR)derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Recuperare70-125 %
Limita de detecție (LOD)Trei zecimi din LOQ
Limita de cuantificare (LOD)1 pentru alimentele menționată în punctul 1≤ 100 μg/kg în uleiuri și grăsimi
Limita de cuantificare (LOD)2 pentru alimentele specificată în punctul 2 cu un conținut de grăsime < 65 % și < 8 %≤ două cincimi din LM
Limita de cuantificare (LOD)2 pentru alimentele specificată în punctul 2 cu un conținut de grăsime ≥ 65 % ≥ 8 %≤ 31 μg/kg materie grasă
1. - Uleiuri și grăsimi vegetale, uleiuri de pește și uleiuri din alte organisme marine introduse pe piață pentru consumatorul final sau în scopul utilizării ca ingredient în alimente, cu excepția alimentelor pentru bebeluși preparate pe bază de cereale pentru sugari și copii de vârstă mică și a uleiurilor de măsline virgine.
Uleiuri și grăsimi vegetale, uleiuri de pește și uleiuri din alte organisme marine destinate producerii de alimente pentru bebeluși și de preparate pe bază de cereale pentru sugari și copii de vârstă mică.
2. - Preparate pentru sugari, formule de continuare și alimente destinate unor scopuri medicale speciale pentru sugari și copii de vârstă mică și formule pentru copii de vârstă mică (sub formă de praf).
Preparate pentru sugari, formule de continuare și alimente destinate unor scopuri medicale speciale pentru sugari și copii de vârstă mică și formule pentru copii de vârstă mică (sub formă lichidă).

(c) Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru hidrocarburi policiclice aromatice:

Cele patru hidrocarburi policiclice aromatice pentru care se aplică aceste criterii sunt benzo(a)piren, benz(a)antracen, benzo(b)fluoranten și crisen.

Tabelul 7

Criterii de performanță pentru metodele

de analiză pentru hidrocarburi policiclice aromatice

ParametruCriteriu
AplicabilitateAlimente specificate în Hotărâre de Guvern nr. 520/2010
SpecificitateFără interferențe spectrale sau cauzate de matrice, verificarea detecției pozitive
Repetabilitate (RSDr)HORRATr mai mic decât 2
Reproductibilitate (RSDR)HORRATR mai mic decât 2
Recuperare50-120 %
LOD≤ 0,30 μg/kg pentru fiecare dintre cele patru substanțe
LOQ≤ 0,90 μg/kg pentru fiecare dintre cele patru substanțe

(d) Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru acrilamidă:

Tabelul 8

Criterii de performanță pentru metodele

de analiză pentru acrilamidă

ParametruCriteriu
AplicabilitateToate alimentele
SpecificitateFără interferențe spectrale sau cauzate de matrice
Probe martorSub limita de detecție (LOD)
Repetabilitate (RSDr)de 0,66 ori RSDR derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Reproductibilitate (RSDR)derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Recuperare75-110 %
Limita de detecție (LOD)Trei zecimi din LOQ
Limita de cuantificare (LOQ)Pentru alimentele cu niveluri de referință < 125 μg/kg: ≤ două cincimi din nivelul de referință, totuși nu este necesar să fie sub 20 μg/kg
Pentru alimentele cu un nivel de referință ≥ 125 μg/kg: ≤ 50 μg/kg

(e) Criterii de performanță pentru metodele de analiză pentru perclorat:

Tabelul 9

Criterii de performanță pentru metodele

de analiză pentru perclorat

ParametruCriteriu
AplicabilitateToate alimentele
SpecificitateFără interferențe spectrale sau cauzate de matrice
Repetabilitate (RSDr)de 0,66 ori RSDR derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Reproductibilitate (RSDR)derivată din ecuația Horwitz (modificată)
Recuperare70-110 %
Limita de detecție (LOD)Trei zecimi din LOQ
Limita de cuantificare (LOQ)≤ două cincimi din LM

Ecuația Horwitz (pentru concentrații 1,2 × 10–7 ≤ C ≤ 0,138) și ecuația Horwitz modificată (pentru concentrații C < 1,2 × 10–7) sunt ecuații generalizate de precizie independente de analit și matrice, depinzând numai de concentrație în majoritatea metodelor de analiză de rutină.

Ecuația Horwitz modificată pentru concentrații C < 1,2 × 10–7:

RSDR = 22 %

unde:

— RSDR este abaterea standard relativă, calculată pe baza rezultatelor obținute în condiții de reproductibilitate

[(SR/X) ×100]

— C este raportul de concentrație (adică 1 = 100 g/100 g, 0,001 = 1 000 mg/kg). Ecuația Horwitz modificată se aplică pentru concentrații C < 1,2 × 10–7.

Ecuația Horwitz pentru concentrații 1,2 × 10–7 ≤ C ≤ 0,138:

RSDR = 2C(–0,15 )

unde:

— RSDR este abaterea standard relativă, calculată pe baza rezultatelor obținute în condiții de reproductibilitate

[(SR/X) ×100]

— C este raportul de concentrație (adică 1 = 100 g/100 g, 0,001 = 1 000 mg/kg). Ecuația Horwitz se aplică pentru concentrații 1,2 × 10–7 ≤ C ≤ 0,138.

Secțiunea 4.

Abordarea „adecvată scopului”

(„Fitness-for-purpose”)

54. Pentru metodele validate intern, ca o alternativă a evaluării caracterului adecvat pentru controalele oficiale, poate fi utilizată abordarea „adecvată scopului”. Metodele adecvate pentru controalele oficiale trebuie să producă rezultate cu o incertitudine de măsurare standard compusă (u) mai mică decât incertitudinea de măsurare standard maximă calculată cu formula de mai jos:

unde:

— Uf este incertitudinea de măsurare standard maximă (μg/kg),

— LOD este limita de detecție a metodei (μg/kg). LOD trebuie să îndeplinească criteriile de performanță stabilite în punctul 52 pentru concentrația de interes,

— C este concentrația de interes (μg/kg),

— α este un factor numeric care va fi folosit în funcție de valoarea lui C. Valorile care vor fi utilizate sunt prevăzute în tabelul 10 ◄ .

Tabelul 10

Valorile numerice corespunzătoare constantei α

în formula stabilită în prezentul punct, în funcție de concentrația de interes

C (μg/kg)α
≤ 500,2
51-5000,18
501-1 0000,15
1 001 -10 0000,12
> 10 0000,1

Capitolul VI

Secțiunea 1.

Raportarea

55. Rezultatele trebuie exprimate în aceleași unități și cu același număr de cifre semnificative ca și nivelurile maxime stabilite în Hotărâre de Guvern nr. 520/2010.

56. Dacă în cadrul metodei analitice se aplică o etapă de extracție, rezultatul analitic trebuie corectat din punct de vedere al recuperării. În acest caz, trebuie consemnat nivelul de recuperare.

57. În cazul în care în cadrul metodei analitice nu se aplică o etapă de extracție (de exemplu, în cazul metalelor), rezultatul poate fi consemnat necorectat din punct de vedere al recuperării, dacă se prezintă dovezi, în mod ideal utilizând material de referință certificat adecvat, conform cărora este atinsă concentrația certificată care permite determinarea incertitudinii de măsurare (de exemplu, precizie ridicată a măsurării) și, în consecință, metoda nu este supusă unor erori sistematice. În cazul în care rezultatul este consemnat necorectat din punct de vedere al recuperării, acest lucru trebuie menționat.

58. Rezultatul analizei trebuie consemnat ca x +/– U, unde x este rezultatul analitic și U este incertitudinea de măsurare extinsă, folosind un factor de acoperire 2, care dă un nivel de încredere de aproximativ 95 % (U = 2u).

Secțiunea 2.

Interpretarea rezultatelor

59. Lotul sau sublotul este acceptat dacă rezultatul analizei probei de laborator nu depășește nivelul maxim respectiv prevăzut în Hotărâre de Guvern nr. 520/2010, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă și corectarea rezultatului din punct de vedere al recuperării în cazul în care a fost aplicată o etapă de extracție în metoda de analiză folosită.

60. Lotul sau sublotul este respins dacă rezultatul analizei probei de laborator depășește dincolo de orice îndoială nivelul maxim respectiv prevăzut în Hotărâre de Guvern nr. 520/2010, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă și corectarea rezultatului din punct de vedere al recuperării în cazul în care a fost aplicată o etapă de extracție în metoda de analiză folosită.

unde:

— Uf este incertitudinea de măsurare standard maximă (μg/kg),

— LOD este limita de detecție a metodei (μg/kg). LOD trebuie să îndeplinească criteriile de performanță stabilite în punctul 52 pentru concentrația de interes,

— C este concentrația de interes (μg/kg),

— α este un factor numeric care va fi folosit în funcție de valoarea lui C. Valorile care vor fi utilizate sunt prevăzute în tabelul 10 ◄ .

Tabelul 10

Valorile numerice corespunzătoare constantei α în formula stabilită în prezentul punct, în funcție de concentrația de interes

C (μg/kg)α
≤ 500,2
51-5000,18
501-1 0000,15
1 001 -10 0000,12
> 10 0000,1

Capitolul VI

Secțiunea 1.

Raportarea

55. Rezultatele trebuie exprimate în aceleași unități și cu același număr de cifre semnificative ca și nivelurile maxime stabilite în Hotărâre de Guvern nr. 520/2010.

56. Dacă în cadrul metodei analitice se aplică o etapă de extracție, rezultatul analitic trebuie corectat din punct de vedere al recuperării. În acest caz, trebuie consemnat nivelul de recuperare.

57. În cazul în care în cadrul metodei analitice nu se aplică o etapă de extracție (de exemplu, în cazul metalelor), rezultatul poate fi consemnat necorectat din punct de vedere al recuperării, dacă se prezintă dovezi, în mod ideal utilizând material de referință certificat adecvat, conform cărora este atinsă concentrația certificată care permite determinarea incertitudinii de măsurare (de exemplu, precizie ridicată a măsurării) și, în consecință, metoda nu este supusă unor erori sistematice. În cazul în care rezultatul este consemnat necorectat din punct de vedere al recuperării, acest lucru trebuie menționat.

58. Rezultatul analizei trebuie consemnat ca x +/– U, unde x este rezultatul analitic și U este incertitudinea de măsurare extinsă, folosind un factor de acoperire 2, care dă un nivel de încredere de aproximativ 95 % (U = 2u).

Secțiunea 2.

Interpretarea rezultatelor

59. Lotul sau sublotul este acceptat dacă rezultatul analizei probei de laborator nu depășește nivelul maxim respectiv prevăzut în Hotărâre de Guvern nr. 520/2010, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă și corectarea rezultatului din punct de vedere al recuperării în cazul în care a fost aplicată o etapă de extracție în metoda de analiză folosită.

60. Lotul sau sublotul este respins dacă rezultatul analizei probei de laborator depășește dincolo de orice îndoială nivelul maxim respectiv prevăzut în Hotărâre de Guvern nr. 520/2010, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă și corectarea rezultatului din punct de vedere al recuperării în cazul în care a fost aplicată o etapă de extracție în metoda de analiză folosită.