Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr.782/2018
METODOLOGIA controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (în continuare – Metodologie) este elaborată în conformitate cu Metodologia generală privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor.
2. Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (în continuare – Inspectorat) îi sunt atribuite în competență următoarele domenii de control:
1) supravegherea pieței privind produsele nealimentare;
2) conformitatea serviciilor (inclusiv turistice);
3) protecția consumatorilor;
4) metrologie și produse preambalate;
5) supravegherea și controlul de stat al activităților în domeniul jocurilor de noroc;
6) respectarea condițiilor de licențiere conform domeniului de competență.
3. Controlul serviciilor turistice prestate și al agenţilor economici din industria turismului poate fi efectuat doar inopinat, în baza petiţiilor şi a sesizărilor consumatorilor privind calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor turistice prestate, în temeiul legii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător și ale capitolelor III și IV din prezenta Metodologie.
4. Controlul de stat în partea ce ține de protecția consumatorilor și supravegherea pieței se efectuează și de către alte organe de control, conform domeniilor lor de competență atribuite prin Legea nr. 105/2003 privind protecția consumatorilor și Legea nr. 162/2023 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor. Organele de control stabilesc în metodologiile sectoriale de control de stat asupra activității de întreprinzător criteriile de risc specifice domeniilor lor de competență în partea ce ține de protecția consumatorilor și supravegherea pieței produselor nealimentare. Criteriile de risc prevăzute de prezenta Metodologie pot fi transpuse în metodologiile sectoriale ale organelor de control de stat cu competențe în domeniul protecției consumatorilor și supravegherii pieței în ceea ce privește comercializarea produselor nealimentare.
[Pct.4 modificat prin HG323 din 30.04.24, MO202-204/10.05.24 art.410; în vigoare 27.07.24]
5. La baza controlului de stat asupra activității de întreprinzător în domeniile menționate la pct. 2 se află criteriile de risc relevante domeniilor de control ale Inspectoratului, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcție de relevanța lui pentru nivelul general de risc.
6. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenței şi intensității necesare acțiunilor de control ce privesc persoana/unitatea în cauză.
7. Inspectoratul aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situații:
1) la planificarea anuală a controalelor;
2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;
3) la identificarea soluției optime cu privire la petiția depusă la Inspectorat sau la informațiile privind încălcarea legislației care au devenit cunoscute Inspectoratului;
4) la elaborarea listelor de verificare și stabilirea cerințelor de reglementare care ar trebui incluse în lista de verificare;
5) la planificarea strategică a activității sale de control;
6) în alte situații referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activității de întreprinzător.
8. În actul administrativ al Inspectoratului cu privire la situațiile prevăzute la pct. 7 se indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei și modul în care acestea au fost luate în considerare.
9. Dacă același criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situații dintre cele indicate la pct. 7 referitoare la același domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate aceleași punctaje, ponderi și formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controlului ca şi cele folosite la planificarea anuală a controalelor.
Capitolul II
PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
Secțiunea 1
Stabilirea criteriilor de risc
10. Criteriul de risc însumează un set de circumstanțe sau însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanțe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul, ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii, eredității sau securității oamenilor ori pot prejudicia drepturile şi interesele legitime în urma activităţii persoanei supuse controlului și gradul acestor daune.
11. Elementele procesului de analiză a riscurilor (criteriile de risc, descrierea criteriilor de risc, atribuirea punctajului și ponderii) se bazează pe prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, precum și pe:
1) datele științifice disponibile;
2) analiza informațiilor privind riscurile, incidentele/accidentele stabilite de Inspectorat sau de instituții conexe;
3) practicile relevante ale altor state.
12. Criteriile de risc selectate pentru planificarea activităților de control desfășurate de către Inspectorat respectă următoarele principii:
1) sînt relevante scopului activității Inspectoratului;
2) acoperă toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către Inspectorat. Criteriile selectate trebuie să fie relevante activităţii şi/sau însuşirilor persoanelor supuse controlului şi/sau bunurilor utilizate/produse de acestea;
3) sînt bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd vor fi alese criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unități concrete, în baza unor informaţii valorice (statistice) ce pot fi obţinute, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu ţin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de persoana pasibilă controlului;
4) sînt ierarhizate conform ponderii şi intensității riscului pe care îl reflectă;
5) sînt raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc: este esenţial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Inspectoratul.
13. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu pentru domeniile de control din competența Inspectoratului sînt următoarele:
1) domeniul activității economice;
2) data ultimului control;
3) istoricul conformității cu prevederile legislației, precum şi cu prescripțiile Inspectoratului;
4) veniturile din vînzări (cifra de afaceri).
14. Criteriile de risc specifice domeniilor de competență ale Inspectoratului sînt următoarele:
1) pentru supravegherea pieţei privind produsele nealimentare:
- categoria de consumatori;
2) pentru conformitatea serviciilor (inclusiv turistice):
- practici comerciale incorecte și/sau clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii;
3) pentru protecția consumatorilor:
- criterii generale de risc;
- practici comerciale incorecte și/sau clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii;
4) pentru metrologie:
- mijloace de măsurare și produse preambalate;
5) pentru supraveghere şi controlul de stat al activităţilor în domeniul jocurilor de noroc:
- activitățile în domeniul jocurilor de noroc.
15. Pentru criteriul de risc care indică domeniul activității economice al persoanei supuse controlului se va utiliza lista activităţilor prezentată în anexa nr. 1 la prezenta Metodologie, identificată conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (Clasificatorul activităților din economia Moldovei – CAEM-2, aprobat prin Ordinul directorului general al Biroului Național de Statistică nr.28/2019), în domeniile aferente exclusiv competențelor Inspectoratului stabilite în anexa la Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
Secțiunea a 2-a
Gradarea intensității riscului
16. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 și 5, unde 1 reprezintă gradul minim și 5 – gradul maxim de risc.
17. Pentru criteriile de risc stabilite la pct. 13 și 14, punctajele se acordă în felul următor:
1) domeniul și/sau subdomeniul activității economice
Raționamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanți factori care indică asupra probabilității și mărimii prejudiciului.
Atribuirea gradului de risc specific fiecărei activități de comerț cu produse nealimentare, activități de producere și prestări servicii se efectuează conform anexei nr. 1 la prezenta Metodologie;
2) data ultimului control
Raţionamentul general: pe măsură ce creşte perioada de la data ultimului control, crește şi incertitudinea legată de conformarea persoanei supuse controlului la normele şi cerințele stabilite. Astfel, persoanele supuse controlului recent prezintă risc minim comparativ cu cei care nu au fost controlați o perioadă mai îndelungată.
Tabelul 1
| Durata de la data efectuării ultimului control | Gradul de risc (R2) |
| Pînă la 12 luni | 1 |
| 13-24 luni | 2 |
| 25-36 luni | 3 |
| 37-60 luni | 4 |
| Nu a fost supus controlului | 5 |
3) istoricul conformității cu prevederile legislației şi cu prescripțiile Inspectoratului
Raționamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei/unității la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor și caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.
Tabelul 2
Istoricul conformității cu prevederile legislației şi cu prescripțiile Inspectoratului | Gradul de risc (R3) |
| Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu | 1 |
| Au fost depistate încălcări minore care nu au sporit riscul sau nu au cauzat prejudiciu; încălcări minore multiple care indică neglijența persoanei/unității supuse controlului | 2 |
| Au fost depistate încălcări grave; încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori | 3 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancțiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive | 4 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat mai mult de 3 petiții depuse la Inspectoratul pe parcursul anului precedent și anului în curs, ce atestă existența unor încălcări foarte grave | 5 |
4) veniturile din vînzări (cifra de afaceri)
Raţionamenul general: Veniturile din vînzări permit determinarea poziţiei pe piaţă a unui agent economic, oferă informaţii despre dinamica activităţii acestuia, importanţa agenților economici în cadrul sectorului.
Veniturile din vînzări măsoară performanţa economică, volumul activităţii operaţionale a agenţilor economici şi, raportate la genul(genurile) de activitate desfăşurat(e), permit să se determine impactul activităţii agenților economici asupra consumatorilor.
În acest sens, agenţii economici cu totalul de venituri considerabil, după cum este indicat în tabel, prezintă cel mai mare risc asupra consumatorilor.
Tabelul 3
| Veniturile din vînzări (cifra de afaceri), lei/an | Grad de risc (R4) |
| Cifra de afaceri pînă la 1 000 000 lei | 1 |
| Cifra de afaceri de la 1 000 001 lei pînă la 5 000 000 lei | 2 |
| Cifra de afaceri de la 5 000 001 lei pînă la 10 000 000 lei | 3 |
| Cifra de afaceri de la 10 000 001 lei pînă la 30 000 000,0 | 4 |
| Cifra de afaceri de la 30 000 001 lei | 5 |
5) categoria de consumatori
Raționamentul general: Vulnerabilitatea este determinată de anumite caracteristici fizice sau psihice, cum ar fi vîrsta, infirmitatea fizică sau mintală, credulitatea, ori de caracteristici socioprofesionale – şomaj, analfabetism etc. Din aceste motive, consumatorii vulnerabili au dificultăţi în a obţine şi a asimila informaţia necesară luării unor decizii privind achiziţionarea unor bunuri sau servicii. Or, orice consumator poate fi prejudiciat în cazul unui produs neconform sau ca urmare a unui serviciu de calitate nesatisfăcătoare, însă acei consumatori care au mai puține capacități de a alege corect sau care pot fi influențați ușor (de publicitate, aspectul produsului) prezintă o atenție sporită în raport cu activitățile agenților economici.
Tabelul 4
Grupul de consumatori | Categoria de consumatori | Gradul de risc (R5) |
| Alte categorii de consumatori | Consumatori care nu se încadrează în categoriile de consumatori foarte vulnerabili sau vulnerabili | 1 |
Consumatori vulnerabili | Copii cu vârste cuprinse între 8 și 14 ani | 2 |
| Copii cu vârste mai mari de 36 de luni și mai mici de 8 ani | 3 |
| Alții: persoane cu aptitudini fizice, senzoriale sau mintale reduse (de exemplu: cu handicap parțial, vârstnici, incluzând pe cei cu vârste de peste 65 de ani, cu o oarecare reducere a aptitudinilor fizice sau mintale) ori cu lipsă de experiență sau de cunoștințe | 4 |
| Consumatori foarte vulnerabili | Copii de la 0 la 36 de luni. Alții: persoane cu handicapuri multe și complexe | 5 |
6) practici comerciale înșelătoare și/sau clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii
Raționamentul general: Este inadmisibil ca o persoană care practică activitatea de întreprinzător în raport cu consumatorul să admită sau să întreprindă acțiuni care ar constrînge sau ar influența în mod esențial decizia consumatorului mediu de a achiziționa acel produs sau serviciu. De asemenea, sînt interzise clauzele abuzive – acea clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul, dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligațiile părților.
Tabelul 5
Practici comerciale incorecte și/sau clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii | Gradul de risc (R6) |
| Nu au fost înregistrate/constatate practici comerciale înșelătoare sau clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii | 1 |
| Au fost înregistrate practici comerciale înșelătoare și/sau clauze abuzive care afectează drepturile și interesele economice ale unui singur consumator | 2 |
| Practici comerciale înșelătoare și/sau clauze abuzive care afectează un grup de consumatori (2-5 consumatori) | 3 |
| Practici comerciale înșelătoare sau clauze abuzive care pot afecta un număr semnificativ de consumatori (de la 6 consumatori) | 4 |
| Practici comerciale agresive constatate | 5 |
7) activitățile în domeniul jocurilor de noroc
Raționamentul general: Jocurile de noroc presupun, în mare parte, o atracție nefavorabilă a jucătorilor-consumatori, creînd grave dependențe psihologice ale jucătorilor și generînd frecvent un impact nefavorabil asupra vieții acestora, a stării lor psihologice și a familiilor lor, fapt demonstrat de cercetările din domeniul psihologiei. Domeniul jocurilor de noroc este constant și frecvent accesat de persoane din varii categorii de vîrstă, sex, origine socială etc., în mare parte aceste categorii fiind vulnerabile. În afară de riscul pe care îl reprezintă propriu-zis acest domeniu, există prezumția, demonstrată de experiența și practicile anterioare, a admiterii ilegalităților de către persoanele care practică activități în domeniul jocurilor de noroc și care implică cauzarea de prejudicii materiale/financiare, stări psihologice depresive persoanelor care se antrenează în jocurile de noroc. Gradarea riscului prezentat se bazează pe presupunerea că practicarea mai multor tipuri de jocuri de noroc implică o probabilitate mai mare de prejudicii pentru consumatori decît practicarea unui singur tip, precum și pe previzibilitatea și posibilitatea de verificare a rezultatului jocurilor de noroc prezentate de tipul acestora.
Tabelul 6
| Activitățile în domeniul jocurilor de noroc | Gradul de risc (R7) |
| Organizarea şi desfășurarea loteriilor | 1 |
| Organizarea jocurilor de noroc prin intermediul rețelelor de comunicații electronice | 2 |
| Organizarea şi desfășurarea pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive | 3 |
| Organizarea funcționării sălilor de joc cu automate de joc cu cîştiguri bănești | 4 |
| Întreținerea cazinourilor | 5 |
8) mijloace de măsurare și produse preambalate
Raționamentul general: Supravegherea metrologică reprezintă un sistem vast constituit nu doar din mijloacele de măsurare în domeniile de interes public, dar și din măsurări, în conformitate cu prevederile Legii metrologiei nr. 19/2016. Accent deosebit de important se pune pe protejarea consumatorilor de efectele negative ale măsurărilor incorecte sau false. Gradarea riscului prezentat se bazează pe anvergura daunelor ce pot fi provocate consumatorilor în urma activității desfășurate.
Tabelul 7
| Mijloace de măsurare și produse preambalate | Gradul de risc (R8) |
| Fabricarea mijloacelor de măsurare în domeniile de interes public (echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor de măsură) | 1 |
| Repararea, comercializarea, montarea și punerea în funcțiune a mijloacelor de măsurare în domeniile de interes public (echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor de măsură) | 2 |
| Importul mijloacelor de măsurare în domeniile de interes public (echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor de măsură) | 3 |
| Preambalarea produselor | 4 |
| Utilizarea mijloacelor de măsurare în domeniile de interes public (echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor de măsură) | 5 |
18. În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.
Secțiunea a 3-a
Ponderarea criteriilor
19. Fiecărui criteriu de risc i se stabilește ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luînd în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleași criterii pot avea relevanță (şi pondere) diferită în funcție de domeniul de control.
20. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se ţine cont de:
1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului;
2) influenţa criteriului ales asupra probabilității prejudiciului potențial ce se doreşte a fi evitat şi a mărimii acestuia;
3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
Tabelul 8
| Criterii | Ponderea (W) |
| suprave-gherea pieței privind produsele nealimentare | confor-mitatea serviciilor (inclusiv turistice) | protecția consuma-torilor | metrologie | suprave-gherea și controlul de stat al activităților în domeniul jocurilor de noroc |
| Domeniul activității economice (R1) | 0,2 | 0,1 | 0,2 | 0,1 | 0,1 |
| Data ultimului control (R2) | 0,1 | - | 0,1 | - | - |
Istoricul conformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (R3) | 0,3 | 0,4 | 0,3 | 0,4 | 0,1 |
Veniturile din vânzări (cifra de afaceri) (R4) | 0,1 | - | 0,1 | - | 0,3 |
Categoria de consumatori (R5) | 0,3 | - | - | - | - |
Practici comerciale incorecte și/sau clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (R6) | - | 0,5 | 0,3 | - | - |
Activitățile în domeniul jocurilor de noroc (R7) | - | - | - | - | 0,5 |
Mijloacele de măsurare și produsele preambalate (R8) | - | - | - | 0,5 | - |
| Total | 1,0 |
21. Ponderea atribuită fiecărui criteriu de risc este revizuită în funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi de actualizarea informației colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se va asigura scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.
Secțiunea a 4-a
Aplicarea criteriilor în raport cu agenții economici
22. După ce au fost determinate criteriile concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, acestea se aplică în raport cu fiecare subiect potențial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:
Rg = (W1R1 + W2R2 +W3R3+ … WnRn)*200
unde:
Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potențial al controlului;
1, 2, 3, n – criteriile de risc;
W – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);
R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.
23. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 22, riscul global va lua valori între 200 şi 1000 de unități, persoanele care obțin 200 de unități fiind asociate cu cel mai mic risc.
24. Subiecţii controlului pe domenii sînt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sînt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar. Din fiecare clasament se includ în planul de control persoanele/unitățile în funcție de gravitatea riscurilor obținute.
25. În baza clasamentelor, Inspectoratul întocmește proiectul planului preliminar al controalelor, structurat pe capitole pentru fiecare domeniu de control.
26. Clasamentul se utilizează de Inspectorat pentru stabilirea frecvenței controlului recomandate pentru fiecare persoană. Frecvența recomandată este utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care în același timp mai mulți agenți economici cad concomitent sub incidența temeiurilor şi condițiilor stabilite la art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
27. La sfîrșitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea agenților economici supuși controlului din numărul total și modifică, după caz, punctajele acordate anterior conform informației acumulate în urma controlului, schimbării situației în raport cu data ultimului control efectuat și actualizării profilului fiecărei persoane.
28. Evaluarea riscului pentru obiectul individual se efectuează după fiecare control, cu excepția verificării suplimentare realizate conform art. 28 alin. (9) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, clasamentul existent rămîne neschimbat.
29. Noul clasament calculat se aplică pentru planificarea controalelor în perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.
30. Pentru persoana/unitatea care nu a mai fost supusă anterior controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabilește după efectuarea primului control.
31. Inspectoratul poate solicita persoanei realizarea unei autoevaluări a entității economice și, pînă la efectuarea primului control, poate utiliza datele autoevaluării. De asemenea, Inspectoratul, pînă la efectuarea primului control, poate aplica punctajul mediu pentru același tip de activitate economică ca și al persoanei supuse controlului.
32. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului și/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe pagina web a organului de control.
Secțiunea a 5-a
Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc
33. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unități care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.
Cantitatea de persoane/unități preluate din clasament se raportează la capacitățile instituționale atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît și ale Inspectoratului în general, precum și la numărul maxim potențial de persoane/unități care poate fi supus controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităților din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct. 22 și se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.
34. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor și constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării și consolidării sale.
În urma comparării și contrapunerii listelor persoanelor/unităților din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează și aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ și regulile aprobate de conducătorul Inspectoratului. Planul anual al controalelor se întocmește conform unuia din exemplele prevăzute la anexa nr. 2 la Metodologie, la alegerea Inspectoratului.
35. Clasamentele și listele persoanelor supuse controlului, precum și planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informațiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul de stat al controalelor nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual și este complementară informației oferite de Registru.
36. Dacă persoana supusă controlului se regăsește de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competența Inspectoratului, conducătorul acesteia are obligația de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea și comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.
Organizarea și efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.
37. Conducătorul Inspectoratului poartă răspundere pentru consolidarea planului anual al controalelor și pentru organizarea și efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii și ale Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, realizarea unui singur control planificat pe an al persoanei/unității supuse controlului.
Capitolul IV
IDENTIFICAREA SOLUȚIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PETIȚIILE DEPUSE LA INSPECTORAT SAU LA INFORMAȚIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI, ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
40. Petițiile depuse la Inspectorat, precum și informațiile privind încălcarea legislației care au devenit cunoscute Inspectoratului se evaluează în baza analizei riscurilor.
41. Controlul iniţiat în temeiul petițiilor sau informaţiilor privind încălcarea legislației se efectuează doar cu respectarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii.
42. Petițiile și informațiile privind încălcarea legislației pot determina acțiuni mai intruzive, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, asupra unor incidente ce prezintă un pericol iminent și imediat pentru viaţa, sănătatea și proprietatea persoanelor, precum și în cazul în care indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, incidente care prezintă un pericol iminent și imediat pentru viaţa, sănătatea și proprietatea persoanelor.
43. Pentru petițiile și informațiile cu privire la posibile încălcări minore care conduc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acțiuni mai puțin intruzive sau dispune acțiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petițiile depuse sau în informațiile deținute.
44. Criteriile de risc care pot fi utilizate pentru evaluarea petițiilor adresate Inspectoratului cu privire la încălcarea legislației sînt:
1) compatibilitatea cu domeniul de control al Inspectoratului;
2) conținutul aparent neîntemeiat;
3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;
4) credibilitatea autorului petiției, în cazul în care Inspectoratul a recepționat o petiție repetată a aceluiași autor, fără a se demonstra veridicitatea reclamațiilor anterioare;
5) completarea raportului unui incident/accident cu detalii exacte care permit sau nu determinarea faptului dacă petiția este depusă de o persoană reală și care asigură, de asemenea, desfășurarea unei anchete reușite;
6) baza de consum expusă unui risc, utilizată de grupuri vulnerabile.
45. Criteriile de risc indicate la pct. 44 se utilizează în funcție de specificul domeniului de activitate al persoanei supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu.
46. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informații cu privire la încălcările legislației care i-au devenit cunoscute din publicațiile mass-media, de pe rețelele de socializare sau din alte surse. Aceste informații se evaluează în temeiul şi în conformitate cu condițiile şi criteriile de risc indicate la pct. 40 şi 44.
47. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petițiilor și informațiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct. 40 şi 44, cu dispunerea motivată a uneia sau a cîtorva dintre următoarele acțiuni:
1) refuzul de a efectua un control, cu înregistrarea petiției în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;
2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfășurarea unui control la fața locului;
3) înregistrarea petiției în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în petiție în timpul următorului control planificat;
4) transmiterea informațiilor autorității competente, în cazul în care petiția nu se încadrează în domeniile de competență ale Inspectoratului.
Capitolul V
ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ȘI STABILIREA CERINȚELOR DE REGLEMENTARE NECESARE A FI INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE
48. Desfășurarea controlului are loc doar în baza și în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul și obiectul controlului în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului și a eforturilor necesare desfășurării controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.
49. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie. Conținutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerințelor legale orientate spre înlăturarea și/sau diminuarea efectivă și oportună a riscurilor pentru sănătatea, viața și proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.
50. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerință legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariția unui prejudiciu și potențiala mărime a acestuia.
51. Cerința legală se include în lista de verificare dacă:
1) nerespectarea acesteia:
a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajații acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;
b) creează pericol iminent și imediat pentru viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajații acesteia ori creează pericol iminent și imediat pentru societate;
2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor și prevenirea daunelor.