1. Se aprobă Lista indicatorilor pentru fiecare criteriu al gestionării durabile a pădurilor (se anexează).
2. Se stabileşte că indicatorii pentru fiecare criteriu al gestionării durabile a pădurilor se vor pune în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2008.
Nr. 618. Chişinău, 4 iunie 2007.
Aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 618 din 4 iunie 2007
Lista
indicatorilor pentru fiecare criteriu
al gestionării durabile a pădurilor
I. Noţiuni principale
În sensul prezentei liste, se definesc următoarele noţiuni:
dezvoltare durabilă – capacitatea de a satisface cerinţele generaţiei de azi, fără a compromite şansele generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi;
gestiunea durabilă a pădurilor – administrarea şi utilizarea pădurilor şi a terenurilor cu vegetaţie forestieră într-o aşa manieră şi intensitate, care va permite menţinerea diversităţii biologice, productivităţii, capacităţii lor de regenerare, vitalităţii şi capacităţii acestora de a satisface atît în prezent, cît şi pe viitor funcţiile ecologice, economice şi sociale pertinente nivelului local, naţional şi mondial, fără a prejudicia alte ecosisteme;
criteriile gestionării durabile a pădurilor – direcţiile strategice ale activităţii practice pentru realizarea principiilor stabilite;
indicatorii gestionării durabile a pădurilor – constituenţi care indică gestionarea durabilă a pădurilor. Indicatori ai gestionării durabile a pădurilor sînt caracteristicile structurale şi calitative ale arboretelor şi celorlalte straturi de vegetaţie. Totalitatea indicatorilor permite evaluarea schimbărilor, a dinamicii şi tendinţelor acestora în corespundere cu criteriul concret;
diversitatea biologică – întruneşte diversitatea formelor de viaţă, ca diversitate a speciilor biologice a animalelor, plantelor şi microorganismelor, care există într-un areal anumit, diversitatea genetică în cadrul speciilor biologice şi diversitatea ecosistemică. Pentru caracteristica diversităţii biologice din păduri se utilizează:
diversitatea genetică;
diversitatea speciilor;
diversitatea ecosistemelor.
II. Indicatorii pentru fiecare criteriu al gestionării durabile a pădurilor
1. Criteriul menţinerii, conservării şi ameliorării diversităţii biologice din păduri este caracterizat de următorii indicatori:
1) suprafaţa pădurilor naturale şi seminaturale exploatabile şi trecute de vîrsta de exploatabilitate (după fiecare 10 ani);
2) suprafaţa pădurilor incluse ca resurse genetice forestiere (după fiecare 10 ani);
3) suprafaţa pădurilor incluse în fondul ariilor naturale protejate de stat (după fiecare 10 ani);
4) evoluţia speciilor de plante şi animale din păduri şi în special a celor incluse în Cartea Roşie sau clasificate, conform Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii (UICN), în raport cu speciile forestiere, utilizînd listele UICN, Consiliului Europei (CE) şi Uniunii Europene (UE) (după fiecare 10 ani);
5) schimbările ce s-au produs în suprafeţe şi raportul dintre arboreturile de specii autohtone şi speciile introducente (după fiecare 10 ani);
6) schimbările ce s-au produs în suprafeţe şi raportul dintre arboreturile amestecate şi cele pure (după fiecare 10 ani);
7) raportul suprafeţelor anuale de regenerări naturale semincere faţă de suprafaţa totală regenerată şi împădurită;
8) raportul suprafeţelor ocupate de păduri, care nu corespund condiţiilor staţionale (după fiecare 10 ani);
9) raportul suprafeţelor ocupate de arboreturile fundamentale faţă de arboreturile artificiale (după fiecare 10 ani).
2. Criteriul menţinerii sănătăţii şi vitalităţii pădurilor este caracterizat de următorii indicatori:
1) cantitatea totală a poluanţilor atmosferici şi schimbările survenite în ultimii cinci ani, raportate la o unitate de suprafaţă cu păduri;
2) suprafaţa pădurilor afectate de defoliere gravă şi modificările din ultimii cinci ani, determinate conform metodologiei şi clasificării Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ECE/ONU) şi Uniunii Europene (UE):
a) daune grave cauzate de factorii biotici;
b) daune grave cauzate de factorii abiotici;
c) daune grave cauzate de factorii antropogeni;
d) suprafeţele anuale ale pădurilor şi ale altor terenuri cu vegetaţie forestieră afectate de incendii;
e) raportul suprafeţelor afectate de păşunat nelegitim faţă de suprafeţele pădurilor şi separat faţă de cele regenerate şi plantate (anual);
f) volumul şi raportul suprafeţelor afectate de tăieri nelegitime (anual);
3) caracteristica dinamică a bilanţului nutritiv şi a acidităţii pe parcursul ultimilor 10 ani;
4) suprafeţele pădurilor fundamentale afectate de speciile invazive şi schimbările survenite în ultimii 10 ani, raportate la o unitate de suprafaţă de păduri.
3. Criteriul menţinerii şi intensificării funcţiilor de protecţie a pădurilor este caracterizat de următorii indicatori:
1) procentajul suprafeţelor pădurilor incluse în categoria funcţională de protecţie a solurilor (după fiecare 10 ani);
2) procentajul suprafeţelor pădurilor incluse în categoria funcţională de protecţie a apelor (după fiecare 10 ani).
4. Criteriul menţinerii şi consolidării capacităţii productive a resurselor forestiere, contribuţia lor în ciclurile mondiale de carbon este caracterizat de următorii indicatori:
1) suprafeţele şi procentajul pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră, precum şi schimbările ce au survenit în acestea la fiecare 10 ani:
a) structura pe specii de bază;
b) structura pe clase de vîrste;
c) structura pe tipuri de pădure;
d) structura pe regimuri silvice;
e) structura pe regimuri de proprietate;
2) schimbările survenite la fiecare 10 ani în:
a) volumul total al lemnului pe picior;
b) volumul mediu al lemnului pe picior pe specii şi clase de vîrste;
3) stocajul total de carbon şi evoluţia acestuia în diverse arborete (la fiecare 5 ani).
5. Criteriul menţinerii şi stimulării funcţiilor productive ale pădurilor (produse lemnoase şi nelemnoase) este caracterizat de următorii indicatori:
1) raportul dintre creşterea medie şi volumul producţiei recoltate pe parcursul a 10 ani şi 5 ani (inclusiv pe specii);
2) raportul dintre suprafeţele pădurilor exploatabile faţă de suprafeţele totale ale pădurilor (după fiecare 5 ani);
3) raportul posibilităţii de recoltare faţă de volumul recoltat, inclusiv pe specii (după fiecare 10 ani);
4) modificarea ponderii suprafeţelor pădurilor (după fiecare 5 ani) în suprafeţele totale ale ţării (gradul de împădurire);
5) cantitatea totală de produse nelemnoase recoltate, dinamica evoluţiei valorice şi cantitative (anual).
6. Criteriul menţinerii altor funcţii şi condiţii socioeconomice ale pădurilor este caracterizat de următorii indicatori:
1) ponderea silviculturii în Produsul Intern Brut (după fiecare 5 ani);
2) raportul volumului de masă lemnoasă prelucrată faţă de volumul total recoltat (anual);
3) volumul anual al investiţiilor în silvicultură, inclusiv în:
a) împădurire;
b) regenerări;
c) protecţia pădurilor;
d) paza pădurilor;
e) perfecţionarea cadrelor;
4) procentajul suprafeţelor pădurilor incluse în circuitul economic faţă de suprafaţa totală a fondului forestier (după fiecare 5 ani);
5) procentajul cheltuielilor pentru cercetare şi proiectare, inclusiv amenajări silvice, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor silvice, faţă de volumul total de finanţări în silvicultură (anual);
6) modificările ce au intervenit în statele de personal ale sectorului forestier, inclusiv în localităţile rurale (salariaţii în silvicultură, în exploatarea şi prelucrarea lemnului, alte ocupaţii din domeniu).