pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1277/2018 cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice

HOTĂRÂRE nr. 31 din 17.01.2024 · GUVERNUL · publicat 05.03.2024
pe legis.md
Trimiteri: 271 legateActe din afara site-ului: 8 părți legate de actul întregMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (8)
  • art. 2 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 15 alin. (2) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 18 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 19 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 26 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 28-29 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 37-40 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 2 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.

În temeiul art.8 din Legea nr.1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr.10, art. 283), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

Prezenta hotărâre transpune art. 2, art. 15 alin. (2), art. 18, art. 19, art. 26, art. 28-29, art. 37-40 și Anexa V, Anexele VII și VIII din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018; Regulamentul delegat (UE) 2020/1044 al Comisiei din 8 mai 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește valorile potențialului de încălzire globală și orientările privind inventarierea, precum și sistemul de inventariere al Uniunii și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 666/2014 al Comisiei (text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 230 din 17 iulie 2020, Regulamentul (UE) 2023/857 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și a Regulamentului (UE) 2018/1999 (text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 111 din 24 aprilie 2023 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208 al Comisiei din 7 august 2020 privind structura, formatul, procedurile de transmitere și revizuirea informațiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei (text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 278 din 26 august 2020, în varianta adaptată și aprobată prin Deciziile Consiliului ministerial al Comunității Energetice nr. 2021/14/MC-EnC și nr. 2022/02/MC-EnC, precum și art. 2 și Anexa I din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306 din 25 noiembrie 2022.

1. Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018 cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 38-47, art. 67), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) în clauza de adoptare:

a) cuvintele „și ale” se exclud;

b) se completează cu textul „și ale Tratatului de constituire a Comunității Energetice, ratificat de către Republica Moldova prin Legea nr. 117/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 8-10, art.6),”;

2) la punctul 5 din hotărâre, textul „Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului” se substituie cu cuvintele „Ministerului Mediului”;

3) în anexa nr. 1:

a) clauza de armonizare va avea următorul cuprins:

„Prezentul Regulament transpune art. 2, art. 15 alin. (2), art. 18, art. 19, art. 26, art. 28-29, art. 37-40, Anexa V, Anexele VII și VIII din Regulamentul UE 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunității Europene L 328 din 21 decembrie 2018 (CELEX: 32018R1999); Regulamentul (UE) 2023/857 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și a Regulamentului (UE) 2018/1999 (text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 111 din 24 aprilie 2023 (CELEX: 32023R0857); Regulamentul delegat (UE) 2020/1044 al Comisiei din 8 mai 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește valorile potențialului de încălzire globală și orientările privind inventarierea, precum și sistemul de inventariere al Uniunii și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 666/2014 al Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene L 230 din 17 iulie 2020 (CELEX: 32020R1044); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208 al Comisiei din 7 august 2020 privind structura, formatul, procedurile de transmitere și revizuirea informațiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunității Europene L 278 din 26 august 2020 (CELEX: 32020R1208), precum și art.2 și Anexa I din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306 din 25 noiembrie 2022 (CELEX: 32022R2299).”;

b) pe tot parcursul textului:

cuvintele „autoritatea centrală pentru resurse naturale și mediu”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „acuratețe”, la orice formă gramaticala, se substituie cu cuvintele „exactitate”, la forma gramaticală corespunzătoare;

c) la punctul 2 subpunctul 1), cuvintele „și al Acordului de la Paris” se substituie cu textul „ , al Acordului de la Paris, precum și în scopul executării prevederilor Tratatului de constituire a Comunității Energetice”;

d) la punctul 3:

subpunctele 1) și 2) se completează cu textul „ , precum și în scopul executării prevederilor Tratatului de constituire a Comunității Energetice”;

subpunctul 3):

la litera a), după cuvântul „determinate” se introduc cuvintele „la Acordul de la Paris”;

la litera d), cuvintele „oferit de către” se substituie cu cuvintele „recepționat de la”, iar după textul „Anexa I la CONUSC,” se introduce textul „respectiv oferit țărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt incluse în această anexă,”;

e) la punctul 4:

subpunctul 1) va avea următorul cuprins:

„1) asigurarea monitorizării și raportării actuale, transparente, exacte, coerente, comparabile și complete a gazelor cu efect de seră către Secretariatul CONUSC și Secretariatul Comunității Energetice, prin intermediul instrumentelor de raportare prevăzute în prezentul Regulament, inclusiv a acțiunilor întreprinse în vederea adaptării la consecințele schimbărilor climatice”;

la subpunctul 2), după cuvintele „Acordului de la Paris” se introduce textul „ , Tratatului de constituire a Comunității Energetice”;

f) la punctul 5:

subpunctul 1):

la litera b) alineatul (i), după cuvântul „determinată” se introduc cuvintele „la Acordul de la Paris”;

se completează cu alineatul (iv) cu următorul cuprins:

„(iv) acțiunile întreprinse în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite în Planul național integrat privind energia și clima (în continuare – PNIEC)”;

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) suportului financiar și tehnologic agregat, recepționat de la țările industrial dezvoltate, menționate în Anexa I la CONUSC, oferit țărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menționate în această Anexă, pentru implementarea acțiunilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice, a proiectelor de asistență tehnică și fortificare a capacităților în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul CONUSC, Acordului de la Paris și al deciziilor adoptate în temeiul acestora”;

la subpunctul 2) litera c), după cuvintele „Acordul de la Paris” se introduce textul „ , precum și în cadrul Tratatului de constituire a Comunității Energetice”;

g) punctul 7:

se completează corespunzător cu următoarele noțiuni:

„abordarea de referință – abordarea adoptată ca referință de către Comisia Interguvernamentală privind Schimbările Climatice (în continuare – IPCC), astfel cum figurează în Ghidul privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră”;

„abordarea sectorială – abordarea sectorială a IPCC, astfel cum figurează în Ghidul privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră”;

„corecții tehnice – ajustările estimărilor din cadrul inventarului național al gazelor cu efect de seră, care sunt efectuate în contextul revizuirii desfășurate, atunci când datele de inventar transmise către Secretariatul CONUSC sunt incomplete sau sunt elaborate într-un mod neconform cu normele sau cu orientările internaționale, inclusiv cu orientările Comunității Energetice, și care sunt destinate a înlocui estimări transmise inițial. Se consideră că o corecție tehnică a unei estimări a emisiilor este necesară dacă o subestimare sau o supraestimare depășește pragul de semnificație pentru o anumită sursă de emisii sau sechestrare, care este cea mai mică din următoarele două valori: fie 0,05% din totalul emisiilor naționale de gaze cu efect de seră pentru anul inventarului care face obiectul revizuirii, fie 500 kt CO2 echivalent”;

„modalitățile, procedurile și ghidările privind transparența – modalitățile, procedurile și ghidările (în continuare – MPG) referitoare la cadrul de transparență pentru acțiuni și suport menționate la articolul 13 din Acordul de la Paris, astfel cum figurează în Anexa la Decizia 18/CMA.1 a Conferinței Părților, care servește ca reuniune a Părților la Acordul de la Paris”;

„orientări privind inventarul gazelor cu efect de seră – orientările din Ghidul privind elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră, respectiv din MPG, referitoare la cadrul de transparență pentru acțiuni și suport menționate la articolul 13 din Acordul de la Paris”;

politici și măsuri adoptate – politici și măsuri stabilite prin acte normative, aprobate de Guvern până la data prezentării raportului bienal de transparență și pentru care există un angajament asumat de punere în aplicare;

„politici și măsuri planificate – politici și măsuri propuse și preconizate pentru a fi adoptate și puse în aplicare după data prezentării raportului bienal de transparență”;

„politici și măsuri puse în aplicare – politici și măsuri pentru care, la data prezentării raportului bienal de transparență, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situații: legislația națională sau a Comunității Energetice direct aplicabilă, au fost stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare, au fost alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane”;

„prognoze – previziuni referitoare la emisiile antropice de către surse și la reținerile prin sechestrare de către absorbanții de gaze cu efect de seră, inclusiv cel puțin estimări cantitative pentru o succesiune de șase ani viitori care se termină cu 0 sau cu 5, imediat următori anului de raportare”;

„sistem pentru politici, măsuri și prognoze – sistem de măsuri instituționale, juridice și procedurale stabilit în vederea raportării politicilor și a măsurilor, precum și a prognozelor referitoare la emisiile antropice de către surse și reținerile prin sechestrare de către absorbanții de gaze cu efect de seră și la sistemul energetic”;

„tabele în formatul comun de raportare (în continuare – CRF) – tabele de raportare pentru informațiile referitoare la emisiile antropice de către surse și reținerile prin sechestrare de către absorbanți ale gazelor cu efect de seră, după cum sunt incluse în Anexa I la Decizia 5/CMA. 3 a Conferinței Părților care funcționează ca reuniune a Părților la Acordul de la Paris”;

noțiunea „autoritatea competentă” se completează cu textul „ , precum și asigură funcționarea SNMR”;

noțiunea „categorie-cheie” va avea următorul cuprins:

„categorie-cheie – categorie care are o influență semnificativă asupra inventarului total al gazelor cu efect de seră în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și al sechestrărilor, tendința emisiilor și sechestrărilor sau incertitudinea în ceea ce privește emisiile și sechestrările”;

la noțiunea „Conferința Părților”, după cuvintele „prevederilor Convenției” se introduc cuvintele „și ale Acordului de la Paris”;

la noțiunea „controlul calității”, după cuvintele „activități tehnice” se introduc cuvintele „de rutină”;

la noțiunea „instrumente de raportare către CONUSC”, cuvintele „Raportul bienal actualizat” se exclud;

la noțiunea „inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră”, cuvintele „Raportul bienal actualizat sau” se exclud;

la noțiunea „prognoze cu măsuri”, cuvintele „a gazelor” se substituie cu cuvintele „de către absorbanții de gaze”;

noțiunea „prognoze cu măsuri adiționale” va avea următorul cuprins:

„prognoze cu măsuri adiționale – prognoze ale emisiilor antropice din surse sau a reținerilor prin sechestrare de către absorbanții de gaze cu efect de seră ori referitoare la evoluțiile sistemului energetic, care cuprind efectele, în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ale politicilor și măsurilor adoptate și puse în aplicare pentru atenuarea schimbărilor climatice sau pentru îndeplinirea obiectivelor energetice, precum și ale politicilor și măsurilor planificate în acest scop”;

la noțiunea „raport național de inventariere”, cuvintele „Raportului bienal actualizat sau” se exclud;

h) punctul 8:

la subpunctul 1) litera a), după cuvântul „determinată” se introduc cuvintele „la Acordul de la Paris”;

subpunctul 2):

litera a) se completează cu cuvintele „la Acordul de la Paris”;

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) suportul financiar și tehnologic agregat, recepționat de la țările industrial dezvoltate, menționate în Anexa I la CONUSC, oferit țărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menționate în această anexă, pentru implementarea acțiunilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice, a proiectelor de asistență tehnică și fortificare a capacităților în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul CONUSC, Acordului de la Paris și al deciziilor adoptate în temeiul acestora”;

se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) implementarea politicilor și măsurilor la realizarea obiectivului național obligatoriu privind limitarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit conform PNIEC”;

subpunctul 3):

litera a) va avea următorul cuprins:

„a) inventarul național al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) și 2 ani anteriori anului în care se realizează raportarea (anul X-2) și Raportul național de inventariere (o dată la doi ani, până la 31 decembrie, începând cu anul 2024)”;

la litera b), cuvintele „însoțit de Raportul național de inventariere ca anexă tehnică” se exclud;

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) comunicarea națională (o dată la patru ani, până la 31 decembrie a anului în care se realizează raportarea)”;

se completează cu subpunctul 31) cu următorul cuprins:

„31) prezintă Secretariatului Comunității Energetice următoarele instrumente de raportare, elaborate și furnizate de către autoritatea competentă:

a) informația cu privire la emisiile și sechestrările de gaze cu efect de seră, inclusiv:

(i) datele preliminare ale inventarelor de gaze cu efect de seră, până la 15 ianuarie anual, începând cu anul 2025, pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) și anul X-2;

(ii) datele finale ale inventarelor de gaze cu efect de seră și Raportul național de inventariere, până la 15 martie anual, începând cu anul 2025, pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) și anul X-2;

(iii) inventarul preliminar al gazelor cu efect de seră pentru anul X-1, până la 31 iulie anual, începând cu anul 2025;

b) informația privind politicile și măsurile/grupurile de măsuri care limitează/reduc emisiile antropice din surse sau sporesc reținerea prin sechestrare de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, structurate sectorial și clasificate pe tipuri de gaze sau grupuri de gaze (HFC și PFC), prevăzute în anexa nr. 3, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025;

c) informația privind prognozele naționale referitoare la emisiile antropice din surse și reținerile prin sechestrare de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, pe tipuri de gaze sau grupuri de gaze (HFC și PFC) și pe sectoare de activitate, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025;

d) informația privind planificarea și documentele de politici privind adaptarea la schimbările climatice, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025;

e) informația privind veniturile din prețul carbonului, pentru anul X-1, până la 31 iulie anual, începând cu anul 2025;

f) informația cu privire la suportul financiar și tehnologic recepționat de la țările industrial dezvoltate, menționate în Anexa I la CONUSC, și cel oferit țărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menționate în această anexă, pentru anul X-1, până la 30 septembrie anual, începând cu anul 2025.”;

la subpunctul 4):

după cuvântul „carbon” se introduc cuvintele „pe termen lung”, iar după cuvântul „determinate” – cuvintele „la Acordul de la Paris”;

i) la punctul 9:

subpunctul 3) se completează cu cuvintele „și deciziilor adoptate în temeiul acestora”;

subpunctul 4):

la litera a):

după cuvântul „emisiilor” se introduce cuvântul „antropice”;

se completează cu textul „iar începând cu anul 2025 anual”;

litera b) se abrogă;

la litera c1), textul „începând cu 1 ianuarie” se substituie cu textul „până la 31 decembrie, începând cu anul”;

la subpunctul 5), după cuvântul „Paris” se introduc cuvintele „și deciziilor adoptate în temeiul acestora”;

se completează cu subpunctul 51) cu următorul cuprins:

„51) furnizează către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice și autoritatea centrală de specialitate a administrației publice în domeniul energeticii informațiile necesare pentru îndeplinirea cerințelor de raportare în cadrul Tratatului de constituire a Comunității Energetice și a deciziilor adoptate în temeiul acestora.”;

j) punctul 10 subpunctul 1):

la litera a), după cuvântul „emisiilor” se introduce cuvântul „antropice”;

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) evaluării și raportării progresului înregistrat în realizarea obiectivelor contribuțiilor naționale determinate la Acordul de la Paris și implementarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung și a oricăror actualizări ale acestora”;

litera f) va avea următorul cuprins:

„f) evaluării și raportării suportului financiar și tehnologic recepționat de la țările industrial dezvoltate, menționate în Anexa I la CONUSC, suportului financiar și tehnologic oferit țărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menționate în această anexă, pentru implementarea acțiunilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice, a proiectelor de asistență tehnică și fortificare a capacităților în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul CONUSC, al Acordului de la Paris și al deciziilor adoptate în baza acestora”;

se completează cu literele f)1 și f)2 cu următorul cuprins:

„f)1 evaluării și raportării veniturilor din prețul carbonului;

f)2 evaluării și raportării progresului înregistrat în realizarea obiectivului obligatoriu privind limitarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit conform PNIEC”;

k) punctul 13 va avea următorul cuprins:

„13. În cadrul SNI, autoritatea competentă elaborează, o dată la doi ani, iar începând cu anul 2025 anual, inventarul național al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră. Datele inventarului național sunt expuse conform formatului stabilit în tabelul 1. În cazul emisiilor de gaze cu efect de seră direct, inventarul național este realizat în conformitate cu Ghidul IPCC 2006 și cu edițiile actualizate ale acestuia și MPG referitoare la cadrul de transparență pentru acțiuni și suport menționate la art. 13 din Acordul de la Paris, specificate în Anexa la Decizia 18/CMA.1 a Conferinței Părților la Acordul de la Paris, prin intermediul software-urilor și platformelor de raportare recomandate de către IPCC și CONUSC, iar în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră indirect, inventarul național este realizat în conformitate cu edițiile actualizate ale Ghidului privind inventarierea emisiilor de poluanți atmosferici, îndrumarului tehnic pentru inventarierea emisiilor naționale, publicat și actualizat periodic de către Agenția Europeană de Mediu în cadrul Programului European de Monitorizare și Evaluare.”;

l) punctul 14 va avea următorul cuprins:

„14. În baza inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, autoritatea competentă elaborează, o dată la doi ani, iar începând cu anul 2025 anual, Raportul național de inventariere, utilizând structura prevăzută în deciziile adoptate în cadrul Conferințelor Părților semnatare ale CONUSC și al Conferințelor Părților semnatare ale Acordului de la Paris, și include următoarele:

1) sumarul executiv;

2) capitolul 1: Circumstanțe naționale, aranjamente instituționale și informații transversale;

3) capitolul 2: Tendințe în emisiile de gaze cu efect de seră și în reținerile prin sechestrare de către absorbanți a gazelor cu efect de seră;

4) capitolul 3: Sectorul „Energie”;

5) capitolul 4: Sectorul „Procese industriale și utilizarea produselor”;

6) capitolul 5: Sectorul „Agricultura”;

7) capitolul 6: Sectorul „Folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură”;

8) capitolul 7: Sectorul „Deșeuri”;

9) capitolul 8: Altele

10) capitolul 9: Emisii indirecte de bioxid de carbon și protoxid de azot;

11) capitolul 10: Recalculări ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ameliorări planificate;

12) anexele;

13) referințele bibliografice.”;

m) punctul 15 va avea următorul cuprins:

„15. Autoritatea competentă publică o dată la doi ani, iar începând cu anul 2025 anual, pe propriul site web oficial Raportul național de inventariere, precum și inventarul național al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră în formatul comun de raportare tabelar. Tabelele CRF, aprobate prin deciziile adoptate în cadrul Conferințelor Părților semnatare ale CONUSC și al Conferințelor Părților ale Acordului de la Paris, vor prezenta tendințele emisiilor de gaze cu efect de seră după tipul de gaze și sectoare de activitate.”;

n) punctul 16 se completează cu textul „ , Tratatului de constituire a Comunității Energetice și deciziilor adoptate în temeiul acestora”;

o) punctul 17:

se completează cu subpunctul 21) cu următorul cuprins:

„21) analiza modalităților de îmbunătățire a calității datelor privind activitatea, a factorilor de emisie, a metodelor de estimare și a altor elemente tehnice relevante ale inventarului național al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră”;

subpunctul 4) se completează cu cuvintele „și Secretariatul Comunității Energetice”;

p) la punctul 18:

subpunctul 2) va avea următorul cuprins:

„2) colectarea datelor suficiente privind activitatea, după cum sunt prevăzute în tabelele 2-6, a informațiilor suficiente referitoare la procesele și factorii de emisie, care sunt necesari pentru a sprijini metodele selectate pentru estimarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră de către surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a gazelor cu efect de seră”;

la subpunctul 3), cuvântul „rețineri” se substituie cu cuvântul „reținerilor”;

subpunctul 4) va avea următorul cuprins:

„4) estimarea cantitativă a gradului de incertitudine al inventarului per ansamblu și pentru fiecare categorie în parte, conform Ghidului IPCC 2006 și edițiilor actualizate ale acestuia, evaluate cel puțin prin abordarea de rangul 1, conform formatului stabilit în tabelul 7”;

subpunctul 6) se completează cu textul „ , conform anexei nr. 3”;

subpunctul 9) va avea următorul cuprins:

„9) evaluarea inventarului de către o parte terță independentă sau un reprezentant al echipei de experți tehnici care nu este implicat în elaborarea acestuia, înainte de transmiterea către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice”;

q) punctul 20:

subpunctul 4) va avea următorul cuprins:

„4) informații referitoare la orice recalculări și/sau modificări ale informațiilor prevăzute la subpct.1)- 3) – referitoare la perioada cuprinsă între anul de bază (1990) și 3 ani anterior anului în care se face raportarea (anul X-3), motivele recalculării și modul în care se menține coerența seriilor de timp pentru toți anii de raportare”;

se completează cu subpunctul 41) cu următorul cuprins:

„41) informații privind indicatorii de inventar relevanți, înregistrați cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X-2), distribuite conform tabelului 8”;

subpunctul 5) va avea următorul cuprins:

„5) informațiile cu privire la Planul de asigurare și control al calității, evaluarea generală a gradului de incertitudine și orice alte elemente relevante ale Raportului național de inventariere”;

se completează cu subpunctele 51), 52) și 53) cu următorul cuprins:

„51) informațiile privind evaluarea caracterului complet al inventarului național, precizând în mod special: categoriile care au fost raportate ca nefiind estimate (notate drept „NE”), respectiv acoperirea geografică a inventarului național al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră;

52) informațiile privind rezultatele verificărilor sub formă de text, precizând gradul de detaliere, seturile de date și rapoartele comparate, rezultatele verificărilor și explicațiile pentru principalele neconcordanțe, precum și motivele pentru care s-a considerat că verificările nu ar fi relevante, în cazul în care acestea nu au fost efectuate;

53) informațiile privind rezultatele verificărilor sub formă de text, precizând diferențele dintre abordarea de referință calculată pe baza datelor incluse în inventarul național al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră și abordarea de referință calculată pe baza statisticilor naționale în domeniul energiei; pentru diferențele mai mari de ±2% din totalul național al consumului aparent de combustibili fosili la nivel agregat pentru toate categoriile de combustibili fosili pentru anul X-2 urmează să fie prezentate explicații și informații cantitative, conform formatului stabilit în tabelul 9”;

subpunctul 6) va avea următorul cuprins:

„6) măsurile luate pentru îmbunătățirea estimărilor referitoare la inventare, în special în domenii de inventar care au făcut obiectul unor modificări sau recomandări în urma evaluărilor tehnice externe, urmând să se acopere atât aspectele invocate pentru prima dată în cel mai recent raport de evaluare tehnică externă, cât și cele reluate din rapoartele de evaluare tehnică externe precedente, conform formatului stabilit în tabelele 10 și 10a”;

se completează cu subpunctul 7) cu următorul cuprins:

„7) alocarea reală sau estimată a emisiilor raportate de operatorii de instalații staționare în temeiul Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale către categoriile de surse din inventarul național de gaze cu efect de seră și raportul dintre aceste emisii verificate și totalul emisiilor de gaze cu efect de seră raportate în cadrul respectivelor categorii de surse, pentru anul X-2; în cazurile în care este relevant, rezultatele verificărilor efectuate în ceea ce privește coerența emisiilor raportate în inventarul național de gaze cu efect de seră, pentru anul X-2, cu emisiile verificate raportate conform formatului stabilit în tabelul 11”;

se completează cu subpunctul 8) cu următorul cuprins:

„8) o descriere a modificărilor aduse sistemului național de inventariere, dacă există”;

r) se completează cu punctele 211-2111 cu următorul cuprins:

„211 Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice transmite anual Secretariatului Comunității Energetice, până la 31 iulie, începând cu anul 2025, inventarul preliminar al gazelor cu efect de seră pentru anul X-1, conform formatului stabilit în tabelul 1a. Autoritatea competentă responsabilă de compilarea inventarului național al emisiilor antropice din surse sau a reținerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice va oferi informații cu privire la principalii factori responsabili de modificările-cheie ale emisiilor și ale sechestrărilor raportate, în raport cu cel mai recent inventar final al gazelor cu efect de seră raportat Secretariatului Comunității Energetice.

212. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice transmite Secretariatului Comunității Energetice următoarele informații pentru pregătirea raportului privind inventarul Uniunii Energetice:

1) informații sintetice privind metodele și factorii de emisie utilizați pentru categoriile-cheie ale Uniunii Energetice, în formatul tabelelor CRT;

2) informații conform formatului stabilit în partea a 3-a din tabelul 12, pentru categoriile-cheie ale Uniunii Energetice în cazul cărora nu sunt incluse informații privind metodele și factorii de emisie;

3) descrieri metodologice sintetice actualizate pentru categoriile-cheie ale Uniunii Energetice, conform formatului stabilit în partea a 4-a din tabelul 12.

213. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice raportează anual Secretariatului Comunității Energetice, până la data de 15 martie, începând cu anul 2025, datele finale ale inventarului național de gaze cu efect de seră pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) și anul X-2, prezentând Raportul național de inventariere și, până la 15 ianuarie a fiecărui an, datele preliminare prezentate sub forma unor proiecte de capitole din Raportul național de inventariere sau sub formă de anexe separate la acesta, incluzând gazele cu efect de seră și informațiile referitoare la inventar prevăzute în pct. 20. Raportul național de inventariere include o anexă separată în care se precizează, în conformitate cu cerințele de raportare specificate în tabelul 13, compartimentul din Raportul național de inventariere unde sunt furnizate informațiile care se prezintă până la 15 ianuarie.

214. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, la elaborarea inventarului național, cooperează cu Secretariatul Comunității Energetice în scopul coordonării pregătirii inventarului gazelor cu efect de seră al Comunității Energetice și a Raportului privind inventarul Comunității Energetice, în conformitate cu termenele stabilite în tabelul 14. La retransmiterea inventarului Secretariatului CONUSC, autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice furnizează, cel târziu în termen de o săptămână de la retransmitere, Secretariatului Comunității Energetice un rezumat al modificărilor efectuate în inventarul retransmis spre coordonare.

215. Începând cu anul 2025, autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice prezintă Secretariatului Comunității Energetice, până la 15 martie, inventarele naționale ale emisiilor antropice de gaze cu efect de seră finale pentru anul X-2, însoțite de răspunsurile la întrebările echipei de evaluare tehnică privind verificarea datelor preliminare ale inventarelor naționale a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră.

216. Pentru a monitoriza reducerile emisiilor antropice de gaze cu efect de seră și sporirea reținerilor prin sechestrare de către absorbanți, precum și ale altor obiective de reducere sau de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute de legislația Uniunii Energetice, datele inventarelor naționale de gaze cu efect de seră elaborate de către autoritatea competentă se prezintă pentru o evaluare tehnică cuprinzătoare, efectuată de către Secretariatul Comunității Energetice, asistat de Agenția Europeană de Mediu în anii 2027 și 2032, cu participarea pe deplin a acesteia la proces.

217. La efectuarea evaluării tehnice cuprinzătoare, Secretariatul Comunității Energetice și Agenția Europeană de Mediu sunt asistați de o echipă de experți tehnici evaluatori, în condițiile în care Agenția Europeană de Mediu îndeplinește sarcinile de Secretariat pentru evaluările tehnice cuprinzătoare. Secretariatul Comunității Energetice, asistat de Agenția Europeană de Mediu, selectează un număr suficient de experți tehnici evaluatori pentru a acoperi sectoarele corespunzătoare din inventar. Experții tehnici evaluatori selectați trebuie să aibă experiență în domeniul compilării inventarelor gazelor cu efect de seră și să-și desfășoare activitatea, de preferință, în domeniul proceselor de evaluare tehnică a gazelor cu efect de seră. Nu participă la evaluarea tehnică a inventarului experții tehnici sau evaluatorii care au contribuit la compilarea inventarului gazelor cu efect de seră prezentat spre evaluare ori care dețin cetățenia Republicii Moldova. Evaluările tehnice cuprinzătoare sunt efectuate sub formă de evaluări tehnice de documentare și centralizate. Vizitele de evaluare la fața locului sunt organizate, după caz, la solicitarea echipei experților tehnici evaluatori și în consultare cu autoritatea competentă.

218. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice desemnează un punct de contact național pentru evaluarea tehnică cuprinzătoare efectuată de Secretariatul Comunității Energetice, asistat de Agenția Europeană de Mediu, conform calendarului stabilit în prealabil de către acesta. Secretariatul Comunității Energetice informează cu privire la componența echipei de experți tehnici evaluatori care a fost selectată.

219. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice facilitează organizarea vizitelor de evaluare la fața locului și transmite răspunsuri și informații suplimentare la solicitarea experților tehnici, precum și recomandări asupra rapoartelor de evaluare tehnică, după caz. La solicitarea autorității centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, Secretariatul Comunității Energetice include recomandările cu privire la constatările evaluării din raportul de evaluare tehnică în versiunea finală a acestuia.

2110. Evaluarea tehnică cuprinzătoare și completă menționată la pct. 217 include:

1) controale pentru a verifica transparența, exactitatea, coerența, comparabilitatea și caracterul complet al informațiilor prezentate;

2) controale pentru a identifica situațiile în care datele din inventar nu sunt elaborate în conformitate cu Ghidul IPCC 2006 și cu edițiile actualizate ale acestuia sau cu normele Uniunii Energetice;

3) calcularea corecțiilor tehnice necesare rezultate, care se realizează în consultare cu autoritatea competentă, după caz.

2111. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice poate solicita o modificare a estimărilor sale privind emisiile și sechestrările contabilizate, furnizând estimări revizuite în urma constatărilor efectuate de către Secretariatul Comunității Energetice în cursul evaluării tehnice cuprinzătoare. În cazul în care o estimare revizuită este considerată adecvată de către echipa experților tehnici evaluatori, aceasta este inclusă în raportul de evaluare tehnică cuprinzătoare final și este însoțită de o argumentare. Secretariatul Comunității Energetice informează autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice cu privire la încheierea evaluării tehnice cuprinzătoare și furnizează raportul de evaluare tehnică cuprinzătoare final până la 30 august 2027 și, respectiv, 30 august 2032.”;

s) punctul 23:

la subpunctul 2), cuvântul „actualitatea” se substituie cu cuvintele „raportarea datelor actualizate”, iar cuvântul „integral” – cu cuvântul „complet”;

subpunctul 3) se completează cu textul „conform tabelelor CTF”;

t) la punctul 24:

subpunctul 1) se completează cu textul „și informațiile cu privire la orice modificare adusă sistemului respectiv, dacă există, în formatul prevăzut în tabelul 15”;

la subpunctul 3):

după textul „anexa nr. 3” se introduce textul „ , conform formatului prevăzut în tabelele 16-16 b”;

se completează cu literele k1), k2) și k3) cu următorul cuprins:

„k1) evaluarea contribuției politicii sau măsurii la realizarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung;

k2) informații privind conexiunea dintre diferite politici și măsuri sau grupuri de măsuri raportate și modul în care aceste politici și măsuri sau grupuri de măsuri contribuie la diferite scenarii de prognoze;

k3) evaluarea contribuției politicilor și măsurilor la realizarea obiectivului național obligatoriu privind limitarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit conform PNIEC”;

subpunctul 4) va avea următorul cuprins:

„4) contribuția la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris în urma implementării mecanismelor de atenuare conform prevederilor art. 6 alin. (2), (4) și (5) din Acordul de la Paris, precum și informațiilor referitoare la veniturile din prețul carbonului”;

u) la punctul 241:

după cuvântul „determinate” se introduc cuvintele „la Acordul de la Paris”;

după cuvântul „acesteia” se introduce textul „conform formatului tabelar CTF”;

v) la punctul 242, după cuvântul „determinate” se introduc cuvintele „la Acordul de la Paris”;

w) la punctul 243:

după cuvântul „determinată” se introduc cuvintele „la Acordul de la Paris”;

subpunctul 4) se completează cu textul „conform anexei nr. 3”;

x) la punctul 25, cuvintele „Raportul bienal actualizat sau în” se exclud;

y) la punctul 27:

după primul enunț se introduce următorul enunț: „Informațiile se prezintă Secretariatului Comunității Energetice până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025, în formatul stabilit în tabelele 17-17d.”;

în ultimul enunț, cuvântul „patru” se substituie cu cuvântul „șase”;

z) se completează cu punctul 281 cu următorul cuprins:

„281. În rapoartele privind prognozele prezentate Secretariatului Comunității Energetice se ține cont de valorile armonizate pentru parametrii-cheie pentru prognoze – cel puțin pentru prețurile la importul de petrol, gaze și cărbune, precum și pentru prețurile carbonului – pe care acesta le-a recomandat, în consultare cu țările părți ale Comunității Energetice, cu 12 luni înainte de termenul de transmitere a rapoartelor.”;

aa) la punctul 29, cuvintele „în format electronic” se substituie cu textul „conform formatului tabelar CTF”;

bb) punctul 30 va avea următorul cuprins:

„30. Pentru a asigura transparența raportării informației cu privire la modelele sau abordările metodologice folosite în procesul prognozării, autoritatea competentă indică:

1) anul de referință din inventarul național al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră și anul utilizat ca punct de plecare pentru prognoze;

2) metodologiile utilizate pentru prognoze, inclusiv o scurtă descriere a modelelor utilizate și a acoperirii sectoriale, geografice și temporale a acestora;

3) tipul și caracteristicile de bază ale modelului utilizat (abordarea de sus în jos, de jos în sus, de calcul sau raționament de expert);

4) caracteristica scurtă a modelului, scopul elaborării, adaptarea acestuia la necesitățile studiului realizat, punctele forte și slabe ale modelului respectiv, informații despre sursele de date, principalele ipoteze exogene și parametrii utilizați.”;

cc) punctul 31:

subpunctul 1):

la litera a), după cuvântul „mii” se introduc cuvântele „de locuitori”;

la litera b), textul „lei/dolari SUA” se substituie cu textul „în lei/dolari SUA – către Secretariatul CONUSC și în lei/euro – către Secretariatul Comunității Energetice”;

la literele d), e) și g), după cuvintele „dolari SUA” se introduce textul „și în lei/euro”;

la litera j), textul „dolari SUA/tep” se substituie cu textul „dolari SUA/tep și în euro/tep”;

la litera k), textul „dolari SUA/tonă CO2” se substituie cu textul „dolari SUA/tonă CO2 și în euro/tonă CO2”;

subpunctul 2):

la litera d) cifra (v), textul „tep/dolari SUA” se substituie cu textul „tep/ dolari SUA și tep/euro”;

la litera e) cifra (ii), textul „dolari SUA/ktep” se substituie cu textul „dolari SUA/ktep și euro/ktep”;

dd) la punctul 32, textul „Raportului Bienal Actualizat sau” se exclude;

ee) se completează cu punctul 321 cu următorul cuprins:

„321. Informația privind prognozele naționale se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunității Energetice conform termenelor prevăzute în pct. 27.”;

ff) la punctul 33:

cuvântul „patru” se substituie cu cuvântul „doi”;

subpunctul 5) va avea următorul cuprins:

„5) capacitatea de adaptare, planurile naționale de adaptare, cadrul de monitorizare și evaluare a progresului înregistrat, asociat cu implementarea planurilor de acțiuni naționale și sectoriale în domeniul adaptării la schimbările climatice, eficiența măsurilor de adaptare deja implementate, precum și bunele practici și schimbările instituționale”;

gg) se completează cu punctul 331 cu următorul cuprins:

„331. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice raportează Secretariatului Comunității Energetice, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025, informațiile referitoare la acțiunile naționale de adaptare, și anume:

1) circumstanțele naționale, impactul, vulnerabilitățile, riscurile și capacitatea de adaptare:

a) circumstanțele naționale relevante pentru acțiunile de adaptare:

(i) caracteristici biogeofizice;

(ii) demografie;

(iii) economie și infrastructură;

b) cadrul de monitorizare și de modelare în domeniul climei:

(i) principalele activități de monitorizare a climei, modelare, prognozare și elaborare de scenarii în domeniul schimbărilor climatice;

(ii) principalele abordări, metodologii și instrumente, incertitudini și provocări aferente acestora;

c) evaluarea impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilității și riscurilor climatice, inclusiv a capacității de adaptare:

(i) prezentarea generală a hazardurilor climatice observate, precum și a presiunilor de mediu, economice și sociale existente (precum: pierderea biodiversității, recolte slabe, sărăcia energetică, șomajul, migrația);

(ii) identificarea principalelor pericole climatice viitoare și a principalelor sectoare afectate (gospodărirea apelor, biodiversitatea și abordările ecosistemice, silvicultură, agricultură, pescuit, mediul urban și amenajarea teritoriului, clădiri, protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență, energie, transporturi, industrie, tehnologia informației și comunicațiilor, finanțe și asigurări, turism și dezvoltare rurală, sănătate și altele);

d) pentru fiecare sector esențial afectat, o prezentare generală a următoarelor elemente, evaluate pe o scară calitativă cu nivelurile înalt/mediu/scăzut/nu se aplică, și însoțite de explicații, dacă este cazul:

(i) impactul observat al principalelor pericole (precum ar fi: incendiile forestiere, răspândirea speciilor invazive și a bolilor tropicale, efectele în cascadă și pericolele multiple care apar în același timp), inclusiv modificările în ceea ce privește frecvența și amploarea acestora;

(ii) probabilitatea de apariție a principalelor pericole și expunerea la acestea în contextul viitoarelor scenarii climatice, pe baza celor mai bune tehnici științifice disponibile de modelare climatică;

(iii) vulnerabilitatea, inclusiv capacitatea de adaptare;

(iv) riscul unui potențial impact în viitor;

2) cadrul legal și de politici și aranjamentele instituționale:

a) cadrul legal, de reglementare și de politici, inclusiv planurile naționale de adaptare (PNA) și orice planuri de adaptare sectoriale;

b) prezentarea generală a mecanismelor instituționale și a guvernanței la nivel național pentru:

(i) evaluarea vulnerabilității și a riscurilor climatice;

(ii) planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea și revizuirea politicilor de adaptare;

(iii) integrarea impactului schimbărilor climatice și a rezilienței la schimbările climatice în procedurile de evaluare a impactului asupra mediului;

(iv) colectarea, deținerea și reutilizarea datelor relevante (cum ar fi datele privind pierderile în caz de dezastre legate de schimbările climatice sau datele referitoare la riscuri) și accesul la acestea;

(v) integrarea impactului schimbărilor climatice și a planificării măsurilor de adaptare în cadrul de gestionare a riscului de dezastre și viceversa;

c) prezentarea generală a aranjamentelor instituționale și a guvernanței la nivel local și regional:

(i) cerințele cadrului legal și ale documentelor de politici;

(ii) tipurile de colaborare în materie de adaptare între autoritățile naționale;

(iii) exemple de bune practici privind rețelele sau alte tipuri de colaborare în materie de adaptare între autoritățile administrației publice locale;

3) documente de politici și obiective de adaptare:

a) priorități în materie de adaptare;

b) provocări, lacune și obstacole în calea adaptării;

c) sinteze ale documentelor de politici și eforturilor naționale, cu accent pe ținte și obiective, acțiuni prevăzute, buget și perioada de implementare;

d) prezentarea generală a conținutului documentelor de politici și eforturilor locale și regionale;

e) prezentarea generală a eforturilor de integrare a adaptării la schimbările climatice în politicile, planurile și programele sectoriale, inclusiv strategiile de gestionare a riscurilor de dezastre și planurile de acțiune în caz de dezastre;

f) implicarea părților interesate. Prezentarea generală a măsurilor legate de politica de adaptare la nivel național și exemple de bune practici de la nivelurile regional și local pentru implicarea:

(i) părților interesate deosebit de vulnerabile la impactul schimbărilor climatice;

(ii) sectorului privat;

4) cadrul de monitorizare și evaluare a acțiunilor și proceselor de adaptare:

a) metodologia de monitorizare și evaluare în ceea ce privește:

(i) reducerea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilităților și riscurilor climatice și sporirea capacității de adaptare;

(ii) punerea în aplicare a acțiunilor de adaptare;

b) situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor planificate, inclusiv o prezentare generală a nivelului subnațional și a finanțării acordate pentru sporirea rezilienței la schimbările climatice. Raportarea privind finanțarea include:

(i) cheltuielile alocate pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv în ceea ce privește gestionarea riscurilor de dezastre;

(ii) în măsura posibilului, ponderea cheltuielilor utilizate pentru a sprijini adaptarea la schimbările climatice în fiecare sector;

c) evaluarea progreselor realizate în ceea ce privește:

(i) reducerea impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilităților și a riscurilor climatice;

(ii) sporirea capacității de adaptare;

(iii) realizarea priorităților în materie de adaptare;

(iv) eliminarea obstacolelor din calea adaptării;

d) măsurile luate pentru revizuirea și actualizarea următoarelor elemente:

(i) evaluările vulnerabilității și ale riscurilor;

(ii) politicile, planurile și măsurile de adaptare la nivel național;

e) prezentarea generală a bunelor practici în ceea ce privește măsurile luate pentru revizuirea și actualizarea documentelor de politici și măsurilor de adaptare la nivel local și regional;

5) cooperarea, bunele practici, sinergiile, experiența și lecțiile învățate în domeniul adaptării:

a) bune practici și lecții învățate, inclusiv la nivel local și regional;

b) sinergiile dintre acțiunile de adaptare și alte cadre și/sau convenții internaționale, în special obiectivele de dezvoltare durabilă și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre;

c) cooperarea cu țările părți ale Comunității Energetice și cu statele membre ale Uniunii Europene, cooperarea internațională și cooperarea cu organizațiile internaționale și regionale:

(i) cooperarea în vederea schimbului de informații și a consolidării cunoștințelor științifice, a instituțiilor și a cunoștințelor în materie de adaptare;

(ii) cooperarea în vederea consolidării acțiunilor de adaptare la nivel subnațional, național, macroregional și internațional, inclusiv domeniul și amploarea cooperării și tipurile de cooperare;

6) orice alte informații legate de impactul schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice:

a) principalele date de contact ale coordonatorului național în domeniul adaptării la schimbările climatice și ale organizației pe care o reprezintă;

b) site-urile web și rețelele de socializare relevante, utilizate pentru comunicarea cu privire la acțiunile de adaptare la nivel național, regional și local, după caz;

c) principalele rapoarte și publicații la nivel național, regional și local;

d) altă informație, după caz.”;

hh) la punctul 34, după cuvântul „Naționale” se introduc cuvintele „și ale Raportului bienal de transparență”;

ii) se completează cu punctul 341 cu următorul cuprins:

„341. Informația privind vulnerabilitățile la schimbările climatice, impactul schimbărilor climatice și acțiunile de adaptare se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunității Energetice conform termenelor prevăzute în pct. 331.”;

jj) denumirea secțiunii a 2-a va avea următorul cuprins:

„Secțiunea a 2-a

Raportarea cu privire la suportul financiar și tehnologic oferit de țările industrial dezvoltate și la veniturile din prețul carbonului”;

kk) la punctul 35, cuvintele „oferit de” se substituie cu cuvintele „recepționat de la”;

ll) punctul 36:

după cuvântul „tabelară” se introduce textul „ , conform formatului tabelar CTF,”;

subpunctul 1) se completează cu cuvintele „și în euro”;

mm) punctul 37 va avea următorul cuprins:

„37. Informația cu privire la suportul financiar și tehnologic recepționat de la țările industrial dezvoltate, respectiv oferit țărilor în curs de dezvoltare pentru anul de raportare X-1, prezentată anual, în conformitate cu formatele prevăzute în tabelele 18-18c, Secretariatului Comunității Energetice până la 30 septembrie, începând cu anul 2025, este bazată pe „reperele Rio” și include:

1) informații care explică metoda folosită pentru a calcula datele cantitative, inclusiv o explicație a metodologiei de cuantificare a datelor și, după caz, alte informații privind definițiile și metodele folosite pentru determinarea cifrelor, în special pentru informațiile raportate cu privire la fluxurile financiare utilizate pentru determinarea suportului oferit;

2) informațiile disponibile cu privire la proiectele de transfer tehnologic și de consolidare a capacităților, finanțate de țările industrial dezvoltate, în temeiul deciziilor adoptate de organismele instituite de CONUSC, Acordul de la Paris sau în baza acordurilor care rezultă din acestea ori care le succedă, inclusiv dacă tehnologia transferată sau proiectul de consolidare a capacităților a contribuit la atenuarea efectelor schimbărilor climatice ori pentru adaptarea la acestea, cuantumul sprijinului acordat țării și tipul de tehnologie transferată sau de proiect de consolidare a capacităților;

3) informațiile disponibile pentru anul de raportare X și pentru anii următori cu privire la furnizarea suportului planificat, inclusiv informații cu privire la activitățile planificate legate de proiecte de transfer tehnologic și de proiecte de consolidare a capacităților, finanțate în temeiul deciziilor adoptate de organismele instituite de CONUSC, Acordul de la Paris sau în baza acordurilor care rezultă din acestea ori care le succedă, și cu privire la tehnologiile care urmează să fie transferate și la proiectele de consolidare a capacităților, inclusiv dacă tehnologia transferată sau proiectul de consolidare a capacităților este destinat(ă) pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice ori pentru adaptarea la acestea, cuantumul suportului acordat, și tipul de tehnologie transferată sau de proiect de consolidare a capacităților.”;

nn) se completează cu punctul 371 cu următorul cuprins:

„371. Informațiile cu privire la veniturile obținute în anul de raportare X-1, generate din prețul carbonului, se prezintă anual Secretariatului Comunității Energetice, până la 31 iulie, începând cu anul 2025, în conformitate cu formatele prevăzute în tabelele 19-19b.”;

oo) punctul 38 va avea următorul cuprins:

„38. Autoritatea competentă integrează informația cu privire la suportul financiar și tehnologic recepționat de la țările industrial dezvoltate, oferit țărilor în curs de dezvoltare, în Raportul bienal de transparență și Comunicarea națională ca parte componentă a acestora, care, ulterior, se prezintă către autoritatea centrală pentru resurse naturale și mediu spre a fi raportate Secretariatului CONUSC conform termenului prevăzut la pct. 42.”;

pp) se completează cu punctul 381 cu următorul cuprins:

„381. Informația cu privire la suportul financiar și tehnologic recepționat de la țările industrial dezvoltate, respectiv oferit țărilor în curs de dezvoltare, se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunității Energetice conform termenelor prevăzute în pct. 37.”;

qq) se completează cu punctul 382 cu următorul cuprins:

„382. Informația cu privire la veniturile obținute din prețul carbonului se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunității Energetice conform termenelor prevăzute în pct. 371.”;

rr) denumirea secțiunii a 3-a va avea următorul cuprins:

„Secțiunea a 3-a

Raportul bienal de transparență

și Comunicarea națională”;

ss) la punctul 39, textul „Raportul bienal actualizat (până în anul 2023 inclusiv)” se exclude;

tt) punctul 40 va avea următorul cuprins:

„40. Raportul bienal de transparență este elaborat utilizând structura prevăzută în deciziile adoptate în cadrul Conferințelor Părților semnatare ale CONUSC și ale Conferințelor Părților la Acordul de la Paris și conține următoarele componente:

1) rezumatul executiv;

2) capitolul 1: Inventarul național al emisiilor antropice din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a tuturor gazelor cu efect de seră;

3) capitolul 2: Descrierea progresului implementării și realizării obiectivelor contribuției naționale determinate în temeiul art. 4 din Acordul de la Paris;

4) capitolul 3: Descrierea impactului schimbărilor climatice și a măsurilor de adaptare în conformitate cu art. 7 din Acordul de la Paris;

5) capitolul 4: Descrierea suportului financiar recepționat pentru dezvoltarea tehnologiilor și transferul de tehnologii, respectiv pentru consolidarea capacităților, în temeiul art. 9-11 din Acordul de la Paris;

6) capitolul 5: Informații care urmează a fi raportate atunci când Comunicările naționale și Rapoartele bienale de transparență sunt prezentate împreună, o dată la patru ani (evaluarea vulnerabilității, impactul schimbărilor climatice și măsurilor de adaptare; sistemul de observații și activitatea de cercetare; educația, instruirea și sensibilizarea publicului);

7) capitolul 6: Descrierea îmbunătățirilor în timp ale raportării către CONUSC;

8) capitolul 7: Alte informații relevante pentru realizarea obiectivului Acordului de la Paris și adecvate pentru a fi incluse în Raportul bienal de transparență;

9) anexe.”;

uu) punctul 41 va avea următorul cuprins:

„41. Comunicarea națională este elaborată utilizând structura prevăzută în deciziile adoptate în cadrul Conferințelor Părților semnatare ale CONUSC și conține următoarele componente:

1) rezumatul executiv;

2) capitolul 1: Circumstanțele naționale relevante pentru tendința emisiilor antropice din surse și a reținerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră;

3) capitolul 2: Inventarul național al emisiilor antropice din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a tuturor gazelor cu efect de seră;

4) capitolul 3: Politicile și măsurile de atenuare a schimbărilor climatice;

5) capitolul 4: Prognoza emisiilor de gaze cu efect de seră și efectul anticipat al politicilor și măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice;

6) capitolul 5: Evaluarea vulnerabilității, impactului schimbărilor climatice și măsurilor de adaptare;

7) capitolul 6: Alte informații relevante privind realizarea obiectivelor Convenției;

8) capitolul 7: Sistemul de observații și activitatea de cercetare;

9) capitolul 8: Educația, instruirea și sensibilitatea publicului;

10) capitolul 9: Constrângerile și necesitățile financiare, tehnice și de capacitate aferente, inclusiv suportul solicitat și recepționat;

11) anexe.”;

vv) la punctul 42:

textul „Raportul bienal actualizat (până la 31 decembrie 2023)” se exclude;

textul „1 ianuarie anul” se substituie cu textul „31 decembrie ”;

ww) la punctul 43, cuvintele „în limbile de stat și engleză” se exclud;

xx) se completează cu secțiunea a 4-a cu următorul cuprins:

„Secțiunea a 4-a

Platforme de raportare și cooperarea

internațională

431. Pentru a facilita comunicarea cu Secretariatul CONUSC și pentru a asigura accesul publicului la informații, raportarea se va desfășura prin intermediul unei platforme online de raportare, dezvoltate de către Secretariatul CONUSC.

432. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice utilizează platforma electronică pentru a prezenta Secretariatului CONUSC emisiile antropice din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a tuturor gazelor cu efect de seră, compilate în inventarul național al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, rapoartele naționale de inventariere, rapoartele bienale de transparență și comunicările naționale, odată ce această platformă online de raportare devine operațională.

433. Pentru a facilita comunicarea cu Secretariatul Comunității Energetice și pentru a asigura accesul publicului la informații, raportarea datelor specificate la pct. 20, 211, 212, 24, 27, 331 și 371 se va desfășura prin intermediul unei platforme electronice online, dezvoltate de către Secretariatul Comunității Energetice.

434. La utilizarea platformei electronice se ține cont de protecția datelor cu caracter personal, precum și a secretului comercial.

435. Prezentarea datelor Secretariatului Comunității Energetice pentru pregătirea inventarului gazelor cu efect de seră al Uniunii Energetice și a raportului privind inventarul Uniunii Energetice se efectuează în conformitate cu termenele stabilite în tabelul 14.

436. În cazul în care, după depunerea inventarului la Secretariatul CONUSC, s-a stabilit unele lacune în estimări, autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice furnizează, cel târziu în termen de o săptămână de la retransmitere, Secretariatului Comunității Energetice un rezumat al modificărilor efectuate în inventarul retransmis.”;

yy) la punctul 47, după cuvântul „emisiilor” se introduce cuvântul „antropice”;

zz) punctul 48 se completează cu textul „ , cu modificările ulterioare”;

aaa) la punctul 50, după cuvintele „elaborarea Inventarului național privind emisiile” se introduce cuvântul „antropice”;

bbb) tabelul 1 va avea următorul cuprins:

tabelul 1

ccc) se completează cu tabelul 1a cu următorul cuprins:

tabelul 1a

ddd) în tabelul 2, poziția 4 va avea următorul cuprins:

„4.Cantitățile de combustibil utilizat în industrie și construcții, structurate pe tipurile de combustibili, conform poziției 1.
Consumat nemijlocit în calitate de combustibil sau energie în industrie și construcții, din care în:
- industria extractivă;
- industria alimentară, fabricarea băuturilor și fabricarea produselor de tutun;
- fabricarea produselor textile și de pielărie;
- prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite;
- tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor;
- industria chimică și petrochimică (inclusiv industria farmaceutică);
- fabricarea altor produse din minerale nemetalice;
- industria metalurgică;
- industria constructoare de mașini;
- producția de remorci și semiremorci, a altor mijloace de transport;
- alte activități industriale n.c.a.;
- construcții.
mii tone/
mii m3
și în TJ
Biroul Național de StatisticăRaportul statistic
nr.1-BE
Anual, până la 30 septembrie, pentru anul precedent”;

eee) în tabelul 3:

poziția 80 va avea următorul cuprins:

„80.Cantitatea (kg) importată/exportată de substituenți ai substanțelor care distrug stratul de ozon (subpozițiile tarifare: 2711 12 (propan, R-290); 2811 21 000 (dioxid de carbon, R-744); 2814 10 000 (amoniac anhidru, R-717); 2901 10 000 (butan, R-600; izobutan, R-600a); 2903 41 000 (trifluormetan, HFC-23); 2903 42 000 (difluormetan, HFC-32); 2903 43 000 (fluormetan, HFC-41, 1,2-difluoretan, HFC-152 și 1,1-difluoretan, HFC-152a); 2903 44 000 (pentafluoretan, HFC-125, 1,1,1-trifluoretan, HFC-143a și 1,1,2-trifluoretan, HFC-143); 2903 45 000 (1,1,1,2-tetrafluoretan, HFC-134a și 1,1,2,2-tetrafluoretan, HFC-134); 2903 46 000 (1,1,1,2,3,3,3-heptafluorpropan, HFC-227ea, 1,1,1,2,2,3-hexafluorpropan, HFC-236cb, 1,1,1,2,3,3-hexafluorpropan, HFC-236ea și 1,1,1,3,3,3-hexafluorpropan, HFC-236fa); 2903 47 000 (1,1,1,3,3-pentafluorpropan, HFC-245fa și 1,1,2,2,3-pentafluorpropan, HFC-245ca); 2903 48 000 (1,1,1,3,3-pentafluorbutan, HFC-365mfc și 1,1,1,2,2,3,4,5,5,5-decafluorpentan, HFC-43-10mee); 2903 51 000 (2,3,3,3-tetrafluorpropenă, HFO-1234yf, 1,3,3,3-tetrafluorpropenă, HFO-1234ze și (Z)-1,1,1,4,4,4-hexafluor-2-butenă, HFO-1336mzz); 3827 51 000 (amestecuri care conțin trifluorometan, HFC-23); 3827 61 000 (amestecuri care conțin 1,1,1-trifluoretan, HFC-143a, în proporție de 15% sau mai mult, în greutate); 3827 62 000 (altele, necuprinse la subpoziția 3827 61 000, care conțin pentafluoretan, HFC-125, în proporție de 55% sau mai mult, în greutate, dar care nu conțin derivați fluorurați nesaturați ai hidrocarburilor aciclice, HFO-uri); 3827 63 000 (altele, necuprinse la subpozițiile de mai sus, care conțin pentafluoretan, HFC-125, în proporție de 40% sau mai mult, în greutate); 3827 64 000 (altele, necuprinse la subpozițiile de mai sus, care conțin 1,1,1,2-tetrafluoretan, HFC-134a, în proporție de 30% sau mai mult, în greutate, dar care nu conțin derivați fluorurați nesaturați ai hidrocarburilor aciclice, HFO-uri); 3827 65 000 (altele, necuprinse la subpozițiile de mai sus, care conțin difluormetan, HFC-32 în proporție de 20% sau mai mult, în greutate, și pentafluoretan, HFC-125, în proporție de 20% sau mai mult, în greutate); 3827 68 000 (altele, necuprinse la subpozițiile de mai sus, care conțin substanțe de la subpozițiile 2903 41–2903 48):
în vrac;
în produse;
în echipamente (unități):
compresoare (subpozițiile tarifare: 841430; 841480);
mașini și aparate pentru condiționarea aerului (subpozițiile tarifare: 841510 – 841583 000);
frigidere (subpozițiile tarifare: 8418 10 – 8418 21; 8418 29 000);
congelatoare (subpozițiile tarifare: 8418 30 – 8418 40);
vitrine și tejghele frigorifice (subpozițiile tarifare: 8418 50);
pompe de căldură (subpoziția tarifară: 8418 61 000);
alt mobilier destinat echipamentelor pentru producerea frigului (subpoziția tarifară: 8418 91 000);
evaporatoare și condensatoare, altele decât cele pentru aparatele de tip menajer ( poziția tarifară 8418 99 100);
turnuri de răcire și dispozitive similare pentru răcire directă (fără perete despărțitor), prin recircularea apei (subpoziția tarifară: 8419 89 100);
extinctoare (subpoziția tarifară: 8424 10 000);
tractoare ( poziția tarifară 8701);
autovehicule pentru transportul de persoane ( poziția tarifară 8702);
autoturisme ( poziția tarifară 8703);
autovehicule pentru transportul mărfurilor ( poziția tarifară 8704);
autovehicule pentru alte utilizări ( poziția tarifară 8705);
locomotive (subpozițiile tarifare: 8601 și 8602);
vagoane de călători (subpoziția tarifară: 8605 00 000);
vagoane pentru transportul mărfurilor pe calea ferată sau căi similare (subpozițiile tarifare: 8606 10 000 – 8606 30 000);
elicoptere (subpozițiile tarifare: 8802 11 000 – 8802 12 000);
avioane (subpozițiile tarifare: 8802 20 000 – 8802 40 000);
pacheboturi, nave de croazieră, feriboturi, cargouri, șlepuri și nave similare pentru transportul persoanelor și mărfurilor
( poziția tarifară 8901);
nave de pescuit ( poziția tarifară 8902 00);
iahturi și alte nave și ambarcațiuni pentru agrement
( poziția tarifară 8903);
remorchere și împingătoare ( poziția tarifară 8904 00)
kg
unități
Serviciul Vamal;
Respondenți
Chestionarea directăAnual, până la
31 martie, pentru anul precedent”;

poziția 86 va avea următorul cuprins:

„86.Cantitatea de halocarburi (PFC) și hexaflorură de sulf (SF6) consumată în sectorul echipamente electrice – dispozitive electrice de tensiune înaltă:
întrerupător, 10 kV;
întrerupător, 35 kV;
întrerupător, 110 kV;
întrerupător , 110 kV;
întrerupător, 110 kV;
întrerupător, 110 kV;
întrerupător, 330 kV;
alte tipuri de întrerupătoare (de specificat).
mii tone/
mii m3 și în TJ
Respondenți-Chestionare directăAnual, până la 31 martie, pentru anul precedent”;

fff) în tabelul 4, la poziția 2 coloana 5, textul „(tabele adiționale)” se exclude;

ggg) în tabelul 6:

la pozițiile 2, 3, 6, coloana 4, cuvintele „Biroul Național de Statistică” se substituie cu cuvintele „Agenția de Mediu”;

la pozițiile 2 și 6, coloana 5, textul „Raportul statistic nr. 2 – salubrizarea localităților” se substituie cu cuvintele „SIA Managementul deșeurilor”;

hhh) se completează cu tabelele 7- 19b cu următorul cuprins:

tabelul 7

tabelul 8

tabelul 9

tabelul 10

tabelul 10a

tabelul 11

tabelul 12

tabelul 13

tabelul 14

tabelul 15

tabelul 16

tabelul 16a

tabelul 16b

tabelul 17

tabelul 17a

tabelul 17b

tabelul 17c

tabelul 17d

tabelul 18

tabelul 18a

tabelul 18b

tabelul 18c

tabelul 19

tabelul 19a

tabelul 19b

4) în anexa nr. 2:

a) la punctul 2:

subpunctul 21) va avea următorul cuprins:

„21) Instituția Publică Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului;

b) la punctul 4 subpunctul 4), cuvintele „silvo-didactică” se substituie cu cuvintele „de Stat”;

5) anexa nr. 3 va avea următorul cuprins:

„Anexa nr. 3

la Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018

LISTA gazelor cu efect de seră și potențialul lor de încălzire globală pentru orizontul de timp de 100 de ani, care vor fi luate în considerare de Sistemul național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice

Denumirea industrialăDenumirea chimică/denumirea comunăFormula chimicăPotențialul de încălzire globală conform Raportului de evaluare 5 al IPCC (2013)
Secțiunea 1. Principalele gaze cu efect de seră direct
Dioxid de carbonCO21
MetanCH428
Protoxid de azotN2O265
Secțiunea a 2-a. Hidrofluorcarburi (HFC)
HFC-23Trifluormetan (fluoroform)CHF312400
HFC-32DifluormetanCH2F2677
HFC-41Fluormetan
(fluorură de metil)
CH3F116
HFC-125PentafluoretanCHF2CF33170
HFC-1341,1,2,2-tetrafluoretanCHF2CHF21120
HFC-134a1,1,1,2-tetrafluoretanCH2FCF31300
HFC-1431,1,2-trifluoretanCH2FCHF2328
HFC-143a1,1,1-trifluoretanCH3CF34800
HFC-1521,2-difluoretanCH2FCH2F16
HFC-152a1,1-difluoretanCH3CHF2138
HFC-161Fluoretan
(fluorură de etil)
CH3CH2F4
HFC-227ea1,1,1,2,3,3,3-heptafluorpropanCF3CHFCF33350
HFC-236cb1,1,1,2,2,3-hexafluorpropanCF3CF2CH2F1210
HFC-236ea1,1,1,2,3,3-hexafluorpropanCF3CHFCHF21330
HFC-236fa1,1,1,3,3,3-hexafluorpropanCF3CH2CF38060
HFC-245ca1,1,2,2,3-pentafluorpropanCH2FCF2CHF2716
HFC-245fa1,1,1,3,3-pentafluorpropanCHF2CH2CF3858
HFC-365mfc1,1,1,3,3-pentafluorbutanCH3CF2CH2CF3804
HFC-43-10-mee1,1,1,2,2,3,4,5,5,5-decafluorpentanCF3CHFCHFCF2CF31650
Secțiunea a 3-a. Perfluorcarburi (PFC)
PFC-14Tetrafluorometan (perfluormetantetrafluorură de carbon)CF46630
PFC-116Hexafluoretan (perfluoretan)C2F611100
PFC-218Octafluorpropan (perfluorpropan)C3F88900
Perfluorociclopropanc-C3F69200
PFC-3-1-10Decafluorbutan (perfluorbutan)C4F109200
PFC-318Octafluorciclobutan (perfluorciclobutan)c-C4F89540
PFC-4-1-12Dodecafluorpentan (perfluorpentan)C5F128550
PFC-5-1-14Tetradecafluorhexan (perfluorhexan)C6F147910
PFC-9-1-18Perfluor-decahidronaftalinaC10F187190
Perfluordecalin (cis)z-C10F188630
Perfluordecalin (trans)e-C10F187500
Secțiunea a 4-a. Alți compuși perfluorurați
Hexafluorură de sulfSF623500
Trifluorură de azotNF316100”.

Pentru Prim-ministru,

Viceprim-ministru,

ministrul agriculturii

și industriei alimentare Vladimir BOLEA

Contrasemnează:

Ministrul mediului Iordanca-Rodica Iordanov

Nr. 31. Chişinău, 17 ianuarie 2024.