Anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr. 1518/2003
REGULAMENT cu privire la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație publică și numerotarea obiectelor adresabile
Anexă la Regulamentul cu privire la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație publică și numerotarea obiectelor adresabile
Regulile de ortografie la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulație și/sau a zonelor de circulație publică
1. La atribuirea, schimbarea denumirii arterei de circulație și/sau a zonei de circulație publică se respecta următoarele reguli:
1) toate denumirile de stradă se vor ortografia prin utilizarea literelor alfabetului latin;
2) numele topice de altă origine de pe teritoriul Moldovei,avînd forme modificate și stabilite prin uz și deja oficializate în limba română, se vor scrie cu aceleași forme:
a) fonetic și morfologic adaptate: Carahasani, Cîietu, Copceac, Hagichioi, Halahora, Pohoarna, Samurza, Căinar (rîu), Căinari (localitate), Ustia, Zahorna (nu KaraHasan, Kiat, Kipceak, Hagi Kioi, GolîieGorî, Pogorna, Musa Murza, Kainar, Kainarî, Ustie, Zagorna);
b) în numele de familie de origine străină și în cuvintele utilizate cu alfabetul chirilic se va utiliza regula conservării scrierii literii„k” (ex. Gr. Kotovski, Moldavskaia, Kiev etc.). Aceste nume nici nu se adaptează fonetic sau morfologic în limba română;
c) cu sufixe fonetic modificate: -ău/-eu (în loc de -ova/-eva): Braicău, Delacău, Dereneu, Dubău, Teleșeu, Vasilcău, Vărăncău; -ăuca/-euca (în loc de –ovca/-evca): Bondareuca, Cernoleuca, Cuizăuca, Fuzăuca, Grigorăuca, Sergheuca; -ăuți/-euți (în loc de -ovți/-evți): Bălcăuți, Cepeleuți, Corjeuți, Cosăuți, Echimăuți, Grinăuți, Mateuți, Șirăuți; -inți, cu i, marcă a înmuierii (în loc de -inți, cui plin): Balinți, Berlinți, Procopinți; -iște (în loc de -ișce): Gradiște, Horodiște, Izbiște, Peciște; -lia (în loc de -lî/-li): Abaclia, Baimaclia, Cimișlia, Cociulia, Coștangalia, Șamalia, Taraclia. Redarea în scris a formelor arhaice de origine străină (slave, turcice) periclitează unitatea sistemului toponimic actual, complică comunicarea și face imposibilă identificarea numelor geografice în timp și spațiu;
3) toate denumirile de stradă la începutul cuvîntului se vor scrie întotdeauna cu inițiale majuscule:
a) numele geografice simple (derivate și nederivate): Aluniș, Barcul, Căpriana, Costești, Dumeni, Gîrla, Japcea, Milești, Salcia, Sălcuța, Tabăra, Ungheni;
b) numele topice compuse, la toți termenii componenți, cu excepția cuvintelor auxiliare (prepoziții, articole), dacă acestea nu se află pe primul loc: Anenii Noi, Balta Lată, Bălțata de Sus, Ceadîr-Lunga, Gîrla Mare, Gura Bîcului, Iezărenii Vechi, Jora de Sus, Larga Nouă, Salcia Mare, Tartaul de Salcie;
c) termenii geografici (baltă, cîmpie, deal, gîrlă, iezer, insulă, lac, stradă, vale etc.), dacă fac parte din denumirile proprii geografice: Balta Lată, Cîmpia Cuboltei, Dealul Galben, Gîrla Comunală, Iezerul din Sus, Lacul cu Plomînă, Piața Libertății, Strada Mare, Valea Morilor;
d) numele punctelor cardinale, dacă fac parte din denumirea proprie geografică: Cîmpia Moldovei de Sud, Gara de Sud, Podișul Moldovei de Nord;
e) termenii calendaristici și numele sărbătorilor religioase din componența denumirilor proprii geografice: Fîntîna Bisericii, Izvorul Sînzienelor, 8 Martie, 31 August 1989;
f) atunci cînd numele proprii vor începe cu prepoziții sau articole, acestea se vor scrie cu literă mare: Al XIV-lea Congres Național de Medicina Muncii,La Om(vîrf montan);
4) datorită funcției lor individualizatoare, de concretizare și precizare a obiectelor desemnate, numele topice se scriu, de regulă, cu articolul definit (enclitic):
a) cu -(u)l, adesea redus la -u, pentru numele geografice cu forme de masculin singular: Barcul/Barcu, Bogatul/Bogatu, Lacul/Lacu, Frasinul/ Frasinu, Pietrosul/Pietrosu (deal), Teiu, Ulmu (sate);
b) în denumirile compuse, notarea lui -l la substantivele articulate este obligatorie: Barcul Mare, Chetrișul Nou, Dealul Înalt, Hîrtopul Mic, Imașul Comunal, Izvorul Mănăstirii, Lacul Roșu, Suhatul din Sus, Vîrful Scocului (excepție fac toponimele românești cu scriere tradițională: Rîmnicu-Sărat, Satu-Mare, Tîrgu-Ocna);
c) cu substituentul -u se scriu toponimele provenite din antroponime (nume de familie): Andrușu, Balabanu, Ciofu, Corbu, Dancu, Paicu, Voinescu;
d) prin tradiție și-au fixat scrierea fără articol numele de localități: Băiuș, Goian, Hîrtop, Mitoc, Otac, Plop, Puhoi, Troian;
e) fără articol se scriu numele de rîuri: Ciuluc, Ciuhur, Cogîlnic, Ialpug, Ichel, Nistru, Prut, Racovăț, Răut;
f) cu -a în structura numelor topice feminine (la singular) provenite din substantive propriu-zise sau din adjective substantivizate: Balta, Lunca, Măgura, Movila, Palanca, Stînca, Adînca, Larga, Lata, Lunga, Sărata;
g) cu -i pentru microtoponimele cu forme de masculin plural: Codrii, Coșcanii, Gorganii, Plopii, Popînzacii, Tufarii;
h) cu -le pentru microtoponimele cu forme de feminin plural: Fînețele, Fîntînile, Grădinile, Hîrtoapele, Humăriile, Izvoarele, Mlădițele, Ocoalele, Odăile, Prutețele, Sărăturile, Vîlcelele;
i) prin tradiție unele nume de localități și-au stabilit scrierea fără articolul -le: Hîrtoape, Izvoare, Vîlcele etc.;
j) în denumirile compuse, notarea articolelor de plural -i și -le la substantivele articulate este obligatorie: Codrii Lăpușnei, Plopii din Deal, Tufarii de pe Coastă; Fînețele din Luncă, Humăriile Vechi, Izvoarele din Hîrtop, Prutețele din Jos;
5) se scriu într-un cuvînt:
a) toponimele provenite din antroponime compuse: Doibani, Moșandrei, Negruvodă, Șaptebani;
b) numele topice care prin tradiție grafică prezintă un grad avansat de fuziune a elementelor componente și care se comportă în flexiune ca un singur cuvînt: Cîmp frumos, Supaturi, Cîmpulung;
6) se scriu cu cratimă (liniuță de unire):
a) toponimele compuse din două substantive (nume topice) cu formă de nominativ-acuzativ: Ceadîr-Lunga, Cîmpul-Ocoliș, Gîrla-Joseni, Cîșlița-Prut, Grinăuți-Moldova, Grinăuți-Raia, Plop-Știubei, Pripiceni-Curchi, Reteni-Vasileuți;
b) numele topice compuse al căror termen secund reprezintă un substantiv cu funcție de identificare: Etulia-Sat, Etulia-Gară, Răcărița-Baltă, Răcărița-Gîrlă, Schinoasa-Deal, Schinoasa-Vale, Telenești-Sat, Telenești-Tîrg;
c) compusele toponimice alcătuite dintr-un nume comun și un nume topic propriu-zis: Slobozia-Horodiște, Slobozia-Vărăncău, Tîrgul-Vertiujeni, Vadul-Rașcov;
d) denumirile geografice compuse comemorative ce reproduc numele unor personalități din istoria și cultura națională, acestea fiind compuse dintr-un nume de persoană și un nume comun care indică un rang, grad sau funcție: Cuza-Vodă, Mihalcea-Serdarul, Mihnea-Vodă, Ștefan-Vodă, Vlaicu-Pîrcălab;
e) prenumele și numele de familie formate din două nume de persoană sau numele rezultat din alăturarea unui nume de familie și un nume geografic: Ana-Maria, Radu-Șerban, Niculescu-Buzău, Rădulescu-Motru;
f) nume de personaje de basm sau personalități istorice și literare (nume propriu și substantiv comun care arată gradul, funcția, rangul); se scriu cu literă mare și substantivele comune care s-ar scrie cu literă mică ca termeni individuali: Aleodor-Împărat, Roșu-Împărat, Sinan-Pașa, Șerban-Vodă, Mihai-Voievod Viteazul;
g) nume de constelații: Ciobanul-cu-Oile, Carul-Mare, Ursa-Mică;
7) se scriu despărțite (separat):
a) compusele toponimice din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ (cu excepția celor de la punctul 8): Balta Paicu, Bariera Sculeni, Lacul Manta, Pădurea Strelețchi, Șoseaua Hîncești;
b) numele topice compuse din substantiv în nominativ + substantiv în genitiv: Bălțile Prutului, Cîmpia Cuboltei, Codrii Bîcului, Colinele Tigheciului, Delta Dunării, Depresiunea Ialpugului, Gîrla Zăvoiului, Gura Căinarului, Izvorul Mănăstirii, Lacul Cucoarelor, Limanul Nistrului, Piața Unirii, Valea Coloniței, Valea Norocului;
c) denumirile compuse dintr-un substantiv și un adjectiv: Balta Albă, Barcul Lemnos, Cîmpul Drept, Cotul Mare, Dealul Înalt, Drăgușenii Noi, Dubăsarii Vechi, Gîrla Îngrădită, Hîrtopul Mare, Obreja Nouă, Racovățul Sec, Valea Adîncă;
d) toponimele compuse după modelul substantiv + prepoziție + substantiv (sau adverb): Albota de Jos, Bahna din Sus, Balta cu Flori, Cuhureștii de Sus, Jora de Mijloc, Mahalaua din Deal, Prutețul cu Nuferi, Taraclia de Salcie;
e) numele topice formate dintr-un substantiv precedat de un numeral: Doi Brazi, Cinci Izvoare, Șapte Fîntîni, Trei Movile;
f) toponimele provenite dintr-un substantiv precedat de o prepoziție: După Deal, Între Stînci, La Movilă, Pe Bahnă, Peste Pîrîu, Sub Cetate;
g) compusele din mai mulți termeni constituenți: Cîmpia Moldovei de Sud, Fîntîna cu Cumpănă din Deal, Izvorul de sub Dealul Măgurii, Podișul Moldovei Centrale, Poiana din Pădurea Vărzăreștilor;
h) toponimele comemorative provenite de la nume de persoane formate din mai mulți termeni de compunere se scriu în conformitate cu normele ortografice privind numele de persoane respective: Alexandru cel Bun, Alexandru Ioan Cuza, Barbu Delavrancea, Mihail Kogălniceanu, Mircea cel Bătrîn, Ioan Vodă Viteazul, Ștefan cel Mare și Sfînt;
i) despărțit (separat) se scriu și toponimele aghionimice: Biserica Sfinții Petru și Pavel, Brațul Sfîntul Gheorghe, Parcul Sfînta Maria;
j) pentru următoarele nume geografice se recomandă forma de genitiv a componentului determinativ: Cîmpia Cuboltei, Colinele Tigheciului, Dealurile Ciulucurilor, Podișul Cogîlnicului, Podișul Racovățului (nu Cîmpia Cubolta, Colinele Tigheci, Dealurile Ciuluc, Podișul Cogîlnic, Podișul Racovăț);
8) în derivatele toponimice românești sufixele se scriu și se rostesc conform normelor ortografice:
a) -eni (cu e nu cu ă): Brătuşeni, Cotiujeni, Donduşeni, Străşeni, Vertiujeni, (nu Brătuşăni, Cotiujăni, Donduşăni, Străşăni, Vertiujăni);
b) -eni (nu -ani): Brătușeni, Căușeni, Crăsnășeni, Dondușeni, Hăsnășeni, Rogojeni, Tătărășeni (nu Brătușani, Căușani, Crăsnășani, Dondușani, Hăsnășani, Rogojani, Tătărășani);
c) -ani/-eni, -ești (fără articolul enclitic de plural, pentru formele inițiale, de bază): Băxani, Căplani, Răducani, Șofrîncani (nu Băxanii, Căplanii, Răducanii, Șofrîncanii); Butuceni, Cărpineni, Moșeni, Teșcureni (nu Butucenii, Cărpinenii, Moșenii, Teșcurenii); Brănești, Costești, Florești, Pănășești (nu Brăneștii, Costeștii, Floreștii, Pănășeștii);
d) -ar (cu a nu cu ă sau e): Cenușarele, Dealul Doboșarilor, Mahalaua Călușarilor (nu Cenușările, Dealul Doboșerilor, Mahalaua Călușerilor);
e) -atic (cu i nu cu e): Iernatic, Prăvălatic, Tomnatic, Văratic (nu Iernatec, Prăvălatec, Tomnatec, Văratec);
9) numeralele utilizate pentru exprimarea datei se vor scrie cu cifre;
10) majoritatea denumirilor de profesii și funcții sînt de genul masculin, dar sîntși de genul feminin. Denumirile de profesii ce se folosesc doar la genul masculin sînt descrise întabelul 1. Cu toate acestea, întrucît în general se acceptă faptul că în română masculinul are o valoare neutră, de „hipergen”, atunci cînd este folosit pentru denumirile generice de profesii și funcții, se recomandă utilizarea formelor de feminin doar în cazul în care:
a) se particularizează o profesie sau o funcție și se face referire directă la o persoană de sex feminin;
b) există în textul original intenția clară de a desemna în mod explicit atît persoanele de sex masculin, cîtși cele de sex feminin.
Tabelul 1
Lista cu denumiri de funcții și profesii ale căror variante la feminin fie nu sînt atestate în limba română (chirurgă, medică…) fie nu au intrat încă în uz (psihologă, geologă, geografă…) fie aparțin unui registru familiar (doctoriță , librăreasă...)
| Denumiri de funcții și profesii care se folosesc doar la genul masculin |
| atașat de presǎ/cultural | diplomat | jurisconsult | prefect |
| arhivar | doctor | lector | primar |
| astronaut | docent | librar | psiholog |
| bijutier | dramaturg | maistru | rector |
| cancelar | expert (național) | manager | redactor |
| chirurg | filolog | medic | sectorist |
| comandant | gardian | mecanizator | senator |
| comisar | geograf | meșteșugar | sociolog |
| conferențiar | geolog | miner | trezorier |
| consul | guvernator | ministru | vameș |
| critic | impresar | notar | |
| cronicar | istoric | pădurar | |
| decan | jandarm | pilot | |
2.Decizia consiliului local privind atribuirea denumirii arterei de circulație și/sau zonei de circulație publică urmează să conțină denumirea abreviată a acesteia.
1) La numele proprii se va abrevia numai prenumele, nu și numele de familie.
2) Nu vor fi admise, de exemplu, prescurtări precum: C-tinescu (pentru Constantinescu), D-triu (pentru Dumitriu), D-rescu (pentru Dumitrescu) etc.
3) În cazul altor prenume masculine, mai des întîlnite, abrevierile admise vor fi următoarele:
a) abrevierea formată din inițiala cu a doua literă, de tipul:
Al. – pentru Alexandru;
At. –pentru Atanasie;
Gh. – pentru Gheorghe (niciodată Ghe.);
Gr. –pentru Grigore;
Șt. –pentruȘtefan;
I. –pentru Iuri;
Cr. – pentru Cristofor;
b) abrevierea formată din inițiala cu o literă, de tipul:
A. –pentru Aurel, Anton, Aristide;
C.– pentru Constantin (nu este recomandată varianta cu cratimă C-tin);
D.– pentru Dumitru (nu D-tru);
G. –pentru Gabriel sau Garabet și chiar pentru George;
Ș. – se poate abrevia prenumele Șerban;
Pentru alte prenume se folosește: I. (Ion), V. (Vasile), M. (Marin, Mircea, Marius etc.), N. (Nicolae), T. (Tudor) etc.;
c) prenumele de persoane: I.L. Caragiale=Ion Luca Caragiale.
Nu se recomandă folosirea abrevierilor B. pentru Barbu sau Bănică, E. pentru Eudoxiu Hurmuzachi sau Eufrosin Poteca; F. pentru orice Florin sau Florea; R. pentru Radu, Remus, Romică; S. pentru Sorin, Stelian; sau Z. pentru Zaharia.
4) Nu se abreviază prenumele feminine. Nu se va scrie, așadar, M. Popescu, ci Maria Popescu, avînd în vedere că, potrivit regulilor, M. este o prescurtare pentru prenumele masculine Marin, Marius, Mircea etc.
5) Nu se va admite abrevierea numelor compuse: Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrîn, Mihai Viteazul etc.
6) Se va pune punct cînd se va abrevia un compus scris cu cratimă, punctul interior va fi urmat de cratimă (lt.-maj. pentru locotenent-major).
7) Nu se va folosi punctul la:
a) abrevierile care păstrează ultima literă: (dl = domnul, jr = junior), excepție: dr. = doctor , mr. = maior;
b) abrevierile compuselor scrise fără cratimă sau scrise cu blanc: (d-lui = dumnealui; D-sa = Domnia Sa).
8) Semnul de punctuație„cratima” se va păstra în abrevierile compuselor scrise cu cratimă sau scrise cu blanc: (d-lui = dumnealui; D-sa = Domnia Sa, lt.-col. = locotenent-colonel).
9) În abrevierile compuselor scrise cu cratimă, cratima nu va fi urmată de blanc (spațiu liber).
10) Modele de abreviere a titlurilor academice, a titlurilorși apelativelor bisericești, a gradelor militare, a numelor de profesii sînt descrise în tabelele 2–5.
Modele de abreviere a titlurilor academice, a titlurilorși apelativelor bisericești, a numelor de profesii și a gradelor militare
Tabelul 2
Grade și titluri academice
| Nr. crt. | Abrevierea | Explicația |
| 1. | acad. | academician –membru (de onoare sau titular) al unei academii |
| 2. | asist. | asistent – grad didactic în învățămîntul superior, inferior lectorului |
| 3. | conf. | conferențiar – grad în învățămîntul superior, intermediar între lector și profesor |
| 4. | doc. | docent – titlu științific acordat doctorilor în științe care s-au distins printr-o activitate valoroasă |
| 5. | dr. | doctor – titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de învățămînt superior |
| 6. | dr. doc. | doctor docent (dr. + doc.) |
| 7. | dr. univ. | doctor universitar (dr. + univ.) |
| 8. | conf.univ. | conferențiar universitar (conf. + univ.) |
| 9. | drd | doctorand – persoană care își pregătește lucrarea de doctorat |
| 10. | înv. | învățător – inițiator, autor sau propagator al unei doctrine |
| 11. | lect. | lector – grad în unele instituții de învățămînt superior, mai mare decît asistentul și mai mic decît conferențiarul |
| 12. | prof. | profesor – persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate și care predă o materie de învățămînt (în școală). Învățător |
Tabelul 3
Titluri și apelative bisericești
| Nr.crt. | Abrevierea | Explicația |
| 1. | ap. | apostol |
| 2. | arh. | arhanghel |
| 3. | arhiep. | arhiepiscop |
| 4. | cuv. | cuvios |
| 5. | ep. | episcop |
| 6. | ier. | ierarh |
| 7. | mitr. | mitropolit |
| 8. | mărt. | mărturisitor |
| 9. | mc. | mucenic |
| 10. | m.mc. | mare mucenic |
| 11. | patr. | patriarh |
| 12. | pr. | proroc - această prescurtare se folosește doar în calendar. În scrisul comun, „pr.” este prescurtarea pentru cuvîntul preot) |
| 13. | pr. | preot |
| 14. | prt. | protoiereu |
| 15. | sf. | sfînt |
Tabelul 4
Nume de profesii
| Nr.crt. | Abrevierea | Explicația |
| 1. | agr. | agronom |
| 2. | arh. | arhitect |
| 3. | ing. | inginer |
| 4. | med. | medic |
| 5. | av. | avocat |
| 6. | psih. | psiholog |
| 7. | ing.sup. | inginer superior |
| 8. | red. | redactor |
| 9. | red.-șef | redactor-șef |
| 10. | dep. | deputat |
Tabelul 5
Grade militare
| Nr. crt. | Abrevierea | Explicație |
| 1. | art. | artilerist |
| 2. | astron. | astronaut |
| 3. | av. | aviator |
| 4. | cap. | caporal |
| 5. | cpt. | căpitan |
| 6. | col. | colonel |
| 7. | com./cdt. | comandant |
| 8. | cmdr. | comandor |
| 9. | frt. | fruntaș |
| 10. | gen. | general |
| 11. | gen. de brig. | general de brigadă |
| 12. | gen. de div. | general de divizie |
| 13. | gen.-col. | general-colonel |
| 14. | gen.-lt. | general-locotenent |
| 15. | gen.-mr. | general-major |
| 16. | gen. | genist |
| 17. | inf. | infanterist |
| 18. | lt. | locotenent |
| 19. | lt.-col. | locotenent-colonel |
| 20. | lt.-maj. | locotenent-major |
| 21. | mr. | maior |
| 22. | mar. | marinar |
| 23. | mrș. | mareșal |
| 24. | mil./milit. | militar |
| 25. | plt. | plutonier |
| 26. | nav. | navigator |
| 27. | of. | ofițer |
| 28. | pil. | pilot |
| 29. | plt.-adj. | plutonier-adjutant |
| 30. | plt.-maj. | plutonier-major |
| 31. | sgt./serg. | sergent |
| 32. | sgt.-maj./ serg.-maj. | sergent-major |
| 33. | sgt.-inf./ serg.-inf. | sergent-inferior |
| 34. | sold. | soldat |
| 35. | slt. | sublocotenent |
| 36. | transm. | transmisionist |
| 37. | rez. | rezervist |
| 38. | vet. | veteran |