Articolul 1. Noțiuni principale
În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noțiuni principale:
autor (coautor) – persoană fizică (grup de persoane fizice) prin a cărei (a căror) muncă creatoare a fost scrisă o operă în domeniul literaturii, artei și științei;
beneficiar al producției editoriale – persoană juridică sau fizică care, în condițiile legislației în vigoare, comandă producție editorială, asumându-și cheltuielile financiare respective;
bibliografie națională – bibliografie care înregistrează și cataloghează documente editate într-o singură țară, în conformitate cu standardele internaționale, elaborată de către centrul național bibliografic, care publică regulat Bibliografia națională a Moldovei;
carte – publicație tipărită, care conține pagini legate sau broșate în copertă;
carte audio – publicație electronică, care reprezintă un text înregistrat cu voce (însoțit sau nu de fundal muzical și efecte sonore), având elemente de identificare bibliografică proprii (titlu, autor, an de publicare, ISBN), în formă de fișier electronic, transmis și audiat prin mijloace electronice;
carte electronică – publicație electronică, licențiată sau nu, în care textul ocupă un loc preponderent și care poate fi considerată echivalent al cărții tipărite;
casetă tehnică – totalitatea datelor ce caracterizează publicația, destinate pentru informarea consumatorului și utilizate la prelucrarea bibliografică și la evidența statistică a edițiilor;
CIP (catalogare înaintea publicării) – descriere bibliografică standardizată a publicației în curs de editare, imprimată, de regulă, pe versoul paginii de titlu, cuprinzând datele de identificare a cărții: autor, titlu, editură, locul și anul publicării, număr ISBN, ISMN, indice de clasificare CZU;
control bibliografic național – descriere bibliografică standardizată a unei publicații, care este realizată o singură dată în țara de origine a acesteia și este disponibilă pentru utilizare oricărei biblioteci din lume;
difuzor al producției editoriale – persoană juridică sau fizică care se ocupă de comercializarea și difuzarea producției editoriale;
document – unitate de informație cu un conținut definit, care se află într-o anumită formă de expresie (text, imagine, sunet etc.) pe un suport tradițional sau electronic;
ediție – toate exemplarele unei publicații, produse după același original și editate de aceeași editură sau grup de edituri ori de către aceeași persoană; pentru publicații monografice vechi – toate exemplarele operei tipărite în orice timp prin folosirea aceleiași pagini de zaț;
editură/editor – persoană juridică sau fizică specializată în pregătirea manuscriselor pentru publicare (cărți, reviste etc.);
exemplare de depozit legal – exemplare din toate operele tipărite, grafice, audiovizuale și electronice, pe care agenții producători sunt obligați să le transmită gratuit instituțiilor specificate în prezenta lege;
expertizarea producției editoriale – activitate de clasificare bibliografică complexă, prin care o comisie de experți stabilește, conform unei scheme de clasificare aprobate, subiectul producției editoriale și ia o decizie cu privire la scutirea de TVA;
ISBN (International Standard Book Number) – Număr Internațional Standard al Cărții;
ISMN (International Standard Music Number) – Număr Internațional Standard pentru Muzică Tipărită;
ISSN (International Standard Serial Number) – Număr Internațional Standard al Publicațiilor Seriale;
manuscris – originalul operei autorului, scris manual, dactilografiat sau procesat și prezentat spre editare;
producție editorială – totalitatea lucrărilor publicate de editură;
publicație – entitate, tangibilă sau intangibilă, cu conținut intelectual și/sau artistic, concepută, produsă și/sau publicată ca un întreg, reprezentând baza unei singure descrieri bibliografice. Publicația include text, muzică, imagini fixe sau în mișcare, grafică, hărți, înregistrări audio și video, date electronice sau programe de calculator, inclusiv cele publicate în serie;
reeditare – publicare a unei lucrări într-o nouă ediție cu modificări și actualizări de până la 25 la sută din textul primei ediții;
retipărire – publicare a unei lucrări fără modificări față de prima ediție;
revistă – publicație serială pe domenii specializate sau de informare generală, care apare sub același titlu, la intervale regulate, în care materialele prezentate se caracterizează printr-o varietate de conținuturi și autori repertoriați în sumar și care este adresată unei anumite categorii de cititori/utilizatori;
tipografie/tipograf – persoană juridică sau fizică specializată în tipărirea și multiplicarea producției editoriale;
tiraj – numărul de exemplare în care se tipărește o ediție.
Articolul 2. Activitatea editorial
(1) Activitatea editorială reprezintă totalitatea activităţilor editurii (organizatorice, de creaţie, economice) şi constă în pregătirea pentru tipar, tipărirea şi difuzarea diverselor tipuri de publicații: cărți, ziare, reviste, calendare, ediții de artă, muzică tipărită etc.
(2) Activitatea editorială are următoarele etape:
a) prepress - totalitatea procedeelor orientate spre redactarea, traducerea, culegerea, corectarea, redactarea tehnică, ilustrarea şi machetarea lucrărilor;
b) tipărire - proces tehnologic de multiplicare a originalului editorial;
c) difuzare - distribuirea producţiei editoriale prin reţeaua de comerţ, biblioteci şi pe alte căi.
Articolul 3. Scopul activităţii editorial
Activitatea editorială are drept scop:
a) satisfacerea necesităţilor personalităţii, societăţii, statului în producţie editorială;
b) crearea de posibilităţi pentru afirmarea cetăţenilor în calitate de autori, indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială;
c) asigurarea dreptului la libertatea gîndirii şi a cuvîntului, la exprimarea liberă a opiniilor şi convingerilor;
d) contribuirea la dezvoltarea naţional-culturală a poporului prin majorarea considerabilă a tirajului şi volumului ediţiilor, prin extinderea tematică a producţiei de carte;
e) ridicarea nivelului de cultură al cetăţenilor prin asigurarea accesului la producţia editorială, familiarizarea cu valorile general-umane, editarea în original sau în traducere a celor mai valoroase opere din literatura naţională şi cea universală;
f) stabilirea de relaţii cu editurile din alte ţări şi încheierea de convenţii şi acorduri internaţionale în domeniul editorial;
g) sporirea numărului de ediţii de carte naţională în limbile de largă circulaţie în vederea promovării imaginii Republicii Moldova în lume;
h) consolidarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a editurilor, a tipografiilor şi a reţelelor de difuzare a producţiei editoriale.
Articolul 4. Politica de stat în domeniul activităţii editorial
(1) Politica de stat în domeniul activităţii editoriale se bazează pe principiile neadmiterii monopolizării, respectării deplinei libertăţi, consolidării şi modernizării bazei tehnico-materiale, organizatorice, juridice şi ştiinţifice în acest domeniu.
(11) Prezenta lege determină politica de stat în domeniul activităţii editoriale în vederea creării de condiţii stimulatoare, echitabile şi egale pentru toţi subiecţii antrenaţi în procesul editorial-poligrafic şi de comercializare a cărţii.
(2) Politica de stat în domeniul activităţii editoriale este orientată spre:
a) susţinerea editării cărţii naţionale, completarea pieţei şi a fondurilor de biblioteci cu ediţii în limba română, asigurarea cu literatură necesară a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a instituţiilor de învăţămînt, de cultură, ştiinţifice, juridice şi economice;
b) editarea cărţii naţionale cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice şi cu concursul comunităţilor naţional-culturale;
c) asigurarea respectării drepturilor editurilor şi autorilor şi executării de către aceştia a obligaţiilor lor.
(3) Statul iniţiază programe naţionale de editare a cărţii, făcute publice şi gestionate cu maximă transparenţă, realizate exclusiv în urma unor licitaţii, conform normelor stabilite, cu participarea tuturor editurilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
Articolul 41 . Atribuţiile Ministerului Culturii
Ministerul Culturii, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul editorial-poligrafic şi managementului cărţii, are următoarele atribuţii:
a) realizează politica statului în domeniu;
b) monitorizează respectarea legilor şi altor acte normative în domeniul editării şi comercializării cărţii.
c) coordonează metodologic activitatea instituţiilor şi întreprinderilor editorial-poligrafice şi de comercializare a cărţii;
e) sprijină şi facilitează colaborarea internaţională în domeniu.