cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 558/2011 privind măsurile de urgență din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea și răspândirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare plantelor, produselor vegetale și altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară
Trimiteri: 137 legateMonitorul Oficial: 1 trimitere
UE
În temeiul art. 3 alin (4) lit. a) din Legea nr. 228/2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 241-246, art. 748), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:
Hotărârea Guvernului nr. 558/2011 privind măsurile de urgență din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea și răspândirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare plantelor, produselor vegetale și altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 122-127, art. 630), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1) în hotărâre:
a) la punctul 1, subpunctele 5), 7)-10), 13)-16) și 18) se abrogă;
b) se completează cu subpunctul 19) cu următorul cuprins:
„19) Regulamentul privind măsurile de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.), conform anexei nr. 19”;
2) se completează cu anexa nr. 19 cu următorul cuprins:
„Anexa nr. 19
la Hotărârea Guvernului nr. 558/2011
REGULAMENT privind măsurile de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.)
Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1201 al Comisiei din 14 august 2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.), CELEX: 32020R1201, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 269 din 17 august 2020, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2130 al Comisiei din 2 decembrie 2021.
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Prezentul Regulament stabilește măsurile de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.).
2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:
1) autoritate competentă – Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor;
2) organism dăunător specificat – Xylella fastidiosa (Wells et al.) și oricare dintre subspeciile sale;
3) plante-gazdă – toate plantele destinate plantării, altele decât semințele, aparținând genurilor sau speciilor incluse în lista din anexa nr. 1;
4) plante specificate – plante-gazdă destinate plantării, altele decât semințele, aparținând genurilor sau speciilor enumerate în anexa nr. 2 și cunoscute ca fiind susceptibile la subspecia specifică a organismului dăunător specificat;
5) zona demarcată – cuprinde o zonă infestată și o zonă-tampon.
Zona infestată conține, după caz:
a) toate plantele cunoscute ca fiind infestate de organismul dăunător în cauză;
b) toate plantele care prezintă semne sau simptome care indică o posibilă infestare cu respectivul organism dăunător;
c) toate celelalte plante susceptibile de a fi fost sau de a fi contaminate sau infestate de respectivul organism dăunător, inclusiv plantele susceptibile de a fi infestate din cauza că prezintă o susceptibilitate la acel organism dăunător și se găsesc în imediata apropiere a plantelor infestate sau din cauza că au o sursă comună de producție cu plantele infestate, dacă aceasta este cunoscută, sau din cauza că provin din plante infestate;
d) terenul, solul, cursurile de apă sau alte elemente infestate sau susceptibile de a fi infestate de organismul dăunător în cauză.
Zona-tampon este adiacentă zonei infestate și o înconjoară pe aceasta.
Capitolul II
ANCHETE ANUALE VIZÂND PREZENȚA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR SPECIFICAT ȘI PLANURILE DE URGENȚĂ
3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale privind plantele-gazdă în vederea depistării prezenței organismului specificat pe teritoriul țării sau supraveghează efectuarea acestor anchete.
4. Anchetele se efectuează în funcție de nivelul de risc și se desfășoară în aer liber, inclusiv în câmpuri de culturi, livezi, podgorii, precum și în pepiniere, magazine de grădinărit și/sau în centre comerciale, arii naturale și alte amplasamente relevante.
5. Aceste anchete constau în prelevarea de probe și în testarea plantelor destinate plantării. Ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat, care trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %.
6. Anchetele se efectuează în perioadele corespunzătoare ale anului, în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ținând cont de biologia acestuia și a vectorilor săi, de prezența și biologia plantelor-gazdă și de informațiile științifice și tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa.
7. Prezența organismului dăunător specificat este monitorizată printr-un test molecular menționat în anexa nr. 3. În cazul rezultatelor pozitive depistate în alte zone decât cele demarcate, prezența organismului dăunător specificat se confirmă suplimentar printr-un test molecular pozitiv, menționat în anexa respectivă, vizând diferite părți ale genomului. Testele respective se efectuează pe același eșantion de plantă sau, dacă este adecvat pentru testul de confirmare moleculară utilizat, pe același extract de plantă.
8. Identificarea subspeciilor organismului dăunător specificat se efectuează pe fiecare specie de plantă depistată ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat în zona demarcată în cauză. Această identificare se efectuează prin testarea moleculară menționată la punctul 2 din anexa nr. 3.
9. Autoritatea competentă, la solicitare, prezintă altor țări sau grupuri de țări rezultatele anchetelor care cuprind informații cu privire la locul în care au fost efectuate anchetele, calendarul anchetelor, plante, produsele vegetale sau la alte obiecte în cauză, la numărul de inspecții și de eșantioane prelevate și constatarea prezenței.
10. Guvernul aprobă un plan de urgență. Planul de urgență detaliază măsurile care trebuie luate pe teritoriul țării cu privire la:
1) eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la punctele 24-37;
2) deplasările pe teritoriul țării a plantelor specificate, identificate în anexa nr. 2, astfel cum se prevede la punctele 52-62;
3) controalele oficiale care urmează să fie efectuate în ceea ce privește deplasarea plantelor specificate pe teritoriul țării și intrarea plantelor-gazdă în țară, astfel cum se prevede la punctele 70-77.
11. Planul de urgență include următoarele:
1) rolurile și responsabilitățile autorităților implicate în execuția planului, în cazul confirmării oficiale a prezenței sau al existenței unor suspiciuni cu privire la Xylella fastidiosa, precum și ierarhia și procedurile pentru coordonarea acțiunilor întreprinse de către autoritățile competente, de către alte autorități publice, de către persoanele fizice implicate, de către laboratoarele și operatorii profesioniști, inclusiv coordonarea cu statele vecine, dacă este cazul;
2) accesul autorităților competente la spațiile operatorilor și ale persoanelor fizice;
3) accesul autorităților competente, dacă este necesar, la laboratoarele, echipamentele, personalul, expertiza externă și resursele necesare, în vederea eradicării rapide și eficiente sau, unde este cazul, în vederea izolării organismului dăunător prioritar în cauză;
4) măsurile care trebuie luate cu privire la informarea altor state, a operatorilor și a publicului în ceea ce privește prezența Xylella fastidiosa și măsurile luate împotriva acestuia, în cazul în care se confirmă oficial prezența sau există suspiciuni cu privire la aceasta;
5) modalitățile de înregistrare care atestă prezența Xylella fastidiosa;
6) evaluările disponibile, precum și orice evaluare în ceea ce privește riscul prezentat de Xylella fastidiosa pentru teritoriul țării;
7) măsurile de gestionare a riscurilor care urmează să fie luate cu privire la Xylella fastidiosa și procedurile care trebuie urmate;
8) principiile pentru delimitarea geografică a zonelor demarcate;
9) protocoalele care descriu metodele de examinare vizuală, eșantionare și testare în laborator;
10) principiile privind formarea profesională a personalului autorităților competente și, dacă este cazul, al organismelor, autorităților publice, al laboratoarelor, al operatorilor, precum și privind formarea altor persoane menționate în subpunctul 1);
11) resursele minime care urmează a fi puse la dispoziție și procedurile de punere la dispoziție a resurselor suplimentare respective în cazul confirmării sau al suspectării prezenței Xylella fastidiosa;
12) normele care precizează în detaliu procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, de comunicare a ordinului de eliminare și de acces la proprietățile private.
12. Dacă este cazul, elementele menționate la punctul 11 subpunctele 4)-10) se prezintă sub forma unor manuale de utilizare/ghiduri/proceduri.
Capitolul III
ZONELE DEMARCATE
13. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă stabilește fără întârziere o zonă demarcată. În cazul în care se confirmă prezența uneia sau mai multor subspecii anume a/ale organismului dăunător specificat, autoritatea competentă poate să delimiteze o zonă doar în funcție de subspecia respectivă. În cazul în care confirmarea prezenței unei subspecii este în curs de desfășurare, autoritatea competentă delimitează zona respectivă în ceea ce privește organismul dăunător specificat și toate subspeciile sale posibile.
14. Zona în care se înregistrează infecții trebuie să aibă o rază de cel puțin 50 m în jurul plantei depistate ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat.
Zona-tampon trebuie să aibă următoarea lățime:
1) cel puțin 2,5 km – în cazul unei zone în care se înregistrează infecții, stabilită în scopul luării măsurilor de eradicare menționate la punctele 24-37;
2) cel puțin 5 km – în cazul unei zone în care se înregistrează infecții, stabilită în scopul luării măsurilor de izolare menționate la punctele 38- 50.
15. Autoritatea competentă actualizează, publică și notifică lista zonelor demarcate.
16. Prin derogare de la punctele 13-15, zona-tampon care înconjoară zona în care se înregistrează infecții, stabilită în scopul eradicării, poate fi redusă la o lățime de nu mai puțin de 1 km dacă există un nivel ridicat de încredere în faptul că prezența inițială a organismului dăunător specificat nu a condus la răspândirea acestuia și dacă au fost îndeplinite toate condițiile de mai jos:
1) toate plantele specificate situate în zona în care se înregistrează infecții, indiferent de starea lor de sănătate, au fost eșantionate și eliminate imediat;
2) în zona în care se înregistrează infecții nu au fost depistate alte plante infectate cu organismul dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare, pe baza testelor oficiale efectuate cel puțin o dată în cursul anului, luând în considerare ultimele cercetări privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa;
3) s-a efectuat o anchetă cel puțin o dată în primul an ca urmare a identificării organismului dăunător specificat într-o zonă cu o lățime de cel puțin 2,5 km în jurul zonei în care s-au înregistrat infecții, arătând că nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat în zona respectivă. Autoritatea competentă prelevă și testează eșantioane de la plantele-gazdă situate în zona respectivă. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară plantele infectate prezintă un risc mai mare în comparație cu alte părți din zona respectivă;
4) în zona în care se înregistrează infecții și în imediata sa vecinătate nu a fost identificat niciun vector al organismului dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare pe baza testelor efectuate de două ori în timpul sezonului de zbor al vectorului și în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare. Testele respective conduc la concluzia că răspândirea naturală a organismului dăunător specificat este exclusă.
17. La operarea modificărilor în conformitate cu punctul 16, autoritatea competentă actualizează datele de la punctul 15.
18. Prin derogare de la punctele 13-15, autoritatea competentă poate decide să nu stabilească imediat o zonă demarcată în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
1) există dovezi care arată că organismul dăunător specificat a fost introdus recent în zonă odată cu plantele pe care a fost depistat sau că organismul dăunător specificat a fost depistat într-un loc cu protecție fizică împotriva vectorilor respectivului organism dăunător;
2) rezultatele activităților de inspecție indică faptul că plantele respective au fost infectate înainte de introducerea lor în zona în cauză;
3) nu a fost detectat niciun vector al organismului dăunător specificat, pe baza testelor efectuate în vecinătatea respectivelor plante.
19. În cazul menționat la punctul 18, autoritatea competentă:
1) efectuează, în zona în care a fost confirmată pentru prima dată prezența organismului dăunător specificat, o anchetă anuală, timp de cel puțin doi ani, pentru a stabili dacă alte plante au fost infectate și dacă trebuie luate măsuri suplimentare;
2) notifică altor state justificarea deciziei de a nu stabili o zonă demarcată, precum și rezultatele anchetei menționate la subpunctul 1) de îndată ce sunt disponibile.
20. În cazul în care, pe baza anchetelor menționate la punctele 31-34, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de patru ani, delimitarea poate fi anulată. În astfel de cazuri, autoritatea competentă actualizează datele de la punctul 15.
21. Prin derogare de la punctul 20, în cazul în care autoritatea competentă a redus zona-tampon la o lățime de nu mai puțin de 1 km în conformitate cu punctul 16, la fel, poate anula această zonă demarcată după 12 luni de la stabilirea sa inițială, dacă sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:
1) în urma măsurilor adoptate în conformitate cu punctul 16, se concluzionează cu un nivel ridicat de încredere că prezența inițială a organismului dăunător specificat a fost un caz izolat, iar în zona demarcată respectivă nu a avut loc nicio răspândire;
2) cât mai aproape posibil de momentul anulării, au fost efectuate teste oficiale în zona demarcată, ținând cont de cercetările privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %.
22. În cazul în care o zonă demarcată este anulată în conformitate cu punctul 21, plantele specificate situate în zona demarcată stabilită anterior fac obiectul unor anchete intensive în decursul următorilor doi ani. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %.
23. În momentul anulării zonei demarcate după 12 luni de la identificarea sa inițială, autoritatea competentă informează imediat alte țări sau grupuri de țări cu privire la motivele acestei anulări.
Capitolul IV
MĂSURI DE ERADICARE
24. Operatorii elimină imediat din zona infectată:
1) plantele infectate, cu certitudine, cu organismul dăunător specificat;
2) plantele care prezintă simptome și indică o posibilă infecție cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta;
3) plantele care aparțin aceleiași specii ca planta infectată, indiferent de starea lor de sănătate;
4) plantele din alte specii decât planta infectată, care au fost depistate ca fiind infectate în alte părți din zona demarcată;
5) plantele specificate, altele decât cele menționate în subpunctele 3) și 4), care nu au fost supuse imediat eșantionării și testării moleculare și în cazul cărora s-a constatat că sunt afectate de organismul dăunător specificat.
25. La eliminarea plantelor menționate la punctul 24, operatorul ține cont de toate măsurile de precauție necesare și organizează eliminarea pe baza nivelului de risc prezentat de respectivele plante.
26. Prin derogare de la punctul 24 subpunctele 2)-4), autoritatea competentă poate decide ca plantele individuale specificate, desemnate în mod oficial plante cu valoare istorică, să nu fie eliminate, dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
1) plantele specificate în cauză sunt supuse inspecției, eșantionării și testării anuale prin unul dintre testele moleculare enumerate în anexa nr. 3 și se confirmă faptul că nu sunt infectate cu organismul dăunător specificat;
2) zona respectivă sau plantele individuale specificate sunt supuse unor tratamente fitosanitare adecvate de combatere a populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora. Aceste tratamente pot include metode chimice, biologice sau mecanice, ținând cont de condițiile pedoclimatice.
27. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte aplică în zona infectată tratamente fitosanitare adecvate, de combatere a populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, conform dispozițiilor autorității competente. Acesta aplică tratamentele respective înainte și pe parcursul eliminării plantelor menționate la punctul 24. Printre aceste tratamente se numără cele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ținând cont de condițiile pedoclimatice.
28. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte aplică practici agricole pentru controlul populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, în zona infectată și în zona-tampon, conform dispozițiilor autorității competente. Se aplică aceste practici în perioada cea mai potrivită a anului, indiferent de eliminarea plantelor în cauză. Aceste practici includ tratamente chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, după caz, ținând cont de condițiile pedoclimatice.
29. Posesorul distruge plantele și părțile plantelor menționate la punctul 24, astfel încât organismul dăunător specificat să nu se răspândească in situ (în mediul natural, la fața locului) sau într-un amplasament din apropiere, desemnat în acest scop în zona infectată, sau la cea mai scurtă distanță de amplasamentul respectiv, cu condiția ca acele plante sau părți ale plantelor să fie acoperite cu plasă împotriva vectorilor.
30. Posesorul poate distruge numai ramurile și frunzișul și să supună lemnul aferent tratamentului fitosanitar, astfel cum este prevăzut la punctul 27, doar la recomandarea expresă a autorității competente. Sistemul de rădăcini al acestor plante este fie îndepărtat, fie devitalizat, aplicându-se un tratament fitosanitar adecvat pentru a evita reapariția.
31. În întreaga zonă demarcată, autoritatea competentă monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezența organismului dăunător specificat prin anchete anuale, în conformitate cu punctele 6 și 7.
32. În zonele în care se înregistrează infecții, autoritatea competentă prelevă și testează eșantioane de la plantele-gazdă, inclusiv de la plantele specificate care nu au fost eliminate în conformitate cu punctul 24. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 0,5 %.
33. În zonele-tampon, autoritatea competentă prelevă și testează eșantioane de la plantele-gazdă, precum și de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul dăunător respectiv. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.
34. Autoritatea competentă monitorizează prezența organismului dăunător specificat în vectorii din zona demarcată pentru a stabili riscul extinderii ulterioare prezentat de vectori și pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu punctele 27 și 28.
35. Autoritatea competentă ia orice altă măsură referitoare la eradicarea organismului dăunător specificat în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (în continuare – ISPM) nr. 9 și contribuie la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14.
36. Autoritatea competentă ia măsuri vizând orice particularitate sau complicație despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia eradicarea, în special măsuri legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.
37. Autoritatea competentă efectuează investigațiile corespunzătoare pentru a identifica originea infecției. Aceasta identifică plantele-gazdă asociate cu cazul de infecție în cauză, inclusiv pe cele care au fost deplasate înainte de stabilirea zonei demarcate. Rezultatele acestor investigații se comunică statului/statelor din care provin respectivele plante, prin care respectivele plante au fost deplasate și în care au ajuns respectivele plante.
Capitolul V
MĂSURI DE IZOLARE
38. Autoritatea competentă aplică, la necesitate, măsurile de izolare prevăzute la punctele 39-50, în loc de măsuri de eradicare, într-o zonă infectată.
39. Posesorul plantelor elimină toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în baza monitorizării menționate la punctele 44 și 45 și a dispozițiilor autorității competente.
Respectiva eliminare are loc imediat după identificarea oficială a prezenței organismului dăunător specificat sau, dacă organismul dăunător specificat este depistat în afara sezonului de zbor al vectorului, eliminarea trebuie să aibă loc înainte de următorul sezon de zbor al vectorului. Se iau toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat și a vectorilor săi în cursul eliminării și după eliminare.
40. Prin derogare de la punctul 39, autoritatea competentă poate decide, în scopuri științifice, să nu elimine plantele care s-au dovedit a fi infectate cu organismul dăunător specificat în locurile în care se găsesc plante cu valoare culturală și socială deosebită, menționate la punctul 44 subpunctul 2).
41. Posesorul plantelor aplică tratamente fitosanitare corespunzătoare de combatere a populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, pe plantele menționate la punctul 39, înainte de îndepărtarea acestora, și în jurul plantelor menționate la punctul 40, toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, conform dispozițiilor autorității competente. Printre aceste tratamente se numără cele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ținând cont de condițiile pedoclimatice.
42. În zonele menționate la punctul 44, posesorul plantelor aplică practici agricole pentru controlul populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, în perioada cea mai potrivită a fiecărui an. Printre aceste practici se numără tratamentele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ținând cont de condițiile pedoclimatice.
43. Cel puțin în părțile zonei infectate, menționate la punctul 44, autoritatea competentă prelevă și testează imediat eșantioane în interiorul unei zone cu raza de 50 m în jurul plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, de la următoarele plante:
1) toate plantele specificate care aparțin speciilor plantelor specificate depistate ca fiind infectate în aceeași zonă demarcată; și
2) toate celelalte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta.
44. Autoritatea competentă monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezența organismului dăunător specificat prin anchete anuale, ținând cont de informațiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa. Această monitorizare are loc cel puțin în următoarele părți ale zonei în care se înregistrează infecții:
1) pe o suprafață care măsoară cel puțin 5 km de la limita zonei în care se înregistrează infecții cu zona-tampon;
2) în apropierea locurilor în care se găsesc plante cu valoare culturală și socială deosebită, situate în afara zonei menționate în subpunctul 1) și desemnate în consecință de autoritatea competentă.
45. În acele părți ale zonei în care se înregistrează infecții, autoritatea competentă efectuează eșantionarea și testarea speciilor de plante-gazdă depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în zona demarcată, în conformitate cu punctul 7. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 0,7 %. Autoritatea competentă prelevă și testează eșantioane de la populația de vectori în vederea depistării prezenței organismului dăunător specificat.
46. În zonele-tampon, autoritatea competentă prelevă și testează eșantioane de la plantele-gazdă, precum și de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție cu organismul dăunător respectiv sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta. În acest scop, ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.
47. Autoritatea competentă monitorizează prezența organismelor dăunătoare specificate în vectorii din părțile zonei în care se înregistrează infecții menționate la punctele 44 și 45 și în zona-tampon, pentru a determina riscul răspândirii în continuare prezentat de vectori și pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu punctele 41 și 42.
48. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte, la fața locului sau într-un loc apropiat desemnat în acest scop din zona în care se înregistrează infecții, distruge plantele și părțile plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, într-un mod prin care să asigure că nu va avea loc răspândirea organismului dăunător specificat, sub supravegherea strictă a autorității competente.
49. Autoritatea competentă poate decide să limiteze distrugerea numai la ramuri și frunziș și să supună lemnul aferent unor tratamente fitosanitare adecvate, în conformitate cu punctul 41, în cazul în care concluzionează că plantele respective nu prezintă niciun risc de răspândire ulterioară a organismului dăunător specificat. Sistemul de rădăcini al acestor plante este fie îndepărtat, fie devitalizat, aplicându-se un tratament fitosanitar adecvat pentru a evita reapariția.
50. Autoritatea competentă ia măsuri vizând orice particularitate sau complicație despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia izolarea, în special cele legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.
Capitolul VI
PLANTAREA PLANTELOR SPECIFICATE ÎN ZONELE ÎN CARE SE ÎNREGISTREAZĂ INFECȚII ȘI DEPLASĂRILE ACESTORA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
51. Plantarea plantelor specificate în zonele în care se înregistrează infecții se efectuează doar la permisiunea autorității competente și doar în unul dintre următoarele cazuri:
1) plantele specificate sunt cultivate în locuri de producție cu protecție contra insectelor, care sunt indemne de organismul dăunător specificat și de vectorii săi;
2) plantele specificate aparțin de preferință soiurilor considerate rezistente sau tolerante la organismul dăunător specificat și sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecții, dar în afara zonei menționate la punctul 44 subpunctul 1);
3) plantele specificate aparțin acelorași specii de plante care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat pe baza activităților de anchetă efectuate cel puțin în ultimii doi ani în conformitate cu punctele 31-34 și sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecții stabilite în scopul eradicării.
52. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele-tampon, a plantelor specificate care au fost cultivate într-un loc de producție situat în zona demarcată respectivă, poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
1) plantele specificate au fost cultivate pe parcursul întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost înregistrat în conformitate cu punctele 57-59 sau au fost prezente într-un astfel de loc cel puțin în ultimii trei ani;
2) pe parcursul perioadei de cultivare a plantelor specificate, nici prezența organismului dăunător specificat, nici cea a vectorilor săi nu au fost constatate în locul respectiv;
3) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ținând cont de condițiile pedoclimatice;
4) plantele specificate sunt transportate prin zonele demarcate sau în interiorul acestora în containere sau ambalaje închise, asigurându-se faptul că infecția cu organismul specificat sau cu oricare dintre vectorii săi nu poate avea loc;
5) cât mai aproape de momentul deplasării, plantele specificate au fost supuse unor teste moleculare vizând prezența organismului dăunător specificat pe baza unui test enumerat în anexa nr. 3, folosind un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %.
53. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele-tampon, a plantelor specificate care nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate în zona demarcată respectivă poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
1) plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator înregistrat;
2) plantele specificate aparțin unor specii de plante care au fost cultivate cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă demarcată și, timp de trei ani de la înființarea zonei demarcate, au făcut obiectul activităților de anchetă menționate la punctele 31-34 și 43-47 și nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat;
3) speciile plantelor specificate menționate la subpunctul 2) sunt publicate pe pagina web oficială a autorității competente ca lista plantelor-gazdă care nu au fost constatate ca fiind infectate în zona demarcată specifică;
4) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcție de condițiile pedoclimatice;
5) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile din plantele specificate au făcut obiectul inspecției de către autoritatea competentă și al testării moleculare, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 95 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;
6) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile de plante specificate au făcut obiectul unor tratamente fitosanitare împotriva tuturor vectorilor organismului dăunător specificat.
54. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele-tampon, a plantelor specificate care au fost cultivate in vitro (în condiții de laborator) pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro în zona demarcată respectivă, poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
1)plantele specificate au fost cultivate pe durata întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost înregistrat în conformitate cu punctele 57-59;
2)plantele specificate au fost cultivate într-un container transparent, în condiții de sterilitate, și îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
a) provin din semințe;
b) au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă originare din zone indemne de organismul dăunător specificat și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;
c) au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 52 și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;
3)plantele specificate sunt transportate prin zonele demarcate în containere, în condiții de sterilitate care exclud posibilitatea de infecție cu organismul dăunător specificat prin vectorii săi.
55. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele-tampon destinate plantării, altele decât semințele, a plantelor aflate în repaus vegetativ din genul Vitis care au fost cultivate o parte din viața lor în zona demarcată respectivă și sunt enumerate ca plante specificate pentru acea zonă demarcată, poate fi permisă numai atunci dacă sunt îndeplinite condițiile de mai jos:
1) plantele au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator înregistrat;
2) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, plantele au fost supuse unui tratament adecvat prin termoterapie într-o instalație de tratare, în cursul căruia plantele aflate în repaus vegetativ sunt imersate timp de 45 de minute în apă încălzită la 50°C.
56. Deplasarea, în zonele în care se înregistrează infecții, în zonele-tampon și din zonele-tampon către zonele respective în care se înregistrează infecții, a plantelor specificate care au fost cultivate cel puțin o parte din viața lor într-o zonă demarcată poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
1) plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator înregistrat;
2) locul respectiv face obiectul eșantionării și testării de către autoritatea competentă, pentru determinarea prezenței organismului dăunător specificat;
3) rezultatele inspecției anuale și ale testării unui eșantion reprezentativ confirmă absența organismului dăunător specificat;
4) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ținând cont de condițiile pedoclimatice;
5) operatorii solicită persoanei care primește respectivele plante să semneze o declarație conform căreia aceste plante nu vor fi deplasate din zonele respective.
57. Autoritatea competentă este în drept să înregistreze un loc de producție numai în sensul punctelor 52 și 54 dacă se îndeplinesc următoarele condiții:
1) operatorul este înregistrat în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor;
2) locul de producție a fost declarat ca loc protejat fizic/zonă liberă de virus împotriva organismului dăunător specificat și a vectorilor săi;
3) locul de producție a făcut anual obiectul a cel puțin două inspecții de către autoritatea competentă, efectuate la cele mai potrivite momente.
58. În cazul în care, în timpul inspecțiilor anuale, autoritatea competentă depistează prezența organismului dăunător specificat sau daune aduse protecției fizice menționate la punctul 57 subpunctul 2), aceasta suspendă temporar deplasarea plantelor specificate în afara zonelor demarcate în cauză și din zona infectată respectivă în zonele-tampon.
59. Autoritatea competentă întocmește și actualizează o listă cu toate locurile înregistrate în conformitate cu punctul 57. Aceasta transmite lista respectivă altui stat/altor state imediat după întocmirea sau actualizarea acesteia.
60. Plantele specificate care nu au fost niciodată cultivate într-o zonă demarcată pot fi deplasate doar dacă au fost cultivate într-un loc care îndeplinește următoarele condiții:
1) aparține unui operator înregistrat și face obiectul inspecției anuale efectuate de autoritatea competentă;
2) este supus, în funcție de nivelul de risc, eșantionării și testării pentru a se constata prezența organismului dăunător specificat, folosindu-se un test prezentat în anexa nr. 3 și ținând cont de informațiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa.
61. Prin derogare de la punctul 60, plantele destinate plantării, altele decât semințele din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, pot fi deplasate pentru prima dată pe teritoriul Republicii Moldova doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
1) au fost cultivate într-un loc care este supus inspecției anuale și fac dovada acestui lucru;
2) locul respectiv face obiectul eșantionării și testării pentru a se constata prezența organismului dăunător specificat, ținând cont de informațiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa și utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %.
62. Plantele-mamă prebază sau materialul prebază definite/definit în Norma privind producerea, controlul, certificarea și comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 415/2013, care aparțin speciilor Juglans regia L., Olea europaea L., Prunus amygdalus Batsch, P. amygdalus x P. persica, P. armeniaca L., P. avium (L.) L., P. cerasus L., P. domestica L., P. domestica x P. salicina, P. dulcis (Mill.) D.A. Webb, P. persica (L.) Batsch, și P. salicina Lindley, care au fost cultivate în afara zonelor demarcate și care și-au petrecut cel puțin o parte din perioada lor de viață în afara spațiilor protejate împotriva insectelor pot fi deplasate numai dacă sunt însoțite de un certificat fitosanitar și dacă este îndeplinită condiția ca în cel mai scurt interval posibil înainte de deplasarea lor au făcut obiectul inspecției vizuale, al prelevării de eșantioane și al testării moleculare pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, efectuate în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare.
63. Plantele menționate la punctele 52-62 pot fi deplasate pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar, în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor.
În cazul plantelor specificate menționate la punctul 56, se aplică următoarele condiții suplimentare:
1) în cazul în care sunt deplasate numai în interiorul zonelor în care se înregistrează infecții, se include indicația „Zonă infectată – XYLEFA” lângă codul de trasabilitate;
2) în cazul în care sunt deplasate în interiorul zonei-tampon sau din zona-tampon către zona în care se înregistrează infecții, se include indicația „Zonă-tampon și zonă infectată – XYLEFA” lângă codul de trasabilitate.
Capitolul VII
INTRODUCEREA ÎN REPUBLICA MOLDOVA A PLANTELOR-GAZDĂ
64. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă țară în care se cunoaște că organismul dăunător specificat nu este prezent pot fi introduse în Republica Moldova numai în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:
1) autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine a comunicat în scris autorității competente că organismul dăunător specificat nu este prezent în țară, în baza inspecției, a prelevării de probe și a testării moleculare, utilizându-se un test dintre cele enumerate în anexa nr. 3, și în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsurile fitosanitare. Ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate la nivel național de cel puțin 1 %;
2) plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă la rubrica „Declarație suplimentară”, că organismul dăunător specificat nu există în țară;
3) plantele-gazdă au fost cultivate în locuri supuse inspecțiilor anuale, efectuate de autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine și, în funcție de nivelul de risc, au fost supuse eșantionării și testării enumerate în anexa nr. 3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului, în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;
4) plantele destinate plantării, altele decât semințele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb au fost cultivate în locuri supuse inspecțiilor anuale, efectuate de autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine, precum și eșantionării și testării enumerate în anexa nr. 3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;
5) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.
65. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă țară cu prezența cunoscută a organismului dăunător specificat, inclusiv din zonele enumerate în anexa nr. 4, pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
1) plantele-gazdă provin dintr-o zonă care a fost declarată indemnă de organismul dăunător specificat de către autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsurile fitosanitare și cu anchetele oficiale bazate pe prelevarea de probe și testare, utilizându-se un test enumerat în anexa nr. 3. Ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat poate să identifice, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %;
2) autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine a comunicat în scris autorității competente denumirea zonei respective;
3) plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care menționează, la rubrica „Locul de origine”, că plantele-gazdă în cauză și-au petrecut întreaga viață în zona menționată la subpunctul 1), cu trimitere specifică la denumirea zonei respective;
4) plantele-gazdă au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine și, în funcție de nivelul de risc, au fost supuse eșantionării și testării enumerate în anexa nr. 3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;
5) plantele destinate plantării, altele decât semințele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine și au fost supuse eșantionării și testării enumerate în anexa nr. 3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;
6) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.
66. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă țară cu prezență cunoscută a organismului dăunător specificat pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
1) plantele-gazdă provin dintr-un loc de producție care a fost înregistrat ca fiind indemn de organisme dăunătoare de autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine, în conformitate cu punctele 68 și 69;
2) autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine a comunicat în scris autorității competente lista cu locurile de producție indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul țării;
3) plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:
a) la rubrica „Declarație suplimentară”, că plantele-gazdă au fost produse pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri înregistrate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine, în conformitate cu punctele 68 și 69, și că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se imposibilitatea infectării cu organismul dăunător specificat prin intermediul vectorilor săi;
b) la rubrica „Locul de origine”, numele sau codul locului (locurilor) de producție indemne de organisme dăunătoare;
4) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.
67. Plantele-gazdă care provin dintr-o țară în care organismul dăunător specificat este cunoscut ca fiind prezent și au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
1) plantele-gazdă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
a) provin din semințe;
b) au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care și-au petrecut toată viața într-o zonă neafectată de organismul dăunător specificat și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;
c) au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc ce îndeplinește condițiile punctelor 68 și 69 și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;
2) plantele-gazdă au fost cultivate într-un loc de producție care a fost înregistrat ca indemn de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine, în conformitate cu punctele 68 și 69;
3) autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine a comunicat în scris autorității competente lista cu locurile de producție indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul țării;
4) plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:
a) la rubrica „Declarație suplimentară”, că plantele-gazdă au fost produse in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri înregistrate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine, în conformitate cu punctele 68 și 69, și că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se că nu poate avea loc nicio infecție cu organismul dăunător specificat sau cu oricare dintre vectorii săi cunoscuți;
b) la rubrica „Locul de origine”, numele sau codul locului de producție indemn de organisme dăunătoare.
Capitolul VIII
ÎNREGISTRAREA LOCURILOR DE PRODUCȚIE CA INDEMNE DE ORGANISME DĂUNĂTOARE
68. Un loc de producție înregistrat este recunoscut ca indemn de organisme dăunătoare numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
1) locul de producție este declarat de autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine ca loc cu protecție contra insectelor, indemn de organismul dăunător specificat și de vectorii săi, în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;
2) locul de producție a făcut obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului, pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcție de condițiile pedoclimatice;
3) locul de producție face anual obiectul a cel puțin două inspecții de către autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine, efectuate la cele mai potrivite momente;
4) cât mai aproape de momentul deplasării, plantele-gazdă care provin din locul de producție fac obiectul unor teste moleculare pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, utilizând un test menționat în anexa nr. 3, și un plan de eșantionare care poate identifica, cu un nivel de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %.
69. În cazul în care, pe parcursul inspecțiilor anuale, autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine depistează prezența organismului dăunător specificat sau daune care compromit condițiile de protecție împotriva insectelor, a locului de producție indemn de organisme dăunătoare, suspendă temporar deplasarea plantelor-gazdă.
Capitolul IX
CONTROALE OFICIALE PRIVIND DEPLASAREA PLANTELOR SPECIFICATE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA ȘI A PLANTELOR-GAZDĂ ÎNSPRE REPUBLICA MOLDOVA
70. Autoritatea competentă efectuează controale oficiale sistematice vizând plantele specificate deplasate în afara unei zone demarcate sau dintr-o zonă în care se înregistrează infecții într-o zonă-tampon.
71. Aceste controale se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, cel puțin în amplasamente, inclusiv drumuri, aeroporturi și porturi, unde plantele-gazdă sunt mutate din zonele în care se înregistrează infecții în zone-tampon sau în alte părți ale teritoriului Republicii Moldova.
72. Aceste controale includ un control al documentelor și o verificare a identității plantelor specificate.
73. Controalele respective se efectuează indiferent de originea declarată a plantelor specificate, de situația proprietarului sau de persoana sau entitatea responsabilă de ele.
74. În cazul în care controalele respective arată că nu sunt îndeplinite condițiile de la punctele 52-56, autoritatea competentă va dispune acțiuni de distrugere imediată a plantelor neconforme, la fața locului sau într-un loc apropiat. Respectiva acțiune se efectuează luând toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat, precum și a oricăror vectori purtați de planta respectivă în cursul eliminării și după eliminare.
75. Toate transporturile de plante-gazdă introduse în Republica Moldova dintr-o altă țară sunt verificate oficial la punctul de intrare în Republica Moldova sau la locul de destinație, stabilit în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor.
76. În cazul plantelor-gazdă care provin din zonele în care se cunoaște că există organismul dăunător specificat, autoritatea competentă va efectua o inspecție, constând în prelevarea de probe și testarea lotului plantelor specificate, pentru a confirma absența organismului dăunător specificat, pe baza unui plan de eșantionare care poate identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %, cu respectarea ISPM nr. 31.
77. Punctul 76 nu se aplică plantelor-gazdă care au fost cultivate pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro și sunt transportate în containere transparente și în condiții de sterilitate.
Capitolul X
ACTIVITĂȚI DE COMUNICARE
78. Autoritatea competentă pune la dispoziția publicului larg, a călătorilor, a operatorilor și a operatorilor de transport internațional informații cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat pentru teritoriul Republicii Moldova. Aceste informații sunt prezentate sub forma unor campanii de sensibilizare publicate pe pagina web oficială a autorității competente.
79. În cadrul zonelor demarcate, autoritatea competentă ia măsuri de sensibilizare a publicului cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni introducerea și răspândirea sa în țară. Autoritatea competentă se asigură că publicul larg, călătorii și operatorii relevanți sunt la curent cu delimitarea zonei demarcate, a zonei în care se înregistrează infecții și a zonei-tampon și informează operatorii relevanți cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva vectorului, astfel cum sunt prevăzute la punctele 27, 28, 41 și 42.
Capitolul XI
DISPOZIȚII FINALE
80. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite, după caz, Guvernului un raport privind măsurile luate în cursul anului precedent, în conformitate cu punctele 3-9, 13-15, 16-19, 24-51 și 70-74 și privind rezultatele acestor măsuri.
Rezultatele anchetelor efectuate în conformitate cu punctele 31-34 și 43-47 în zonele demarcate se elaborează utilizând modelele prevăzute în anexele nr. 5 și nr. 6.
81. Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite Guvernului, după caz, un plan prin care se stabilesc măsurile care trebuie luate în anul următor conform punctelor 3-9, 13-15, 16-19, 24-51 și 70-74. Acest plan stabilește perioada planificată a fiecărei măsuri, termenele de punere în aplicare a măsurilor și bugetul alocat pentru toate măsurile.
82. Atunci când se justifică prin evoluția riscului fitosanitar respectiv, autoritatea competentă adaptează măsurile necesare și actualizează, în consecință, planul menționat la punctul 81.
83. Autoritatea competentă informează imediat autoritățile naționale ale altor state responsabile de protecția plantelor cu privire la orice identificare oficială a prezenței organismului dăunător specificat în locurile menționate la punctul 44 subpunctul 1).
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
anexa nr.5
anexa nr.6
PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul agriculturii
și industriei alimentare Vladimir Bolea
Nr. 590. Chișinău, 14 august 2023.