Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 338/2023
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Prezentul Regulament stabilește modul de organizare și funcționare a Consiliului național pentru protecția drepturilor copilului (în continuare – Consiliu național).
2. Consiliul național este un organ consultativ al Guvernului, creat în scopul coordonării și monitorizării tuturor activităților legate de implementarea politicilor naționale și a tratatelor internaționale ce vizează protecția copilului la nivelurile intersectorial, național, regional și local.
3. Consiliul național este constituit din reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale – membri cu drept de vot deliberativ, precum și din reprezentanți ai organismelor internaționale și ai organizațiilor necomerciale cu activități în domeniul protecției drepturilor copilului, precum și din Avocatul Poporului pentru drepturile copilului – membri cu drept de vot consultativ.
4. Activitatea organizatorică a Consiliului național este asigurată de subdiviziunea Cancelariei de Stat care realizează funcțiile de Secretariat permanent al Consiliului național pentru protecția drepturilor copilului (în continuare – Secretariat). Funcția de secretar al Consiliului național este exercitată de către persoana desemnată din cadrul Secretariatului.
5. Autoritățile administrației publice centrale, abilitate conform competențelor funcționale, asigură elaborarea și promovarea documentelor de politici în domeniul drepturilor copilului, a rapoartelor cu privire la implementarea acestora, precum și a rapoartelor de implementare a recomandărilor Avocatului Poporului pentru drepturile copilului și Comitetului ONU cu privire la Drepturile Copilului.
6. Autoritățile administrației publice centrale abilitate asigură consultarea prealabilă a opiniei copiilor (prin intermediul organelor consultative la nivel local, regional și național: Consiliul copiilor, Consiliul elevilor, Consiliul tinerilor), utilizând mecanismul-cadru de consultare a opiniilor copiilor, aprobat de către autoritățile administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului (Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Educației și Cercetării) și Consiliul Consultativ al Copiilor pe lângă Avocatul Poporului pentru drepturile copilului (Ombudsmanul Copilului) din cadrul oficiului Avocatului Poporului), asupra subiectelor propuse pentru ordinea de zi a ședinței Consiliului național.
7. Autoritățile și instituțiile publice oferă suport Consiliului național și Secretariatului în realizarea atribuțiilor și funcțiilor acestora, inclusiv prin prezentarea rapoartelor prevăzute la pct. 5 și a altor informații necesare, după caz, solicitate pentru exercitarea activității lor.
8. Consiliul național își desfășoară activitatea cu respectarea următoarelor principii:
1) legalității;
2) eficienței;
3) celerității;
4) proporționalității;
5) cooperării;
6) respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
7) respectării și promovării interesului superior al copilului;
8) consultării și respectării opiniei copilului pe toate subiectele care îl vizează;
9) respectării demnității copilului;
10) asigurării protecției efective a copilului împotriva oricăror abuzuri;
11) imparțialității și nediscriminării;
12) participativității și incluziunii;
13) egalității de gen;
14) confidențialității;
15) transparenței.
Capitolul II
ATRIBUȚIILE CONSILIULUI NAȚIONAL
9. Consiliul național exercită următoarele atribuții:
1) coordonează activitatea autorităților publice centrale în domeniul protecției drepturilor copilului;
2) monitorizează implementarea politicilor în domeniul protecției drepturilor copilului;
3) coordonează și monitorizează implementarea recomandărilor Avocatului Poporului pentru drepturile copilului;
4) identifică direcțiile prioritare de intervenție în domeniul protecției drepturilor copilului;
5) acordă suport metodologic autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea în monitorizarea și promovarea respectării drepturilor copilului la nivel teritorial;
6) se implică în dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului legislativ privind protecția drepturilor copilului;
7) asigură informarea publicului larg despre acțiunile întreprinse de către stat în vederea respectării drepturilor copilului;
8) instituie grupuri tematice de lucru permanente sau ad-hoc, cu aprobarea componenței, atribuțiilor și competențelor acestora prin hotărârile Consiliului național;
9) coordonează și monitorizează la nivel național implementarea Convenției cu privire la drepturile copilului, a recomandărilor periodice ale Comitetului ONU pentru drepturile copilului, a altor tratate și recomandări ale mecanismelor internaționale din domeniul drepturilor copilului la care Republica Moldova este parte și a cadrului normativ național în domeniul protecției drepturilor copilului;
10) coordonează activități de elaborare a rapoartelor privind implementarea tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte în domeniul ce vizează protecția drepturilor copilului;
11) asigură interacțiunea cu mecanismele internaționale de protecție a drepturilor copilului;
12) desfășoară, după necesitate, ședințe comune cu organizațiile societății civile de specialitate în scopul promovării politicilor naționale privind protecția drepturilor copilului;
13) coordonează elaborarea și implementarea standardelor/normelor de îngrijire și educație a copiilor în instituțiile de stat și instituțiile private destinate copilului;
14) asigură informarea publicului larg despre problemele actuale ale copiilor.
10. În funcție de subiectele propuse spre discuție, la ședințe pot fi invitați reprezentanți ai organismelor internaționale și ai organizațiilor necomerciale cu activități în domeniul protecției drepturilor copilului, alții decât membrii Consiliului național, inclusiv experți, reprezentanți ai universităților, organizațiilor de cercetare, furnizori de servicii pentru realizarea drepturilor copiilor, alte părți interesate.
Capitolul III
ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI NAȚIONAL
11. Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute în prezentul Regulament, Consiliul național se întrunește în ședințe ordinare, care se convoacă după necesitate, însă nu mai rar decât o dată în semestru.
12. În cazul apariției unor necesități stringente, a unor situații de urgență sau a unor situații care au trezit interes sporit pentru societate/instituțiile mass-mediei ori în cazuri în care se constată disfuncționalități majore în activitatea autorităților și instituțiilor competente, Consiliul național se poate convoca în ședințe extraordinare.
13. Ședințele extraordinare ale Consiliului național se convoacă la inițiativa președintelui sau a membrilor acestuia.
14. Ședința Consiliului național este deliberativă dacă la ea participă majoritatea membrilor cu drept de vot deliberativ.
15. Reprezentanții organizațiilor necomerciale cu activități în domeniul protecției drepturilor copilului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, președintele Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, reprezentanții organizațiilor internaționale participă la ședințele Consiliului național, se implică în discuții asupra subiectelor de interes, prezintă propuneri, fără a participa la votarea hotărârilor acestuia.
16. Invitația la ședința Consiliului național, însoțită de proiectul ordinii de zi, este expediată de către Secretariat, prin poșta electronică, membrilor acestuia cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data ședinței.
17. Hotărârile Consiliului național se adoptă prin majoritatea simplă a membrilor prezenți cu drept de vot deliberativ.
18. Hotărârile Consiliului național sunt executorii pentru autoritățile vizate și se comunică acestora de către Secretariat prin intermediul poștei sau în format electronic.
19. Hotărârile Consiliului național, precum și alte informații privind activitatea acestuia se publică pe pagină sa web oficială.
20. Planul anual al Consiliului național este elaborat de către Secretariat în baza propunerilor membrilor Consiliului și se aprobă prin hotărârea acestuia.
21. Funcția de președinte al Consiliului național este exercitată de către Prim-ministru.
22. Președintele Consiliului național exercită următoarele atribuții:
1) conduce ședințele Consiliului național;
2) convoacă și coordonează ședințele Consiliului național, precum și stabilește responsabilităților membrilor acestuia;
3) coordonează activitatea Consiliului național în conformitate cu prevederile prezentului Regulament;
4) semnează hotărârile, procesele-verbale și alte documente ce vizează activitatea Consiliului național;
5) reprezintă Consiliul național în relațiile cu terții.
În lipsa președintelui sau în caz de delegare a atribuțiilor de către președinte, atribuțiile acestuia pot fi exercitate de către vicepreședinte, a cărui funcție este atribuită ministrului muncii și protecției sociale.
23. Membrii Consiliul național exercită următoarele atribuții:
1) execută hotărârile Consiliului național;
2) participă la monitorizarea și evaluarea situației în domeniul protecției drepturilor copilului;
3) informează autoritatea/instituția pe care o reprezintă despre activitatea Consiliului național și hotărârile acestuia;
4) propun subiecte pentru planul anual de activitate și ordinea de zi a ședințelor;
5) propun instituirea grupurilor tematice de lucru;
6) prezintă, după necesitate, Secretariatului informațiile privind realizarea hotărârilor Consiliului național, a recomandărilor Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, precum și alte acțiuni întreprinse în scopul de a promova respectarea drepturilor copilului.
24. Cinci membri ai Consiliului național, reprezentanți ai organizațiilor necomerciale, sunt selectați și propuși de către Alianța organizațiilor neguvernamentale active în domeniul protecției sociale a copilului și familiei.
25. Reprezentanții organizațiilor internaționale partenere de dezvoltare, care au drept direcții de activitate promovarea drepturilor copilului sub toate aspectele vor fi invitați la ședințele Consiliului național.
26. La ședințele Consiliului național, după necesitate, pot fi invitați reprezentanții organelor consultative ale copiilor, președinții consiliilor teritoriale pentru protecția drepturilor copilului și reprezentanții altor instituții interesate, care activează în domeniul drepturilor copilului.
27. În scopul realizării funcțiilor sale, Secretariatul are următoarele atribuții:
1) acordă asistență organizațională Consiliului național prin:
a) asigurarea respectării procedurii de organizare și desfășurare a ședințelor Consiliului național;
b) elaborarea proiectelor hotărârilor, proceselor-verbale ale ședințelor, planului anual de activitate și raportului anual de monitorizare a realizării hotărârilor Consiliului național;
c) elaborarea proiectelor hotărârilor privind componența, atribuțiile și competențele grupurilor tematice de lucru instituite de Consiliul național;
d) asigurarea prezentării de către raportori a informației necesare privind subiectele incluse pe ordinea de zi a ședințelor Consiliului național și a proiectelor documentelor elaborate ca urmare a activității grupurilor tematice de lucru;
2) asigură informarea publicului prin intermediul paginii web oficiale privind activitatea Consiliului național și a grupurilor tematice ale acestuia, asigură publicarea studiilor, a rapoartelor, a materialelor informaționale relevante pentru specialiștii în protecția drepturilor copilului;
3) asigură interacțiunea și monitorizează activitatea structurilor teritoriale ale Consiliului național prin:
a) monitorizarea modului de implementare de către autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea a politicilor în domeniul protecției drepturilor copilului și coordonarea metodologică a activităților structurilor teritoriale în scopul protecției și promovării drepturilor copilului din comunitate;
b) participarea, după caz, la ședințele Consiliilor teritoriale în scop de acordare a asistenței metodologice, cu organizarea vizitelor de monitorizare sau conectarea la ședințe de la distanță;
c) asigurarea asistenței în consolidarea capacităților membrilor Consiliilor teritoriale și ale specialiștilor din domeniul drepturilor copilului;
e) monitorizarea realizării la nivel teritorial a recomandărilor internaționale formulate pentru autoritățile administrației publice locale în domeniul protecției drepturilor copilului;
4) colaborează cu partenerii de dezvoltare și reprezentații societății civile în vederea coordonării procesului de implementare a politicilor statului în domeniul drepturilor copilului prin:
a) participarea la atelierele de lucru, conferințe și seminare etc. în domeniul protecției dreptului copilului;
b) participarea la organizarea activităților ce au drept scop consolidarea capacităților specialiștilor în domeniul protecției drepturilor copilului.