referitoare la cererea de suspendare a acțiunii articolului 21 alin. (8) teza I din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curții Supreme de Justiţie (sesizarea nr. 123a/2023)
Trimiteri: 89 legate · 2 nerezolvate
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.
Nerezolvate (2)
- § 8 Trimitere recunoscută, fără legătură
- articolului 6 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dlui Nicolae ROȘCA, Președinte,
dnei Domnica MANOLE,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 26 aprilie 2023,
Examinând prima facie sesizarea menționată,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 28 aprilie 2023, în camera de consiliu,
CONSTATĂ:
1. La originea cauzei se află sesizarea domnilor Vlad Batrîncea și Adrian Albu, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, depusă la Curtea Constituțională în 26 aprilie 2023, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale.
2. Autorii sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea articolului 21 alin. (8) teza I din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.
3. Totodată, autorii sesizării îi solicită Curții să suspende acțiunea articolului 21 alin. (8) teza I din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, care prevede că „în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție”.
4. Autorii consideră că judecarea cauzelor în recurs de către judecători din judecătorii și din curțile de apel, transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție, afectează modalitatea de constituire a acestei instanțe din perspectiva articolelor 20 și 115 din Constituție.
5. Curtea reține că poate suspenda acțiunea actelor prevăzute la articolele 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicției constituționale, sesizate în modul corespunzător la Curtea Constituțională, care afectează sau se referă la domeniile stabilite la articolul 251 alin. (2) din Legea citată și la articolul 71 alin.(2) din Codul menționat.
6. Curtea reiterează că rațiunea măsurii suspendării acțiunii unor acte normative contestate constă în evitarea unor prejudicii şi consecințe negative iminente (DCC nr. 1 din 4 ianuarie 2021, § 9; DCC nr. 21 din 16 februarie 2021, § 7).
7. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 251 alin. (2) pct. 1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și de articolul 71 alin. (2) pct. 1) din Codul jurisdicției constituționale, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea și posibilele prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile ale riscului invocat (a se vedea DCC nr. 20 din 16 februarie 2021, § 4; DCC nr. 31 din 19 martie 2021, § 7).
8. În această cauză, Curtea constată că în cererea de suspendare autorii nu au prezentat argumente privind riscurile afectării vreunui domeniu stabilit de Legea cu privire la Curtea Constituțională și de Codul jurisdicției constituționale în cazul aplicării normei contestate. În concluzie, Curtea reține că autorii sesizării nu au motivat cererea de suspendare.
Din aceste considerente, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) și 140 din Constituție, 251 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 6, 71, 61 și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională
DECIDE:
1. Se respinge cererea de suspendare a acțiunii articolului 21 alin. (8) teza I din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curții Supreme de Justiţie, depusă de domnii Vlad Batrîncea și Adrian Albu, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREȘEDINTE Nicolae ROȘCA
Nr. 49. Chișinău, 28 aprilie 2023.
OPINIE SEPARATĂ, expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr. 317 din 13 decembrie 1994 și al articolului 67 din Codul jurisdicției constituționale nr. 502 din 16 iunie 1995
1. Prin Decizia nr. 49 din 28 aprilie 2023 a fost respinsă cererea de suspendare a acțiunii articolului 21 alin. (8) teza I din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curții Supreme de Justiţie, depusă de domnii Vlad Batrîncea și Adrian Albu, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.
2. S-a constatat că în cererea de suspendare autorii nu au prezentat argumente privind riscurile afectării vreunui domeniu stabilit de Legea cu privire la Curtea Constituțională și de Codul jurisdicției constituționale în cazul aplicării normei contestate. În concluzie, s-a reținut că autorii sesizării nu au motivat cererea de suspendare (a se vedea DCC nr. 49 din 28 aprilie 2023, § 8).
3. Nu susțin această decizie din următoarele considerente.
4. Examinând prima facie sesizarea respectivă în partea ce ține de dispunerea suspendării, rețin, pe de o parte, că în cazul în care acțiunea prevederilor contestate nu va fi suspendată, acestea ar putea fi puse în aplicare și ar putea produce efecte asupra unei autorități publice de rang constituțional (i.e. Curtea Supremă de Justiție). Astfel, norma contestată ar putea produce efecte asupra componenței și, drept consecință, asupra activității Curții Supreme de Justiție, autoritate prin care, potrivit articolului 115 alin. (1) din Constituție, se înfăptuiește justiția.
5. În acest context, nu poate fi ignorat faptul că prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.120/6 din 10 aprilie 20231 a fost anunțat un concurs pentru suplinirea, prin transfer temporar, a 12 (douăsprezece) posturi vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. La 21 aprilie 2023 a fost publicată lista judecătorilor care au depus cereri privind transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție2.
__________
1 https://www.csm.md/files/Hotaririle/2023/06/120-6.pdf
2 https://www.csm.md/ro/noutatii/3519-lista-judecatorilor-care-au-depus-cereri-privind-transferul-temporar-in-functia-de-judecator-la-curtea-suprema-de-justitie.html
6. Pe de altă parte, în cazul suspendării acțiunii prevederilor Legii contestate, în cadrul Curții Supreme de Justiție nu vor putea activa judecători transferați temporar în baza unei legi contestate în fața Curții Constituționale. Mai mult, transferarea unor judecători cu aplicarea articolului 21 alin. (8) teza I din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 ar putea pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor și, prin urmare, caracterul de „tribunal stabilit de lege” conform standardelor prescrise de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de jurisprudența Curții Europene. Prin urmare, suspendarea acțiunii prevederilor contestate va putea elimina din discuție problema transferării judecătorilor pe baza unei proceduri care ar putea fi declarată neconstituțională (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 41 din 30 martie 2022, § 13-14).
7. În baza acestor raționamente, consider că suspendarea prevederilor contestate are mai multe beneficii sub aspect constituțional în raport cu soluția nesuspendării acestora (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 137 din 7 decembrie 2020, § 11; DCC nr. 41 din 30 martie 2022, § 15).
8. Cu privire la domeniul afectat de articolul contestat, având în vedere faptul că acesta se referă la modul de constituire a unei autorități de rang constituțional prin care se înfăptuiește justiția, iar conform prevederilor articolului 20 din Constituție, orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime, soluția suspendării este necesară pentru a evita prejudiciile și consecințele negative iminente pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului (a se vedea articolul 251 alin. (2) pct. 1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituțională; articolul 71 alin. (2) pct. 1) lit. b) din Codul jurisdicției constituționale). Astfel, riscurile afectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului se înscriu în temeiurile referitoare la „eventualele prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile ale aplicării prevederilor Legii contestate” stabilite în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea DCC nr. 137 din 7 decembrie 2020; DCC nr. 149 din 21 decembrie 2020).
9. Faptul că autorii sesizării au făcut referință la articolul 251 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolul 71 alin. (2) din Codul jurisdicției constituționale fără a indica expres litera b) care prevede domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului nu poate constitui un temei plauzibil de respingere a cererii de suspendare. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a citat cauza Dos Santos Calado v. Portugalia, 31 martie 2020, potrivit căreia Curtea Constituțională portugheză a declarat inadmisibile recursurile constituționale ale reclamantului pentru că în cererile sale nu era indicat articolul corespunzător din legea națională. Curtea Europeană a notat că, deși Curtea Constituțională ar fi putut deduce care sunt pretențiile juridice, deciziile sale de inadmisibilitate se refereau doar la faptul că reclamantul nu a indicat articolul potrivit din lege. Altfel spus, deși judecătorii au înțeles care erau motivele recursurilor, ei le-au respins doar pentru nerespectarea unei condiții formale. Prin urmare, Curtea Europeană a reținut, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din cauza lipsei accesului la un tribunal, de vreme ce Curtea Constituțională a dat dovadă de un formalism excesiv atunci când a declarat inadmisibile recursurile constituționale (§ 118-125) [HCC nr. 20 din 3 noiembrie 2022, § 42].
10. În baza celor menționate supra, consider că Plenul Curții Constituționale trebuia:
(i) să admită cererea de suspendare a acțiunii articolului 21 alin. (8) teza I din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curții Supreme de Justiţie, depusă de domnii Vlad Batrîncea și Adrian Albu, deputați în Parlamentul Republicii Moldova;
(ii) să suspende acțiunea articolului 21 alin. (8) teza I din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curții Supreme de Justiţie, până la soluționarea în fond a cauzei.
JUDECĂTOR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE Serghei ȚURCAN
28 aprilie 2023