pentru modificarea unor acte normative

LEGE nr. 83 din 14.04.2023 · PARLAMENTUL · publicat 02.05.2023
pe legis.md
Trimiteri: 149 legate · 4 nerezolvate · 3 fără țintăMonitorul Oficial: 3 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (4)
  • Capitolul III Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • titlul III Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolul VI Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • titlul III Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Fără țintă (3)
  • Secțiunea 1 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Secțiunea a 2-a Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (2) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. I. – Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Denumirea articolului 59 se completează cu cuvintele „a persoanei fizice”.

2. Codul se completează cu articolul 591 cu următorul cuprins:

„Articolul 591. Liberarea condiționată de răspundere penală a persoanei juridice

În privința persoanei juridice cu care a fost încheiat un acord judiciar de interes public, confirmat de instanța de judecată, urmărirea penală poate fi suspendată condiționat, cu liberarea ulterioară de răspundere penală în conformitate cu procedura penală, dacă condițiile acordului au fost îndeplinite de către persoana juridică și termenul de monitorizare fixat în acord a expirat.”

3. Articolul 60 se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:

„(51) Termenul prescripției se suspendă pe perioada suspendării urmăririi penale.”

4. Articolul 80 va avea următorul cuprins:

„Articolul 80. Aplicarea pedepsei în cazul încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției

În cazul în care persoana pusă sub învinuire încheie un acord de recunoaștere a vinovăției, iar instanța de judecată acceptă acest acord, limitele de pedeapsă prevăzute în Partea specială a prezentului cod se reduc cu o treime.”

5. Codul se completează cu articolul 801 cu următorul cuprins:

„Articolul 801. Aplicarea pedepsei în cazul judecății pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

(1) În cazul în care inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acesta beneficiază de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute în Partea specială a prezentului cod în cazul pedepsei cu amendă, cu muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare.

(2) În cazul în care inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu pentru infracțiunile prevăzute la art. 1811–182, 239–240, 2421, 2422, 256, 324–3351, 370 și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acesta beneficiază de reducerea cu o pătrime doar a limitei maxime de pedeapsă prevăzute în Partea specială a prezentului cod în cazul pedepsei cu amendă, cu muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare.”

Art. II. – La articolul 4 din Legea nr.1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.209–211, art.683), cu modificările ulterioare, alineatul (1) se completează cu litera h) cu următorul cuprins:

„h) monitorizarea persoanelor juridice, învinuite de comiterea infracțiunilor de corupție, care au încheiat acord judiciar de interes public.”

Art. III. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 248–251, art. 699), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 531, alineatul (2) se completează cu litera c1) cu următorul cuprins:

„c1) aprobă, cu indicațiile sale scrise, limitele acordului de recunoaștere a vinovăției și cele ale acordului judiciar de interes public, precum și acordul de recunoaștere a vinovăției și acordul judiciar de interes public;”.

2. La articolul 63 alineatul (1), după cuvântul „fizică” se introduc cuvintele „sau juridică”.

3. La articolul 65 alineatul (1), după cuvântul „fizică” se introduc cuvintele „sau juridică”.

4. La articolul 69, alineatul (1) se completează cu punctul 15) cu următorul cuprins:

„15) participarea obligatorie a apărătorului la o acțiune procesuală este prevăzută expres în prezentul cod.”

5. Articolul 210 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Bunurile se scot de sub sechestru când persoana juridică a executat amenda de interes public stabilită în acordul judiciar de interes public și a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune.”

6. Articolul 269 va avea următorul cuprins:

„Articolul 269. Competența organului de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție

(1) Organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție efectuează urmărirea penală în privința infracțiunilor prevăzute la art. 1811–1813, 239–240, 324–335 și art. 3521 alin. (2) din Codul penal, a celor conexe cu acestea, precum și în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 190 și 191 din Codul penal comise cu folosirea situației de serviciu:

1) dacă au fost săvârșite de:

a) persoane cu funcții de demnitate publică în sensul art. 123 alin. (3) din Codul penal, cu excepția primarilor și viceprimarilor satelor și comunelor, consilierilor locali ai satelor și comunelor;

b) funcționari publici de conducere și funcționari publici de conducere de nivel superior;

c) conducători ai instituțiilor publice;

d) ofițeri de urmărire penală și ofițeri de investigații;

e) avocați;

f) executori judecătorești;

g) administratori autorizați;

h) notari;

i) persoane ce reprezintă conducerea, membrii consiliului, membrii organului executiv și ai comisiei de cenzori a întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat;

j) persoane ce reprezintă conducerea partidelor politice;

k) persoane publice străine și funcționari internaționali în sensul art. 1231 din Codul penal;

l) secretarul Consiliului Suprem de Securitate, șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, alte persoane cu funcții de răspundere din cadrul Statului Major General al Forțelor Armate, precum și de persoane care dețin gradul militar de general sau un grad special corespunzător acestuia;

2) indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor, serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă și altor foloase, pretinse, promise, acceptate, oferite, date sau primite, depășesc 4000 de unități convenționale sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune depășește 40000 de unități convenționale, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 1811–1813 din Codul penal.

(2) Centrul Național Anticorupție efectuează urmărirea penală în privința infracțiunii prevăzute la art. 243 din Codul penal dacă bunurile provin din oricare dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1) din prezentul articol ori dacă infracțiunea a fost descoperită de acesta și nu se cunoaște infracțiunea principală.

(3) Centrul Național Anticorupție efectuează urmărirea penală în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 325 și 326 din Codul penal dacă acestea au fost săvârșite în privința persoanelor prevăzute la alin. (1) pct. 1) din prezentul articol.”

7. La articolul 2692, cuvintele „cu excepția infracțiunilor care sunt atribuite prin lege în competența procurorului” se substituie cu cuvintele „cu excepțiile prevăzute în prezentul capitol”.

8. Codul se completează cu articolul 2693 cu următorul cuprins:

„Articolul 2693. Competența organelor de urmărire penală în privința unor categorii de infracțiuni

În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 243 și 279 din Codul penal, urmărirea penală se efectuează de organul de urmărire penală în a cărui competență se află infracțiunea în legătură cu care a fost pornită urmărirea penală.”

9. Articolul 270:

alineatul (1):

punctul 1):

se completează cu litera e2) cu următorul cuprins:

„e2) directorul, directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate și ofițerii de informații și securitate;”

litera g) va avea următorul cuprins:

„g) ofițeri de urmărire penală, polițiști și ofițeri de investigații, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu excepția infracțiunilor de corupție și a celor conexe actelor de corupție;”

litera h) se abrogă;

litera i) se completează cu textul „ , cu excepția celor prevăzute la art. 2701”;

la punctul 2), literele b) și c) se abrogă;

la alineatul (4), textul „sau, după caz, procurorul din procuratura specializată” se substituie cu textul „ , cu excepțiile prevăzute în prezentul capitol”;

articolul se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:

„(41) Urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de procuror este exercitată de către procurorul din altă procuratură.”

la alineatul (5), cuvintele „și adjuncții săi pot” se substituie cu cuvântul „poate”;

alineatul (9) se abrogă.

10. Articolele 2701 și 2702 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 2701. Competența Procuraturii Anticorupție

(1) Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în cazul infracțiunilor date în competența Centrului Național Anticorupție săvârșite de persoanele prevăzute la art. 270 alin. (1) pct. 1) lit. a)–e2) și i).

(2) Procuratura Anticorupție conduce urmărirea penală în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție.

Articolul 2702. Competența Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale

(1) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită urmărirea penală în cazul:

1) infracțiunilor cu caracter terorist în sensul art. 13411 din Codul penal;

2) infracțiunilor prevăzute la art. 135–144, art. 1661 alin. (3) și (4), art. 279, 283, 284, 295–2952, 337–346 și 3522 din Codul penal;

3) infracțiunii prevăzute la art. 243 din Codul penal, dacă bunurile provin din infracțiunile date în competență conform prezentului articol ori dacă infracțiunea a fost descoperită de aceasta și nu se cunoaște infracțiunea principală;

4) infracțiunilor prevăzute la art. 244, 248–2482 și 249 din Codul penal, dacă valoarea în vamă a mărfurilor, a drepturilor de import sau a prejudiciului cauzat prin infracțiune depășește valoarea de 50000 de unități convenționale;

5) infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave săvârșite de un grup criminal organizat în sensul art. 46 din Codul penal, cu excepția celor menționate la art. 269 și art. 2701 alin. (1) din prezentul cod;

6) infracțiunilor săvârșite de o organizație (asociație) criminală în sensul art. 47 din Codul penal, cu excepția celor menționate la art. 269 și art. 2701 alin. (1) din prezentul cod.

(2) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale conduce urmărirea penală în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de către organele de urmărire penală cu competență teritorială generală ale:

1) Ministerului Afacerilor Interne;

2) Serviciului Vamal;

3) Serviciului Fiscal de Stat.”

11. La articolul 296 alineatul (1), textul „art. 516 alin. (1)” se substituie cu textul „art. 504 și art. 516 alin. (1)”.

12. Articolul 3641:

la alineatul (1), după cuvântul „inculpatul” se introduc cuvintele „persoană fizică”;

articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Judecarea cauzelor penale privind infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa cu detențiune pe viață nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.”

alineatul (2) se completează cu textul „ , iar din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă suficiente date cu privire la vinovăția inculpatului”;

alineatul (8) se abrogă;

articolul se completează cu alineatele (10) și (11) cu următorul cuprins:

„(10) Sentința adoptată în condițiile prezentului articol poate fi atacată cu recurs, invocându-se doar erorile procesuale și măsura de pedeapsă stabilită. Partea vătămată poate ataca cu recurs sentința, invocând doar erorile procesuale.

(11) Recursul se judecă de către instanța ierarhic superioară în conformitate cu prevederile art. 447 și 448.”

13. Capitolul III din titlul III din Partea specială va avea următorul cuprins:

„Capitolul III

PROCEDURA PRIVIND ACORDUL DE RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI

Articolul 504. Dispoziții generale

(1) Procedura de încheiere a acordului de recunoaștere a vinovăției și judecarea cauzelor penale în cazul încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției se desfășoară în ordinea generală stabilită în prezentul cod, cu completările și derogările prevăzute în prezentul capitol.

(2) Acordul de recunoaștere a vinovăției este o tranzacție încheiată între procuror și învinuitul persoană fizică sau juridică care și-a exprimat acordul de a-și recunoaște vina și acceptă încadrarea juridică a faptei, precum și forma de executare a pedepsei, în schimbul unei pedepse reduse.

(3) Procedura prevăzută în prezentul capitol se aplică în cazul:

1) învinuitului care, la momentul săvârșirii infracțiunii, a împlinit vârsta de 16 ani;

2) infracțiunilor pentru care se aplică pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mic de 15 ani, cu excepția celor prevăzute la art. 135 și 1351 din Codul penal.

(4) Acordul de recunoaștere a vinovăției nu poate fi încheiat cu persoana învinuită de crearea unui grup criminal organizat sau a unei organizații criminale.

(5) Acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi inițiat de către procuror, de către învinuit și apărătorul său și poate fi încheiat în orice moment după punerea sub învinuire și până la trimiterea cauzei în judecată.

(6) În cazul încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției, limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală se reduc în conformitate cu art. 80 din Codul penal.

(7) În cazul infracțiunii săvârșite cu participație, cauza în privința persoanei cu care a fost încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției se disjunge, formând un dosar separat.

Articolul 505. Condițiile de inițiere și încheiere a acordului de recunoaștere a vinovăției

(1) Acordul de recunoaștere a vinovăției se întocmește în scris, după aprobarea, în scris, a limitelor pedepsei de către procurorul ierarhic superior, cu participarea obligatorie a învinuitului și a apărătorului acestuia.

(2) Acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi încheiat atunci când, în baza probelor administrate, reiese că faptele au fost săvârșite de învinuit și rezultă stabilirea vinovăției acestuia.

(3) Procurorul negociază cu învinuitul și apărătorul acestuia categoria, cuantumul și modul de executare a pedepsei care urmează a fi aplicată de instanța de judecată, în limitele prevăzute de art. 80 din Codul penal și ținând cont de prevederile art. 75–78 din Codul penal.

(4) La negocierea pedepsei, cuantumului și modului de executare a acesteia, procurorul ia în considerare următoarele circumstanțe:

1) voința învinuitului de a coopera la efectuarea urmăririi penale;

2) recunoașterea vinovăției și voința liber exprimată;

3) natura și gravitatea acuzației înaintate;

4) pericolul public prezentat de învinuit;

5) interesul public de a obține o judecare mai operativă cu cheltuieli mai reduse;

6) comportamentul învinuitului cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune.

(5) În cazul încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, procurorul nu întocmește rechizitoriul cu referire la învinuitul cu care a încheiat acord.

Articolul 506. Conținutul acordului de recunoaștere a vinovăției

(1) Acordul de recunoaștere a vinovăției trebuie să cuprindă:

1) data și locul încheierii;

2) numele, prenumele și calitatea persoanelor care au participat la încheierea acordului;

3) datele necesare pentru identificarea învinuitului, prevăzute la art.104 alin. (2), sau datele de identificare a persoanei juridice;

4) descrierea faptei ce formează obiectul acordului și de care este învinuită persoana;

5) încadrarea juridică a faptei și pedeapsa prevăzută de lege;

6) mijloacele de probă;

7) declarația expresă a învinuitului prin care recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică a acesteia;

8) categoria, mărimea și modul de executare a pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și învinuit, dacă s-a ajuns la un astfel de acord;

9) semnătura procurorului, a învinuitului, a apărătorului și, în cazul învinuitului minor, a reprezentantului legal al acestuia.

(2) Apărătorul certifică separat, în scris, declarația că acordul de recunoaștere a vinovăției a fost examinat de el personal, că procedura de încheiere a lui, prevăzută în prezentul capitol, a fost respectată și că recunoașterea vinovăției de către învinuit rezultă din înțelegerea lor confidențială anticipată.

(3) Înainte de trimiterea în judecată a cauzei cu acord de recunoaștere a vinovăției, materialele dosarului sunt prezentate învinuitului și apărătorului său pentru a lua cunoștință de ele, conform prevederilor art. 293 și 294.

Articolul 507. Trimiterea cauzei în judecată

(1) Procurorul care a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției, după aprobarea, în scris, a acestuia de către procurorul ierarhic superior, trimite în judecată cauza împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției, la care se anexează o informație cu privire la durata urmăririi penale, măsurile preventive aplicate, durata arestării preventive, corpurile delicte și locul lor de păstrare, măsurile de ocrotire, alte măsuri procesuale, precum și cu privire la cheltuielile judiciare.

(2) În cazul în care s-a efectuat procedura medierii ori împăcării părților sau învinuitul a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune, procurorul trimite în judecată cauza împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției însoțit de tranzacția de mediere sau împăcare.

Articolul 508. Măsuri pregătitoare ale instanței și numirea spre examinare a acordului de recunoaștere a vinovăției

(1) În cazul în care acordul de recunoaștere a vinovăției nu corespunde prevederilor art. 504 alin. (7) și ale art. 506, instanța de judecată fixează un termen pentru înlăturarea omisiunilor, care nu poate depăși 10 zile lucrătoare.

(2) După înlăturarea omisiunilor, instanța procedează conform prevederilor art. 351, care se aplică în mod corespunzător.

Articolul 509. Examinarea de către instanța de judecată a acordului de recunoaștere a vinovăției

(1) Instanța de judecată examinează cauza în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției în ședință publică, cu excepția cazurilor în care, conform legii, ședința poate fi închisă. În cadrul ședinței de judecată se prezintă acordul de recunoaștere a vinovăției, care se citește de către procuror, se audiază inculpatul și se ascultă poziția apărătorului acestuia. Dacă este prezentă partea vătămată sau alte părți, se audiază și acestea.

(2) Instanța trebuie să constate dacă inculpatul:

1) înțelege pentru ce infracțiune este învinuit;

2) recunoaște vinovăția;

3) a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției în mod benevol și cu bună știință, în prezența apărătorului;

4) înțelege consecințele acordului de recunoaștere a vinovăției, pedeapsa și susține poziția sa privitor la acordul încheiat.

(3) În cazul în care inculpatul susține acordul de recunoaștere a vinovăției, el face declarații în instanță despre ceea ce a săvârșit în legătură cu fapta prejudiciabilă ce i se incriminează și atitudinea sa față de probele anexate la dosar.

Articolul 5091. Adoptarea sentinței în cazul acceptării acordului de recunoaștere a vinovăției

(1) În cazul acceptării acordului de recunoaștere a vinovăției, sentința se adoptă în condițiile prezentului cod, cu derogările prevăzute în prezentul articol.

(2) Partea introductivă a sentinței, în afară de informațiile specificate la art. 393, conține mențiunea despre judecarea cauzei în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției.

(3) Partea descriptivă a sentinței trebuie să cuprindă:

1) descrierea faptei prejudiciabile, recunoscută de învinuit și considerată ca fiind dovedită, indicându-se modul săvârșirii ei;

2) esența acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat;

3) încadrarea juridică a faptei pentru care se condamnă învinuitul;

4) probele pe care se întemeiază sentința, prezentate de procuror și acceptate de învinuit;

5) stabilirea limitelor pedepsei, calculate conform prevederilor art. 80 din Codul penal, și motivarea pedepsei aplicate;

6) evaluarea caracterului rezonabil al pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și învinuit;

7) soluționarea chestiunilor legate de condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, dacă este cazul.

(4) La stabilirea pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și învinuit, instanța verifică dacă individualizarea acesteia a fost efectuată în limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală, dacă limitele pedepsei au fost reduse în condițiile art. 80 din Codul penal și dacă au fost aplicate prevederile art. 75–78 din Codul penal.

(5) Dispozitivul sentinței trebuie să conțină informațiile specificate la art. 395, care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care s-a comis o eroare la stabilirea pedepsei definitive cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și învinuit, instanța, la pronunțarea sentinței, poate înlătura eroarea constatată, fără a agrava starea învinuitului. Instanța poate aplica pedeapsa complementară în cazul în care ajunge la această concluzie.

(6) La adoptarea sentinței, instanța trebuie să soluționeze și chestiunile menționate la art. 397 și 398.

(7) Dacă acordul de recunoaștere a vinovăției a fost admis, iar părțile nu au încheiat o tranzacție de mediere sau împăcare cu privire la acțiunea civilă, instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.

(8) Sentința adoptată în condițiile prezentului articol este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs de către procuror, inculpat sau apărătorul acestuia în termen de 15 zile de la pronunțare, invocându-se doar erorile procesuale și măsura de pedeapsă stabilită. Partea vătămată poate ataca cu recurs sentința în termen de 15 zile de la pronunțare, invocând doar erorile procesuale.

(9) Recursul se judecă de către instanța ierarhic superioară în conformitate cu prevederile art. 447 și 448.

Articolul 5092. Soluția instanței în cazul respingerii acordului de recunoaștere a vinovăției

(1) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 504 alin. (3) și (4), art. 505 alin. (3) și art. 508 alin. (1) cu privire la toate faptele care au făcut obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției sau dacă instanța de judecată apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau cu personalitatea inculpatului, instanța, prin încheiere, respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și îl restituie procurorului în vederea continuării urmăririi penale.

(2) Încheierea instanței cu privire la respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției poate fi contestată cu recurs de către procuror, inculpat sau apărătorul acestuia în termen de 15 zile de la pronunțare.”

14. La capitolul VI din titlul III din Partea specială:

după denumirea capitolului se introduce textul:

„Secțiunea 1

Procedura generală”;

capitolul se completează cu o secțiune nouă cu următorul cuprins:

„Secțiunea a 2-a

Procedura privind acordul judiciar de interes public

Articolul 5231. Dispoziții generale

(1) Acordul judiciar de interes public este o tranzacție publică încheiată între procuror și reprezentantul legal sau reprezentantul desemnat al persoanei juridice, prin care ultimul recunoaște faptul comiterii infracțiunii, încadrarea juridică a faptelor și se angajează să execute obligațiile stabilite în acordul judiciar de interes public în schimbul renunțării de către procuror la transmiterea cauzei penale în instanța de judecată.

(2) Acordul judiciar de interes public poate fi încheiat atât la inițiativa procurorului, cât și la inițiativa reprezentantului persoanei juridice sau a apărătorului.

(3) Acordul judiciar de interes public poate fi încheiat până la terminarea urmăririi penale.

(4) Încheierea acordului judiciar de interes public cu persoana juridică nu înlătură răspunderea penală a persoanelor fizice vinovate de comiterea infracțiunii.

Articolul 5232. Condițiile încheierii acordului judiciar de interes public

(1) Acordul judiciar de interes public se întocmește în scris, după aprobarea, în scris, a limitelor amenzii de interes public de către procurorul ierarhic superior, cu participarea obligatorie a apărătorului și a reprezentantului persoanei juridice. Acordul judiciar de interes public se încheie în cazul în care persoana juridică:

1) nu a semnat anterior un acord judiciar de interes public;

2) este învinuită de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 243, 244, 325, 326, 334 din Codul penal.

(2) Acordul judiciar de interes public poate fi încheiat dacă reprezentantul persoanei juridice a colaborat în mod voluntar cu organele de urmărire penală și a contribuit la stabilirea circumstanțelor comiterii infracțiunii.

(3) Încheierea acordului judiciar de interes public nu este condiționată de recunoașterea vinovăției în comiterea infracțiunii de către persoana juridică.

Articolul 5233. Conținutul acordului judiciar de interes public

(1) Acordul judiciar de interes public trebuie să cuprindă:

1) data și locul încheierii;

2) numele, prenumele și calitatea persoanelor care au participat la încheierea acordului;

3) date cu privire la identificarea persoanei juridice;

4) descrierea faptei ce formează obiectul acordului și de care este învinuită persoana juridică;

5) încadrarea juridică a faptei;

6) declarația expresă a reprezentantului persoanei juridice prin care recunoaște comiterea infracțiunii și acceptă încadrarea juridică a faptei;

7) modul de executare a amenzii de interes public cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și persoana juridică învinuită;

8) obligațiile prevăzute la alin. (2), modul și termenul de executare a acestora;

9) semnătura procurorului, a învinuitului și a apărătorului.

(2) Prin acordul judiciar de interes public se stabilesc următoarele obligații cumulative față de persoana juridică învinuită:

1) să achite o amendă de interes public în bugetul de stat, a cărei mărime se stabilește în limitele de la 3 amenzi minime prevăzute pentru infracțiunea comisă până la 30% din cifra medie de afaceri anuală calculată pe ultimii 3 ani până la data pornirii urmăririi penale;

2) să fie supusă unui program de monitorizare pe o perioadă de maxim 3 ani, sub supravegherea instituției responsabile;

3) să suporte cheltuielile pentru experții sau persoanele calificate care vor asista instituția responsabilă de monitorizarea persoanei juridice învinuite, precum și cheltuielile pentru efectuarea analizelor juridice, financiare, fiscale și contabile necesare misiunii de monitorizare;

4) să nu comită alte infracțiuni în perioada de monitorizare;

5) să înlăture de la administrare persoanele care au participat la comiterea infracțiunii;

6) să restituie profitul ilicit obținut prin comiterea infracțiunii și să repare prejudiciul cauzat prin infracțiune.

(3) Apărătorul certifică separat, în scris, declarația că acordul judiciar de interes public a fost examinat de el personal, că procedura de încheiere a lui, prevăzută în prezentul capitol, a fost respectată și că încheierea acestuia de către reprezentantul persoanei juridice învinuite rezultă din înțelegerea lor confidențială anticipată.

Articolul 5234. Transmiterea spre confirmare a acordului judiciar de interes public

(1) După semnarea acordului judiciar de interes public și aprobarea, în scris, a acestuia de către procurorul ierarhic superior, procurorul sesizează, prin demers, instanța de judecată pentru confirmarea acordului judiciar de interes public.

(2) Demersul procurorului conține informații cu privire la:

1) fapta comisă de persoana juridică;

2) încadrarea juridică a faptei;

3) cuantumul amenzii de interes public ce urmează a fi achitată;

4) obligațiile ce urmează a fi executate de persoana juridică.

(3) La demersul procurorului se anexează acordul judiciar de interes public semnat de părți și apărător.

Articolul 5235. Examinarea de către instanța de judecată a acordului judiciar de interes public

(1) Instanța de judecată examinează demersul procurorului și acordul judiciar de interes public în ședință publică, cu participarea obligatorie a procurorului, a reprezentantului persoanei juridice și a apărătorului.

(2) La examinarea acordului judiciar de interes public, instanța verifică dacă au fost respectate condițiile legale de încheiere a acestui acord, dacă cuantumul amenzii de interes public a fost stabilit în limitele legale, de asemenea verifică proporționalitatea obligațiilor stabilite în raport cu avantajele acordului judiciar de interes public.

(3) În cazul în care constată că acordul judiciar de interes public a fost încheiat în condițiile legii și că amenda de interes public și obligațiile stabilite sunt proporționale gravității infracțiunii comise, instanța de judecată pronunță o încheiere de confirmare a acordului judiciar de interes public.

(4) Încheierea de confirmare a acordului judiciar de interes public nu implică recunoașterea vinovăției persoanei juridice și nu produce efectele juridice ale unei condamnări penale.

(5) Încheierea instanței de judecată este definitivă de la pronunțare și nu este susceptibilă de atac.

Articolul 5236. Efectele confirmării acordului judiciar de interes public

(1) Acordul judiciar de interes public se plasează pe pagina web oficială a procuraturii și a instituției responsabile de monitorizarea persoanei juridice doar după pronunțarea de către instanța de judecată a încheierii de confirmare a acordului judiciar de interes public.

(2) După confirmarea de către instanța de judecată a acordului judiciar de interes public, procurorul, prin ordonanță, suspendă condiționat urmărirea penală pe un termen de până la 3 ani, în interiorul căruia persoana juridică se angajează să execute obligațiile stabilite în acordul judiciar de interes public.

(3) Executarea obligațiilor stabilite în acordul judiciar de interes public înlătură răspunderea penală a persoanei juridice. Acordul judiciar de interes public nu exclude răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin infracțiune și restituirea profitului ilegal obținut.

(4) Dacă procurorul constată că persoana juridică a executat toate obligațiile stabilite în acordul judiciar de interes public, la expirarea termenului stabilit în acordul judiciar de interes public acesta dispune, prin ordonanță, încetarea urmăririi penale. Părțile au acces la materialele cauzei penale după încetarea urmăririi penale sau în condițiile art.293.

Articolul 5237. Efectele neconfirmării acordului judiciar de interes public

(1) În cazul în care instanța nu confirmă acordul judiciar de interes public sau persoana juridică a renunțat la declarația sa de a încheia acordul judiciar de interes public, instanța restituie procurorului demersul cu documentele anexe pentru continuarea urmăririi penale.

(2) În cazul în care persoana juridică nu a executat integral obligațiile stabilite în acordul judiciar de interes public, procurorul dispune reluarea urmăririi penale și informează imediat reprezentantul persoanei juridice despre neexecutarea integrală a obligațiilor stabilite. În acest caz, persoanei juridice i se restituie amenda de interes public achitată în contul bugetului de stat.

(3) Informațiile obținute în cadrul negocierii acordului judiciar de interes public nu pot fi folosite ca probe în niciun proces penal.”

Art. IV. –

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Cauzele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se află în faza de inițiere a acordului de recunoaștere a vinovăției și cauzele de judecare pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se află la etapa de până la începerea cercetării judecătorești se vor examina conform procedurii prevăzute de prezenta lege.

(3) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

a) cauzele penale aflate în faza de urmărire penală vor fi transmise organelor de urmărire penală competente;

b) Ministerul Afacerilor Interne va crea subdiviziuni teritoriale responsabile de efectuarea urmăririi penale în privința infracțiunilor de corupție, care să acopere întreg teritoriul Republicii Moldova, cu rază de activitate în zonele regionale Nord, Centru și Sud.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU

Nr. 83. Chișinău, 14 aprilie 2023.