privind aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea asistenței medicale deținuților în instituțiile penitenciare

ORDIN nr. 343 din 29.12.2022 · MINISTERUL JUSTIȚIEI · publicat 02.02.2023
pe legis.md
Trimiteri: 28 legate · 3 nerezolvate · 1 fără țintăMonitorul Oficial: 4 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (3)
Fără țintă (1)

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiției

al Republicii Moldova

nr. 1769 din 29 decembrie 2022

Ministru_______Sergiu LITVINENCO

În temeiul art. 230-233 din Codul de executare nr. 443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 160-162, art. 584), Legii ocrotirii sănătății nr. 411/1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 34, art. 373), și pct. 507 din Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 583/2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 91-94, art. 676),

ORDON:

1. Se aprobă Regulamentul сu privire la organizarea asistenței medicale deținuților în instituțiile penitenciare (se anexează).

2. Ordinul ministrului justiției nr. 478/2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de asigurare a asistenței medicale persoanelor deținute în penitenciare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 199-202, art. 695, înregistrat la Ministerul Justiției cu nr. 466/2006) se abrogă.

3. Spitalul-penitenciar și secțiile medicale ambulatorii îşi desfăşoară activitatea potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituțiilor respective, întocmit în baza normelor de organizare şi funcţionare stabilite de Ministerul Sănătății şi de Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

4. Regulamentul de organizare şi funcţionare a spitalului-penitenciar și al secțiilor medicale se vizează de către Direcţia Medicală și se aprobă de către directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

5. Direcţia Medicală din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor evaluează activitatea personalului medical din spitalul-penitenciar și din secțiile medicale penitenciare subordonate şi acordă sprijin şi îndrumare pentru asigurarea stării de sănătate a deținuților.

6. Direcţia Medicală elaborează proceduri operaţionale instituționale standard care pot fi adaptate de către fiecare secție medicală la specificul propriu.

7. Controlul executării prezentului ordin se pune în sarcina directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor.

8. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

MINISTRU Sergiu LITVINENCO

Nr. 343. Chișinău, 29 decembrie 2022.

Anexă la Ordinul Ministrului Justiției nr. 343 din 29 decembrie 2022

REGULAMENT cu privire la organizarea asistenţei medicale deţinuților în instituțiile penitenciare

Capitolul I.

Dispoziții generale

1. Regulamentul cu privire la organizarea asistenței medicale deținuților în instituțiile penitenciare (în continuare – Regulament) reglementează modul de acordare a asistenţei medicale deţinuților şi efectuarea măsurilor sanitaro-igienice în instituţiile penitenciare, stabilește normele de organizare a îngrijirilor medicale preveniţilor în Casele de arest, precum și condamnaților care execută pedeapsa cu închisoarea în instituțiile penitenciare ale Administrației Naționale a Penitenciarelor.

2. Acordarea asistenţei medicale deţinuților în instituțiile penitenciare se efectuează conform prevederilor legislaţiei execuţional - penale, actelor normative internaționale la care Republica Moldova este parte, actelor normative ale Ministerului Sănătăţii, ale Ministerului Justiţiei, precum şi ale prezentului Regulament.

3. Serviciile medicale și achiziționarea de medicamente și consumabile necesare pentru implementarea lor sunt finanțate din bugetul de stat în măsura, condițiile și modul stabilit pentru a corespunde Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

4. Asigurarea îngrijirilor medicale pentru deținuți constituie o obligaţie și o responsabilitate a statului, care este realizată de către administraţia penitenciară prin structurile sale medicale, precum şi la necesitate de către Ministerul Sănătății prin intermediul Centrului Național de Asigurări în Medicină, programelor naționale și altor instituții/surse disponibile.

5. Asistenţa medicală se acordă deţinuților în instituțiile penitenciare în mod programat sau de urgență, de către un personal calificat, în mod gratuit, în conformitate cu legislaţia. Deţinuții în instituțiile penitenciare beneficiază în mod gratuit de asistență medicală şi de medicamente în volumul stabilit de Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – Program unic) și Programele naționale. Tratamentul oferit deținuților trebuie să includă îngrijiri (nursing), nutriție adecvată și alimentare dietetică în corespundere cu protocoalele medicale.

6. Orice penitenciar trebuie să asigure asistenţă medicală primară, stomatologică, psihiatrică (de sănătate mintală), ginecologică și pediatrică (în penitenciarele unde se deţin femei și mame cu copii până la 3 ani). În penitenciarele cu capacitatea mai mare de 100 de locuri se asigură funcţionarea unui staţionar de zi.

7. Medicamentele nu sunt distribuite deținuților pentru administrare de sine stătător și sunt administrate în prezența personalului medical. Excepție sunt medicamentele care nu sunt din grupul preparatelor narcotice, psihotrope, antituberculoase sau de altă strictă evidență, prescrise deținuților pentru bolile care necesită tratament continuu. Permisiunea de eliberare a acestor medicamente deținuților (pe o zi sau o perioadă determinată) se acordă de către șeful secției medicale în conformitate cu prescripția medicului curant, inclusiv în caz de escortare.

8. Pentru deținuții care urmează tratament în condiții de ambulatoriu se întocmește o fișă (listă) a medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală care, după terminarea tratamentului, este anexată la fișa medicală a pacientului care beneficiază de asistență medicală de ambulatoriu.

9. Medicamentele și produsele medicale primite de la rude sau prin colete sunt acceptate cu consimțământul personalului medical, apoi înregistrate în fișa medicală a pacientului și în Registrul medicamentelor și dispozitivelor medicale. La sfârșitul cursului tratamentului, în Registrul medicamentelor și al dispozitivelor medicale se face o evidență de primire a medicamentului în întregime, certificată prin semnătura personală a lucrătorului medical și a deținutului, сu anexarea fișei de administrare a medicamentului.

10. Deținuții pot solicita achiziționarea de medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive doar la recomandarea unui medic specialist, cu avizul medicului curant al unității medicale din penitenciar, în baza unei prescripții medicale întocmite în două exemplare. Un exemplar însoțind în mod obligatoriu medicamentele achiziționate, iar al doilea exemplar trebuie să fie anexat la dosarul personal al acestuia. Contravaloarea medicamentelor se suportă integral de către deținut.

11. Medicamentele achiziționate se înregistrează la nivelul secției medicale în registrul de medicamente personale și se gestionează separat de medicamentele unității. În cazul liberării, deținutul primește medicamentele personale contra semnătură.

12. În caz de transfer din instituție, medicamentele sunt predate, în baza procesului-verbal, șefului de escortă, pentru ca la unitatea unde se transferă deținutul să poată beneficia de administrarea lor, cu avizul medicului.

13. Solicitarea unui lucrător medical în penitenciar sau chemarea unei echipe de ambulanță, organizarea transportării medicale a deținuților, în timpul orelor în care personalul secției medicale nu este prezent în instituție, se efectuează de către serviciul de gardă al penitenciarului (ofițerul de serviciu).

14. Personalul medical trebuie să informeze administrația penitenciarului și Direcția medicală despre spitalizarea de urgență sau planificată a deținutului și finalizarea tratamentului în spital.

Capitolul II.

Etica medicală în instituţiile penitenciare. Asigurarea confidenţialităţii informaţiei medicale

15. În sistemul penitenciar, personalul medical îndeplinește activitatea profesională de protejare a sănătății fizice şi mintale a deţinuţilor, conducându-se de prevederile Codului deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 192/2017 și de principiile eticii medicale referitoare la protecţia persoanelor aflate în detenție.

16. Fiecare deținut trebuie să aibă acces la servicii de sănătate bazate pe dovezi oferite de personalul medical competent și calificat, care va oferi un standard de servicii de sănătate comparabil cu cel din comunitate, conform criteriilor specificate la pct. 6 din prezentul Regulament.

17. În cadrul acordării asistenței medicale este absolut interzisă orice formă de discriminare pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infecţia HIV/SIDA sau alte criterii protejate.

18. Intervenţiile medicale se efectuează doar cu acordul persoanei private de libertate, conform prevederilor legale (Legea ocrotirii sănătății nr. 411/1995 și Ordinul ministrului sănătății nr. 303/2010 cu privire la asigurarea accesului la informația privind propriile date medicale și lista intervențiilor medicale care necesită perfectarea acordului informat). Deținuții au dreptul să refuze o intervenţie medicală, asumându-şi în scris răspunderea pentru decizia lor, consecinţele refuzului sau ale întreruperii actelor medicale vor fi explicate pacientului și consemnate în scris.

19. Asigurarea confidențialității datelor personale cu caracter medical se va realiza în corespundere cu legislația (Legii nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal și Ordinul directorului general al departamentului instituțiilor penitenciare nr. 227/2013 privind aprobarea Regulamentului cu privire la protecția datelor cu caracter personal privind starea de sănătate care vizează persoanele deținute, aflate în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor).

20. Orice act medical se efectuează cu respectarea principiului confidenţialităţii. Examinările medicale ale deținuților se realizează, de regulă, în cabinetul medical și obligatoriu în afara razei auditive și vizuale a personalului nemedical, cu excepția cazurilor de solicitare expresă a personalului medical de supraveghere vizuală. Supravegherea video și audio a actului medical este interzisă.

21. Divulgarea datelor cu caracter medical care au devenit cunoscute în virtutea îndeplinirii atribuțiilor funcționale se sancționează conform legislației.

22. Personalul medical care are responsabilități de asigurare a asistenței medicale deținuților nu va exercita nici o altă atribuție nemedicală cum ar fi: orice altă activitate ce nu este legată de asigurarea sănătăţii deţinuților, cazurile de certificare a aptitudinii de executare a sancţiunilor disciplinare, efectuarea percheziţiilor corporale, examinări la solicitarea unor autorităţi, ori constatarea stării de ebrietate. Aceste măsuri trebuie să se desfășoare doar de specialiști medicali calificați, alții decât cei direct responsabili pentru îngrijirea medicală a deținutului, sau cel puțin, de personalul instruit în modul corespunzător de personalul medical în standardele de igienă, sănătate și siguranță.

23. Personalul medical nu trebuie să participe într-un proces decizional care culminează cu orice tip de izolare disciplinară. Personalul medical trebuie să fie imediat informat despre aplicarea sancțiunii disciplinare unui deținut în vederea examinării medicale pentru stabilirea stării de sănătate fizică și mentală a acestuia. Dacă personalul medical decide că plasarea în izolare solitară va agrava starea de sănătate a deținutului sau va constata agravarea stării de sănătate pe parcursul executării pedepsei disciplinare prin izolare, personalul medical are obligația de a informa directorul penitenciarului. Deţinuţii izolaţi disciplinar sunt examinaţi zilnic de personalul medical al locului de detenţie, iar la propunerea medicului executarea acestei sancţiuni poate fi întreruptă din motive de sănătate a deţinutului.

24. În timpul îndeplinirii atribuțiilor de acordare a asistenţei medicale, inclusiv în cadrul programului în instituţiile penitenciare, personalul medical nu va purta uniforma/ţinuta vestimentară corespunzătoare funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Capitolul III.

Drepturile și obligațiile deținuților privind sănătatea

25. Orice deținut are dreptul la respectarea demnităţii umane şi la un tratament nediscriminatoriu.

26. Intervențiile medicale se efectuează obligatoriu cu consimţământul pacientului, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul regulament. Consimţământul pacientului la intervenţia medicală poate fi oral sau în scris şi se perfectează prin înscrierea în documentaţia medicală a acestuia, cu semnătura obligatorie de către pacient sau reprezentantul său legal şi medicul curant. Deținuții sunt informați într-un limbaj clar, respectuos și accesibil cu minimalizarea terminologiei profesionale asupra stării de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor și beneficiilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente, pronosticului, inclusiv asupra riscului neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la datele despre diagnostic şi prognostic. În cazul când pacientul nu cunoaște limba de stat, se va căuta o altă formă de comunicare.

27. Deținuții cu vârsta de peste 18 ani au dreptul să refuze o intervenţie medicală, asumându-şi în scris răspunderea pentru decizia lor, iar consecinţele refuzului sau ale întreruperii actelor medicale sunt explicate pacientului. Intervenţiile medicale pentru minorii sub 18 ani se fac doar cu acordul reprezentanţilor lor legali. În caz de eschivare intenţionată a pacientului de a-şi pune semnătura care certifică faptul că el a fost informat despre riscurile şi consecinţele posibile ale refuzului la intervenţia medicală propusă, documentul se semnează în mod obligatoriu de către directorul spitalului, şeful de secţie şi medicul curant.

28. Informaţiile medicale cu caracter confidenţial pot fi furnizate terţilor doar în cazul în care deținutul îşi dă consimţământul scris sau în cazurile expres prevăzute de lege.

29. Deținuții, suplimentar la serviciile acordate în volumul prevăzut de programul unic în raport cu indicaţiile medicale existente, pot solicita din contul mijloacelor financiare proprii orice alt serviciu medical sau consultație a medicului privat.

30. Deținuții au dreptul să solicite şi să primească, la externarea din spitalul penitenciar și la eliberare din detenţie, un extras în scris ce va conține: diagnosticul, investigaţiile, tratamentul şi îngrijirile acordate pe perioada spitalizării în detenție.

31. Deținuții au dreptul să primească, la cerere, copii ale documentelor medicale, precum și rapoarte de expertiză medico-legală, în condiţiile legii.

32. Deținutul poate primi la cerere un extras medical asupra stării sale de sănătate.

33. Pe parcursul executării pedepsei, deținuții pot fi donatori de organe doar pentru membrii de familie până la gradul IV.

34. În cazul în care la examenul medical se constată că deținutul prezintă semne de violenţă sau declară că a fost supus la rele tratamente, medicul are obligaţia de a consemna în fişa medicală cele constatate şi de a sesiza de îndată procurorul.

35. În caz de violență sau rele tratamente, deținutul are dreptul de a cere să fie examinat de către un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de acesta sau de un medic legist. Constatările medicului din afara sistemului penitenciar sunt consemnate în fişa medicală a deținutului, iar copia certificatului medico-legal se anexează la fişa medicală. Cheltuielile ocazionate de aceste examene medicale se suportă de către solicitant.

36. În situaţia în care deținutul se află în imposibilitatea prezentării la organele de urmărire penală ori la instanţa de judecată din motive medicale, se vor crea condiții de participare a acestuia prin teleconferință. În caz de imposibilitate de a participa prin teleconferință, personalul medical va elibera un certificat medical privind starea de sănătate a deținutului și va confirma imposibilitatea acestuia de a fi prezent în fața organelor de urmărire penală ori a instanţei de judecată.

37. Deținuții pacienţi au următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la examenele profilactice şi periodice conform programării medicului secției medicale;

b) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medical;

c) să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă;

Capitolul IV.

Modul de organizare a asistenței medicale deținuților. Planificarea activităţii serviciului medical.

38. Pentru asigurarea asistenţei medicale deținuților, în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor funcţionează o reţea medicală, care cuprinde unitățile (secțiile) medicale din penitenciare și din spitalul - penitenciar.

39. Reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este încadrată cu personal medical calificat cu studii superioare sau medii, personal sanitar auxiliar, personal de deservire, potrivit normelor Ministerului Sănătății și Administrației Naționale a Penitenciarelor.

40. Deținuților li se acordă următoarele tipuri de asistenţă şi servicii medicale:

1) urgentă prespitalicească;

2) primară;

3) specializată de ambulatoriu, inclusiv stomatologică;

4) spitalicească;

5) servicii medicale de înaltă performanţă;

6) îngrijiri medicale la domiciliu (locul de cazare, detenție).

41. Asistenţa medicală primară deținuților se asigură în secția medicală, în cabinete organizate în acest scop la nivelul fiecărui penitenciar.

42. Deținuții primesc asistență medicală primară în ambulatoriu, în unitatea medicală a penitenciarului (secția medicală), în conformitate cu programul de lucru stabilit. În blocurile de regim inițial și de siguranță sporită a penitenciarelor, în izolatoarele disciplinare, în blocurile de regim ale izolatoarelor de urmărire penală, blocurile cu camere de tip celulă, în celulele cu deținere solitară și în alte condiții permise de legislația de executare, serviciile de asistență medicală primară de ambulatoriu pot fi oferite în spații special amenajate în aceste locații (în continuare - cabinete medicale), dacă există.

43. Serviciile medicale adecvate sunt esențiale pentru bunăstarea deținuților și sunt o responsabilitate de bază a instituției. Scopul lor este nu doar de a acoperi necesitățile persoanelor plasate în detenție, dar și pentru a preveni răspândirea bolilor în cadrul instituției.

44. Activitățile necesare pentru îngrijirea sănătății deținuților includ:

1) Screening-ul medical la admisie pentru identificarea bolilor sau leziunilor la intrare/plasare în instituție;

2) Screening-ul de sinucidere la admisie pentru identificarea riscului de suicid;

3) Solicitarea plângerilor de sănătate ale deținutului (la apelul bolnavului);

4) Detoxifierea consumului de alcool sau a drogurilor;

5) Îngrijirea temporară a persoanelor cu probleme mintale;

6) Testarea bolilor infecțioase (tuberculoza);

7) Izolarea persoanelor cu boli infecțioase în cazul existenţei indicațiilor medicale;

8) Evaluarea de rutină a sănătății (planificată la fiecare 6 luni de aflare în detenție) și la ieșire din instituție;

9) Tratamentul de urgență, de prim ajutor și de durată (inițiere, continuitate);

10) Administrarea medicamentelor;

11) Îngrijirea în secțiile medicale (asistență spitalicească);

12) Îngrijirea dentară planificată și de urgență;

13) Dieta specială medicală;

14) Educația în domeniul sănătății;

15) Consiliere pentru sănătatea mintală și testarea voluntară la HIV;

16) Curățarea și dezinfectarea spațiului medical;

17) Controlul stării sanitaro-igienice în instituție;

18) Activitățile medicale și de prevenție realizate în instituție;

19) Măsuri medicale la primirea în penitenciar;

20) Asistenţa medicală pe perioada carantinei;

21) Asistenţa medicală în caz de urgenţe medico-chirurgicale;

22) Examinarea medicală curentă a deținuților;

23) Monitorizarea bolnavilor cronici;

24) Vaccinarea deținuților;

25) Asistenţa medicală a femeii gravide;

26) Asistenţa medicală pe timpul refuzului de hrană;

27) Asistenţa medicală în timpul executării unei sancţiuni disciplinare;

28) Acordarea medicamentelor;

29) Procurarea dispozitivelor medicale;

30) Asistenţa medicală în caz de transfer și la liberare;

31) Întocmirea unor acte în legătură cu decesul;

32) Asistenţa medicală în secțiile medicale ale penitenciarului;

33) Asigurarea asistenţei medicale de specialitate;

34) Asistenţa medicală dentară;

35) Asigurarea asistenţei medicale spitaliceşti deținuților (în afara penitenciarului);

36) Educaţia pentru sănătate;

37) Supravegherea stării de sănătate a deținuților la locul de muncă;

38) Depistarea, diagnosticul, tratamentul, prevenirea şi combaterea infecţiilor cu transmitere sexuală, a infecţiei HIV/SIDA și altele maladii hemotransmisibile în mediul penitenciar;

39) Prevenirea şi reducerea riscului consumului de droguri în penitenciar;

40) Diagnosticul şi tratamentul tuberculozei în mediul penitenciar;

41) Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare corespunzătoare cazării, hrănirii, activităţilor socio-educative şi muncii persoanelor private de libertate.

45. Modul de acordare a asistenţei medicale deținuților poate avea caracter urgent sau programat, în funcţie de starea sănătăţii persoanei şi de prezenţa sau absenţa indicaţiilor respective, după cum urmează:

1) asistenţă medicală urgentă;

2) asistenţă medicală programată.

46. Asistența medicală programată se realizează prin intermediul secțiilor medicale penitenciare în corespundere cu orarul de primire al deținuților, aprobat prin Regulamentul de ordine interioară a instituției.

47. În timpul vizitelor zilnice în sectoarele locative, personalul medical va colecta solicitările verbale și scrise ale deținuților privind consultația medicului, care vor fi transcrise zilnic în Registrul de solicitare a medicului, menținut în secția medicală a penitenciarului. Înscrierea prealabilă, zilnic, la medic se realizează prin intermediul personalului medical care realizează triajul pacienților și programează deținutul la consultația medicului în corespundere cu indicațiile medicale şi asigurarea confidenţialităţii datelor.

48. Deținuții sunt prezentați la cabinetul medical ca urmare a solicitării proprii, datorată unor acuze de boală, sau conform unei programări efectuate de către medic, în cazul bolnavilor aflaţi în tratament sau dispensarizaţi.

49. Asistența medicală programată este acordată în cadrul serviciilor medicale penitenciare și a spitalului-penitenciar.

50. Îndreptarea bolnavilor pentru consultații, investigații și tratament în spitalul penitenciar sau în instituțiile medico-sanitare din afara sistemului administraţiei penitenciare, se efectuează în baza recomandărilor medicilor secției medicale penitenciare, transferul efectuându-se conform procedurii generale de transfer și escortare a deţinuţilor, prevăzute de actele normative.

51. În caz de urgenţă majoră, internarea deţinuţilor bolnavi într-o instituție medico-sanitară publică, la indicaţia medicului, poate fi dispusă de directorul penitenciarului sau ofiţerul de serviciu. În toate cazurile internării pe o perioadă mai îndelungată, transferul urmează a fi aprobat ulterior prin dispoziţia Directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor.

52. Atunci când nu există posibilitatea de acordare a ajutorului medical urgent sau asistenței medicale programate, după caz, deținuții pot fi internați în instituții medico-sanitare publice sau private.

53. Staționarul secției medicale penitenciare este format din camere separate, cu circuite funcţionale distincte, având paturi pe un singur nivel.

54. Internarea bolnavilor în staționarul secției medicale se face doar la indicaţia medicului.

55. Staţionarul secției medicale penitenciare este prevăzut pentru:

1) supravegherea medicală zilnică a bolnavilor pe termen de până la 14-15 zile la decizia medicului;

2) continuarea tratamentului la necesitate, după externare din spitalul penitenciar;

3) pentru persoanele aflate în refuz de hrană;

4) staționar de zi pentru tratamente parenterale.

56. În staționarul secției medicale penitenciare este amenajat un izolator medical pentru izolarea temporară a bolnavilor cu maladii contagioase sau suspecţi de maladii contagioase, până la internarea în spitalul-penitenciar sau rezolvarea cazului.

57. Medicul, la plasarea în staționarul de zi, completează fişa medicală cu argumentarea necesității internării.

58. Vizita medicală se efectuează zilnic, evoluţia bolii fiind menţionată în fişa medicală.

59. Prescrierea medicamentelor pentru bolnavii internaţi în staționar se consemnează în fişa medicală, bolnavul semnând în fişă pentru primirea medicamentelor la externare. Pentru zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători naționale, medicamentele pot fi prescrise pentru 72 de ore. Administrarea medicamentelor în staționar se face strict supravegheată.

60. Acordarea regimului alimentar se stabileşte în funcţie de afecţiune, conform recomandărilor medicului curant sau, după caz, medicului specialist şi normelor privind alimentarea deținuților.

61. Medicii din secțiile medicale penitenciare efectuează controlul medical anual al deținuților, conform prevederilor actelor normative ale Ministerului Sănătății. Acesta se realizează în baza unui grafic de prezentare la secția medicală. Rezultatele controlului medical anual se consemnează în fișa medicală.

62. Șeful serviciului medical se ocupă de supravegherea stării de sănătate a deținuților angajați în câmpul muncii, inclusiv de realizare a examenului medical la propunerea de începere a activităţii (anterior angajării), iar ulterior - a examenului medical periodic.

63. Fiecare examinare medicală se consemnează în Registrul de consultaţii, şi cronologic, în fişa medicală a deținutului. Rezultatele examenelor paraclinice şi ale examenelor de specialitate efectuate pentru stabilirea diagnosticului se păstrează în fişa medicală, în ordine cronologică.

64. Deținutul semnează după primirea medicaţiei în registrul de consultaţii sau registrul de bolnavi cronici, după caz. Tratamentele injectabile şi intervenţiile de mică chirurgie se consemnează în registrul de tratament, pacientul semnând, de asemenea pentru efectuarea lor.

65. Codificarea cazurilor noi de îmbolnăvire la deținuți se face conform reglementărilor Ministerului Sănătății. Dacă se constată mai multe afecţiuni, se codifică fiecare dintre acestea.

66. Toate cazurile de internare în spital sau în staționarul de zi al secției medicale se înregistrează în Registrul de internări în spital sau în Registrul de internări în staționarul de zi.

67. Asistenţa medicală a bolnavilor cronici are loc după cum urmează:

1) deținuții cu boli cronice, depistate la primirea în penitenciar, inclusiv prin transfer, la control medical periodic sau prin examinări curente, sunt luați în evidenţă de secția medicală, sunt dispensarizați şi li se asigură tratamentul si regimul alimentar corespunzător;

2) deținuții care au fost obligați la tratament prin hotărâre judecătorească se iau în evidenţă şi se dispensarizează, iar secția evidenţă specială a deţinuţilor este obligată să anunţe în scris secția medicală privind persoanele faţă de care instanţa a dispus măsura obligării la tratament medical;

3) evidenţa bolnavilor cronici se ţine în Registrul de bolnavi cronici;

4) controalele periodice ale bolnavilor dispensarizaţi se efectuează conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătății.

68. La indicaţia medicului, deținuții cu boli cronice beneficiază de regim alimentar dietetic până la ameliorarea afecţiunilor. Indicaţia este reevaluată lunar şi se ţine cont de evoluţia stării de sănătate a pacientului şi recomandările medicului specialist.

Capitolul V.

Amenajarea și dotarea serviciilor medicale.

Finanțarea serviciilor medicale

69. Cabinetele, secțiile medicale şi spitalul-penitenciar funcţionează şi se dotează potrivit normelor Ministerului Sănătății și Administrației Naționale a Penitenciarelor, conform anexei nr. 6.

70. Dotarea și amenajarea secțiilor medicale din penitenciare este asigurată de către administrația penitenciarului în coordonare cu Direcția Medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

71. Asigurarea cu articole ortopedice și protetice se realizează în corespundere cu prevederile actelor normative ale Ministerului Sănătății.

72. Finanțarea serviciilor medicale se realizează din bugetul public, în limita bugetului aprobat anual pentru Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și, din alte surse prevăzute de lege.

Capitolul VI.

Autorizarea sanitară de funcționare și acreditare a prestării serviciilor medicale

73. Conducerea penitenciarelor și spitalului-penitenciar are obligaţia să solicite şi să deţină, conform legii, autorizaţie sanitară de funcţionare.

74. Autorizarea și acreditarea prestării serviciilor medicale se realizează de către autorităţile de sănătate publică abilitate din cadrul Ministerului Sănătății, în conformitate cu standardele naționale.

75. În secția medicală se păstrează dosarul condiţiilor igienico-sanitare a penitenciarului, care cuprinde: fişa de obiective, procesul-verbal de constatare a condiţiilor igienico-sanitare şi autorizaţia sanitară de funcţionare.

76. Orice modificare survenită în condiţiile igienico-sanitare se consemnează în dosar, cu înştiinţarea conducerii penitenciarului pentru luarea măsurilor care se impun.

77. Autorizaţiile sanitare de funcţionare și acreditare se vizează în termenele prevăzute de autoritatea de sănătate publică ce le-a eliberat.

Capitolul VII.

Asistența medicală prespitalicească și de urgență

78. Asistenţa medicală urgentă prespitalicească se acordă de către personalul medical din secțiile medicale și/sau serviciul prespitalicesc de asistenţă medicală urgentă.

79. Deținuții care prezintă urgențe medico-chirurgicale sunt prezentați la cabinetul medical de îndată, unde vor fi examinați de către medic; în lipsa medicului de către asistentul medical care va lua măsurile ce se impun, potrivit competenței, și va anunța șeful secției medicale. Urgențele grave medico-chirurgicale, la care transportul la cabinetul medical/unitatea medicală ar putea agrava starea pacientului, vor fi consultați la fața locului de către personalul medical care va decide deplasarea pacientului.

80. Pentru diminuarea timpului de intervenție în cazul unei urgențe medico-chirurgicale grave, personalul de supraveghere va fi instruit să acorde primul ajutor prompt și eficient până la sosirea personalului specializat.

81. Urgențele medico-chirurgicale, care nu pot fi soluționate în unitatea medicală, la solicitarea personalului medical și la decizia conducerii penitenciarului, se internează în spitalul cel mai apropiat, cu asigurarea mijlocului de transport (dacă nu se impune solicitarea ambulanței) și a escortei necesare.

82. În situația în care personalul medical nu poate ajunge în timp util sau în cazul în care urgența se produce în afara orelor de program al medicilor, directorul penitenciarului sau persoana care îl substituie decide transportarea de urgență a bolnavului, cu transportul gestionat de instituția penitenciară sau apelând la serviciul de urgență, către instituția medicală cea mai apropiată specializată în soluționarea urgențelor medico-chirurgicale.

83. În cazul urgenţelor medico-chirurgicale care nu pot fi soluționate în penitenciar, medicul, după examinarea pacientului şi la stabilirea necesităţii transportării în instituția medico-sanitară publică, va informa de urgenţă Direcția medicală şi șeful penitenciarului sau ofițerul de serviciu, după caz, în vederea asigurării transportului de urgenţă.

84. Asistenţa medicală urgentă prespitalicească şi transportarea medicală asistată (serviciul 112) se efectuează la cererea lucrătorilor medicali şi se asigură în regim continuu, de la locul accidentului sau îmbolnăvirii şi în timpul transportării până la transmiterea pacientului instituţiei medico-sanitare.

85. În caz de necesitate, pentru stabilizarea stării sănătăţii pacientului, asistenţa medicală urgentă se acordă de orice instituţie medicală aflată în apropierea penitenciarului (locului de accident sau îmbolnăvire) gratuit, în volumul stabilit de Programul Unic.

86. În vederea acordării primului ajutor în caz de urgenţă medicală, la locurile de muncă şi în mijloacele de transport este necesară dotarea cu truse de prim ajutor. Acestea sunt asigurate de beneficiarul forţei de muncă, respectiv de către administrația penitenciarului şi se află în gestiunea personalului de pază, escortare şi supraveghere.

Capitolul VIII.

Asistența medicală primară

87. Asistenţa medicală primară acordată în cadrul serviciului medical din penitenciare reprezintă primul nivel al sistemului sănătăţii la care apelează deținutul, următoarele niveluri şi tipuri de asistenţă medicală fiind accesibile potrivit condiţiilor stabilite în prezentul Regulament.

88. Personalul medical se subordonează şefului secției medicale, care funcțional se subordonează Direcției Medicale a Adminstrației Naționale a Penitenciarelor, iar organizațional se subordonează directorului penitenciarului. Îndrumarea metodologică a secțiilor medicale din unităţile penitenciare se realizează de către Direcţia Medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

89. Programul de activitate al personalului medical din penitenciare este întocmit de către șeful secției medicale şi este avizat de către directorul penitenciarului. Programul de lucru al medicilor este de 7 ore în zile lucrătoare. În penitenciarele unde îşi desfăşoară activitatea cel puţin 2 medici, asistenţa medicală poate fi asigurată în program alternativ, dimineaţa şi după-amiază.

90. Numărul de asistenţi medicali angajaţi şi programul acestora vor fi prevăzute astfel încât să poată fi asigurată asistenţa medicală continuă.

91. Prestarea serviciilor de asistență medicală primară trebuie să corespundă standardelor, protocoalelor de tratament și ghidurilor aprobate de Ministerul Sănătății, precum și altor reglementări speciale.

92. Toate cazurile de internare în spital sau în staționarul unității medicale se înregistrează în Registrul de internări în spital și staționarul secției medicale, specificându-se: data internării, diagnosticul de internare, data externării, diagnosticul de externare, durata spitalizării și unde a fost internat – staționarul secției medicale penitenciare, spitalul-penitenciar, spitalul din cadrul Ministerului Sănătății.

Secțiunea 1

Dispoziții generale privind acordarea asistenței medicale primare

93. În cadrul asistenţei medicale primare sunt oferite următoarele servicii:

1) servicii profilactice (imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi lăuziei, depistarea activă a riscului de îmbolnăvire pentru diverse afecţiuni la persoanele cu risc crescut şi controale medicale periodice);

2) servicii de diagnostic;

3) servicii de tratament (pentru afecţiuni acute sau cronice);

4) servicii medicale pentru situaţii de urgenţă;

5) servicii de îngrijire, suport și reabilitare.

94. Asistenţa medicală primară include următoarele servicii şi activităţi:

1) servicii profilactice:

a) promovarea modului sănătos de viaţă, educaţia pentru sănătate în prevenirea şi combaterea factorilor de risc, precum şi consilierea antidrog; promovarea mişcării, alimentaţiei raţionale, măsurilor de igienă personală, promovarea consumului de apă din surse sigure, a sării iodate, combaterea fumatului, inclusiv consiliere/sfaturi pentru renunţare la fumat, consumului excesiv de alcool, expunerii la soare, stresului, prevenirea traumatismului, reducerea infecţiilor sexual-transmisibile, infecţiei HIV, tuberculozei, hepatitelor virale etc.;

b) supravegherea dezvoltării fizice şi psihomotorii prin examene de bilanţ, în conformitate cu actele normative ce ţin de supravegherea dezvoltării copilului sănătos (pentru minori), aprobate de Ministerul Sănătății;

c) imunizarea categoriilor de grupă selectate conform Programului Naţional de Imunizări, indicaţiilor epidemiologice, ordinelor Ministerului Sănătății şi testarea tuberculinică a celor selectaţi;

d) îngrijirea antenatală, supravegherea gravidelor şi îngrijirea postnatală a lăuzelor, în conformitate cu actele normative aprobate de Ministerul Sănătății, cu prescrierea investigaţiilor paraclinice necesare;

e) controlul medical anual al persoanelor în vârstă de peste 18 ani, pentru prevenirea şi depistarea precoce a bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate, cu examene profilactice conform actelor normative aprobate de Ministerul Sănătății, care cuprind: examinarea pielii, glandei tiroide, ganglionilor limfatici; examinarea glandei mamare (femei după 18 ani); măsurarea tensiunii arteriale; tonometria oculară (de la 40 ani); aprecierea acuităţii vederii; indicaţie pentru aprecierea nivelului glicemiei (grupele de risc); indicaţie pentru testarea serologică RMP (reacția de microprecipitare, cu colectarea probei de sânge din venă), testarea HIV; examinarea ginecologică profilactică, inclusiv prelevarea frotiului pentru examenul citologic în conformitate cu condiţiile stabilite în Normele metodologice; indicaţie pentru testare la frotiu urogenital la gonoree şi trihomonade, inclusiv prelevarea frotiului; indicaţie pentru tuşeul rectal (persoanele peste 40 ani);

f) controale medicale periodice pentru afecţiunile aflate sub supravegherea medicală, în conformitate cu actele normative aprobate de Ministerul Sănătății, cu prescrierea, la necesitate, în temeiul criteriilor (indicaţiilor) obiective, a investigaţiilor paraclinice şi de diagnosticare, inclusiv cu utilizarea testelor expres de laborator, precum şi a serviciilor de fizioterapie şi reabilitare medicală cu metode fizice, conform prevederilor Programului unic;

g) prestarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, în conformitate cu actele normative;

h) controlul medical profilactic pentru deținutele de gen feminin cu efectuarea investigaţiilor paraclinice necesare, inclusiv a examenului ginecologic profilactic cu prelevarea materialului citologic, în cazul examenelor medicale profilactice în corespundere cu actele normative ale Ministerul Sănătății;

i) consilierea pre- şi post-test în cadrul serviciilor de testare voluntară şi confidenţială la infecţia HIV şi hepatite virale B, C la intrare în sistemul penitenciar, la indicații medicale și la solicitare, inclusiv a gravidelor în prima şi a doua jumătate de sarcină, în conformitate cu actele normative;

j) prestarea serviciilor de depistare precoce a patologiilor în cadrul screening-urilor, inclusiv de depistare a tuberculozei la intrare în sistemul penitenciar și ulterior – fiecare 6 luni de detenție.

2) Servicii medicale de diagnosticare şi tratament:

a) consultaţie (anamneză, examen clinic) în caz de boală sau accident, cu stabilirea diagnosticului, recomandarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale şi prescrierea tratamentului, acordată, la solicitare persoanei, ori de câte ori are nevoie aceasta în baza datelor obiective;

b) manopere de mică chirurgie în stări urgente, la indicaţii medicale - tratamentul chirurgical al plăgilor, inclusiv suturarea plăgii şi aplicarea pansamentului, disecţia panariciului, furunculului (cu excepţia localizărilor în regiunea capului şi gîtului), extragerea corpilor străini din ţesuturile moi, localizate superficial;

c) realizarea tratamentului medical (proceduri intramusculare, intravenoase) în sala de tratamente/staționar de zi, cabinete de proceduri, la indicaţia medicului terapeut şi/sau a medicului specialist de profil, cu asigurarea dispozitivelor medicale de unică folosință, inclusiv a medicamentelor de către instituţia medicală primară, conform prevederilor actelor normative aprobate de Ministerul Sănătății;

d) prescriere de tratament medical şi igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor și dispozitivelor medicale, în tratament ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, conform prevederilor legislației;

e) monitorizarea tratamentului şi a evoluţiei stării de sănătate a bolnavilor cronici, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi şi/sau ţintuite la pat, conform planului de recuperare, şi modificarea acestuia în funcţie de evoluţia parametrilor clinico-paraclinici, cu consultarea, în caz de necesitate, a medicului specialist;

f) prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaţiilor paraclinice şi de diagnosticare, inclusiv cu utilizarea testelor expres de laborator, precum şi a serviciilor de fizioterapie şi reabilitare medicală cu metode fizice, ca o consecinţă a actului medical propriu şi în concordanţă cu diagnosticul prezumtiv, pentru confirmarea, infirmarea sau diferenţierea diagnosticului în scop profilactic, de supraveghere şi tratament, inclusiv de reabilitare;

g) referirea (trimiterea) pacientului către specialiştii de profil, după caz, pentru cazurile care depăşesc competenţa în modul stabilit de actele normative ale Ministerului Sănătății;

h) luarea în evidenţă a persoanelor contactate din focarele de tuberculoză și supravegherea lor medicală în modul stabilit de actele normative ale Ministerului Sănătății până la scoaterea din evidenţă;

i) asistenţa medicală la domiciliu, inclusiv în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, acordată în limitele competenţei medicului de familie şi în conformitate cu actele normative ale Ministerului Sănătăţii; persoanelor de orice vârstă cu insuficienţă motorie a membrelor inferioare din orice cauză; bolnavilor în fază terminală sau cu afecţiuni grave care necesită examinare, supraveghere şi tratament; persoanelor după externare din secţiile spitaliceşti, care necesită supraveghere în dinamică la domiciliu; depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice primare în focarele de boli contagioase;

j) supravegherea medicală şi tratamentul preventiv al contacţilor, inclusiv prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaţiilor paraclinice şi de diagnosticare, conform prevederilor actelor normative ale Ministerului Sănătăţii;

k) prestarea serviciilor medicale persoanelor cu probleme de sănătate mintală;

l) integrarea serviciilor de sănătate mintală în asistenţa medicală primară, dezvoltarea şi prestarea serviciilor de sănătate mintală integrat la nivel de penitenciar, în conformitate cu actele normative aprobate.

3) Servicii medicale pentru situaţii de urgenţă:

a) asistenţa medicală în cazul urgenţelor medico-chirurgicale (anamneză, examen clinic, medicaţie - din trusa de urgenţă), în limita competenţei personalului medical şi posibilităţilor tehnice medicale;

b) solicitarea ambulanţei pentru cazurile care depăşesc competenţa personalului medical şi posibilităţile tehnice medicale, pentru trimiterea către medicul specialist de profil din serviciul de ambulator sau pentru internare în spital, după caz;

4) activităţi de suport:

1) organizarea trimiterii deținuților la Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, inclusiv completarea documentelor necesare, în modul stabilit de actele normative;

2) eliberarea şi evidenţa certificatelor medicale despre starea sănătăţii, în modul stabilit de actele normative;

3) organizarea activităţii de evidenţă, completarea şi ţinerea la zi a documentaţiei medicale primare şi statistice medicale spre a fi prezentate Direcției Medicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerului Sănătății.

95. Personalul secției medicale îndeplineşte, potrivit competenţei, următoarele atribuţii:

1) acordă asistenţă medicală de urgenţă în caz de boală sau accident;

2) acordă asistenţă medicală generală, profilactică şi curativă;

3) asigură controlul medical la primire, transfer şi liberare din penitenciar;

4) asigură controlul medical periodic conform legislaţiei;

5) urmăreşte evoluţia stării de sănătate a deținuților şi aplică măsurile terapeutice necesare;

6) aplică măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile conform legislaţiei;

7) acordă îngrijiri medicale în staționarul de zi cazurilor de îmbolnăvire care necesită supraveghere medicală permanentă şi care nu impun internarea în spital;

8) recomandă internarea în spitalul-penitenciar, în situaţia în care nu are posibilităţi de diagnostic şi tratament, precum şi în caz de boli transmisibile pentru care internarea este obligatorie;

9) stabileşte necesarul de medicamente şi consumabile pentru buna desfăşurare a activităţii medicale;

10) urmăreşte respectarea strictă a normelor de igienă în toate sectoarele penitenciarului şi la locurile de muncă, înştiinţând directorul penitenciarului privind eventualele disfuncţionalităţi;

11) desfăşoară activităţi de educaţie pentru sănătate în vederea însuşirii de către deținuți a cunoştinţelor necesare cu privire la igiena individuală şi colectivă, igiena mediului, prevenirea îmbolnăvirilor şi pentru formarea deprinderilor igienice.

Secțiunea a 2-a

Asistența medicală la primirea în penitenciar

96. Persoanele care urmează a fi plasate în Сasele de arest (în continuare - CA), inclusiv cele care se află în tranzit, sunt imediat examinate la admitere, în condiții de confidențialitate, de către un lucrător medical, pentru a identifica, conform prezentei secțiuni, persoanele care prezintă leziuni corporale, urme de rele tratamente, pericol epidemic sau care au nevoie de asistență medicală de urgență, cu realizarea examenului corporal obligatoriu, termometria, antropometria. Datele privind persoanele examinate, bolile (vătămările) identificate la acestea sunt înregistrate în Registrul de examinări medicale ale deținuților la primirea în CA.

97. Până la examinarea medicului, la primirea în penitenciar deținuții nou-veniți, prin transfer, reprimiți de la organele de urmărire penală sau instanțele de judecată, din întreruperea executării pedepsei, reținuți după evadare sau la prezentarea din învoire (concediu) sunt supuși următoarelor măsuri:

1) examinarea clinică generală, efectuată de către medic, cu scopul depistării semnelor evidente de agresiune sau leziuni corporale, adicţii, tulburări psihice, risc de suicid, depistării bolilor contagioase şi parazitare care impun izolare de colectivitate până la vindecare sau internare în spital şi cunoaşterii antecedentelor patologice şi afecţiunilor cronice care impun instituirea de îndată a unei terapii medicamentoase adecvate şi regim alimentar. În lipsa medicului aceste aspecte vor fi evaluate, în limita competenţei, de către asistenţii medicali.

2) aplicarea măsurilor igienico-sanitare adaptate fiecărui caz;

3) efectuarea îmbăierii;

4) îmbrăcarea cu ţinută civilă curată, personală sau asigurată de către administraţia penitenciarului, inclusiv cu obiecte de toaletă individuală.

98. Examinarea medicală va fi consemnată în fişa medicală şi în Registrul de examinare medicală la primirea în penitenciar. Pentru fiecare deținut nou-venit va fi perfectată cartela medicală de ambulatoriu a deținutului, de modelul stabilit de către Administrația Națională a Penitenciarelor.

99. În situaţia prezentării pentru primirea în penitenciar a unei persoane bolnave care necesită internare în spital, medicul recomandă internarea într-un spital-penitenciar sau, după caz, în spitalul cel mai apropiat din subordinea Ministerului Sănătății, consemnând recomandarea în fişa medicală şi în Registrul de examinare medicală la primirea în penitenciar.

100. În termen de maximum 24 de ore de la primire se efectuează examinarea medicală la plasare. Aceasta constă în: anamneză, examinare clinică şi stabilirea diagnosticului clinic la intrare.

101. Examinarea medicală se consemnează în registrul de consultaţii şi în fişa medicală.

102. Deținuții nou-veniți sunt cazați separat de celelalte persoane, în secţia pentru observare - carantină, în vederea realizării supravegherii clinice şi epidemiologice de 14 de zile, respectându-se următoarele reguli igienico-sanitare:

1) servirea mesei, spălarea şi depozitarea veselei se asigură separat;

2) îmbăierea, schimbarea lenjeriei de corp şi a albiturii, precum şi spălarea acestora se efectuează separat;

3) respectarea pe cât posibil a cazării corespunzător ordinei de plasare/depunere a deținuților sau pe intervale de timp cât mai mici între primul şi ultimul intrat (maximum 7 zile).

103. În perioada de supraveghere clinică şi epidemiologică, personalul medical supraveghează starea de sănătate a deținuților, modul în care se respectă regulile de igienă individuală şi colectivă şi desfăşoară activităţi de educaţie pentru sănătate.

104. Pe perioada de supraveghere clinică şi epidemiologică, pentru a veni în sprijinul stabilirii stării de sănătate a deținutului se vor efectua, cu consimțământul persoanei:

1) controlul radiologic al organelor cutiei toracice;

2) testul la HIV;

3) un set minim de examinări paraclinice de laborator (hemoleucograma, examen sumar urină, glicemie etc.);

4) electrocardiograma;

5) examene de specialitate suplimentare.

105. Este obligatorie efectuarea unui examen ftiziologic la pacienţii cu semne clinice care ridică suspiciunea unei tuberculoze pulmonare (tuse, scădere ponderală, transpiraţii, febră, astenie, durere toracică) sau la cei cu tuberculoză în antecedente.

106. La sfârşitul perioadei de supraveghere clinică şi epidemiologică, pe baza examinărilor clinice şi investigaţiilor paraclinice, se stabileşte starea de sănătate si capacitatea de a desfăşura activităţi de muncă a deținutului şi se înscrie în fişa medicală.

107. Persoanele aduse în CA din izolatoarele de detenție provizorie ale organelor afacerilor interne care, potrivit personalului medical, au nevoie de asistență medicală de urgență, inclusiv în condiții de internare în staționar, și lipsește posibilitatea de a oferi asistență în cadrul secției medicale a CA, nu pot fi refuzați în a fi plasați/primiţi în instituţie. Dacă există indicații medicale, lucrătorul medical ia măsuri pentru a oferi asistență medicală până la sosirea serviciului de ambulanță, constatarea și descrierea stării de sănătate, a leziunilor etc., precum și întocmirea actelor medicale corespunzătoare. O înregistrare corespunzătoare se face și în Registrul de examinare medicală la primirea în penitenciar.

108. Persoanele aduse la CA cu suspiciune de boală infecțioasă care reprezintă un pericol epidemic pentru alte persoane, după ce au fost examinate de un medic, sunt izolate în încăperi separate din incinta unității medicale destinate acestui scop (în izolatorul medical).

109. Persoanele aduse la CA care au semne de tulburare mintală, inclusiv tendința la agresiune sau auto-agresiune, sunt imediat examinate de psiholog și medicul psihiatru.

110. Toți deținuții nou-veniți în CA, cu excepția celor care se află în tranzit, într-o perioadă de cel mult 3 (trei) zile lucrătoare de la momentul sosirii lor, vor fi examinați de un medic generalist sau de un asistent medical. Pentru detectarea tuberculozei, infecției HIV, bolilor cu transmitere sexuală și alte maladii se efectuează fluorografia și examinările de laborator. Dacă există indicații medicale, sunt prescrise examene suplimentare și consultări ale specialiștilor medicali.

111. Deținuții solicită asistență medicală de la un lucrător medical în timpul vizitelor în celule și, dacă este necesar de a acorda asistență medicală de urgență – prin adresare către supraveghetorul de serviciu, care este obligat să ia măsuri pentru a le asigura îngrijirea medicală necesară. Solicitările sunt înregistrate în Registrul distinct a solicitărilor de asistență medicală. Deținuții care au nevoie de asistență medicală sunt însoțiți de personalul de supraveghere la unitatea medicală sau la cabinetul medical, individual sau în grupuri de până la 5 (cinci) persoane, în conformitate cu cerințele de reglementare, ținând cont de timpul de așteptare pentru oferirea asistenței medicale. Ajutorul medical de urgență este furnizat cu promptitudine, inclusiv, dacă există indicații medicale, este apelată o echipă de ambulanță cu consemnarea faptului în Registrul de evidență.

Secțiunea a 3-a

Asistența medicală a femeilor gravide, lăuzelor și mamelor cu copii până la 3 ani

112. Medicii au obligaţia de a lua în evidenţă deținuta gravidă încă de la primirea în penitenciar. Volumul investigațiilor femeii gravide va corespunde cu fișa de evidență a gravidei, aprobată de Ministerul Sănătății.

113. Deținuta gravidă beneficiază pe perioada sarcinii de regim alimentar şi de condiţii de muncă potrivit normelor legale.

114. Deținuta gravidă cu evoluţie normală a sarcinii poate fi transferată în Casa mamei și a copilului din spitalul-penitenciar cu aproximativ 2 săptămâni anterior datei prezumate a naşterii.

115. Deținuta cu evoluţie complicată a sarcinii este internată de îndată în spitalul penitenciar sau în secție specializată din instituțiile medico-sanitare publice. Penitenciarul în care se află deținuta gravidă ia măsuri pentru ca naşterea copilului să se realizeze în instituții medico-sanitare publice. Femeile-deținute pot solicita nașterea în instituții medicale private cu suportarea cheltuielilor din cont propriu.

116. Administraţia penitenciară asigură condiţiile necesare pentru ca mama-deținută, la solicitarea acesteia, să îşi poată îngriji copilul în penitenciar până la împlinirea vârstei de 3 (trei) ani.

117. Deținutelor gravide sau celor care au născut în perioada detenţiei şi au în îngrijire copii mai mici de 3 (trei) ani li se asigură hrană pentru ele şi copii potrivit normelor legale.

118. Copiilor aflaţi în îngrijirea mamelor deținute li se asigură același volum de servicii ca oricărui alt copil din Republica Moldova, inclusiv efectuarea vaccinărilor, conform Programului naţional de vaccinări al Ministerului Sănătății.

119. Administrația penitenciarului, la solicitarea personalului medical, asigură trimiterea mamelor cu copii în instituțiile medico-sanitare publice pentru efectuarea imunizărilor în corespundere cu calendarul național.

120. Asistenţa medicală şi urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorii a copilului prin examene periodice se efectuează de către medicul de familie/pediatru din instituția medico-sanitară publică teritorială. Supravegherea și asistența medicală se realizează de către personalul medical din penitenciar în corespundere cu prevederile actelor normative ale Ministerului Sănătății. Asigurarea cu medicamente a copiilor și a mamelor deținute va fi gratuită.

121. Secțiile medicale din penitenciare asigură accesul la informație femeilor, mamelor cu copii, gravidelor și lăuzelor privind starea lor de sănătate și a copiilor lor, în corespundere cu legislația.

Secțiunea a 4-a

Supravegherea medicală a stării sănătăţii deţinuților în sistemul penitenciar

122. Supravegherea medicală prevede controlul medical profilactic, dispensarizare și examinare. Deținuții sunt prezentați la serviciul medical ca urmare a solicitării proprii, datorată unor acuze de boală sau conform unei programări, efectuate de către medic în cazul bolnavilor aflaţi în tratament sau supraveghere medicală.

123. În vederea supravegherii stării de sănătate a deținuților se realizează controale medicale profilactice o dată la fiecare 6 luni de detenție.

124. Deținuții care suferă de maladii cronice, se află sub supraveghere medicală și se monitorizează în corespundere cu reglementările respective ale Ministerului Sănătății.

Secțiunea a 5-a

Regimul de detenţie a deţinuţilor în secțiile medicale ale penitenciarelor (staționar de zi)

125. Staționarul de zi al secțiilor medicale penitenciare este destinat pentru organizarea tratamentului parenteral pe durata zilei (cu durata de până la 14 zile).

126. Este interzisă folosirea staționarului de zi în calitate de spațiu locativ ori deținerea pentru o perioadă mai mare decât cea menționată. Decizia de internare aparține personalului medical.

127. În vederea evidenței deținuților care au beneficiat de tratament în staționarul de zi, internările se consemnează în Registru de internări în staționarul de zi cu indicarea diagnosticului și duratei de aflare.

Capitolul IX.

Asistența medicală specializată de ambulatoriu

128. Asistenţa medicală specializată de ambulator, clinică şi paraclinică se realizează la nivelul secțiilor medicale din penitenciare şi în secțiile medicale din structura spitalului-penitenciar.

129. La decizia medicului curant, deținutul poate fi consultat de medici-specialiști în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice sau private în bază de contract pentru specialitățile neprevăzute în lista statelor de personal aprobate de Administrația Națională a Penitenciarelor.

130. Asistenţa medicală de specialitate poate fi acordată şi în instituțiile medico-sanitare publice ori private în bază contractuală. Serviciile de asistenţă medicală de specialitate de ambulatoriu se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile contractuale și cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

131. Asistenţa medicală specializată de ambulatoriu se acordă deținuților de către medicul specialist de profil împreună cu personalul mediu încadrat în realizarea actului medical şi include toate activităţile, inclusiv organizator-metodice, ce ţin de competenţa specialistului şi a personalului respectiv şi sunt prevăzute în actele normative ale Ministerului Sănătății și prezentul Regulament. Specialistul de profil va oferi servicii de prevenire (screening), diagnostic, tratament și îngrijire în corespundere cu standardele clinice de specialitate, aprobate de Ministrul Sănătății. În caz de necesitate a tratamentului staționar medicul de profil va întocmi biletul de trimitere.

132. Serviciile de medicină dentară preventivă, tratamentele odontale, parodontale şi chirurgicale, prevăzute în Programul unic, precum si radiografiile dentare sunt gratuite. Asistența medicală stomatologică acordată deținuților nu se limitează doar la Programul unic. Orice alt tratament de medicină dentară solicitat se va efectua din contul deținutului.

133. Pentru oferirea serviciilor de protezare din cont propriu deținuților, pe lângă cabinetele de medicină dentară, se pot organiza laboratoare de tehnică dentară, încadrate cu tehnician dentar sau sunt încheiate contracte de prestări servicii respective cu instituții medicale publice sau private.

134. Asistenţa medicală stomatologică în volum deplin, cu excepţia protezării şi restaurării dentare, este acordată copiilor cu vârsta de până la 18 ani, în conformitate cu actele normative aprobate de Ministerul Sănătăţii.

Capitolul X.

Asistența medicală spitalicească

Secțiunea 1

Dispoziţii generale privind asistenţa medicală în spitalele penitenciare

135. Asistenţa medicală spitalicească se realizează prin internare în spitalul-penitenciar, precum şi în alte instituții medico-sanitare în bază de contract.

136. Serviciile medicale spitalicești se acordă de către medici de profil în corespundere cu statele aprobate. Calificarea medicilor este realizată de către organele abilitate din cadrul Ministrului Sănătății.

137. Nomenclatorul serviciilor medicale de asistență medicală spitalicească se aprobă prin ordinul ministrului justiției în coordonare cu Ministerul Sănătății.

138. În timpul spitalizarii, deținuților li se acordă servicii medicale preventive, de tratament, îngrijire și suport.

139. Deținuții cu suspecție sau cazuri confirmate de boli infecțioase se dețin separat, în corespundere cu prevederile actelor normative ale Ministerului Sănătății și decizia medicului specialist. Deținuții cu boli infecțioase beneficiază de plimbări separat de alți deținuți în corespundere cu planul intern de control al infecțiilor nozocomiale.

140. Atunci când se efectuează un transfer intraspitalicesc (între secțiile medicale ale spitalului-penitenciar) al deținuților la decizia medicală, este informat despre transfer ofițerul de serviciu al instituției.

141. Tratamentul deținuților în secțiile medicale se realizează supravegheat exclusiv de către personalul medical.

142. În caz de survenire a situației de urgență în orele de absență a medicilor, iar circumstanțele depășesc competențele asistenței medicale de gardă, se solicită telefonic consultația medicului de gardă sau serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească.

143. Tratamentul spitalicesc al deținuților se va realiza în instituțiile medicale teritoriale sau în spitalul-penitenciar, la recomandarea medicului curant în corespundere cu starea sanătății persoanei și în coordonare cu Direcția Medicală. Decizia se va baza pe nevoile persoanei bolnave.

144. La externare se întocmește epicriza, care va conține recomandări pentru monitorizare și tratament în condiții de ambulator.

145. Se interzice externarea din spitalul-penitenciar a deținuților cu tuberculoză confirmată sau prezumptivă până pacientul nu a finalizat cu succes tratamentul.

146. Deținuții care refuză sau au finalizat cu insucces tratamentul antituberculos se transferă în sectorul de supraveghere, special creat în spitalul-penitenciar, cu respectarea măsurilor de control al infecției. În caz de agravare a stării sănătății se va asigura asistența medicală staționară de profil.

Secțiunea a 2-a

Ordinea de internare a bolnavilor

147. Tratamentul staționar este recomandat după administrarea tratamentului în condiții de ambulatoriu fără dinamică pozitivă sau agravare a stării sănătății deținutului.

148. Deținutul este programat de către personalul medical al locului de detenție pentru internare în spitalul penitenciar cu cel puțin 3 zile anterior printr-un raport scris adresat preliminar Direcției medicale, luând în considerare timpul de așteptare pentru internare în dependență de disponibilitatea locurilor (paturilor).

149. Decizia de internare a deținuților se descrie în extrasul-trimitere perfectat de către medicul secției medicale, care include acțiunile întreprinse în condiții de ambulatoriu, recomandarea medicului specialist sau în caz de apariție a oricărei urgenţe medico-chirurgicale.

150. Internarea urgentă poate fi organizată cu transport specializat al spitalului-penitenciar sau al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

151. Dacă medicul curant consideră internarea ca fiind absolut necesară pentru sănătatea deținutului și acesta o refuză, refuzul se va consemna în fișa medicală, iar persoana va fi ținută sub observație în secția medicală și va primi medicamentele necesare. Deținuții contagioși vor fi supuși izolării în baza deciziei medicale în vederea respectării regimului sanitaro-epidemiologic. Deținuții cu boli infecțioase acute, inclusiv tuberculoză, nu pot refuza transferul în spitalul penitenciar. Toți deținuții admiși în spital se supun prelucrării sanitare, se schimbă în haine de spital și sunt asigurați cu lenjerie de pat.

Secțiunea a 3-a

Consiliul medical consultativ al spitalului

152. Consiliul medical consultativ (în continuare - Consiliul) se instituie în cadrul spitalului penitenciar, în componență de cel puțin 5 medici, desemnați prin ordinul directorului instituției penitenciare, și are sarcina de a forma o opinie comună prin consultarea bolnavilor cu stări grave sau dificile în plan de diagnostic și tratament, cu stabilirea conduitei de tratament, volumului de investigații de laborator și instrumentale, precum și corespunderii diagnosticului clinic criteriilor de gravitate pentru liberare de executarea pedepsei.

153. În competenţa Consiliului intră următoarele atribuţii:

1) eliberarea concluziei medicale consultative;

2) efectuarea analizei calităţii şi complexităţii măsurilor de diagnosticare şi tratament realizate, prezentând conducerii instituţiei medico-sanitare (spitalului penitenciar) informaţia şi propunerile respective spre ameliorare;

3) realizarea consultului bolnavilor cu stări grave şi dificile în plan de diagnostic şi tratament, cu stabilirea conduitei de tratament, volumului de investigaţii de laborator şi instrumentale;

4) luarea deciziei privind continuarea tratamentului în cazuri argumentate din punct de vedere medical, externarea sau transferul pacientului pentru continuarea tratamentului în condiţii de ambulatoriu, înregistrând argumentele de rigoare în documentaţia medicală primară.

Secțiunea a 4-a

Modul de organizare în instituție a serviciului medical de gardă

154. În vederea asigurării continuității asistenţei medicale acordată deținuților pe timp de noapte și în zile de odihnă, se organizează serviciul medical de gardă, realizat prin intermediul personalului secțiilor medicale.

155. În echipa de gardă, în afară de asistentele medicale din secțiile medicale, pot fi incluşi şi alți medici din penitenciar, conform deciziei directorului penitenciarului.

156. Programul gărzilor la nivelul instituției și secțiilor medicale se întocmeşte lunar de șeful adjunct pentru activitate medicală şi se aprobă de conducerea penitenciarului. Schimbarea programului aprobat prin graficul de gardă se poate face doar în situaţii excepționale, cu aprobarea conducerii secției medicale.

157. Evidența timpului de muncă a personalului medical, inclusiv orele suplimentare și activitatea în zilele de odihnă, se ține conform legislației.

Secțiunea a 5-a

Servicii medicale de înaltă performanță

158. În cazul când la nivelul spitalului penitenciar nu poate fi efectuată asistența medicală specializată, se realizează prezentarea deținuților pentru consultații medicale, investigații şi internări în instituțiile medicale din afara sistemului penitenciar.

159. Serviciile medicale de înaltă performanţă pe tipurile specificate în Programul Unic se acordă deținuților cu statut de persoană asigurată de către instituţiile medico-sanitare contractate pentru prestarea acestui tip de servicii de către Compania Națională de Asigurări în Medicină. Serviciile medicale de înaltă performanţă deținuților fără statut de persoană asigurată în volum similar programului unic sunt oferite de către instituțiile medico-sanitare în bază de contract prestări servicii cu Administrația Națională a Penitenciarelor.

160. Investigaţiile (serviciile medicale) de înaltă performanţă solicitate sunt prestate în baza biletului de trimitere completat, în modul stabilit, de medicul specialist de profil sau medicul generalist. În cazul când în urma investigaţiei efectuate apar indicaţii pentru efectuarea unei alte investigaţii, aceasta poate fi indicată de către medicul specialist care a efectuat prima investigaţie, prin argumentarea necesităţii acesteia în Registrul persoanelor asigurate care au beneficiat de servicii medicale de înaltă performanţă. În caz de existență a listei de așteptare a unei intervenții de înaltă performanță pentru toți cetățenii Republicii Moldova, deținuții sunt programați în corespundere cu criteriile generale.

Secțiunea a 6-a

Colaborarea dintre spital şi secțiile medicale din penitenciare

161. Spitalul-penitenciar de comun cu Direcția medicală oferă suport metodologic și practic secțiilor medicale din penitenciare, inclusiv prin realizarea vizitelor de monitorizare.

162. Examinarea medicală a deținuților în vederea pregătirii dosarului pentru prezentarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă se realizează în spitalul penitenciar cu transmiterea pentru executare secțiilor medicale din penitenciare.

163. Medicii specialiști din spitalul-penitenciar duc evidența și raportarea privind incidența, prevalența și mortalitatea de profil a deținuților în spitalul-penitenciar, în corespundere cu actele normative ale Ministerului Sănătății.

Capitolul XI.

Managementul de caz al deținuților cu probleme de sănătate mintală și boli psihice

Secțiunea 1

Dispoziții generale privind managementul de caz al deținuților cu probleme de sănătate mintală și boli psihice

164. Supravegherea medicală a deținuților cu boli psihice și tulburări mintale se realizează în corespundere cu actele normative ale Ministerului Sănătății.

165. Deținuții beneficiază de consultația medicului psihiatru, prin referire la serviciul psihologic, la adresare sau la indicația altui medic/personal medical. Dacă este necesar, secțiile medicale solicită extrase din dosarele medicale și o copie a constatărilor expertizei psihiatrice pentru anexare la cartela medicală a deținutului în vederea stabilirii conduitei clinice.

166. În cazurile când starea psihică a deținutului prezintă pericol pentru sine și pentru cei din jur, persoana este internată în secția specializată la recomandarea medicului psihiatru și cu consimțământul pacientului. Dacă este necesar, internarea fără liberul consimțâmânt se realizează în corespundere cu legislația

167. În timpul exacerbării (decompensării) unei tulburări psihice la un deținut aflat în ambulatoriu și tratată de un medic psihiatru, el este transferat pentru tratament în secția specializată a spitalului-penitenciar sau din cadrul Ministerului Sănătății.

Secțiunea 2-a

Informarea și prevenirea deținuților privind consumul ilicit de droguri

168. La primirea în penitenciar, cu ocazia efectuării triajului epidemiologic, deținutul primeşte informaţii cu privire la modul de acordare a asistenţei medicale de tratament, profilactice şi de urgenţă, precum şi informaţii privind asistenţa specifică disponibilă în cazul consumului de droguri. Aceste informaţii sunt furnizate nu doar la primire, cât şi pe tot parcursul detenţiei, cu ocazia activităţilor de educaţie pentru sănătate.

169. În ceea ce priveşte prevenirea consumului ilicit de droguri, sunt luate măsuri de organizare a următoarelor tipuri de activităţi:

1) furnizarea, la primirea în penitenciare, a unor broşuri/pliante conţinând informaţii generale cu privire la riscurile existente în cazul consumului de droguri, precum şi asistenţa specifică disponibilă în acest caz;

2) prezentarea informației despre programele de reducere a riscului și funcționalitatea lor, disponibile în sistemul penitenciar și în instituție;

3) organizarea de acţiuni de informare şi educare privind riscurile consumului de droguri, precum şi ale infectării cu HIV, hepatită B şi C, de către echipele multidisciplinare de asistenţă a consumatorilor;

4) organizarea unor activităţi specifice, cu participarea unor specialişti din cadrul instituţiilor publice specializate, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale;

5) organizarea de programe speciale de informare, educare, consiliere, prevenire a recidivelor pentru persoanele cu antecedente de consum.

Secțiunea a 3-a

Tratamentul medicamentos, Programe de consiliere pentru deținuții consumatori de droguri

170. În cazul în care la primirea în penitenciar consumatorul declară că este inclus într-un program de asistenţă, serviciul medical va trimite demersuri către instituțiile care desfășoară programul în vederea asigurării continuării acestuia.

171. În cazul în care o persoană prezintă sindrom de sevraj, medicul secției medicale ia măsurile necesare reducerii simptomelor de sevraj, în cazul în care este abilitat să o facă sau prezintă pacientul pentru consult de specialitate.

172. În cazul în care pentru un consumator de droguri aflat în penitenciar a fost stabilită indicaţia de tratament farmacologic cu agonişti de opiacee, se asigură consultația medicului narcolog pentru iniţierea tratamentului şi stabilizarea dozei.

173. Organizarea și desfășurarea programelor de tratament farmacologic al dependențelor se realizează în corespundere cu prevederile Ministerului Sănătății, precum și Ordinului directorului general al departamentului instituțiilor penitenciare nr. 237/2014 cu privire la aprobarea Manualului de procedură în implementarea Programului de Farmacoterapie cu Metadonă în sistemul penitenciar.

174. În cazul în care consumatorul se află în situaţii de urgenţă - sevraj complicat, supradoză, afecţiuni asociate complicate, personalul care ia contact cu acesta va anunţa de îndată conducerea penitenciarului în vederea internării de urgenţă la o instituție medico-sanitară publică specializată.

175. Când consumatorul inclus într-un program de asistenţă este transferat într-un alt penitenciar sau este liberat, se fac de asemenea demersuri în vederea asigurării continuării tratamentului.

Secțiunea a 4-a

Executarea dispozițiilor din hotărârile judecătorești cu privire la tratamentul prin constrângere

176. Tratamentul obligatoriu al alcoolismului și narcomaniei în baza încheierilor judecătorești se va realiza în cadrul secțiilor medicale penitenciare în cazul prezenței medicului psihiatru-narcolog sau în spitalul-penitenciar.

177. Atunci când se execută o hotărâre judecătorească cu privire la supraveghere și tratament prin constrângere în condiții de ambulatoriu al deținuților cu tulburări mintale, care nu exclud responsabilitatea, medicul psihiatru al secției medicale monitorizează comportamentul acestor persoane, inclusiv analizează informația furnizată din alte unități și servicii ale instituțiilor penitenciare cu emiterea adeverinței medicale.

178. La finele perioadei de supraveghere și tratament, administrația locului de detenție va informa instanța de judecată privind executarea și/sau va elibera adeverința medicală respectivă deținutului, la solicitare.

Secțiunea a 5-a

Asistența medicală de prevenire a suicidelor

179. Secția medicală de comun cu serviciul psihologic vor implementa programe comune de screening de sinucidere la admisie pentru identificarea riscului de suicid la deținuți.

180. Deținutul care a fost identificat că prezintă un risc serios de sinucidere sau a avut o tentativă de suicid este ținut permanent sub supravegherea tuturor categoriilor de personal ale instituției, inclusiv oferirea suportului psihologic și medical necesar.

181. Activitățile de prevenire a suicidelor se implementează prin Strategia de prevenire a suicidelor aprobată la nivel central și instituțional.

182. Întreg personalul penitenciar va fi instruit inițial și continuu privind măsurile de prevenire a suicidelor.

183. În scopul prevenirii riscului de sinucidere, șeful penitenciarului poate lua măsuri de plasare sub supraveghere a deținutului care prezintă acest risc și va solicita investigarea cu suport psihologic în scopul influențării comportamentului.

Secțiunea a 6-a

Asistența medicală psihiatrică (sănătate mintală)

184. Asistența medicală de sănătate mintală (psihiatrică) este asigurată de către medicul psihiatru-narcolog în cabinetul psihiatric, în condiții de ambulator și secție cu paturi. În vederea asigurării serviciilor de sănătate mintală pentru deținuți în sistemul administrației penitenciare derulează programe farmacologice, psihoterapeutice și de ergoterapie.

185. În serviciile medicale se aplică proceduri de constrângere cu scop medical în corespundere cu ordinul aprobat de Administrația Națională a Penitenciarelor la indicația medicului până la venirea serviciului 112.

186. La aplicarea măsurilor de constrângere în secția de psihiatrie se aplică prevederile actelor normative ale Ministerului Sănătății și Administrației Naționale a Penitenciarelor. Doar medicul va decide asupra metodelor necesare de constrângere pentru pacienții agitați și violenți, care se pot folosi separat sau în combinații, cu consemnarea în Registrul special.

187. Toate cazurile de autoagresiune și declarare a refuzului de hrană la deținuți sunt evaluate din punct de vedere medical și psihologic imediat după incident, pentru a aprecia gravitatea leziunilor și starea psihologică a deținutului. Aceasta presupune verificarea dacă o persoană care intenționează să se înfometeze sau se automutilează nu prezintă o deficiență mintală care să-i afecteze grav capacitatea de a lua decizii cu privire la îngrijirea sănătății.

188. Internarea de urgență/temporară în Instituții Medico-Sanitare Publice specializate din motive medicale a persoanelor cu boli psihice grave se poate face la propunerea motivată a medicului, prin decizia directorului penitenciarului în coordonare cu Direcția medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor. În perioada internării într-o instituție medicală specializată, se va asigura escortarea și supravegherea deținutului, în corespundere cu diagnosticul, durata și/sau a condițiilor de acordare a asistenței medicale de specialitate.

Secțiunea a 7-a

Conlucrarea cu serviciul psihologic și alte servicii penitenciare

189. Evaluarea consumatorului de droguri este realizată de către o echipă multidisciplinară care asigură asistenţa medicală, psihologică şi de reintegrare socială în penitenciare.

190. Ca urmare a evaluării consumatorului, se stabileşte un program integrat de asistenţă, care cuprinde şi un plan individualizat de asistenţă, şi se întocmeşte un raport de evaluare. Raportul de evaluare, cu propunerea programului integrat de asistenţă este prezentat consumatorului în vederea semnării unui acord de includere în program.

191. Deținuții cu tulburări mintale și boli psihice vor beneficia de suportul psihologului clinician.

Capitolul XII.

Asistenţa medicală acordată minorilor

192. Minorii aflați în instituțiile penitenciare sunt examinați similar adulților de către personalul medical, inclusiv cu scopul de a identifica leziuni. În cazul în care sunt stabilite leziuni, se efectuează măsurile stabilite conform prevederilor prezentului Regulament, cu condiţia consultării obligatorii a unui psiholog.

193. În vederea dezvoltării deprinderilor pentru un mod sănătos de viață, educația sanitară și măsurile de igienă personală sunt implementate de către secția medicală de comun cu serviciul educativ.

Capitolul XIII.

Asistența medicală persoanelor în etate și a celor cu dizabilități

194. Deținuții cu semne de dizabilitate permanentă sunt supuși examinării medicale în corespundere cu prevederile actelor normative ale Ministerului Sănătății și Administrației Națională a Penitenciarelor.

195. Administrația penitenciarului cazează persoanele cu dizabilități în sectoare locative acomodate necesităților la primele etaje ale clădirilor, fără bariere și cu grupuri sanitare acomodate. Penitenciarul acordă asistență în desfășurarea activităților de reabilitare pentru persoanele cu dizabilități și oferă accesul acestora la spațiile de uz comun (locurile de ședere generală) a condamnaților în corespundere cu programul zilei.

196. Procurarea dispozitivelor medicale se face pe baza recomandării medicului specialist.

197. Ochelarii de vedere, protezele auditive, alte proteze și consumabile sunt suportate din bugetul penitenciarului, contul deținuților, donații sau alte surse (după caz).

198. În cazul unui accident produs în timpul, din cauza și în legătură cu munca la care deținutul a fost repartizat, sau din neglijența dovedită a angajaților Administrației Naționale a Penitenciarelor, contravaloarea dispozitivelor medicale este suportată din contul bugetului unității penitenciare.

Capitolul XIV.

Asistența medicală în situații speciale

Secțiunea 1

Examinarea medicală la prezența semnelor de violență

199. Atunci când la personalul medical se adresează un deținut cu plângeri de aplicare asupra lui a violenței fizice ori psihice, precum și atunci când personalul medical devine conștient despre prezența urmelor de violență la oricare examinare medicală, sau când un alt angajat al penitenciarului stabilește semne de violență, imediat după oferirea asistenței medicale necesare, personalul medical completează actul de detectarea a leziunilor corporale sau a violenței psihologice.

200. Actul este întocmit în 3 (trei) exemplare, dintre care primul este atașat la documentația medicală a pacientului, cel de-al doilea este transmis ofițerului de serviciu al instituției sub semnătura personală fixată pe primul exemplar al actului, iar cel de-al treilea la solicitare i se oferă deținutului. Faptul detectării semnelor de violență la deținuți este înregistrat în Registrul de leziuni corporale, Registrul de primire în condiții de ambulatoriu și documentația medicală a pacientului. Dacă sunt necesare examinări suplimentare și consultări ale medicilor de specialitate pentru a stabili prezența sau gravitatea leziunilor corporale, aceste examinări și consultări sunt stabilite de personalul medical.

201. În cazul în care la examenul medical se constată că deținutul prezintă semne de violenţă sau declară că a fost supus la rele tratamente, medicul are obligaţia de a consemna în fişa medicală cele constatate, de a anunţa administrația penitenciarului, sesizând de îndată procurorul. Personalul medical este obligat, în caz de constatare a pretinselor rele tratamente, să întreprindă măsurile necesare în corespundere cu Ordinul procurorului general nr. 77/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de identificare, înregistrare şi raportare a pretinselor cazuri de tortură, tratament inuman sau degradant.

202. Registrul întocmit după examenul medical trebuie să conțină:

a) un raport al declarațiilor făcute de persoana care este relevantă pentru examinarea medicală (inclusiv descrierea stării sale de sănătate și a oricăror acuzații de maltratare);

b) un raport complet al constatărilor medicale obiective pe baza unei examinări aprofundate, și

c) observațiile personalului medical în lumina punctelor a) și b), indicând coerența dintre orice afirmații făcute și constatările medicale obiective.

203. Registrul trebuie să conțină, de asemenea, rezultatele examinărilor suplimentare efectuate, concluziile detaliate ale consultațiilor specializate și o descriere a tratamentului acordat pentru leziuni și a oricăror proceduri ulterioare efectuate.

204. Înregistrarea examenului medical în caz de leziuni traumatice trebuie făcută pe un formular special prevăzut în acest scop, cu grafice pentru marcarea leziunilor traumatice care vor fi păstrate în dosarul medical al deținutului. Este necesar ca leziunile să fie fotografiate, iar fotografiile să fie plasate în dosarul medical cu respectarea confidențialității, și să fie păstrate în Registru special al traumelor în care să se înregistreze toate tipurile de leziuni observate.

205. Înregistrările trebuie să conțină, de asemenea, rezultatele examinărilor suplimentare efectuate, concluziile detaliate ale consultărilor specializate, precum și un raport al tratamentului acordat pentru leziuni și orice alte proceduri efectuate. Aceeași abordare ar trebui urmată de fiecare dată când un deținut este examinat medical după un episod violent în penitenciar. În plus, în cazul în care deținutul solicită, medicul trebuie să-i furnizeze un certificat în care sunt descrise leziunile. Procedura menționată mai sus trebuie, de asemenea, să fie urmată în ceea ce privește deținuții aduși înapoi la penitenciar în arest preventiv de poliție, după ce au participat la activități de investigare.

206. Medicii indică la finalul rapoartelor lor privind traumatismele, ori de câte ori pot face acest lucru, orice legătură cauzală între una sau mai multe constatări medicale obiective și declarațiile persoanei în cauză. Rapoartele privind traumatismele cu privire la leziuni care ar putea fi cauzate de rele tratamente (chiar și în absența declarațiilor) să fie transmise în mod automat procuraturii împuternicite să efectueze cercetări, inclusiv dosare penale în această privință.

207. Medicii îl informează pe deținutul în cauză că scrierea unui astfel de raport se încadrează într-un sistem de prevenire a maltratării, că acest raport trebuie să fie transmis în mod automat unui organism independent de cercetare clar specificat și că această transmitere nu înlocuiește depunerea unei plângeri în forma corectă. De asemenea, medicii din penitenciare trebuie să primească, la intervale regulate, informații cu privire la măsurile luate de organismele responsabile în urma transmiterii rapoartelor lor.

208. Persoana deținută are dreptul de a cere să fie examinată la locul de deţinere de către un medic din afara sistemului administrației penitenciare, desemnat de acesta, sau de un medic legist. Constatările medicului din afara sistemului administrației penitenciare sunt consemnate în fişa medicală a deținutului, iar certificatul medico-legal se anexează la fişa medicală după ce pacientul a luat cunoştinţă de conţinutul său, sub semnătură. Cheltuielile pentru aceste examene medicale se suportă de către solicitant.

Secțiunea a 2-a

Supravegherea medicală a persoanelor care au declarat refuz de hrană

209. În cazul în care deținutul refuză să primească hrana, personalul medical al locului de detenție are obligaţia de a explica celui în cauză consecinţele deciziei sale asupra stării de sănătate și a identifica motivul protestului. Consilierea psihologică și consultația medicului psihiatru este obligatorie.

210. Deținutul aflat în refuz de hrană trebuie să fie separat de ceilalți condamnați și să se afle sub observația permanentă a medicului care asigură supravegherea corespunzătoare astfel încât viața lui să nu fie pusă în pericol. Condițiile de separare nu trebuie să fie mai rele decât cele de trai la momentul declarării refuzului de hrană.

211. Din ziua intrării în refuz de hrană, medicul examinează deținutul zilnic sau ori de câte ori este necesar, consemnând evoluţia stării de sănătate în documentația medicala şi în Registrul persoanelor aflate în refuz de hrană. Zilnic se verifică starea generală a sănătății deținutului aflat în refuz de hrană: tensiunea arterială, pulsul, masa corporală, glicemia la indicații medicale.

212. Toate intervențiile medicale pentru refacerea stării de sănătate a deținutului aflat în refuz de hrană se efectuează cu acordul acestuia, atât timp cât este conştient şi are discernământul păstrat.

213. În situaţia în care starea sănătăţii se agravează din cauza refuzului de hrană sau a unor afecţiuni preexistente, deținutul este transferat sau, după caz, internat în spital. Escortarea se realizează cu însoțirea personalului medical.

214. Modalitatea de organizare a supravegherii medicale în caz de declarare a refuzului de hrană este descrisă în anexa nr. 5 la prezentul Regulament.

Secțiunea a 3-a

Supravegherea medicală în caz de plasare in izolare disciplinară

215. Persoanele care execută măsuri de izolare disciplinară beneficiază în continuare de asistenţă medicală.

216. Punerea în aplicare a sancţiunii de izolare disciplinară se efectuează doar după examenul medical al condamnatului şi stabilirea faptului că executarea acestei sancţiuni nu va afecta sănătatea fizică sau psihică a deținutului. În caz de contraindicații medicale pentru deținere în izolatorul disciplinar, personalul medical este obligat să informeze administrația penitenciarului prin aviz.

217. Personalul medical vizitează zilnic deținuții aflați în executarea măsurilor disciplinare cu izolare, propunând conducerii suspendarea măsurii disciplinare în cazul în care evoluţia stării de sănătate a acestora o impune. Vizitele se consemnează în Registrul de examinare medicală a persoanelor aflate în izolare disciplinară. Evoluţia stării de sănătate a deținutului se consemnează în fişa medicală.

Secțiunea a 4-a

Examinările medicale la angajare în câmpul muncii a deţinuţilor

218. Controlul medical iniţial şi controlul medical profilactic ulterior a persoanelor antrenate la munci în cadrul instituţiei penitenciare sau în afara acesteia constituie o sarcină a serviciilor medicale penitenciare.

219. Secția medicală organizează examinarea medicală a deținuților la angajare în câmpul muncii și, ulterior, în corespundere cu Anexa nr. 4 la prezentul Regulament.

Secțiunea a 5-a

Măsuri de constatare a decesului deținutului în penitenciar sau în instituții medico-sanitare publice

220. În cazul decesului unui deținut în instituția penitenciară, personalul medical raportează de îndată directorului penitenciarului şi Direcţiei Medicale despre împrejurările producerii acestuia.

221. Expertiza medico-legală și autopsia cadavrului se efectuează în cadrul Centrului de medicină legală sau de către medicul legist al instituției medico-sanitare publice teritoriale, care întocmeşte şi certificatul constatator al decesului.

222. Administrația locului de detenție, în termen de 24 de ore, înaintează Direcţiei medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor un extras medical privind modul în care s-a produs decesul şi îngrijirile medicale acordate anterior decedatului.

223. În termen de 10 zile de la deces personalul medical înaintează Direcţiei Medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor dosarul de deces, care cuprinde următoarele documente:

1) extrasul postmortem/epicriza de deces din spitalul în care a decedat deținutul (în cazul în care decesul a survenit intr-o instituție medico-sanitară publică);

2) copia certificatului constatator al decesului și/sau concluzia clinico-morfologică privind cauza decesului.

224. Fiecare caz de deces la deținuți se discută în condiții de conferință clinico-morfologică cu întreprinderea măsurilor de îmbunătățire a activității medicale.

Secțiunea a 6-a

Asistența medicală în caz de transfer (proceduri, escortarea în situații speciale, în instanța de judecată)

225. În vederea transferării în alt penitenciar, serviciul evidenţă specială prezintă serviciului medical, cu cel puţin 24 de ore înainte de data transferului, lista deținuților ce urmează a fi transferați.

226. Deținuții sunt examinați clinic, rezultatul examinării cu încheierea posibilității de transportare a deținutului este înregistrat în registrul de consultaţii, în fişa medicală, precum și în certificatul care se anexează la dosarul personal. Deținuții care prezintă afecţiuni acute sunt suspecţi, au contactat sau sunt bolnavi de o boală contagioasă, în accese evolutive ale unor boli cronice sau în stare gravă nu sunt transferați în alt penitenciar.

227. Continuitatea acordării îngrijirilor medicale acordate deținutului în cazul transferului în alt penitenciar este asigurată prin atașarea la dosarul personal a unui plic închis cu marcaj confidențial, care conține informația medicală cu epicriza de transfer cu recomandări pentru secția medicală de destinație (observații suplimentare). În certificatul deschis de însoțire a dosarului personal al deținutului este efectuată inscripția corespunzătoare.

228. Transferul nu se efectuează în situaţia în care penitenciarul este în carantină, deținuții se află în perioada de observare – carantinare, sau în cazul în care transferul pune în pericol sănătatea acestora, excepţie făcând urgenţele medico-chirurgicale care impun internarea într-un spital.

229. Deținuții, care sunt transferați şi sunt în evidenţă cu afecţiuni la care întreruperea tratamentului pune în pericol starea de sănătate, sunt asigurați cu medicaţia pe perioada transferului, confirmată prin certificat confirmativ eliberat deținutului în vederea excluderii ridicării la percheziție.

230. Deținuții suspecți sau bolnavi de boli contagioase (inclusiv tuberculoză) se transferă în vederea internării în spitalul-penitenciar doar cu transport separat (ambulanţe), cu respectarea criteriilor de separație epidemiologică.

231. Fișa medicală însoţeşte deținutul făcând parte integrantă din dosarul personal al acestuia. Transmiterea fișei medicale a deținutului se realizează prin serviciul evidență specială cu respectarea confidențialității datelor personale cu caracter medical, separat de dosarul personal, în plic sigilat cu ștampila medicului și inscripția „confidențial”.

232. Deținuții aflați în tranzit beneficiază de asistenţă medicală în aceleaşi condiţii cu deținuții din penitenciarul în care efectuează tranzitul, personalul medical având acces la fişa medicală a acestora în vederea cunoaşterii stării de sănătate.

233. La escortarea deținuților care au nevoie de asistență medicală pe parcursul escortării, un lucrător medical este repartizat pentru însoțire din secția medicală a penitenciarului de trimitere. Necesitatea de a însoți deținutul în timpul escortării este determinată de șeful secției medicale sau Direcția medicală.

234. Dacă există indicații medicale pentru administrarea fără întrerupere a medicamentelor, atunci deținuților li se oferă medicamentele și produsele medicale necesare pe parcursul escortării, fapt confirmat prin certificat medical (cu excepția medicamentelor psihotrope, antituberculoase și de strictă evidență).

235. La transportul deținuților către instituția medicală, echipa de ambulanță nu implică personalul medical al penitenciarului.

236. Personalul medical care însoțește sau îndreaptă spre spital deținuții cu o boală infecțioasă instruiește garda și/sau echipa de supraveghere cu privire la regulile de conduită pentru a preveni posibilele infecții. Vehiculul cu care se va efectua transportarea va fi curățat și dezinfectat.

Secțiunea a 7-a

Asistența medicală a persoanelor declarate iresponsabile până la pronunțarea deciziilor

237. Personalul medical acordă asistență medicală persoanelor declarate iresponsabile în corespundere cu starea de sănătate.

238. Deținuții sunt plasați în staționarul de zi al secției medicale și sunt supravegheați medical, până la pronunțarea deciziei instanței privind aplicarea măsurilor cu caracter medical și transferarea persoanei către instituțiile medicale specializate.

Secțiunea a 8-a

Asistența medicală la liberarea din penitenciar

239. La liberare deținuții sunt examinați medical, concluziile înscriindu-se în fişa medicală și Registrul distinct, cu consemnarea orei la care s-a realizat examinarea.

240. Fișa medicală se păstrează şi arhivează, conform normelor privind arhivarea documentelor medicale. În caz de necesitate a continuării tratamentului sau la solicitare, deținutului i se eliberează un certificat medical (forma 089-u).

241. La liberarea deținutului care este în tratament pentru o boală infecţioasă sau a fost în contact cu o boală infecţioasă se anunţă autoritatea de sănătate publică în a cărei zonă teritorială îşi are domiciliul.

242. Anunţarea se face prin poștă și/sau e-mail de către şeful secției medicale, prin serviciul secretariat al instituției cu respectarea confidențialității informației. Copia informației transmise se anexează la fişa medicală.

243. În cazul deținuților dependenți de droguri, bolnavi de tuberculoză, în tratament antiviral incluși într-un program de tratament, se întreprind demersurile necesare asigurării continuităţii tratamentului.

244. Deținutul ce urmează a fi liberat poate primi, la cererea transmisă prealabil, un extras medical conţinând date privind evoluţia stării de sănătate pe perioada detenţiei.

245. În cazul în care starea sănătăţii o impune sau deținutul care urmează a fi liberat se află deja din motive de boală într-un spital-penitenciar, se vor face demersuri pentru internarea acestuia într-o instituție medico-sanitară publică de profil.

Capitolul XV.

Liberarea de la executarea pedepsei pe motiv de boală gravă și îngrijirile paliative

246. Medicii au obligaţia de a identifica deținuții cu boli grave în vederea examinării lor de către spitalul-penitenciar privind corespunderea listei bolilor grave ca temei de liberare de la executarea pedepsei pe motiv de boală gravă.

247. Modalitatea de realizare a liberării de la executarea pedepsei pe motiv de boală gravă, precum și lista bolilor grave ce împiedică aflarea persoanei în detenție, se aprobă de Guvern.

248. Îngrijirile paliative se oferă deținuților în corespundere cu actele normative ale Ministerului Sănătății.

Capitolul XVI.

Activități de sănătate publică

249. Direcţia Medicală din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor urmăreşte modul de realizare a activităţilor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile, în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătății.

250. Raportarea bolilor transmisibile se realizează conform legislaţiei.

Secțiunea 1

Starea igienico-sanitară a locurilor de detenţie

251. Administraţia penitenciară se obligă să se încadreze în standardele stabilite de organismele naţionale şi internaţionale privind asigurarea condiţiilor igienico-sanitare necesare păstrării sănătăţii persoanelor aflate în custodie. Întregul personal al penitenciarului solicită deținuților să respecte măsurile de igienă individuală şi colectivă.

252. Personalul medical verifică periodic condiţiile igienico-sanitare din penitenciar, informează conducerea asupra disfuncţionalităţilor constatate şi propune măsuri pentru remedierea lor. Directorul penitenciarului analizează rapoartele şi propunerile şefului secției medicale şi ia măsurile ce se impun.

253. Pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare necesare păstrării sănătăţii deținuților, personalul medical are următoarele obligaţii:

a) să verifice săptămânal condiţiile igienico-sanitare şi modul în care se asigură spaţiul de cazare cu iluminare naturală şi artificială, ventilaţia, încălzirea, apa potabilă, îndepărtarea apelor uzate şi a reziduurilor solide;

b) să supravegheze modul în care se asigură protecţia sanitară şi starea de întreţinere a instalaţiilor tehnico-sanitare şi să asigure prelevarea/verificarea colectarea prin analize dozimetrice, chimice şi bacteriologice lunare calitatea apei;

c) să controleze permanent modul în care se asigură măsurile în vederea realizării igienei individuale a deținuților, iar săptămânal - felul în care se asigură tunsul şi îmbăierea acestora;

d) să verifice dacă schimbarea lenjeriei de corp şi de pat se face conform ordinelor, precum şi modul în care se asigură spălarea acestora;

e) să urmărească modul în care se asigură deținuților articolele de igienă personală;

f) să urmărească efectuarea analizelor de laborator şi examinarea clinică a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în zone cu risc epidemiologic crescut şi să interzică desfăşurarea acestor activităţi de cei necontrolaţi sau neavizaţi medical, conform ordinelor Ministerului Sănătății referitoare la metodologia privind examenul medical la angajarea în muncă, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii.

g) să verifice lunar la locurile de muncă din incinta penitenciarului şi la punctele de lucru exterioare modul în care se asigură aprovizionarea cu apă potabilă, servitul hranei, spălatul pe mâini, folosirea cănilor individuale, îndepărtarea apei uzate şi folosirea echipamentului de protecţie;

h) să deruleze programe de educaţie pentru sănătate.

254. Personalul medical realizează controlul zilnic al stării de igienă la blocul alimentar, verificând calitatea, termenele de garanţie, modul de depozitare a alimentelor care urmează să fie preparate, respectarea circuitului alimentelor, astfel ca fazele salubre să nu se intersecteze cu fazele insalubre ale preparării hranei, dacă probele alimentare sunt păstrate corespunzător timp de 48 de ore. Hrana este dată în consum în maximum două ore de la preparare. Consemnarea calităţii hranei se face de către personalul medical într-un Registru păstrat la blocul alimentar.

255. Personalul medical verifică dacă există suficiente materiale pentru realizarea curăţeniei şi a dezinfecţiei zilnice la blocul alimentar, cum ar fi detergent, substanţe clorigene etc. Personalul medical realizează zilnic triajul epidemiologic la blocul alimentar şi va ţine evidenţa acestuia.

256. Personalul medical oferă asistență serviciului logistică și șefului cantinei în organizarea alimentației dietetice deținuților.

257. Personalul medical oferă asistență de specialitate serviciului logistică în realizarea acţiunilor pentru combaterea insectelor şi a rozătoarelor care pot vehicula agenţi patogeni şi transmite boli infecto-contagioase şi parazitare la om și realizarea Planului de management dezinsecţie și deratizare în instituție, conform anexei nr.3.

258. Medicul răspunde pentru realizarea controlului medical periodic în sectoarele cu risc epidemiologic crescut, conform anexei nr.4.

259. Personalul medical supraveghează şi verifică condiţiile igienico-sanitare ale punctului comercial din incinta penitenciarului, inclusiv sub aspectul calităţii produselor comercializate şi a stării de sănătate a personalului care îl deserveşte.

260. Secția medicală asigură verificarea, evidența și raportarea către Direcția medicală a activității sanitaro-igienice în instituție, conform anexei nr. 2.

261. Serviciul medical sesizează conducerea penitenciarului și Direcția medicală asupra aspectelor necorespunzătoare a stării igienico-sanitare pentru elaborarea planului de înlăturare a neajunsurilor.

Secțiunea a 2-a

Managementul deseurilor medicale

262. Gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală se va realiza în corespundere cu prevederile Legii nr. 209/2016 privind deşeurile, Hotărârii Guvernului nr. 696/2018 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, Hotărârii Guvernului nr. 501/2018 privind aprobarea Instrucțiunii cu privire la ținerea evidenței și transmiterea datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora, și alte acte normative ale autorităților la acest subiect.

263. Șeful secției medicale este responsabil de elaborarea planului instituțional de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală, precum și de implementarea lui corespunzătoare.

Secțiunea a 3-a

Programe naționale și controlul maladiilor

264. Direcția medicală este responsabilă pentru implementarea programelor naționale de sănătate în instituțiile penitenciare.

265. Deținuții beneficiază de prevederile Programelor naționale în volum deplin.

266. În vederea controlului maladiilor netransmisibile se realizează programe de screening în corespundere cu actele normative ale Ministerului Sănătății.

267. Direcția medicală elaborează și implementează programe de aderență la tratamentul maladiilor cronice, inclusiv în colaborare cu psihologii și organizațiile neguvernamentale.

Secțiunea a 4-a

Controlul infecției HIV și infecțiilor cu transmitere sexuală

268. Direcţia Medicală din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor promovează în penitenciare activități în concordanţă cu Programul naţional de prevenire a infecţiei HIV/SIDA și infecții cu transmitere sexuală, precum şi recomandările Consiliului Europei de prevenire şi combatere a infecţiei HIV/SIDA în penitenciare.

269. Depistarea cazurilor de infecţii cu transmitere sexuală face parte integrantă din activitatea medicală curentă a medicilor, indiferent de specialitatea pe care o au.

270. Statutul de infectat, prezent sau anamnestic al persoanei cu rezultat reactiv în urma efectuării unei serologii pentru sifilis, trebuie stabilit de către medicul specialist dermatovenerolog.

271. Deținuților li se efectuează la intrarea şi în timpul detenţiei examen serologic pentru depistarea sifilisului.

272. Persoanelor cu serologie pozitivă HIV li se efectuează investigaţii pentru depistarea infecţiilor cu transmitere sexuală. Testările se efectuează în conformitate cu normele internaţionale în domeniu: consiliere pre şi post testare, acord pentru testare.

273. Pentru prevenirea sifilisului congenital se realizează identificarea şi tratarea sifilisului la gravide, cât mai precoce în timpul sarcinii. Deținutele gravide efectuează un test serologic pentru sifilis de două ori în timpul sarcinii: în trimestrul I, cât mai precoce, şi după a 28-a săptămână de sarcină.

274. Confirmarea cazului de infecție HIV se realizează de către spital ori secţiile de boli infecţioase care efectuează testele de confirmare. Fişa de supraveghere a infecţiei HIV se completează de către medicul specialist de boli infecţioase.

275. Persoanele infectate cu virusul HIV au dreptul la păstrarea confidenţialităţii datelor personale, nu pot fi supuse unui tratament discriminatoriu şi nu li se poate interzice dreptul la învăţătură ori la muncă. Este interzisă segregarea persoanelor HIV pozitive.

276. Măsuri de prevenire a infecţiei HIV în penitenciare:

1) distribuirea materialelor informative, realizarea de programe de educaţie pentru sănătate care să se refere la mijloace de prevenire, moduri şi căi de transmitere a infecţiei HIV, la adoptarea unui comportament nediscriminatoriu faţă de persoanele afectate de această boală;

2) respectarea precauţiilor universale în toate serviciile medicale şi în spitalul-penitenciar;

3) asigurarea mijloacelor necesare pentru dezinfecţie şi sterilizarea corectă a instrumentarului;

4) colectarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;

5) utilizarea prezervativului în vederea prevenirii transmiterii pe cale sexuală a infecţiei HIV;

6) asigurarea posibilităţii testării pentru virusul HIV şi a consilierii pre - şi post testare cu consimţământul deținutului, inclusiv prin intermediul organizațiilor neguvernamentale;

7) testarea gravidelor, asigurându-se consilierea pre - şi post testare şi tratamentul cu antiretrovirale a gravidei infectate, precum şi a nou-născutului.

277. Pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor infectate cu virusul HIV se iau următoarele măsuri:

1) alimentaţia se asigură conform recomandărilor medicului specialist şi normelor legale privind hrănirea deținuților;

2) asigurarea tratamentului antiretroviral adecvat, precum şi a celorlalte îngrijiri medicale, în funcţie de patologia prezentată de pacient.

278. În caz de eliberare a deținuților HIV infectați, de către secția medicală li se eliberează extras medical cu includerea investigațiilor și tratamentelor administrate pe întreaga durată de detenție în vederea continuării supravegherii medicale după liberare.

279. În vederea asigurării accesului deținuților la programe de prevenire a transmiterii maladiilor infecțioase hemotransmisibile, administrația penitenciarului de comun cu personalul medical asigură implementarea programelor de reducere a riscului transmiterii acestor boli prin schimb de ace și seringi, distribuire de prezervative, antiseptici și alte consumabile în corespundere cu recomandările naționale și internaționale în acest domeniu.

280. Instruirea deținuților-voluntari implicați în programe de reducere a riscului se realizează de secția medicală de comun cu Direcția medicală.

281. Secțiile medicale conlucrează cu organizațiile neguvernamentale în realizarea programelor de prevenire, tratament și suport.

282. Organizarea și desfășurarea programelor de reducere a riscului în penitenciare se realizează în corespundere cu prevederile Ordinului directorului general al departamentului instituțiilor penitenciare nr. 244/2014 cu privire la aprobarea Manualului Operațional „Manual de procedură în implementarea Programului de schimb de seringi, distribuirea prezervativelor și a dezinfectanților în sistemul penitenciar din Republica Moldova”.

Secțiunea a 5-a

Controlul hepatitelor virale

283. Bolnavii de hepatită acută virală se internează în spitalul-penitenciar în secţia de boli infecţioase sau în secţii aparţinând spitalelor Ministerului Sănătății, în primele 24 de ore de la depistare.

284. Cazurile confirmate se declară nominal prin fişa unică de raportare a cazului de boală transmisibilă, care se înaintează Direcției Medicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

285. La externarea din spital a bolnavului cu hepatită virală, medicul din penitenciar respectă întocmai recomandările menţionate în extrasul medicului specialist de boli infecţioase privind tratamentul, regimul alimentar şi perioada scutirii de muncă.

286. Dispensarizarea bolnavului se realizează conform normelor Ministerului Sănătății. Evidenţa foştilor bolnavi de hepatită acută virală se păstrează în secția medicală împreună cu fişele de anchetă epidemiologică, fişa unică de raportare a cazului de boală transmisibilă şi analizele de laborator efectuate atât lor, cât şi contacţilor.

287. Pentru prevenirea şi combaterea hepatitei virale, personalul medical ia următoarele măsuri:

1) asigură supravegherea sanitară a condiţiilor de mediu, în special aprovizionarea cu apă potabilă, hrănirea deținuților şi îndepărtarea reziduurilor;

2) verifică condiţiile pentru menţinerea unei bune igiene personale a deţinuţilor;

3) asigură respectarea precauţiilor universale;

4) asigură efectuarea sterilizării corecte a instrumentarului stomatologic şi chirurgical, în concordanţă cu metodologia cuprinsă în ordinele emise de Ministerul Sănătății;

5) asigură efectuarea tratamentelor injectabile doar cu seringi de unică folosinţă;

6) organizează și implementează programe de reducere a riscurilor în instituție de schimb de seringi și distribuire de prezervative;

7) asigură educaţia pentru sănătate privind deprinderile igienice, modurile şi căile de transmitere a acestei afecţiuni.

288. Pentru hepatita cu transmitere enterală, supravegherea contacţilor din cameră şi de la locul de muncă se realizează timp de 30 de zile, clinic - zilnic şi prin examene de laborator (TGP, bilirubină) - la începutul perioadei de supraveghere, cu repetare la 14 zile. În penitenciar se realizează decontaminarea continuă şi terminală a camerei unde a fost cazat bolnavul. Se iau măsuri pentru a asigura igiena alimentaţiei, a apei şi igiena personală a deţinuţilor. Vesela şi lenjeria contacţilor sunt spălate şi dezinfectate separat, folosindu-se substanţe clorigene. Se efectuează dezinsecţii.

289. Pentru hepatita cu transmitere parenterală, supravegherea clinică şi de laborator a contacţilor se realizează timp de 3 luni pentru Hepatita acută tip B şi 2 luni pentru Hepatita acută tip C. Pentru contacţii direcţi ai cazului de Hepatita acută tip B se face determinarea Ag HBs, iar în cazul în care rezultatul este negativ, se recomandă efectuarea vaccinării împotriva Hepatitei B.

Secțiunea a 6-a

Controlul tuberculozei

290. Diagnosticarea, tratamentul si supravegherea bolnavilor de tuberculoză se realizează în conformitate cu prevederile Programului Naţional de Control al Tuberculozei, precum și actele normative ale Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor privind controlul tuberculozei în instituțiile penitenciare.

291. Directorul penitenciarului este responsabil de elaborarea și implementarea planului instituțional de control a tuberculozei, coordonat cu Direcția medicală.

292. Examinarea radiologică (fluorografică) a deținuților se efectuează cel puțin o dată la șase luni prin decizia Administrației Naționale a Penitenciarelor, indicând datele și calendarul implementării acestuia, activitățile pregătitoare și persoanele responsabile. Rezultatele examinării fluorografice și imaginile fluorografice sunt atașate la fișa medicală a pacientului. Înregistrarea și evidența persoanelor care au fost supuse examinării fluorografice se efectuează cu ajutorul fișierului de examinare fluorografică profilactică, inclusiv în format electronic.

293. În cazul existenţei unei suspiciuni de tuberculoză pulmonară, deținutul este plasat în izolatorul medical (camera de izolare respiratorie din secția medicală a penitenciarului) până la escortarea separată de urgență în spitalul-penitenciar pentru confirmarea diagnosticului.

294. Alimentaţia bolnavilor de tuberculoză este asigurată în conformitate cu recomandările medicului specialist şi cu normele legale privind alimentarea deținuților.

295. Deținuții beneficiază de programe de aderență a tratamentului în volum similar celor disponibile în comunitate.

296. Bolnavii de tuberculoză care au încheiat tratamentul cu tuberculostatice direct observat nu necesită izolare în camere separate în penitenciar şi primesc normă de hrană specială pe toată perioada de aflare în fișier de supraveghere după tratarea cu succes a tuberculozei (12 luni în caz de tuberculoză sensibilă, și 24 luni în caz de tuberculoză rezistentă).

297. Deținuții cu tuberculoză beneficiază de îngrijiri paliative în corespundere cu actele normative ale Ministerului Sănătății, inclusiv respectarea măsurilor de control a infecției în caz de forme incurabile de tuberculoză.

Secțiunea 7-a

Controlul consumului de tutun

298. Deținuții beneficiază de programe de prevenire și tratament a dependenței de nicotină în corespundere cu prevederile actelor normative ale Ministerului Sănătății.

299. Fumatul în secțiile medicale și spitalele penitenciare este interzis. Administrația Națională a Penitenciarelor va asigura crearea şi reglementarea procedurilor de funcţionare în detenţie a spaţiilor pentru fumat.

Capitolul XVII.

Managementul calității, monitorizarea și evaluarea în cadrul sistemului penitenciar. Sisteme informaționale de evidență, analiza statistică și raportare

Secțiunea 1

Auditul medical intern

300. Direcția medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor efectuează controlul departamental al calității și siguranței activităților medicale în secțiile medicale subordonate în corespundere cu cerințele actelor normative ale Ministerului Sănătății.

301. Controlul intern al calității și siguranța activităților medicale sunt efectuate de secțiile medicale penitenciare în modul stabilit de conducătorii acestor instituții și Direcția Medicală.

Secțiunea a 2-a

Raportarea activităţii de epidemiologie şi igienă

302. Medicii din cadrul secțiilor medicale din penitenciare, medicii specialişti din spitalul-penitenciar, laboratoarele de analize medicale şi secţiile de boli infecţioase sunt obligaţi să raporteze Direcţiei Medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor evenimentele epidemiologice şi igienico-sanitare care pun în pericol starea de sănătate a deținuților.

303. Raportarea activităţii de epidemiologie şi igienă din cadrul sistemului administrației penitenciare către autoritățile de sănătate publică naționale se realizează de către Direcția Medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, conform ordinelor Ministerului Sănătății.

304. Medicii de specialitate, medicii din secțiile medicale penitenciare și din secţiile de boli infecţioase au obligaţia să raporteze Direcţiei Medicale :

a) cazurile suspecte sau confirmate de holeră, pestă, febră recurentă, febră galbenă, febre hemoragice, lepră - imediat după depistare;

b) infecţia cu HIV/SIDA - la 24 de ore după confirmare;

c) alte cazuri de boli transmisibile, precum şi orice caz de boală infecţioasă, la 24 de ore după confirmare;

d) Formularul nr.2 – lunar, până la data de 3 a lunii următoare.

305. În cazul apariţiei bolilor transmisibile cu raportare nominală şi a focarelor de boală transmisibilă, efectuarea anchetei epidemiologice este în responsabilitatea medicului secției medicale penitenciare, care realizează:

1) depistarea şi diagnosticarea precoce a cazurilor de boală;

2) stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesului epidemiologic: sursa de agent patogen, moduri şi căi de transmitere;

3) elaborarea şi aplicarea măsurilor antiepidemice de urgenţă: izolarea bolnavului, a suspecţilor, eventual a contacţilor; supravegherea clinică a contacţilor, dacă este cazul;

4) transmiterea anchetei epidemiologice către Direcția medicală timp de 72 ore de la recepționarea confirmării;

5) în raport de situaţie, recomandă dezinfecţia continuă şi terminală în focar, dezinsecţia, deparazitarea şi deratizarea;

6) intensificarea măsurilor de educaţie antiepidemică;

7) informarea telefonică imediată a Direcţiei Medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi autorităţii de sănătate publică teritorială, privind situaţia epidemiologică creată şi măsurile preliminare adoptate;

8) întocmirea fişei de anchetă (de raportare);

9) supravegherea focarului epidemiologic se realizează pe perioada maximă de incubaţie a bolii, de la izolarea ultimului caz din focar.

306. Personalul penitenciar şi deținuții au obligaţia să se supună măsurilor stabilite pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile.

307. Dezinfecţia şi sterilizarea se realizează conform ordinelor Ministerului Sănătății.

308. Documentele referitoare la evidenţa bolilor transmisibile - anchete epidemiologice, raportări lunare, registrul de vaccinări, registrul de evidenţă a luesului, evidenţa hepatitei acute virale, evidenţa tuberculozei, sunt păstrate separat de alte documente medicale.

309. Pentru intervenţia urgentă în situaţia apariţiei unor focare de boli transmisibile, se constituie la nivelul spitalului-penitenciar o rezervă antiepidemică de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante şi alte materiale specifice.

310. În spitalul-penitenciar se organizează compartimente specializate de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale, încadrate cu personal conform legislaţiei sanitare.

311. Spitalul-penitenciar respectă normele de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale prevăzute de legislaţie.

Secțiunea 3-a.

Raportarea medicală

312. Pentru monitorizarea și evaluarea calității serviciilor medicale prestate deținuților în cadrul implementării programelor medicale, pot fi atrași specialiști din cadrul instituțiilor medico-sanitare de profil a Ministerului Sănătății.

313. Codificarea cazurilor noi de îmbolnăvire la deținuți se face conform reglementărilor Ministerului Sănătății, doar în situațiile când se precizează diagnosticul unei noi îmbolnăviri. Dacă se constata mai multe afecțiuni, se codifică fiecare dintre acestea.

314. Informația privind starea de sănătate a deținuților se include de către personalul medical în sistemul informațional de evidență al deținuților. Accesarea acestor date se realizează cu respectarea confidențialității datelor medicale cu caracter special exclusiv de către personalul medical.

315. Direcția medicală monitorizează activitatea medicală în cadrul Adminstrației Naționale a Penitenciarelor, inclusiv cu atragerea specialiștilor din cadrul Ministerului Sănătății și organizațiilor neguvernamentale.

316. Rapoartele de evaluare și statistica privind indicatorii de sănătate a deținuților vor fi plasate public pe site-ul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

317. Secțiile medicale raportează de urgenţă, Direcţiei Medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor următoarele date:

a) decesele survenite în rândul deţinuţilor;

b) bolile transmisibile cu raportare nominală (menţionate pe fişa unică de raportare a cazului de boală transmisibilă);

c) apariţia unei epidemii în penitenciar;

d) cazuri de accidente şi agresiuni care pun în pericol viaţa deţinuţilor.

318. Secțiile medicale transmit, în termen de 24 de ore de la producerea evenimentului, Direcţiei Medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor extrasul medical privind decesul şi îngrijirile medicale acordate anterior producerii acestuia.

319. Secțiile medicale raportează săptămânal Direcției Medicale:

a) boli diareice acute - pe perioada sezonului cald;

b) infecţii acute respiratorii - pe perioada sezonului rece.

320. Secțiile medicale raportează lunar Direcţiei Medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, activitatea secției medicale, inclusiv situaţiile privind furnizarea de servicii de asistenţă medicală primară şi de specialitate în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice.

321. Secțiile medicale raportează la sfârşitul trimestrial I, până la data de 3 a lunii următoare, Direcţiei Medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, următoarele date:

a) activitatea medicală prin Raportul de activitate medicală;

b) activitatea de medicină dentară prin Foaia de evidenţă a activităţii de medicină dentară;

c) activitatea spitalului-penitenciar prin Darea de seamă şi indicatorii de eficienţă ai secţiilor cu paturi, laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate.

322. Secțiile medicale raportează anual, până la data de 10 ianuarie, Direcţiei Medicale din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor date medicale în corespundere cu formularele de raportare anuale, aprobate de Ministerul Sănătății.

323. Direcția Medicală generalizează informația colectată din secțiile medicale și prezintă rapoartele necesare autorității responsabile din cadrul Ministerului Sănătății.

324. Rapoartele anuale privind starea de sănătate a deținuților sunt plasate pe site-ul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

325. Direcția Medicală poate institui și alte formulare de raportare și colectare a datelor în corespundere cu necesitățile identificate.

Capitolul XVIII.

Colaborarea cu alte instituții

326. Personalul medical din penitenciare menţine o legătură permanentă cu autorităţile de sănătate teritoriale, în scopul informării epidemiologice reciproce şi colaborării în rezolvarea problemelor apărute. În cazul apariţiei unor focare epidemice, medicul penitenciarului cere sprijin autorităţii de sănătate publică în vederea stabilirii măsurilor ce se impun.

327. Direcția medicală și secțiile medicale penitenciare dezvoltă parteneriate cu organizațiile neguvernamentale în corespundere cu domeniile de sănătate publică.

Anexa nr.1 La Regulamentul cu privire la organizarea asistenţei medicale deţinuților în instituțiile penitenciare Medicamentele și consu mabile care se conțin în trusa de urgență în secția medicală penitenciară

Medicamentele și consumabile care se conțin în trusa de urgență în secția medicală penitenciară

Nr.ordDenumirea produsuluiUnitatea de măsurăcantitate
A.Tablete/capsule
1AntinevralgicCp20
2AmpicilinăCp/caps20
3AspirinăCp20
4ClorfeniraminCp20
5MeprobamatCp10
6DicarbocalmCp20
7DistonocalmCp20
8Digoxin*Cp10
9EritromicinăCp20
10ExtraveralCp20
11FaringoseptCp20
12Fenobatbital*Cp10
13FurosemidCp20
14FurazolidonCp20
15IbuprofenCp20
16MetoclopramidCp20
17MydocalmCp20
18NitroglicerinăCp20
19NifedipinăCp20
20No-șpaCp20
21OxacilinăCps20
22ParacetamolCp20
23SmectaPlic5
24ScobutilCp20
25TrifermentCp30
26Vitamina CCp20
27Săruri pentru rehidratare oralăPlicuri5
B.Fiole
1AdrenalinăFiole5
2AlgocalminFiole20
3Ampicilină 500 mgFlacoane10
4Cofeină natriu benzoicFiole5
5EfedrinăFiole5
6ErgometFiole5
7FenobarbitalFiole5
8FurosemidFiole10
9Gluconat de calciuFiole10
10Flucoză 33%Fiole5
11Heparină 5 000 UA/mlFiole5
12Hemisuccinat de hidrocortizonFiole5
13KetonalFiole5
14MiofilinFiole10
15MetoclopramidFiole5
16Oxacilină 500 mgFlacoane10
17PapaverinăFiole5
18PiafenFiole5
19Penicilină sodică 1 mlnFlacoane10
20ScobutilFiole5
21Ser fiziologicFiole20
22Sulfat de atropinăFiole5
23Vitamina C 10%Fiole10
24Xilină 1%Fiole5
25Naloxonăfiole5
C.Solutii uz extern, unguente
1Alcool iodat 1%Ml500
2Alcool sanitarMl500
3Baneocin ungTub2
4Diclofenac gelTub2
5Oximed sprayFlacon1
6PerogenTab10
7Tetraciclină unguentTub1
DMateriale și consumabile medicale
1Comprese sterileBucăți10
2Feșe 10/10Bucăți10
3Leucoplast roleBucăți2
4Emplastru cu rivanolBucăți10
5Seringi 2ml, 5 ml, 10 ml, 20 ml, insuliniceBucăți40
6VatăGr400

NOTA:

Trusa de urgență poate fi completată în funcție de morbiditatea specifică pentru asigurarea primului ajutor, pînă cînd pacientul ajunge la spital.

Anexa nr.2 La Regulamentul cu privire la organizarea asistenţei medicale deţinuților în instituțiile penitenciare

Asigurarea stării sanitaro-igienice în penitenciar A. Starea sanitaro-igienică a spațiilor locative și de uz comun

1. Întreținerea spațiilor interioare și exterioare a penitenciarului se face de regulă de către personalul angajat în acest sens, iar când situația impune - de deținuții din cadrul grupului de deservire gospodărească sau de către cei care le folosesc.

2. Cheltuielile pentru întreținere și reparațiile executate în spațiile folosite în comun, precum și cele legate de încălzire, energie electrică, aprovizionarea cu materiale și hrană se suportă de către Administrația Națională a Penitenciarelor. Personalul calificat de deservire se asigură de penitenciar, prin intermediul serviciului logistică.

3. Serviciul logistică organizează și răspunde de activitatea din sala de mese, asigurând totodată materialele de întreținere, conform normelor.

4. Prevenirea apariţiei şi înmulţirii vectorilor se realizează prin:

a) Menţinerea curăţeniei în toate spaţiile penitenciarului (birouri, spaţii de cazare, sector alimentar, spălătorie, curţi de plimbare, spaţii verzi);

b) Efectuarea triajului epidemiologic, corect, prin chestionarea/examinarea deținuților cu privire la eventuale înţepături de insecte;

c) Asigurarea unei bune igiene individuale a deținuților şi a obiectelor personale (spălare, dezinfecţie şi tratare termică);

d) Eliminarea deşeurilor cu regularitate, spălarea şi dezinfecţia spaţiilor destinate colectării şi păstrării tomberoanelor închise;

e) Montarea plaselor de protecţie împotriva insectelor zburătoare generatoare de disconfort (muştelor şi ţânţari) la uşi şi ferestre, pentru a preveni accesul acestora în spaţiile birourilor, în spaţiile de cazare şi învăţământ şi în sectoarele epidemiologice cu risc sporit (sectorul alimentar, depozite de alimente);

f) Identificarea şi contractarea unei firme autorizate pentru prestări servicii dezinfectare și deratizare preventive şi/sau curative la standarde de calitate.

5. Dezinfecția veselei individuale, a celei colective, precum și dezinsecția generală, se va executa de serviciul logistic fiind supravegheat de personalul medical.

6. Modul de pregătire a hranei, respectarea regulilor de igienă sanitară în bucătărie și sala de mese, recoltarea și păstrarea probelor de mâncare, ține de responsabilitatea șefulului cantinei.

7. Verificările metrologice periodice, precum și aprovizionarea cu materiale consumabile, se realizează prin intermediul serviciului logistică.

8. Acțiunea de igienizare și deratizare se execută în conformitate cu actele normative.

9. Serviciul logistică și personalul penitenciar, care dețin permise de conducere, răspund de ordinea și curățenia din spațiile unde sunt parcate mijloacele de transport, de întreținerea, păstrarea corectă și respectarea măsurilor de protecție a muncii.

10. Verificarea stării sanitaro-igienice în instituție se realizează de șeful serviciului medical cu prezentarea actului de inspectare directorului instituției și Direcției medicale.

11. Atribuțiile șefului secției medicale în asigurarea stării sanitar-igienice în instituție:

a) Participă alături de serviciul logistic în vederea autorizării sanitare a spaţiilor la descrierea/explicarea circuitelor funcționale, a modului de aprovizionare cu apă potabilă, modul de evacuare a apelor uzate, a deşeurilor și prezentarea dotărilor existente pentru desfăşurarea activităţii. Spaţiile ce se autorizează: cabinete medicale, spaţii de cazare, spaţii de învăţământ, bloc alimentar, ateliere, spălătoria;

b) Păstrează în serviciul medical Dosarul condiţiilor igienico-sanitare, care cuprinde: fişa de obiectiv, procesul-verbal de constatare a condiţiilor igienico-sanitare şi autorizaţia sanitară de funcţionare;

c) Verifică aspectele referitoare la condiţiile igienico-sanitare din instituție, periodic sau la sesizările personalului și/sau deținuților;

d) Răspunde de realizarea controlului medical periodic al sectorului de deservire gospodărească și a personalului medical din subordine, conform reglementărilor;

e) Verifică sistematic condiţiile igienico-sanitare din spaţiile de cazare, blocul alimentar, spălătorie, punctele de lucru etc.;

f) Anunţă imediat conducerea penitenciarului, prin rapoarte detaliate, dacă există deficienţe pe linie de igienă şi propune soluţii de remediere a acestora, eventual în colaborare cu Direcția medicală;

g) Întocmeşte rapoarte, situaţii, statistici legate de condiţiile igienice din instituție.

12. Asistenții medicali inspectează zilnic, conform orarului săptămânal, fiecare cameră de deţinere și spații de uz comun cu verificarea aspectelor legate de:

a) Aprovizionarea cu apă potabilă (apa rece trebuie asigurată permanent);

b) Eliminarea apei reziduale (chiuvetele, closetele şi sifoanele din pardoseli să nu fie înfundate);

c) Colectarea deşeurilor solide în camerele de deţinere (se face în recipiente etanşe, prevăzute cu saci de polietilenă de unică utilizare, care să fie prevăzute cu capac şi a căror evacuare să fie făcută zilnic);

d) Iluminarea naturală şi artificială a camerei;

e) Condiţiile de microclimat care trebuie să asigure un confort termic: aerisirea, volumul de aer/persoană, noxele, temperatura aerului, curenţii de aer, umiditatea, temperatura suprafeţelor;

f) Curăţenia grupului sanitar, a camerei şi anexelor, cu eventuala prezenţă a vectorilor;

g) Verifică dacă schimbarea lenjeriei de corp şi de pat se face conform ordinelor precum şi modul în care se asigură spălarea acesteia;

h) Controlează permanent modul în care se asigură măsurile în vederea realizării igienei individuale a deținuților, inclusiv asigurarea cu articole de igienă personală;

i) Controlează săptămânal felul în care se asigură tunsul şi îmbăierea, precum și condițiile igienice din spațiul destinat pentru tuns și baie;

j) Derulează programe de educaţie pentru sănătate cu deținuții.

B. Asigurarea regimului sanitaro-igienic în blocul alimentar și alte spații de uz comun ale penitenciarului

13. Asigurarea activității blocului alimentar se va realiza în corespundere cu prevederile Regulamentului privind organizarea alimentaţiei deţinuţilor în penitenciare, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 512/2007.

14. Atribuțiile personalului medical privind asigurarea starii sanitar igienice în blocul alimentar, zilnic:

a) Verifică dacă hrana a fost dată în consum în maximum două ore de la preparare;

b) Consemnează într-un registru păstrat la blocul alimentar calitatea hranei;

c) Realizează zilnic triajul epidemiologic la blocul alimentar şi ţine evidenţa acestuia în Registrul de examinări medicale zilnice a personalului blocului alimentar;

d) Verifică respectarea circuitului alimentelor: să nu se intersecteze alimentele crude cu cele semipreparate sau preparate;

e) Verifică aspectele organoleptice ale alimentelor, termenele de valabilitate;

f) Verifică starea de curăţenie a pereţilor, podelei, sifon de scurgere; cantitate suficientă de agenţi de curăţare: detergenţi, substanţe dezinfectante;

g) Verifică starea de funcţionare a maşinilor de tocat, curăţat etc.;

h) Verifică asigurarea apei reci şi a apei calde;

i) Verifică vestiarele şi grupurile sanitare: curăţenie, dotare, echipament;

j) Verifică etanşeităţile (ermetizarea) uşilor, ferestrelor, draperii şi plaselor împotriva vectorilor;

k) Verifică gurile de aerisire (funcționalitatea sistemelor de ventilare și hotelor);

l) Verifică butucul de tranşare a cărnii (curăţat, spălat, acoperit cu sare);

m) Verifică camera de pâine: să aibă rafturi de lemn sau stative metalice, prevăzute cu perdele de tifon;

n) Camera de curăţat zarzavaturi;

o) Camera de tranşat carne;

p) Camera de spălat vesela;

q) Camera de depozitat vesela, separarea veselei după criterii: carantină, TB, minori, etc.;

r) Locul unde sunt colectate deşeurile menajere şi modul lor de evacuare;

s) Agregatele frigo-tehnice: starea, funcţionarea lor şi graficele de temperatură.

15. La prepararea şi darea în consum a hranei verifică diversitatea meniului, proprietăţile organo-leptice ale mâncării, cantitatea și modalitatea de transportare a hranei:

a) Hrana preparată este pusă în vase de inox (marmite, oale, cratiţe) şi transportată cu un cărucior, pe secţii/blocuri;

b) Pâinea să fie transportată în lăzi acoperite cu un tifon;

c) Persoanele deținute care servesc mâncarea să poarte halat şi mănuşi de unică utilizare;

d) Starea camerelor de pe secţii/blocuri unde este depozitată vesela pentru secţia respectivă.

16. La spălătorie verifică:

a) Starea de funcţionare a maşinilor de spălat, uscat şi călcat;

b) Circuitul rufelor (să nu să se intersecteze rufele curate cu cele murdare);

c) Asigurarea în cantitate suficientă cu detergenţi şi substanţe dezinfectante.

17. La blocul de admitere a deţinuţilor (baia):

a) Starea de funcţionalitate a trusei de tuns, duşurilor;

b) Curăţenia spaţiilor şi echipamentelor folosite;

c) Funcţionarea apei curente (disponibilitate, calitate etc.).

18. La sectorul “Vizite” verifică:

a) starea de curăţenie;

b) funcţionarea grupurilor sanitare și asigurarea cu apă curentă;

c) asigurarea cu hârtie igienică, săpun şi prosop de şters mâinile.

19. Verifică rampa de gunoi (colectare corectă a deşeurilor, în recipiente etanşe rezistente).

20. Recoltează trimestrial anual probe de apă pentru analize dozimetrice, chimice şi bacteriologice.

21. Ţine evidenţa carnetelor de sănătate a deținuților care lucrează în sectorul de deservire gospodărească.

22. Organizează alimentarea dietetică a deținuților, inclusiv realizează interacțiunea între șeful cantinei și colectarea de date de la personalul medical în vederea organizării alimentației deținuților.

23. Sesizează directorul penitenciarului și Direcția Medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor asupra aspectelor necorespunzătoare.

Anexa nr.3 La Regulamentul cu privire la organizarea asistenţei medicale deţinuților în instituțiile penitenciare

Planul de management, dezinsecţie și deratizare în instituțiile penitenciare Ansamblul de acţiuni (activităţi, mijloace şi metode) pentru combaterea insectelor şi a rozătoarelor care pot vehicula agenţi patogeni şi transmite boli infecto-contagioase şi parazitare la om I. Noțiuni generale

1. Dezinsecţia: complex de măsuri care previn dezvoltarea artropodelor şi asigură distrugerea sau îndepărtarea acelora care intervin în procesul epidemiologic al unor boli infecţioase sau sunt generatoare de disconfort, ca de exemplu: ţânţari, păduchi de corp şi de cap, purici, flebotomi, căpuşe, muşte sinantrope, gândaci de bucătărie, ploşniţe:

a) se efectuează doar de către persoane autorizate, cu purtarea echipamentului de protecţie adecvat (mănuşi, mască, salopetă şi ochelari de protecţie) şi cu respectarea normelor de protecţie a muncii;

b) se efectuează cu substanţe avizate de Ministerul Sănătății;

c) se efectuează în toate spaţiile, deoarece insectele migrează în spaţiile în care nu s-a acţionat cu insecticid.

2. Dezinsecţia este de două feluri:

a) Profilactică (preventivă) - are ca scop prevenirea dezvoltării artropodelor prin înlăturarea condiţiilor favorabile existenţei şi înmulţirii lor;

b) Combativă - are ca scop distrugerea artropodelor în toate stadiile lor de dezvoltare.

3. Deratizarea: totalitatea acţiunilor de combatere a rozătoarele dăunătoare (şobolanul cenuşiu sau negru şi şoarecii).

a) Se realizează la nevoie, dar nu la perioade mai mari de 6 luni - de preferat primăvara şi toamna;

b) Se utilizează substanţe avizate de Ministerul Sănătății, care să deţină un spectru larg de combatere, să aibă o toxicitate redusă pentru om şi animale şi să aibă o compatibilitate mare cu alte substanţe de combatere.

4. Curăţenia: este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice.

II. Atribuțiile și responsabilitățile în realizarea dezinsecţiei și deratizării:

5. Șeful penitenciarului:

a) Stabilește un grup de lucru pentru analizarea situaţiei, implementarea și monitorizarea acţiunilor de dezinsecţie/deratizare;

b) Alocă resurse financiare corespunzătoare pentru asigurarea suportului logistic.

6. Șeful serviciului logistică:

a) Evaluează şi stabilește suprafeţele supuse dezinsecţiei/deratizării;

b) Solicită consultanţă pentru recomandări de dezinsecţie/deratizare;

c) Stabilește programului anual de dezinsecţie profilactică/perioadei de dezinsecţie curativă şi programului de deratizare;

d) Analizează şi stabilește resursele materiale necesare: materiale curăţenie, detergenţi, substanţe dezinfectante, saci polietilenă pentru strângerea lenjeriei, echipament de protecţie;

e) Analizează capacitatea de spălare zilnică şi dezinfecţie prin fierbere/etuvare și stabilirea programului spălătoriei;

f) Asigură dotarea cu echipament, materiale de curăţenie, întreţinere şi consumabile;

g) Asigură distribuirea deținuților la intrare în penitenciar şi lunar a materialelor de igienă personală;

h) Elaborarează planul şi graficul de desfăşurare a operaţiunilor de dezinsecţie/deratizare;

i) Întocmește caietului de sarcini pentru încheierea contractului prestări servicii dezinsecţie/deratizare;

j) Derulează procedură de achiziţie şi încheiere contract prestări servicii de dezinsecţie și deratizare;

k) Strânge şi predă lucrurile personale şi lenjeria de pat la spălătorie, inclusiv asigură dezinfectarea lor;

l) Asigură completarea documentației: Plan dezinsecţie, deratizare; Documente achiziţie contract prestări servicii; Registru de evidență a dezinsecțiilor și deratizărilor; proces-verbal de realizare a dezinfecției și deratizării, Registru spălătorie.

7. Șeful serviciului medical:

a) Monitorizează planificat condiţiile igienico-sanitare;

b) Efectuaează educaţia sanitară a deținuților privind regulile de igienă;

c) Asigură completarea documentației: Registru control igienico-sanitar, Registru educaţie pentru sănătate.

8. Șeful serviciului de supraveghere:

a) Identifică spaţiile disponibile cazării deținuților în timpul dezinsecţiei celulelor;

b) Asigură accesul reprezentantului firmei responsabile de deratizare și dezinfectare;

c) Asigură aerisirea spaţiilor supuse dezinsecţiei prin ventilaţie naturală;

d) Asigură îmbăierea deținuților;

e) Monitorizează activităţile de dezinsecţie - deratizare;

f) Asigură completarea documentației: Registru îmbăiere, Registru a scoaterii din celulă.

9. Șeful serviciului educativ:

a) Informează deținuții anterior fiecărei acţiuni;

b) Organizează curăţenia generală în spaţiul supus dezinsecţiei;

c) Efectuează educaţia sanitară a deținuților privind regulile de igienă;

d) Asigură completarea documentației: Registru activități educative și informare.

Anexa nr.4 La Regulamentul cu privire la organizarea asistenţei medicale deţinuților în instituțiile penitenciare

Examenul medical pentru deținuții care lucrează în sectoarele cu risc epidemiologic

1. Blocurile alimentare:

a) la începerea activităţii: (1) Examen clinic general - atenţie deosebită la tegumente şi mucoase, (2) Examen coprobacteriologic, (3) Examen coproparazitologic, (4) RW.

b) control medical periodic: (1) Examen clinic general-semestrial – atenţie deosebită la tegumente şi mucoase, (2) Examen coprobacteriologic –trimestrul II şi trimestrul III al anului, (3) Examen coproparazitologic –anual, (4) RW – anual.

2. Spălătorii

a) la începerea activității: (1) Examen clinic general, (2) RW, (3) examen coprobacteriologic, (4) examen coproparazitologic, (5) radiografie pulmonară standard;

b) control medical periodic: (1) examen clinic general, anual - atenţie la examenul tegumentelor, (2) radiografie pulmonară standard semestrial, (3) examen coprobacteriologic – trimestrul II şi trimestrul III al anului, (4) RW –anual.

3. Sectorul zootehnic

a) la începerea activității: (1) Examen clinic general - atenţie la examenul tegumentelor, (2) RW, (3) Examen coprobacteriologic, (4) Examen coproparazitologic, (5) radiografie pulmonară standard;

b) control medical periodic: (1) examen clinic general-semestrial, (2) radiografie pulmonară standard - anual, (3) examen coprobacteriologic - trimestrul II şi trimestrul III al anului, (4) examen coproparazitologic - anual, (5) RW - anual.

4. Sectorul salubritate

a) la începerea activității: (1) Examen clinic general - atenţie la examenul tegumentelor, (2) Examen coproparazitologic - anual, (3) anticorpi antivirus hepatită A, (4) radiografie pulmonară standard;

b) control medical periodic: (1) Examen clinic general - atenţie la examenul tegumentelor, (2) Examen coproparazitologic - anual, (3) anticorpi antivirus hepatită A - la recomandarea medicului, (4) radiografie pulmonară standard - bianual.

5. Alt personal din secția de deservire gospodărească:

a) la începerea activității: (1) Examen clinic general - atenţie la examenul tegumentelor, (2) Examen coproparazitologic, (3) RW, (4) radiografie pulmonară standard;

b) control medical periodic: (1) Examen clinic general - semestrial, atenţie la examenul tegumentelor, (2) Examen coproparazitologic - anual, (3) RW - anual, (4) radiografie pulmonară standard - bianual.

6. În situaţia depistării de afecţiuni dermatologice transmisibile acute (infecţii ale pielii, panariţii, supuraţii), boli infecto-contagioase în evoluţie, leziuni pleuro-pulmonare la radiografie pulmonară standard, serologie pozitivă pentru lues, examen coprobacteriologic şi/sau coproparazitologic pozitiv etc., dispune ca lucrătorii să fie eliminaţi temporar de la locul de muncă până la vindecarea completă a bolii.

7. Identifică modalităţile practice de scoatere din mediu a deținutului (internare în secție medicală, izolare în spaţii amenajate, internare în spital) şi iniţiază tratamentul specific sau îndreaptă deținutul în spital în vederea iniţierii tratamentului, după caz.

8. Purtătorii de shigella, salmonella sau vibrion holeric, depistaţi la examenul coprobacteriologic, vor efectua tratament specific şi îşi pot relua vechiul loc de muncă doar după efectuarea a trei (3) coproculturi succesive care s-au dovedit a fi negative. Prima din seria celor 3 coproculturi se recoltează la 24 de ore de la terminarea tratamentului, iar următoarele 2 - până la 72 de ore.

9. În cazul în care după două serii de tratament persoana continuă să fie purtătoare de salmonella sau shigella, se impune schimbarea locului de muncă, purtătorul putând fi repartizat la alte locuri de muncă fără risc de a produce epidemii.

10. Lucrătorii din sectoarele de risc epidemiologic pentru boli cu transmitere digestivă vor efectua examen coprobacteriologic ori de câte ori prezintă tulburări digestive acute.

11. Pentru personalul din sectoarele alimentar, zootehnic, salubritate, instalaţii de distribuţie a apei, deservire, completează „Carnetul de sănătate” individual pentru fiecare lucrător, în care vor fi înregistrate: data efectuării şi concluziile examenului clinic general, data efectuării şi concluziile examenelor paraclinice şi de specialitate.

12. Carnetele de sănătate vor fi păstrate în cabinetul medical.

Anexa nr.5 La Regulamentul cu privire la organizarea asistenţei medicale deţinuților în instituțiile penitenciare

Asistența medicală în caz de refuz de hrană

1. Refuzul de hrană este o modalitate de protest prin care o persoană în deplinătatea facultăţilor mintale, decide autoprivarea de hrană. Refuzul de a se alimenta poate fi asociat cu decizia de autoprivare de apă. Refuzul de hrană nu constituie abatere disciplinară.

2. Administrația penitenciarului ia măsuri pentru ca deținutul în refuz de hrană să fie separat de alți deținuți, unde este ţinut sub supravegherea atentă a personalului medical și i se oferă asistenţă medicală corespunzătoare, astfel încât viaţa acestuia să nu fie pusă în pericol.

3. Zilnic, personalul medical are obligația să-l consulte și să-l viziteze pe deținutul care-și menține refuzul de hrană, efectuând mențiunile corespunzătoare într-un registru special și în documentația medicală.

4. În funcție de evoluția stării de sănătate, medicul va hotărâ asupra modalităților de tratament medical necesar pentru menținerea funcțiilor vitale, dacă deținutul nu refuză asistența medicală.

5. Deținutul aflat în refuz de hrană poate primi pachete cu alimente, țigări, vizite și are dreptul de a primi sau trimite corespondență.

6. Deținutul care refuză hrana va fi alocat zilnic la normele de hrană. Administrația penitenciarului prin personalul său are obligația ca la orele de servire a mesei să ofere hrană, urmând ca deținutul să-și exprime opțiunea. Acceptarea hranei se consideră act de voință personală prin care deținutul încetează refuzul de hrană declarat anterior. Acest fapt se va înscrie în fișa medicală a deținutului, iar deținutul va declara, în scris, că înțelege că încetează refuzul hranei.

7. Deținutul care a încetat refuzul de hrană, la recomandarea medicului, va fi transferat în celulă, va fi internat în secția medicală sau în spitalul penitenciar ori altă instituție medicală. Medicul este obligat să-i acorde deținutului asistență medicală atât timp cât este necesar.

8. Documentația medicală spre completare/verificare în refuz de hrană:

1) Fișa medicală;

2) Foaia de prescripţii medicale;

3) Fișa medicală de ambulatoriu;

4) Registrul de predare pe secţie;

5) Registrul de evidenţă a persoanelor private de libertate aflate în refuz de hrană;

6) Tabelul cu norme de hrană cu pacienţii nou internaţi.

9. Procedura de urmat în cazul în care un deținut doreşte să refuze hrana este următoarea:

1) Deținutul depune o cerere, care este prezentată directorul penitenciarului;

2) Directorul penitenciarului împreună cu șeful serviciului medical/personalul medical de gardă vor explica deținutului urmările dăunătoare la care se expune, menționându-i mijloacele legale pe care le poate folosi pentru rezolvarea problemelor invocate;

3) Personalul medical de gardă va consulta deținutul menţionând starea de sănătate. De asemenea, va completa Registrul de evidenţă a deținuților aflați în refuz de hrană.

10. Dacă deținutul renunţă la forma de protest, acest lucru va fi consemnat printr-o cerere (declarație) scrisă şi semnată de aceasta, care se anexează la dosarul personal. Zilnic şi ori de câte ori este necesar, medicul de bloc/personalul de gardă va consulta deținutul aflat în refuz de hrană; va lua toate măsurile necesare pentru supravegherea medicală a deținutului: monitorizarea greutății, tensiunii arteriale (TA), pulsului, glicemiei la necesitate şi orice alte măsuri medicale ce se impun.

11. Toate manevrele medicale ce vizează starea de sănătate a deținutului se efectuează conform legislaţiei, cu acordul acestuia, atâta timp cât este conştient şi are discernământul păstrat. Medicul va completa datele de identificare ale deținutului în Registrul de evidenţă a deținuților aflați în refuz de hrană, care se păstrează în serviciul medical.

12. Ca urmare a monitorizării zilnice, medicul poate constata una din următoarele situaţii:

1) continuarea Refuzului de hrană şi dacă starea de sănătate este bună, se continuă supravegherea medicală în secție sau cameră separată. Dacă starea de sănătate se agravează semnificativ, se decide asupra internării în spitalul penitenciar cu impunerea terapiei intensive sau la cea mai apropiată instituție medico-sanitară spitalicească cu serviciu de primiri urgenţe;

2) faptul că deținutul se alimentează, chiar dacă aceasta nu recunoaşte. În acest caz, medicul realizează o discuție cu deținutul în vederea depunerii cererii de refuz de greva foamei.

13. Deținutului aflat în refuz de hrană îi este alocată și servită zilnic norma de hrană potrivit categoriei din care face parte, aceasta având posibilitatea să-şi exprime opţiunea:

1) să nu primească hrană, continuând Refuzul de hrană;

2) să accepte hrană, acest lucru fiind considerat ca act de voinţă personală prin care încetează Refuzul de hrană.

14. Ieşirea din Refuzul de hrană este consemnată în Registru, sub semnătura deținutului. La ieşirea din Refuzul de hrană deținutul va depune o declaraţie scrisă a cărei copie va fi anexată la dosarul personal. Dacă deținutul nu va da declaraţie scrisă în acest sens, la dosarul personal se va anexa o copie a procesului-verbal de ieşire din Refuzul de hrană, proces-verbal întocmit de medicul de gardă, şeful de tură, asistentul medical şi supraveghetorul secţiei.

15. Dacă starea sănătăţii se agravează, pacientul va fi transferat în secţia terapie intensivă a spitalului-penitenciar sau alt spital civil, unde va fi monitorizat şi tratat atâta timp cât dezechilibrul se menţine şi pacientul acceptă tratamentul.

16. Dacă pacientul este conştient, cu starea de sănătate alterată şi refuză tratamentul, se constituie o comisie formată din șeful serviciului medical, medicul de gardă şi serviciul de urgență (112) care îi vor aduce la cunoştinţă pacientului riscurile la care se supune prin acest refuz, inclusiv riscul vital. Se redactează un proces-verbal pe care îl semnează toţi membrii consiliului. Acest proces-verbal este ataşat la documentația medicală primară a deținutului, iar o copie a acestuia se ataşează la dosarul personal. Alimentarea forțată a deținuților se realizează doar după pierderea discernământului, confirmată de un consiliul medical constituit din medici din sistemul penitenciar și din afara lui.

17. Personalul din serviciul de reintegrare socială va acţiona prin consiliere individuală pe toată perioada Refuzului de hrană informând deținutul despre riscurile continuării acestei forme de protest.

18. Procedura de urmat, în cazul în care un deținut este prezentat pentru internare în refuz de hrană, este cea prevăzută începând cu examinarea de către medicul de gardă și includerea în Registrul persoanelor în refuz de hrană (caz transfer din altă instituție).

19. Atribuțiile medicului în conduita deținutului aflat în refuzul hranei sunt următoarele:

1) Explică persoanei, care refuză să primească hrana, consecinţele deciziei sale asupra stării de sănătate;

2) Indică consultația medicului psihiatru în vederea asistenței de sănătate mintală și eventual tratament;

3) Examinează zilnic persoana aflată în refuz de hrană: anamneză, examen clinic, măsurarea constantelor vitale;

4) Consemnează zilnic evoluţia stării de sănătate în fişa de urmărire a deţinuţilor aflaţi în refuz de hrană şi în registru;

5) Solicită transferul în spital a deținutului atunci când starea de sănătate se agravează, iar în instituție nu poate fi asigurată asistenţa medicală corespunzătoare;

6) Implică personalul din serviciile de educaţie şi intervenţie psihosocială să acţioneze cu persoana prin consiliere individuală pe toată perioada refuzului de hrană, informând deținutul despre riscurile continuării acestei forme de protest.

Anexa nr.6 La Regulamentul cu privire la organizarea asistenţei medicale deţinuților în instituțiile penitenciare

Dotarea minimă a cabinetelor și secției medicale din instituțiile penitenciare A. Cabinetului medicului generalist:

1. dulap pentru medicamente cu lacăt;

2. masă cu tumbă cu lacăt;

3. canapea pentru examinare medicală;

4. computer cu imprimantă color și acces la internet;

5. safeu;

6. sterilizator (pupinel);

7. frigider pentru medicamente;

8. aparat de măsurat tensiunea arterială cu stetoscop;

9. cântar pentru adulți;

10. taliometru;

11. negatoscop pentru radiografii;

12. seringă Guyon pentru spălaturi auriculare;

13. atele Kramer;

14. defibrilator;

15. glucometru cu teste;

16. colectoare pentru deșeuri rezultate din activitatea medicală;

17. lampă de cuarț;

18. trusă completă de mică chirurgie;

19. trusă de urgență cu medicamente și consumabile;

20. mască Ambu

21. centimetru de croitorie;

22. termometru;

23. respiratoare și măști chirurgicale;

24. ciocan reflexe;

25. eprubete diverse;

26. ecograf (opțional);

27. canule rectale și uretrale;

28. pungă cu gheață;

Suplimentar, pentru penitenciare cu femei:

29. masă ginecologică;

30. valve ginecologice și pense de col;

31. canule vaginale.

B. Cabinetul medicului psihiatru:

1. tensiometru și stetoscop;

2. ciocan reflexe;

3. diapazon;

4. dinamometru;

5. oftalmoscop;

6. electroencefalograf (opțional);

7. electromiograf;

8. trusă de abeslanguri pentru examinarea reflexelor de fund de gat;

9. otoscop.

C. Cabinetul medicului stomatolog:

1. unit dentar cu cel puțin două piese terminale;

2. fotoliu dentar;

3. tensiometru și stetoscop;

4. lampă de fotopolimerizare, aparat de detartraj cu ultrasunete (optional);

5. sterilizator;

6. casolete;

Instrumentar si materiale:

7. ace Reamers, Hedstrom, Lentullo, Miller, tirre-nerf, Kerr;

8. freze Beutelrock scurte și lungi;

9. bisturiu pentru mucoasă;

10. clești pentru extracție (maxilarul superior și maxilarul inferior);

11. clește crampon;

12. chiurete tip Volkman - drepte și curbe;

13. elevatoare drepte și curbe;

14. foarfece chirurgicale drepte și curbe;

15. canule metalice și de unică folosință pentru aspirație;

16. oglinzi dentare;

17. sonde dentare;

18. pense dentare;

19. spatule bucale metalice;

20. excavatoare duble de diferite mărimi;

21. pense Pean;

22. lampă de spirt sau arzător de gaze;

23. linguri metalice pentru amprente și/sau masă plastică (de unică folosință sau sterilizabile);

24. matrice, portmatrice Ivory;

25. matrice, portmatrice circulare;

26. separatoare de dinți Ivory;

27. mandrine piesă dreaptă și unghi;

28. seringă uniject cu ace;

29. ace chirurgicale atraumatice (de unică folosință);

30. mandrine pentru piesă dreaptă și unghi;

31. instrumentar de detartraj de diferite forme;

32. freze pentru turbină din oțel și diamantate;

33. freze din oțel și diamantate pentru piesa dreaptă și unghi;

34. gume, perii, pufuri pentru lustruit obturații fizionomice și de amalgam de Ag;

35. bol de cauciuc;

36. spatulă pentru malaxat gips (opțional);

37. cuțit pentru ceară (opțional);

38. materiale pentru amprentarea arcadelor alveolodentare (opțional);

39. materiale auxiliare pentru curățarea mecanică;

40. materiale termoplastice;

41. materiale pentru coafaj pulpar;

42. materiale pentru obturații provizorii;

43. materiale pentru obturații fizionomice;

44. aliaj de Ag + Hg;

45. cimenturi dentare diferite;

46. materiale pentru terapia endodontică;

47. soluții si pulberi: Walkkoff, clorură de zinc, tricrezol, eugenol, iodoform;

48. substanțe anestezice injectabile și de contact;

49. echipament de protecție (halat, mască, mănuși, ochelari).

D. Cabinetul de examinări radiologice și imagistice:

1. aparat roentgen pentru radioscopii și radiografii;

2. ecograf;

3. negatoscop;

4. casete cu filme radiografice;

5. filme și ecrane;

6. soluții pentru developat și fixat;

7. uscător de filme;

8. opțional: mașină automată de developat;

9. sursă de oxigen;

10. trusă de intubație.

11. Lampă de cuarț.