pentru aprobarea Regulilor generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova

HOTĂRÂRE nr. 847 din 07.12.2022 · GUVERNUL · publicat 27.01.2023
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2
pe legis.md
Trimiteri: 22 legateMonitorul Oficial: 2 trimiteri

În temeiul art.31 alin. (4) din Legea nr.267/1994 privind apărarea împotriva incendiilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.15-16, art.144), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Regulile generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenției pentru Supraveghere Tehnică din subordinea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

3. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1159/2007 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.171-174, art.1204).

PRIM-MINISTRU Natalia GAVRILIȚA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul infrastructurii

și dezvoltării regionale Andrei Spînu

Ministrul afacerilor interne Ana Revenco

Nr. 847. Chişinău, 7 decembrie 2022.

Aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 847/2022

REGULI GENERALE de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Secțiunea 1

Dispoziții generale

1. Regulile generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova (în continuare – Reguli) stabilesc cerințele obligatorii de apărare împotriva incendiilor și au ca scop prevenirea și reducerea riscurilor de producere a incendiilor, asigurarea condițiilor pentru limitarea propagării prin măsuri tehnice și organizatorice, protecția utilizatorilor, a forțelor care acționează la intervenție, a bunurilor și a mediului împotriva efectelor incendiilor.

2. În scopul asigurării apărării împotriva incendiilor, concomitent cu prezentele Reguli se vor respecta documentele normative în construcții, normele de proiectare tehnologică, exigențele de apărare împotriva incendiilor prevăzute în instrucțiunile de apărare împotriva incendiilor.

Actele normative ale autorităților administrației publice centrale de specialitate şi ale autorităților publice autonome, actele normative ale autorităților unităților teritoriale autonome cu statut juridic special și actele normative ale autorităților administrației publice locale, aprobate în modul stabilit, nu pot conține prevederi care să diminueze cerințele prevederilor prezentelor Reguli.

3. Apărarea împotriva incendiilor a clădirilor și a instalațiilor se consideră asigurată dacă sunt realizate integral prevederile Legii nr. 267/1994 privind apărarea împotriva incendiilor, ale prezentelor Reguli și ale altor acte normative care conțin reglementări de apărare împotriva incendiilor.

4. La fiecare obiectiv se asigură securitatea persoanelor în caz de incendiu, se elaborează instrucțiuni privind măsurile de apărare împotriva incendiilor pentru fiecare sector de lucru (atelier, secție) cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu, conform cerințelor din anexa nr. 1, și se desemnează persoane responsabile pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor.

5. Persoanele responsabile de asigurarea apărării împotriva incendiilor vor instrui angajații din cadrul autorităților publice și entităților economice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu admiterea ulterioară la exercitarea atribuțiilor funcției. În cazul modificării specificului de activitate, angajații urmează cursuri suplimentare de prevenire și stingere a incendiilor.

6. Persoanele responsabile de asigurarea apărării împotriva incendiilor sunt obligate să dețină certificate privind absolvirea cursului de instruire în domeniul apărării împotriva incendiilor și sunt numite printr-un act administrativ intern al autorităților publice și entităților economice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

7. La obiective se creează și se asigură funcționalitatea formațiunilor benevole de pompieri, în conformitate cu prevederile Regulamentului formațiunilor benevole de pompieri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 662/1999.

8. Responsabilitatea personală privind asigurarea apărării împotriva incendiilor la instituții și la subdiviziunile din subordine o poartă administratorii (conducătorii) acestora.

9. Responsabilitatea privind asigurarea apărării împotriva incendiilor la imobilele private (case individuale, vile, parcaje, construcții auxiliare) o poartă proprietarii sau persoanele care le gestionează (exercită nemijlocit posesia și/sau folosința acestora).

10. Conducătorii, administratorii, proprietarii sau persoanele care gestionează imobilele (exercită nemijlocit posesia și/sau folosința acestora) sau alte persoane cu funcții de răspundere sunt obligați:

1) să asigure apărarea împotriva incendiilor și regimul de protecție împotriva incendiilor la obiectivele și imobilele gestionate;

2) să elaboreze măsuri organizatorice, tehnice și inginerești de apărare împotriva incendiilor și să asigure realizarea lor;

3) să îndeplinească măsurile de apărare împotriva incendiilor conform prescripțiilor emise de organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor;

4) în scopul minimalizării riscului de incendiu la procesele tehnologice de producere, să implementeze realizările tehnico-științifice în sistemul de apărare împotriva incendiilor;

5) să asigure executarea și respectarea reglementărilor de apărare împotriva incendiilor conform condițiilor tehnice, normelor și regulilor de apărare împotriva incendiilor la proiectarea, construcția, reconstrucția, reutilarea tehnică și repararea obiectivelor;

6) să aloce mijloace pentru întreținerea și dezvoltarea formațiunilor benevole de pompieri;

7) să creeze formațiuni benevole de pompieri și să asigure activitatea lor la entitățile economice care au 15 salariați şi mai mulţi;

8) să mențină în stare de funcționare instalațiile automate de prevenire și stingere a incendiilor, de evacuare a fumului, sursele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor, tehnica de intervenție la incendii, utilajul tehnic pentru stingerea incendiilor și să nu permită utilizarea lor în alte scopuri decât cele destinate;

9) să nu admită accesul la locul de muncă al persoanelor care nu au fost instruite în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor;

10) să prezinte, la cererea organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor, informații despre gradul de siguranță în caz de incendiu a obiectivelor și a producției fabricate, despre incendiile produse la unitate și consecințele acestora;

11) să întreprindă măsuri, în modul stabilit de legislație, față de angajații care încalcă normele și regulile de apărare împotriva incendiilor;

12) să asigure evaluarea anuală a coșurilor de fum și/sau a canalelor de ventilare, a sistemelor de ventilare, a instalațiilor electrice și a aparatelor consumatoare de combustibili gazoși la unitățile din gestiune, cu obținerea actului corespunzător de la specialistul atestat în domeniu;

13) să completeze, să semneze și să prezinte anual organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor declarația privind starea de apărare împotriva incendiilor la clădirile și edificiile din gestiune;

14) să asigure accesul liber permanent la sursele exterioare de apă pentru alimentarea autospecialelor în caz de incendiu;

15) să dețină certificate privind absolvirea cursului de instruire a administratorilor în domeniul apărării împotriva incendiilor.

11. Întreprinderile de furnizare a gazelor naturale vor livra combustibil gazos către consumatorii finali doar în cazul asigurării de către aceștia a bunei funcționări a aparatelor consumatoare de gaze, a coșurilor de fum și/sau a canalelor de ventilare, cu eliberarea permisiunii de folosire a lor, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 267/2003 cu privire la optimizarea procedurii de instalare a cazanelor cu gaze în apartamente, case de locuit individuale şi la obiectele de menire socială.

12. Instituțiile specializate în deservirea și controlul instalațiilor de protecție împotriva incendiilor (instalațiilor de semnalizare a incendiilor, instalațiilor de stingere a incendiilor, instalațiilor de evacuare a fumului, instalațiilor de avertizare a incendiilor, hidranților interiori și exteriori de incendiu ș.a.), la sfârșitul fiecărui an de gestiune, sunt obligate să prezinte organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor lista obiectivelor deservite și datele privind starea de funcționare a acestora.

13. Persoanele juridice care desfășoară activități în domeniul apărării împotriva incendiilor notifică organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor serviciile prestate în modul stabilit la art. 33 din Legea nr. 267/1994 privind apărarea împotriva incendiilor.

Secțiunea a 2-a

Măsurile organizatorice pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor

14. La toate obiectivele, indiferent de destinație, în locurile vizibile se afișează marcaje cu indicarea numărului de telefon unic al Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112.

15. Regulile privind utilizarea focului deschis pe teritoriul întreprinderilor, circulația transportului, locul destinat pentru fumat și efectuarea lucrărilor temporare cu pericol de incendiu se stabilesc în instrucțiunile privind apărarea împotriva incendiilor pentru fiecare obiectiv concret, elaborate de către administratori, alte persoane cu funcții de răspundere sau persoanele care le gestionează.

16. La fiecare obiectiv, indiferent de forma de organizare și de proprietate, prin act administrativ intern, se stabilește un regim de protecție contra incendiilor, corespunzător pericolului de incendiu, care prevede următoarele:

1) amenajarea locurilor pentru fumat;

2) locurile şi cantitatea admisibilă de materie primă, semifabricate şi produse finite care se păstrează concomitent în încăperi;

3) modul de înlăturare a prafului şi a deșeurilor combustibile, de păstrare a îmbrăcămintei de lucru impregnate cu ulei;

4) modul de deconectare a utilajelor electrice în caz de incendiu şi la terminarea zilei de muncă;

5) modul de examinare (inspectare) și încuiere a încăperilor după finalizarea programului de muncă;

6) reglementarea modului de executare a lucrărilor temporare cu focul şi a altor lucrări cu pericol de incendiu, a modului de control şi de închidere a încăperilor după terminarea lucrului, a acțiunilor lucrătorilor la depistarea incendiului.

17. Conducătorii întreprinderilor la care se utilizează, se prelucrează și se păstrează substanțe periculoase (explozive), substanțe puternic toxice sunt obligați să comunice organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor denumirile și componența chimică a acestora, pentru asigurarea securității personalului antrenat în stingerea incendiului și în efectuarea lucrărilor de salvare-deblocare la aceste întreprinderi.

18. Pentru clădiri și instalații, cu excepția caselor de locuit, în care se află concomitent pe un etaj mai mult de 10 persoane, se elaborează și se afișează în locuri vizibile planurile (schemele) de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, precum și se prevede dotarea cu sisteme de semnalizare și înștiințare în caz de incendii.

Conducătorul obiectivului cu aglomerări de persoane (50 de persoane și mai mult), suplimentar la planul-schemă de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, elaborează instrucțiuni pentru stabilirea acțiunilor personalului la asigurarea evacuării oamenilor în scurt timp și fără pericol, precum și de stingere a incendiilor.

Pentru obiectivele cu aflarea persoanelor pe timp de noapte (grădinițe, școli-internat, spitale, aziluri) se prevăd două tipuri de acțiuni privind modul de organizare a evacuării persoanelor și modul de intervenție în cazul situațiilor de urgenţă: pe timp de noapte și pe timp de zi.

19. Persoanele responsabile de organizarea activităților cu participarea în masă a oamenilor sunt obligate să verifice încăperile înainte de începerea acțiunilor respective și să asigure respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.

20. Conducătorii obiectivelor cu aglomerări de persoane (50 de persoane și mai mult) sunt obligați să desfășoare o dată în semestru antrenamente practice cu toţi angajaţii, în vederea simulării acțiunilor la asigurarea evacuării persoanelor în scurt timp şi fără pericol, precum și de stingere a incendiilor.

21. Persoanele fizice și juridice sunt obligate:

1) să respecte la serviciu și în viața cotidiană prevederile normelor și regulilor de apărare împotriva incendiilor, să respecte și să mențină regimul de apărare împotriva incendiilor;

2) să respecte măsurile de precauție la folosirea aparatelor cu gaze, a obiectelor chimice, de uz casnic, la efectuarea lucrărilor cu lichide ușor inflamabile și lichide combustibile, cu alte substanțe, materiale și utilaje care prezintă pericol de incendiu;

3) să comunice imediat conducătorului orice încălcare a regulilor de apărare împotriva incendiilor sau orice situație estimată ca fiind un pericol de incendiu, precum și orice defecțiune sesizată la sistemele și instalațiile de apărare împotriva incendiilor;

4) în cazul depistării incendiului, să apeleze numărul de urgență 112, să comunice adresa, datele despre identitatea lor, numărul de telefon, informații despre natura incendiului și, în limitele posibilităților, să participe la evacuarea (salvarea) persoanelor, a bunurilor și la lichidarea incendiului.

22. Persoanele fizice și juridice sunt obligate să asigure organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor accesul pentru efectuarea evaluării riscului de incendiu al clădirilor, construcțiilor și instalațiilor, încăperilor de locuit care le aparțin, în conformitate cu prevederile Legii nr. 267/1994 privind apărarea împotriva incendiilor.

Secțiunea a 3-a

Prevederile de apărare împotriva incendiilor privind teritoriile, clădirile, instalațiile și încăperile

Subsecțiunea 1

Întreținerea teritoriului

23. În spațiile de siguranță la foc dintre clădiri, construcții și depozite deschise, precum și sectoarele de cel puțin 10 metri din apropierea caselor de locuit, vilelor și altor construcții, se interzice depozitarea oricăror obiecte, păstrarea materialelor şi a deșeurilor combustibile, a vegetației uscate, precum și amplasarea oricăror construcții/instalații, inclusiv provizorii. Deșeurile se acumulează în locuri special amenajate, ulterior fiind transportate în modul stabilit.

24. Pentru drumurile, căile de acces, trecerile la clădirile, instalațiile, depozitele deschise și la sursele de apă pentru stingerea incendiilor, precum și la scările de incendiu și la mijloacele de stingere a incendiilor, se vor asigura condițiile de acces pentru autospecialele de intervenție.

De-a lungul căilor de acces pentru autospecialele de intervenție la incendii trebuie prevăzute indicatoare „CALE DE ACCES PENTRU AUTOSPECIALELE DE INTERVENȚIE LA INCENDII. PĂSTRAȚI LIBER!”.

Platformele de acces și de amplasare a autospecialelor de intervenție și salvare de la înălțimi, prevăzute în imediata vecinătate a construcțiilor, se marchează corespunzător, se mențin permanent libere și se dotează cu indicatorul „LOCUL PENTRU INSTALAREA AUTOSCĂRII DE INCENDIU. PĂSTRAȚI LIBER!”.

25. Administrația publică locală anunță Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne despre închiderea autostrăzilor, a drumurilor publice sau a căilor de circulație pentru reparație și despre alte activități ce ar putea bloca circulația autospecialelor de intervenție.

Pe perioada sistării circulației pe drumuri, se instalează indicatoare rutiere corespunzătoare, cu indicarea direcției de ocolire sau a locurilor de trecere peste sectoarele în curs de reparare și privind accesul la sursele de apă.

26. Se admite amplasarea clădirilor de tip bloc-container în grupuri de maximum 6, pe o suprafață cu aria de maximum 600 m2. Distanța dintre aceste grupuri de clădiri și de la ele până la alte construcții, chioșcuri trebuie să fie de minimum 15 metri.

27. Se interzice fumatul pe teritoriile și în încăperile depozitelor și ale bazelor de materiale, ale centrelor de recepție a cerealelor, ale obiectivelor de comerț, extracție, prelucrare și depozitare a lichidelor ușor inflamabile, a lichidelor combustibile și gazelor combustibile, de fabricare a substanțelor explozive de orice tip, pe sectoarele cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu, în instituțiile școlare și preșcolare și în lanurile de cereale.

28. Se interzice aprinderea rugurilor, prepararea alimentelor la foc deschis (grătare, mangaluri, tăvi) în limitele distanței de siguranță la foc între construcții.

29. Teritoriul localităților, al întreprinderilor și al altor obiective trebuie să dispună de iluminare exterioară, suficientă pentru depistarea imediată a surselor de apă pentru stingerea incendiului, a intrărilor în clădiri (instalații) și a mijloacelor de stingere a incendiilor.

30. Trecerile peste calea ferată din incinta obiectivului se păstrează libere pentru circulația autospecialelor de intervenție și cu asigurarea podinilor continui la nivelul șinelor de cale ferată.

Se interzice staționarea vagoanelor fără locomotivă în locurile amenajate pentru trecere peste calea ferată.

31. Pe teritoriul aferent caselor de locuit, întovărășirilor pomicole și clădirilor sociale se interzice păstrarea ambalajelor cu lichide ușor inflamabile și lichide combustibile.

32. Localitățile rurale și întovărășirile pomicole se dotează cu surse de alimentare cu apă (rețea de apeduct sau rezervoare de apă pentru stingerea incendiilor, bazine acvatice) și se asigură cu tehnică specială de stingere a incendiilor și cu echipamente tehnice de intervenție în funcție de numărul total de case (terenuri) după cum urmează:

1) de la 30 până la 150 de case (terenuri) – o motopompă portativă pentru stingerea incendiilor;

2) de la 151 până la 300 de case (terenuri) – o motopompă-remorcă;

3) peste 300 de case (terenuri) – două motopompe-remorci.

Casele de odihnă și instituțiile curative din localitățile rurale se dotează cu surse de alimentare cu apă (rețea de apeduct sau rezervoare de apă pentru stingerea incendiilor, bazine acvatice) și se asigură cu tehnică specială de stingere a incendiilor și cu echipamente tehnice de intervenție.

33. Pe teritoriul localităților și la obiectivele autorităților publice și entităților economice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, nu se admite amenajarea locurilor pentru depozitarea deșeurilor combustibile.

Subsecțiunea a 2-a

Întreținerea clădirilor, instalațiilor, încăperilor

34. Pentru toate încăperile de producție și de depozitare se stabilesc categoriile de pericol de explozie-incendiu și de incendiu, precum și clasa zonei conform normelor ce reglementează domeniul electroenergetic, care se indică pe ușile de intrare ale încăperilor.

În apropierea utilajului cu pericol sporit de incendiu se afișează semne convenționale de securitate (tăblițe, placarde și alte panouri informative).

Nu se admite utilizarea în procesul de producere a materialelor și a substanțelor cu parametrii pericolului de incendiu și explozie necunoscuți și care nu corespund cerințelor stabilite în Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice și Hotărârea Guvernului nr. 1324/2016 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind cerinţele esenţiale de securitate ale explozibililor de uz civil, punerea la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozibililor de uz civil și nici păstrarea lor împreună cu alte materiale și substanțe.

35. Instalațiile de protecție împotriva incendiilor a încăperilor, a clădirilor și a construcțiilor se întrețin permanent în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare.

36. Dispozitivele de autoînchidere a ușilor se întrețin în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare. Nu se admite montarea unor dispozitive sau mecanisme care împiedică închiderea liberă a ușilor (instalațiilor) antifoc sau de protecție contra fumului.

37. Se interzice executarea lucrărilor la utilajele, instalațiile și mașinile cu defecte, care pot conduce la izbucnirea incendiilor, precum și în cazurile în care aparatele de control și măsurare și automatică tehnologică ce asigură controlul regimurilor prescrise de temperatură, presiune și al altor parametri reglementați de condițiile de securitate sunt deconectate.

38. Defectele acoperirilor de protecție antifoc (tencuială, ignifugare, inclusiv pierderea sau înrăutățirea proprietăților de protecție antifoc) ale elementelor de construcție, materialelor de finisaj și termoizolantelor combustibile, stâlpilor metalici ai utilajelor trebuie imediat lichidate.

Elementele constructive și țesăturile tratate cu soluții ignifuge, la expirarea termenului de acțiune a materialelor de impregnare și în cazul pierderii proprietăților de protecție antifoc ale componentelor, se supun impregnării în mod repetat.

Starea termoprotecției și a impregnărilor se verifică la recepționarea lucrărilor în baza rapoartelor eliberate de către laboratoarele de încercări acreditate pentru încercări în domeniul protecției contra incendiilor.

39. În locurile de intersecție a pereților, a planșeelor antifoc și a elementelor de închidere cu diferite instalații inginerești și tehnologice de comunicație, golurile și găurile care s-au format se completează cu materiale incombustibile, care asigură limita necesară de rezistență la foc și etanșeitate contra fumului și gazelor.

40. La resistematizarea încăperilor, schimbarea destinației funcționale sau montarea noilor utilaje tehnologice, este necesară respectarea prevederilor normelor și regulilor de apărare împotriva incendiilor.

41. Obiectivele cu aglomerări de persoane (50 de persoane și mai mult), precum și cu pericol de incendiu major, cum ar fi întreprinderile de prelucrare a produselor petroliere, a lemnului, industriei chimice, se asigură cu mijloace de telecomunicație interne, în scopul informării operative despre producerea unui eventual incendiu sau situații de urgență.

42. În clădirile autorităţilor publice, persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare (cu excepția caselor individuale de locuit), se interzice:

1) păstrarea și utilizarea în subsoluri și demisoluri a lichidelor ușor inflamabile, a lichidelor combustibile, a prafului explozibil, a substanțelor explozibile, a mărfurilor în ambalaj tip aerosol, a celuloidului și a altor materiale și substanțe cu pericol de incendiu și explozie, cu excepția cazurilor specificate în actele normative;

2) utilizarea cerdacurilor, etajelor tehnice, camerelor de ventilare și a altor încăperi tehnice pentru amenajarea sectoarelor de producție, atelierelor, precum și pentru depozitarea materialelor combustibile;

3) amplasarea în holurile ascensoarelor a debaralelor, chioșcurilor, gheretelor;

4) amenajarea depozitelor de materiale combustibile și ateliere, precum și amplasarea altor încăperi gospodărești în subsoluri și demisoluri, dacă intrarea în ele nu este izolată de casele scărilor comune;

5) înlăturarea ușilor din vestibuluri, holuri, coridoare, tambure și case de scări, prevăzute în documentația de proiect;

6) blocarea ușilor, a trapelor de evacuare la balcoane și logii, a trecerilor în secțiunile învecinate și a ieșirilor la scările exterioare de evacuare;

7) curățarea încăperilor și spălatul hainelor utilizând lichide ușor inflamabile și lichide combustibile, precum și încălzirea conductelor înghețate cu utilizarea focului deschis;

8) lăsarea la locurile de muncă a materialelor de curățare impregnate cu ulei;

9) instalarea gratiilor fixe la ferestre, cu excepția gratiilor cu posibilitatea de deschidere;

10) amenajarea în casele scărilor, holuri și coridoare a depozitelor (debaralelor), precum și păstrarea sub rampele scărilor și pe podestele acestora a diferitor obiecte sau materiale combustibile. Sub rampa scărilor la primul etaj și la demisol se admite amenajarea numai a încăperilor pentru contoarele de apă și a panourilor electrice, separate prin pereți despărțitori din materiale incombustibile;

11) amenajarea în încăperile de producție și de depozitare (cu excepția clădirilor de gradul V de rezistență la foc) a antresolurilor, a oficiilor și a altor încăperi încorporate, executate din materiale combustibile sau pereți despărțitori cu limita de rezistență la foc nenormată;

12) finisarea pereților interiori și a tavanelor cu materiale polimerice în încăperile cu destinație publică, cu excepția tavanelor extensibile slab combustibile (grupa C1).

43. Scările exterioare de incendiu și îngrădirile de protecție de pe acoperișurile clădirilor și instalațiilor se întrețin în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare. La recepționarea lucrărilor, acestea se supun încercărilor de rezistență efectuate de către laboratoarele de încercări acreditate pentru încercări în domeniul construcțiilor din metal.

44. În clădirile de gradele IV și V de rezistență la foc, organizarea activităților cu aflarea concomitentă a 50 de persoane și mai mult se admite numai în încăperile de la primul nivel.

45. Ușile cerdacurilor, ale etajelor tehnice și ale subsolurilor se mențin închise. Din partea exterioară a ușilor se indică locul amplasării cheilor, iar din partea interioară se afișează planul/schema încăperilor.

46. Golurile (gropile) de iluminare de la subsolul și demisolul clădirilor se curăță cu regularitate. Blocarea acestora este interzisă.

47. Pentru depozitarea materialelor textile utilizate pentru degresare, curățare, se vor instala lăzi metalice cu capace cu închidere ermetică. La terminarea schimbului de lucru, materialele textile folosite se scot din încăpere.

48. Îmbrăcămintea de lucru a persoanelor care lucrează cu uleiuri, lacuri, vopsele sau cu alte lichide ușor inflamabile, lichide combustibile se păstrează în dulapuri metalice, instalate în locuri special destinate acestui scop.

49. În clădirile cu vitralii, cu înălțimea mai mare de un etaj (nivel), nu se admite dezintegrarea elementelor de construcții ale diafragmelor incombustibile și impermeabile la fum, în spațiul planșeelor dintre etaje, montate în vitralii la nivelul fiecărui etaj.

50. Numărul de persoane în sălile (încăperile) de spectacole, expoziție, comerț, în cantine, în tribune, precum și în alte încăperi cu aglomerări de persoane (mai mult de 50) nu poate depăși numărul stabilit prin normele de proiectare sau prin calcule, luând în considerare capacitatea căilor de evacuare.

În cazul în care suprafața utilă a încăperilor depășește două treimi din suprafața totală, se consideră următoarele densități ale persoanelor:

1) pentru centrele comerciale cu aria desfășurată ce depășește 400 m2, se consideră o persoană la fiecare 5 m2, indiferent de nivelul amplasării;

2) în restul cazurilor se consideră o persoană la fiecare:

a) 1,5 m2 la parter;

b) 3 m2 la nivelul primelor două etaje subterane și la primele două etaje supraterane;

c) 5 m2 în celelalte cazuri.

În cazul în care în normele de proiectare lipsesc reglementări exprese, calculul timpului de evacuare a persoanelor în caz de incendiu nu trebuie să depășească 2 minute, iar suprafața de calcul pentru o persoană constituie 0,75 m2.

51. Personalul de serviciu (gardă) al instituțiilor cu aflarea pe timp de noapte a persoanelor (instituții medicale, aziluri pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, grădinițe și creșe pentru copii, case de copii, școli-internat, tabere de odihnă, obiective turistice) prezintă, la solicitarea serviciului de salvatori și pompieri, informația cu privire la numărul și starea acestora.

52. La amplasarea pomului de Crăciun, se ține cont de următoarele cerințe:

1) se amplasează astfel încât să nu blocheze căile de acces (uși, scări de evacuare sau trasee pe care se poate realiza evacuarea în caz de incendiu), instalat în vase cu piatră (nisip) sau trepiede din materiale incombustibile, care asigură stabilitatea acestuia, pe acoperire din materiale incombustibile în raza de 1 metru;

2) se amplasează la cel puțin 2 metri distanță de la sobe, de la calorifere și de la alte aparate de încălzire;

3) se amplasează la o distanță de cel puțin 1 metru distanță de la perdele, draperii, pereți acoperiți cu hârtie sau țesături și alte materiale sau obiecte combustibile.

53. Iluminatul pomului de Crăciun se efectuează ținând cont de următoarele cerințe:

1) instalația de iluminat să se alimenteze de la o pilă electrică sau baterie a cărei capacitate nu prezintă pericol de incendiu;

2) conductoarele și legăturile electrice să fie bine izolate;

3) instalația de iluminat să nu fie lăsată conectată fără supraveghere, precum și în timpul nopții (odihnei);

4) ghirlandele luminoase să dispună de contacte bine conectate cu sursa de energie;

5) ramurile joase ale pomului de Crăciun să fie îndepărtate de la rețelele electrice așezate la baza pomului.

54. În încăperile unde este amplasat pomul de Crăciun se interzice:

1) efectuarea lucrărilor cu focul, vopsirea și alte lucrări cu pericol de incendiu și explozie;

2) micșorarea lățimii trecerilor dintre rândurile de scaune și blocarea acestora cu fotolii, scaune;

3) deconectarea completă a luminii în încăperi în timpul prezentărilor;

4) utilizarea în apropierea pomului de Crăciun a articolelor pirotehnice de orice tip şi a lumânărilor cu foc deschis.

Subsecțiunea a 3-a

Cerințele pentru căile și ieșirile de evacuare

55. Numărul căilor de evacuare, dimensiunile lor, condițiile de iluminare și asigurare antifum, precum și lungimea căilor de evacuare trebuie să corespundă normelor în construcții de apărare împotriva incendiilor.

56. Ușile spre căile de evacuare se deschid în direcția deplasării persoanelor spre exterior, cu excepția cazurilor expres stabilite în actele normative. La aflarea persoanelor în încăperi, ușile pot fi închise doar cu dispozitive interioare. Lacătele, dispozitivele de închidere, inclusiv de tip antipanică, montate în ușile căilor de evacuare, trebuie să corespundă cerințelor prevederilor actelor normative.

57. La exploatarea căilor și a ieșirilor de evacuare se interzice:

1) blocarea trecerilor, coridoarelor, tamburelor, galeriilor, holurilor, ascensoarelor, podestelor scărilor, rampelor scărilor și trapelor cu materiale care reduc lățimea sau înălțimea liberă de circulație stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie;

2) organizarea în tamburele ieșirilor (cu excepția apartamentelor și a caselor individuale de locuit) a uscătoriilor de haine de orice construcție, instalarea cuierelor pentru haine și a șifonierelor, păstrarea (inclusiv de scurtă durată) a bunurilor materiale;

3) amenajarea în căile de evacuare a pragurilor, a turnicheților, a ușilor glisante și a altor instalații care împiedică evacuarea liberă a persoanelor;

4) amenajarea debaralelor, a depozitelor, a încăperilor în casa scărilor;

5) utilizarea materialelor combustibile pentru finisajul și placajul căilor de evacuare (cu excepția clădirilor de gradul V de rezistență la foc);

6) fixarea în poziție deschisă a ușilor dotate cu dispozitive de autoînchidere ale caselor scărilor, coridoarelor, holurilor și tamburelor (dacă în aceste scopuri nu se utilizează dispozitive automate, care se declanșează la izbucnirea incendiului), precum și înlăturarea dispozitivelor;

7) montarea geamurilor sau închiderea zonelor de aer în casele de scări antifum;

8) înlocuirea sticlei armate cu sticlă obișnuită la ușile cu geamuri și supralumini (ferestruici);

9) amenajarea în pasajele subterane a chioșcurilor comerciale pe o lățime mai mare de o treime din lățimea totală a trecerii, dar care să nu depășească lățimea minimă necesară normativă sau de calcul. Toate elementele constructive ale chioșcurilor se execută din materiale incombustibile.

58. La montarea utilajelor tehnologice, expoziționale și a altor tipuri de utilaje în încăperi se asigură trecerile către casele scărilor și la alte căi de evacuare, conform normelor în construcții de apărare împotriva incendiilor.

59. În clădirile cu aglomerări de persoane (cu aflarea concomitentă a 50 persoane și mai mult), în cazul deconectării energiei electrice, personalul de deservire trebuie asigurat cu lanterne electrice. Numărul de lanterne se stabilește de către conducător, ținând cont de specificul obiectivului, prezența personalului de serviciu, numărul total de persoane în clădire, dar nu mai puțin de o lanternă pentru fiecare lucrător al personalului de serviciu.

60. Covoarele și alte tipuri de învelișuri pentru pardoseli, în încăperile cu aglomerări de persoane (cu aflarea concomitentă a 50 de persoane și mai mult), se fixează pe pardoseală.

61. Căile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare, se marchează cu indicatoare, conform cerințelor stabilite, astfel încât în caz de incendiu traseele acestora să fie recunoscute cu ușurință, atât ziua, cât și noaptea, de către persoanele care le utilizează.

Secțiunea a 4-a

Reguli de apărare împotriva incendiilor pentru instalațiile electrice

62. Motoarele electrice, aparatele de comandă, aparatura de pornire și reglare, aparatura pentru control și măsurare și de protecție, utilajele auxiliare și conductoarele electrice trebuie să dispună de gradul de protecție corespunzător în conformitate cu clasa zonei, categoria și grupa amestecului exploziv conform actelor normative, precum și de aparate de protecție contra curentului de scurtcircuit și de suprasarcină.

63. În încăperi, indiferent de destinație, la finalizarea orelor de lucru, toate instalațiile și aparatele electrice se deconectează (cu excepția iluminatului de serviciu și de avarie, a instalațiilor automate de stingere și semnalizare a incendiului, precum și a instalațiilor electrice care funcționează 24 de ore, conform prevederilor tehnologice).

64. Nu se admite montarea rețelelor electrice aeriene și a conductoarelor electrice exterioare deasupra învelitorilor combustibile, a acoperișurilor de protecție și a depozitelor deschise de materiale combustibile.

65. La exploatarea instalațiilor electrice se interzice:

1) utilizarea echipamentului electric în lipsa raportului tehnic de încercări și măsurări în instalațiile electrice;

2) utilizarea prizelor, a întrerupătoarelor și a altor mijloace și dispozitive electrice deteriorate;

3) acoperirea cu materiale combustibile a becurilor și a corpurilor de iluminat, precum și exploatarea lor fără capacele de protecție;

4) utilizarea fierului de călcat, a plitelor, a fierbătoarelor electrice și a altor aparate electrice de încălzit fără suporturi din materiale incombustibile;

5) lăsarea fără supraveghere a aparatelor electrice de încălzit, a televizoarelor, a aparatelor de radio conectate la rețea;

6) utilizarea aparatelor electrice de încălzit improvizate, utilizarea siguranțelor fuzibile necalibrate sau a altor aparate improvizate de protecție contra curenților de scurtcircuit și suprasarcinilor, care nu corespund Reglementării tehnice „Punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 745/2015;

7) montarea conductoarelor electrice și a liniilor de cablu tranzitare prin încăperile de depozitare, precum și prin zonele cu pericol de incendiu și explozie-incendiu.

66. Nu se admite montarea într-un singur tub, furtun metalic, fascicul, canal închis al elementelor de construcție a circuitelor de iluminat (de avarie și de lucru), precum și a cablurilor de alimentare și de comandă.

67. Indicatoarele luminoase „Ieșire” trebuie să fie funcționale în regim continuu. În sălile de spectacole, prezentare, expoziție, indicatoarele luminoase pot fi conectate numai pe parcursul desfășurării activităților (pe timpul aflării persoanelor).

68. La amenajarea sofitelor se folosesc doar materiale incombustibile, iar corpurile lor se izolează de cablurile de susținere.

Proiectoarele și sofitele se amplasează la o distanță de minimum 0,5 metri de la elementele și materialele combustibile, iar proiectoarele cu lentile – la o distanță de minimum 2 metri. Proiectoarele și sofitele trebuie să aibă filtre de lumină din materiale incombustibile.

69. Nu se admite exploatarea aparatelor electrice prevăzute de către producător cu termoregulatoare în cazul în care acestea sunt defecte sau lipsesc.

70. Toate conexiunile conductoarelor se execută prin cleme speciale, iar în locurile în care tehnologia montării nu prevede conectarea prin cleme, răsucirile se lipesc prin spoială.

71. Parcurile cu turbine eoliene și panouri fotovoltaice amplasate în câmpuri, în apropiere de fondul forestier, se prevăd cu fâșii de protecție cu lățimea de 3 metri pe perimetrul acestora.

72. La parcurile cu turbine eoliene și parcurile cu panouri fotovoltaice, pentru autospecialele de intervenție la incendii, se amenajează căi de acces, executate cu îmbrăcăminte dură.

73. Se interzice amplasarea pe teritoriul parcurilor cu turbine eoliene și al parcurilor cu panouri fotovoltaice a posturilor de transformare și a utilajului de convertizare la o distanță mai mică de 10 metri de la elementele constructive cu clasa de pericol de incendiu K3.

74. Amplasarea surselor de energie regenerabilă pe acoperișuri cu învelitori combustibile este interzisă.

Secțiunea a 5-a

Reguli de apărare împotriva incendiilor pentru sistemele de încălzire și ventilare

75. Înainte de începerea sezonului de încălzire, sobele, centralele termice, termogeneratoarele și caloriferele, precum și alte aparate și sisteme de încălzit trebuie să fie verificate și reparate. Se interzice exploatarea sobelor și a altor aparate de încălzit defecte.

76. Înlăturarea funinginii din canalele de fum și din sobe se efectuează înainte de începutul, iar apoi pe tot parcursul sezonului de încălzire:

1) minimum o dată în 3 luni – pentru sobele de încălzit;

2) minimum o dată în 2 luni – pentru sobele și focarele cu funcționare continuă;

3) minimum o dată în lună – pentru plitele de bucătărie și alte plite cu funcționarea continuă (de lungă durată).

77. Sobele și alte aparate de încălzit, conform normelor stabilite, se prevăd cu straturi (spații) antifoc, care să le separe de elementele combustibile, și cu fundații proprii, fiind interzisă amplasarea direct pe pardoseala combustibilă sau pe grinzi de lemn ale planșeelor.

78. În fața ușițelor de alimentare a sobelor, pardoseala se protejează cu tablă metalică sau din alte materiale incombustibile cu dimensiunile de minimum 0,7 x 0,5 metri.

79. Încălzirea sobelor în clădiri și instalații (cu excepția caselor de locuit) se sistează cu minimum 2 ore înainte de terminarea zilei de muncă, iar în spitale și alte obiective în care permanent se află persoane (24 din 24 ore) – cu 2 ore înainte de culcare.

În instituțiile pentru copii în care copiii se află numai în timpul zilei, încălzirea sobelor se sistează cu minimum o oră înainte de sosirea lor.

Cenușa și zgura se evacuează periodic în locuri stabilite și amenajate în acest scop.

80. Materialele sau elementele combustibile situate în fața focarelor și a cenușarelor se amplasează la o distanță de minimum 1,25 metri față de acestea.

În încăperile în care sunt amplasate sobe se interzice depozitarea materialului combustibil destinat pentru ardere peste consumul curent.

81. Materialele combustibile se depozitează la o distanță de cel puțin un metru până la sobe.

82. În timpul funcționării sobelor care utilizează combustibil solid, ușițele focarului și cenușarului se mențin închise.

83. Nu se admite utilizarea sobelor care nu corespund prevederilor de apărare împotriva incendiilor și prescripțiilor tehnice.

84. La exploatarea sobelor se interzice:

1) utilizarea cahlelor dintre corpul sobei și coșul de fum;

2) utilizarea sobelor fără ușițe la focare și cenușare, defecte sau izolate necorespunzător față de elementele combustibile;

3) lăsarea fără supraveghere a sobelor în stare de funcționare, precum și lăsarea în seama copiilor minori supravegherea acestora;

4) așezarea combustibilului și a altor substanțe și materiale combustibile pe placa metalică din fața ușiței de alimentare;

5) utilizarea pentru aprinderea focului în sobe prin turnare ori stropire cu benzină, petrol sau alte lichide ușor inflamabile și lichide combustibile;

6) aprinderea focului în timp ce în încăpere se desfășoară adunări sau alte activități în masă;

7) utilizarea cărbunelui sau a gazului pentru încălzirea sobelor care nu sunt prevăzute pentru aceste tipuri de combustibil;

8) utilizarea canalelor de gaze sau de ventilare în calitate de coș de fum;

9) depozitarea materialului combustibil deasupra sobelor;

10) uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor;

11) supraîncălzirea sobelor;

12) folosirea elementelor combustibile (lemnelor) mai lungi decât vatra focarului sobelor sau a cărbunilor cu o putere calorifică mai mare.

85. În podurile caselor, coșurile de fum se tencuiesc în mod obligatoriu, dacă în zona lor sunt materiale combustibile, iar pereții prin care trec coșurile de fum se văruiesc în mod obligatoriu sau se prelucrează în așa mod încât să fie vizibile locurile unde pot apărea fisuri.

86. Coșurile de fum se prevăd cu ușițe pentru curățare închise ermetic. Coșurile aflate în apropierea materialelor combustibile (depozite de furaje, păduri) sau cele situate pe acoperișuri combustibile se prevăd cu site sau grătare pentru reținerea scânteilor.

87. Coșurile de fum trebuie izolate față de elementele combustibile ale planșeelor prin îngroșarea zidăriei coșurilor cu 0,25 metri, iar spațiul dintre coșuri și planșee trebuie completat cu materiale incombustibile.

88. La trecerea prin învelitoarea acoperișului se lasă o distanță de cel puțin 0,1 metri între fațadele exterioare ale zidăriilor coșurilor și elementele combustibile ale învelitorii acoperișului.

89. Coșurile de fum se execută pe verticală cu înălțimea de cel puțin 5 metri și în raport cu elementele constructive ale acoperișului:

1) cu cel puțin 0,5 metri mai sus, în cazul acoperișurilor plate sau când distanța de la coșul de fum până la coama acoperișului sau parapet nu depășește 1,5 metri;

2) nu mai jos de nivelul acoperișului sau parapetului, când distanța de la coșul de fum până la coama acoperișului sau parapet este cuprinsă între 1,5-3 metri;

3) nu mai jos de linia imaginară de la coama acoperișului sau parapet sub un unghi de 100 către orizont, în cazul în care distanța de la coșul de fum până la coama acoperișului sau parapet depășește 3 metri.

90. Se interzice încastrarea elementelor combustibile ale acoperișurilor, planșeelor în coșurile de evacuare a fumului.

91. Nu se admite trecerea centralelor termice încorporate în clădirile obiectivelor comerciale, de învățământ, social-culturale și de spectacole de la alimentarea cu combustibil solid la cel lichid.

92. La conductele de combustibil, la fiecare injector al cazanului și instalațiilor cu termogeneratoare trebuie montate minimum două ventile: unul la focar și unul la rezervorul de combustibil.

93. La exploatarea centralelor termice și a altor instalații de producere a căldurii la întreprinderi și în localități, se interzice:

1) angajarea la serviciu a persoanelor care nu au urmat cursuri speciale de instruire și nu au obținut certificatele de calificare corespunzătoare;

2) păstrarea combustibilului lichid în încăperile centralelor termice și ale termogeneratoarelor;

3) utilizarea în calitate de combustibil a deșeurilor petroliere și a altor lichide ușor inflamabile și lichide combustibile, care nu sunt prevăzute de condițiile tehnice pentru exploatarea utilajului;

4) exploatarea instalațiilor de producere a căldurii în cazurile scurgerii de combustibil (gaze) din sistemele de alimentare;

5) alimentarea cu combustibil în cazul stingerii injectoarelor sau a arzătoarelor de gaze;

6) aprinderea instalațiilor fără purjarea lor în prealabil;

7) funcționarea utilajului în cazul în care aparatele de control și reglare au defecte sau sunt deconectate, precum și în lipsa lor;

8) uscarea materialelor combustibile deasupra cazanelor și a conductelor de abur.

94. Dispozitivele de reținere a focului (șubere, clapete) în conductele de aer, dispozitivele de blocare a sistemelor de ventilare cu instalațiile automate de semnalizare de incendiu sau de stingere a incendiului și dispozitivele automate de deconectare a ventilației în caz de incendiu se supun controlului în termenele stabilite în instrucțiunea de exploatare și se întrețin în stare corespunzătoare conform normelor tehnice de exploatare şi funcţionare.

95. La exploatarea sistemelor de ventilare și de condiționare a aerului se interzice:

1) de a lăsa deschise ușile camerelor de ventilare;

2) de a închide canalele de aspirație, găurile și grătarele;

3) de a racorda aparatele de încălzire cu gaze la conductele de aer;

4) de a arde depunerile de grăsime, praful și alte substanțe combustibile acumulate în conductele de aer.

96. Camerele de ventilare, cicloanele, filtrele, conductele de aer se curăță de prafurile combustibile și deșeurile industriale în termenele stabilite în instrucțiunile de exploatare, dar nu mai rar decât o dată la șase luni.

97. În încăperile (instalațiile) cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu nu se admite funcționarea utilajelor tehnologice cu hidrofiltrele defectate sau deconectate, cu filtrele uscate, cu captatoarele de praf și cu alte dispozitive ale sistemelor de ventilare (aspirare) defectate.

98. Încăperile în care sunt instalate sobe, cămine, şeminee, termogeneratoare, cazane, încălzitoare de apă şi alte instalații (utilaje) cu aspiraţia aerului pentru arderea combustibilului nemijlocit din încăpere se dotează în mod obligatoriu cu detectoare autonome de semnalizare a concentrației monoxidului de carbon.

Secțiunea a 6-a

Regulile de apărare împotriva incendiilor pentru alte tipuri de instalații inginerești

99. Nu se admite utilizarea aparatelor care funcționează pe bază de gaze și sunt defecte, lăsarea robinetelor deschise la aparatele și conductele de gaz, amplasarea mobilierului și a altor obiecte și materiale combustibile mai aproape de 0,2 metri de la aceste aparate.

100. Utilizarea ascensoarelor cu destinație „Transportarea subdiviziunilor de pompieri” trebuie reglementată prin instrucțiuni aprobate de către conducătorul/gestionarul obiectivului și avizate de serviciul pompieri și salvatori.

101. Nu se admite vărsarea lichidelor cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu în rețelele de canalizare (inclusiv în caz de avarie). Închizătoarele hidraulice montate la rețelele de canalizare a întreprinderii în care se utilizează lichide ușor inflamabile și lichide combustibile trebuie să se mențină în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare.

102. Amplasarea și utilizarea buteliilor cu hidrocarburi gazoase lichefiate în clădiri și încăperi se efectuează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 552/2017 pentru aprobarea Cerințelor minime de securitate privind exploatarea sistemelor de distribuție a gazelor combustibile naturale.

Secțiunea a 7-a

Întreținerea rețelelor de apă pentru stingerea incendiilor

103. Rețelele și sursele de apă pentru stingerea incendiilor se mențin în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare și trebuie să asigure debitul necesar de apă pentru stingerea incendiilor, conform normelor stabilite. Verificarea capacității lor de funcționare se efectuează de către gestionarul obiectivului minimum de două ori pe an (primăvara și toamna).

Hidranții de incendiu exteriori se mențin în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare, iar pe timp de iarnă se termoizolează și se curăță de gheață și zăpadă de către gestionarul obiectivului.

La deconectarea unor sectoare de conducte de apă și a unor hidranți exteriori sau la micșorarea presiunii în rețea sub valoarea necesară, este necesară informarea neîntârziată a serviciului de salvatori și pompieri.

Motoarele electrice ale pompelor de incendiu se asigură permanent cu energie electrică.

104. În locurile amplasării hidranților exteriori de incendiu și a rezervoarelor de apă (surselor de apă), precum și în direcția de mișcare spre ele se instalează indicatoare (volumice cu corp de iluminat sau plate cu acoperiri reflectorizante).

105. Hidranții interiori de incendiu se completează cu furtunuri și țevi de refulare, precum și cu o pârghie pentru deschiderea ventilului. Furtunul trebuie să fie permanent unit la țeavă și la hidrant. Minimum o dată în 6 luni se efectuează reînfășurarea furtunurilor într-o nouă cută. La fiecare 5 ani toate furtunurile trebuie presurizate la presiune maximă de lucru în corespundere cu prevederile actelor normative. Marcajul și asigurarea cu indicatoare a hidranților interiori de incendiu trebuie executate în corespundere cu prevederile actelor normative.

106. În încăperile stației de pompare se afișează schema generală de aprovizionare cu apă pentru incendiu și schema de legătură a pompelor. Pe fiecare vană și pompă de majorare a presiunii se indică destinația lor. Modul de conectare a pompelor de majorare a presiunii se stabilește în instrucțiuni elaborate de către gestionarul obiectivului.

Încăperile stațiilor de pompare ale rețelei de apă pentru incendiu din localități trebuie să dispună de legătură telefonică directă cu unitățile serviciului de salvatori și pompieri.

107. La intrarea în clădire sau în obiectiv, pentru asigurarea debitului necesar de apă pentru stingerea incendiilor, pe conducta de apă se montează contoare de apă, calculate la debitul maxim de apă, sau contoare de apă cu destinație dublă, destinate atât pentru debitul maxim de apă, cât și pentru cel minim.

În cazul argumentării tehnico-economice, se admite utilizarea vanelor electrice, montate pe conductele de ocolire a contoarelor de apă. Funcționarea acestora trebuie să fie verificată de minimum 2 ori pe an, iar a pompelor de incendiu – în fiecare lună.

Montarea vanelor cu acțiune mecanică nu se admite.

108. Dacă pe teritoriul obiectivului sau în apropierea lui (în rază de 200 de metri) există surse de apă naturale ori artificiale (râuri, lacuri, bazine, gradiere), la ele se amenajează căi de acces cu platforme (dane) cu îmbrăcămintea dură, având dimensiunile de minimum 12x12 metri, pentru autospecialele de intervenție și captarea apei în orice anotimp al anului.

Responsabilitatea pentru menținerea în stare corespunzătoare de exploatare şi funcţionare a bazinelor de apă, a căilor de acces la sursele de apă și la instalațiile de captare a apei le revine întreprinderilor respective (în localitățile rurale – autorităților administrației publice).

109. Turnurile de apă se amenajează cu dispozitive pentru captarea apei în orice perioadă a anului de către tehnica de incendiu. Nu se admite folosirea rezervei de apă din rezervoarele turnurilor în scopuri menajere și industriale.

Secțiunea a 8-a

Întreținerea instalațiilor de protecție împotriva incendiilor

110. Gestionarul instalațiilor de protecție împotriva incendiilor este obligat:

1) să asigure funcționalitatea permanentă a instalațiilor;

2) să organizeze deservirea și controlul instalațiilor de către personalul de deservire;

3) să dispună de documentația cu privire la deservirea și controlul efectuat al instalațiilor;

4) să asigure neadmiterea alarmelor false, fără întreruperea funcționării acestora;

5) să asigure evaluarea acestora nu mai rar decât o dată la 5 ani.

111. Lucrările privind deservirea tehnică și reparația preventivă planificată a instalațiilor de protecție împotriva incendiilor se desfășoară conform planului-grafic anual elaborat de către gestionarul obiectivului, ținând cont de documentația tehnică a uzinei-furnizoare și de termenele de efectuare a lucrărilor de reparație.

În perioada de executare a lucrărilor de deservire tehnică sau de reparație care necesită deconectarea instalației (a unor linii, sectoare, detectoare), conducătorul întreprinderii este obligat să întreprindă măsurile necesare de protecție împotriva incendiilor a clădirilor, instalațiilor, încăperilor și utilajelor tehnologice.

112. În încăperea dispeceratului (postului de incendiu) se afișează instrucțiunile privind succesiunea acțiunilor întreprinse de personalul operativ (de serviciu) la primirea semnalelor de incendiu sau de defectare a instalațiilor (sistemelor) automate de incendiu. Dispeceratul (postul de incendiu) se asigură cu legătură telefonică și lanterne.

113. Instalațiile automate de incendiu se mențin în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare și în corespundere cu documentația de proiect.

Nu se admite trecerea instalațiilor de la declanșarea automată la cea manuală, cu excepția cazurilor expres prevăzute de norme și reguli.

114. Buteliile și rezervoarele instalațiilor de stingere a incendiilor în care masa substanțelor de stingere și presiunea sunt mai mici cu 10 % și mai mult decât valorile de calcul se supun încărcării suplimentare sau reîncărcării.

115. Dispersoarele pentru refularea apei ale instalațiilor de tip sprinkler („drencer”) în locurile cu pericol de deteriorare mecanică trebuie protejate cu îngrădiri speciale ce nu influențează propagarea căldurii și nu produc schimbări în zona lor de dispersare.

Nu se admite instalarea dopurilor și a obturatoarelor în locul dispersoarelor de refulare a apei defecte sau deschise.

Stația de stingere a incendiilor trebuie asigurată cu o schemă de legătură și cu instrucțiuni pentru dirijarea instalației în caz de incendiu, elaborate de către gestionarul obiectivului.

La fiecare aparat de control și semnalizare se amplasează un panou cu indicarea încăperilor protejate, a tipului și a numărului dispersoarelor pentru refularea apei în secțiile instalației de protecție. Robinetele și vanele se numerotează conform schemei de legătură.

116. În caz de incendiu, sistemele de înștiințare asigură, conform planului de evacuare, transmiterea semnalelor concomitent în toată clădirea (instalația).

În instituțiile preșcolare și curative, precum și în corpurile de dormit ale școlilor-internat se înștiințează numai personalul de deservire.

Modul de utilizare a sistemelor de înștiințare se stabilește în instrucțiunile de exploatare și în planurile de evacuare.

117. La clădirile care nu necesită mijloace tehnice de înștiințare a persoanelor în caz de incendiu, gestionarul obiectivului stabilește modul de înștiințare în caz de incendiu și numește persoanele responsabile pentru înștiințare.

118. Aparatele de înștiințare (difuzoarele) se montează fără regulator de sunet și se conectează la rețea fără dispozitive demontabile. Pentru asigurarea siguranței de transmitere a textelor de înștiințare și de dirijare a evacuării se admite folosirea rețelelor interioare de radiodistribuție și a altor rețele de radiodifuziune existente.

Secțiunea a 9-a

Cerințe pentru întreținerea unităţilor de tehnică destinate stingerii incendiilor și a mijloacelor de primă intervenție la stingerea incendiului

119. Autospecialele de intervenţie se păstrează în remize sau în boxe speciale destinate acestui scop, cu sisteme de încălzire (cu temperatura interioară nu mai mică de 10°C), alimentate cu energie electrică, legătură telefonică, pardoseală dură, porți cu izolație termică și alte echipamente și dispozitive tehnico-incendiare necesare pentru asigurarea condițiilor normale de lucru pentru efectivul de pompieri și salvatori.

Utilizarea în alte scopuri a echipamentului tehnico-incendiar de pe autospeciale este interzisă.

120. Autospecialele și motopompele, precum și tehnica adaptată și reutilată pentru stingerea incendiilor trebuie completate cu echipamente tehnico-incendiare, alimentate cu combustibil, substanțe de stingere și întreținute în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare.

121. Pentru fiecare motopompă, unitate tehnică adoptată (reutilată) pentru stingerea incendiilor, se numește un motorist (șofer) cu pregătire specială în domeniul utilizării acestora. Gestionarul obiectivului determină modul de transportare la locul incendiului a motopompelor.

122. Încăperile și clădirile se asigură cu mijloace de primă intervenție în caz de incendiu, conform anexei nr. 2.

Mijloacele de primă intervenție se întrețin conform datelor din fișa lor tehnică și condițiile specificate în anexa nr. 2.

Secțiunea a 10-a

Utilizarea focului deschis

123. Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu și pe timp de vânt este interzisă. Locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicție, se stabilesc și se marchează de către persoanele responsabile de apărarea împotriva incendiilor.

124. Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităților și în zonele de agrement se efectuează numai în locuri special amenajate, în condiții și la distanțe de siguranță care să nu permită propagarea focului la alte vecinătăți.

125. Se interzice arderea miriștii sau a altor resturi de vegetație pe lanuri și utilizarea focului deschis pentru distrugerea dăunătorilor pe mirişti.

126. Utilizarea focului deschis nu se admite la distanțe mai mici de 40 de metri față de locurile cu pericol de explozie: gaze și lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi, și, respectiv, la distanțe mai mici de 10 metri față de materiale sau substanțe combustibile: lemn, hârtie, textile, bitum, ulei, fără a fi supravegheat și asigurat prin măsuri corespunzătoare.

127. Întreprinderea măsurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul în condiții și în locuri în care se pot produce incendii constituie o obligație a persoanelor care răspund (părinți, tutore), potrivit legislației, pentru educarea și îngrijirea copiilor.

128. Autoritățile administrației publice locale, conducătorii întreprinderilor, instituțiilor sunt obligați:

1) să stabilească locuri unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis, cum sunt topirea bitumului, arderea deșeurilor combustibile, curățarea prin ardere, precum și persoane care să le supravegheze;

2) să stabilească și să marcheze locuri cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis.

129. Se interzice folosirea flăcării lumânărilor, făcliilor, torțelor și a altor surse cu foc deschis în timpul spectacolelor de teatru, operă, operetă, al festivităților desfășurate în restaurante sau pentru ambianță și divertisment în baruri, cluburi, discoteci.

Secțiunea a 11-a

Modalitatea de acționare în caz de incendiu

130. Orice persoană, la depistarea incendiului sau a semnelor de ardere (fum, miros de ars, ridicarea temperaturii), este obligată:

1) să anunţe Serviciul național unic pentru apeluri de urgență 112 despre locul izbucnirii incendiului;

2) să întreprindă măsuri posibile de evacuare a persoanelor, de stingere a incendiului și de păstrare (salvare) a valorilor materiale, fără a se expune pericolelor pentru viață și sănătate.

131. Proprietarii şi administratorii bunurilor imobile, inclusiv factorii de decizie ai întreprinderilor, instituțiilor publice, persoanele responsabile de organizarea apărării împotriva incendiilor, în caz de producere a incendiului sunt obligaţi să întreprindă următoarele acţiuni:

1) să comunice (dubleze) despre izbucnirea incendiului Serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112 și să înștiințeze conducerea ierarhic superioară, dispecerul și responsabilul de serviciu la obiectiv;

2) să organizeze imediat, în caz de pericol pentru viața persoanelor, salvarea lor, folosind în acest scop forțele și mijloacele existente, cu respectarea normelor individuale de siguranţă;

3) să verifice dacă sunt conectate și puse în funcțiune instalațiile automate de protecție contra incendiilor;

4) să deconecteze, în caz de necesitate, energia electrică (cu excepția instalațiilor automate de protecție contra incendiilor), să oprească funcționarea mecanismelor de transportare, a agregatelor și a aparatelor, să închidă dispozitivele de alimentare cu materie primă, gaz, abur și apă, să oprească funcționarea sistemelor de ventilare în încăperile avariate și învecinate cu ele, să ia alte măsuri pentru împiedicarea propagării incendiului și pătrunderii fumului în încăperile clădirii;

5) să întrerupă toate lucrările în clădire (dacă acest lucru se admite de procesul tehnologic de producție), cu excepția lucrărilor legate de activitățile de lichidare a incendiului;

6) să evacueze în afara limitelor zonei cu pericol toți salariații care nu participă la acțiunile de stingere a incendiului;

7) să organizeze conducerea generală a acțiunilor de stingere a incendiilor (luând în considerare particularitățile specifice ale obiectivului) până la sosirea unităților de salvatori și pompieri;

8) să asigure respectarea prevederilor de securitate de către salariații care participă la acțiunile de stingere a incendiului;

9) să organizeze, concomitent cu acțiunile de stingere a incendiului, evacuarea și protecția valorilor materiale;

10) să organizeze întâlnirea unităților de salvatori și pompieri și să acorde ajutor privind alegerea celei mai scurte căi de acces la focarul incendiului;

11) să comunice unităților de salvatori și pompieri antrenate la stingerea incendiului informații privind existența la obiective a substanțelor explozive (cu pericol de explozie), toxice, utilizate sau păstrate, pentru asigurarea securității efectivului;

12) să informeze conducătorul acțiunilor de stingere a incendiului despre particularitățile tehnologice și constructive ale obiectivului, construcțiilor și instalațiilor alăturate, despre cantitatea și proprietățile de incendiu a substanțelor, materialelor și produselor care se păstrează și se utilizează, precum și despre alte caracteristici necesare lichidării cu succes a incendiului.

Capitolul II

LOCALITĂȚILE RURALE

132. Pe teritoriul localităților rurale și al întovărășirilor pomicole, autoritățile administrației publice locale asigură instalarea dispozitivelor sonore pentru înștiințarea persoanelor în caz de incendiu, preconizează rezerva de apă pentru stingerea incendiilor, stabilește modalitatea de anunțare a Serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112.

133. În perioadele cu pericol de incendiu sau secetoase, autoritățile administrației publice locale au obligația să elaboreze măsuri specifice privind apărarea împotriva incendiilor, să organizeze cu forțele proprii ale populației locale și ale membrilor formațiunilor benevole de pompieri asigurarea cu mijloace de primă intervenție și pregătirea pentru o posibilă utilizare a tehnicii existente de săpat și de transportare a apei, să desfășoare activitatea de informare a populației despre măsurile de apărare împotriva incendiilor și acțiunile necesare pentru a fi întreprinse în caz de producere a incendiilor.

134. Măsurile speciale pe timpul secetos sunt:

1) identificarea sectoarelor de activitate cu risc sporit de incendiu în condițiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate și lipsei de precipitații;

2) interzicerea utilizării focului deschis în zonele unde predomină vegetația uscată;

3) restricționarea efectuării în anumite intervale din timpul zilei a unor lucrări care sporesc riscul de producere a incendiilor prin degajări de substanțe volatile sau supraîncălziri excesive;

4) asigurarea protejării față de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor și a altor tipuri de ambalaje care conțin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră;

5) asigurarea și verificarea zilnică a rezervelor de apă destinate pentru stingerea incendiilor.

135. Înainte de începerea sezonului rece, se verifică şi se înlătură defecțiunile constatate, asigurându-se buna funcționare a:

1) instalațiilor și a sistemelor de încălzire existente la entitățile economice, la instituțiile publice și la gospodăriile casnice (surse de căldură, conducte, corpuri și elemente de încălzire, sobe, coșuri și canale de fum);

2) instalațiilor de încălzire din încăperile în care sunt montate instalațiile de stingere cu apă, din cele de depozitare a substanțelor chimice de stingere și din spațiile de garare a autospecialelor;

3) serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor, rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau a apei pentru stingerea incendiilor;

4) dispozitivelor de încălzire a armăturilor de siguranță de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate.

136. Autorităţile administrației publice locale au obligația să asigure pe timp de iarnă cu tehnică, unelte și accesorii necesare pentru deszăpezirea căilor de acces spre obiective și surse exterioare de apă.

Capitolul III

CLĂDIRI DE LOCUIT

Secțiunea 1

Case de locuit individuale, blocuri locative cu multeapartamente și de tip celular

137. Fiecare casă de locuit individuală trebuie dotată cu scări pentru accesul la înălțime (la acoperiș).

138. În casele de locuit individuale, blocurile locative cu multe apartamente și de tip celular se interzice:

1) utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, întrerupătoarelor, dispozitivelor de protecție cu defecțiuni sau cu improvizații;

2) suprasolicitarea rețelei electrice prin folosirea simultană a mai mulți receptori;

3) nesupravegherea aparatelor electrice sub tensiune, cum sunt: fier de călcat, reșou, radiator, fierbător electric, uscător de păr și altele;

4) folosirea siguranțelor fuzibile supradimensionate prin înlocuirea cu liță a fuzibilului calibrat;

5) folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol în spații cu pericol de incendiu, cum sunt depozite de furaje, grajduri, magazii, poduri;

6) folosirea flăcării pentru verificarea etanșeității garniturilor, regulatorilor de presiune sau a furtunului/conductei de gaz;

7) păstrarea surselor de foc, cum sunt chibrituri, brichete, lumânări, lămpi cu gaz și altele, în locuri în care au acces copiii;

8) lăsarea copiilor fără supraveghere, precum și blocarea lor în casă cu lumânări aprinse, sobe, plite și/sau aparate electrice aflate în funcțiune;

9) depozitarea de materiale combustibile sau inflamabile în podurile clădirilor;

10) folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestora în magazii, poduri, remize, sub șoproane sau lângă materiale combustibile;

11) blocarea sau îngustarea căilor de acces, de evacuare și de intervenție cu orice fel de materiale, mobilier, decoruri sau amenajarea unor spații de lucru;

12) executarea unor modificări constructive sau schimbări de destinație care ar periclita rezistența și siguranța la foc a clădirii;

13) blocarea hidranților interiori sau exteriori, precum și a accesului la aceștia;

14) fumatul și utilizarea focului deschis în poduri, subsoluri, parcaje, magazii, debarale;

15) amenajarea parcărilor ori a altor construcții pe căile de acces și de intervenție destinate autospecialelor de intervenție la incendiu;

16) depozitarea materialelor, deșeurilor, vegetației uscate și furajelor în spațiile de siguranță la foc.

139. Proprietarii bunurilor imobile sunt obligați:

1) să asigure, înainte de începerea sezonului rece, buna funcționare a instalațiilor și aparatelor de încălzire și evaluarea anuală a coșurilor de fum și/sau canalelor de ventilare, cu obținerea actului corespunzător de la specialiștii atestați în domeniu;

2) să doteze spațiul locativ cu detectoare autonome optico-electronice de fum și mijloace de primă intervenție în caz de incendiu;

3) să doteze încăperile cu instalații și aparate de încălzire cu aspirația aerului pentru arderea combustibilului nemijlocit din încăpere cu detectoare autonome de determinare a concentrației monoxidului de carbon (CO);

4) să nu efectueze lucrări sau modificări neautorizate ale sistemelor și ale instalațiilor de apărare împotriva incendiilor;

5) să obțină autorizațiile necesare de la autoritățile competente pentru orice construcție nouă, extinderi, modificări sau reparații capitale, demolări;

6) să execute lucrări la instalațiile de încălzire, de iluminat, de alimentare cu apă, canalizare cu personal tehnic atestat.

7) să informeze organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor despre încălcarea normelor și regulilor de apărare împotriva incendiilor, care ar putea fi o eventuală cauză de izbucnire a incendiilor sau de majorare a timpului de răspuns la intervenția pentru stingerea incendiilor.

140. Administratorii blocurilor de locuit pot contracta personal tehnic atestat pentru deservirea instalațiilor de protecție contra incendiilor, cu întocmirea periodică a actelor confirmative privind starea de funcționare a acestora.

Secțiunea a 2-a

Clădiri de locuit cu reședința provizorie (hoteluri, campinguri, moteluri, pensiuni, case de odihnă, stațiuni balneare și cămine)

141. Gestionarul clădirilor de locuit cu reședința provizorie este obligat să asigure:

1) desemnarea persoanelor responsabile pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor;

2) informarea vizitatorilor privind regulile de apărare împotriva incendiilor;

3) dotarea obiectivului cu mijloace de primă intervenție în caz de incendiu și întreținerea corespunzătoare a acestora;

4) instruirea angajaților de către persoanele responsabile pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor din cadrul entității în domeniul apărării împotriva incendiilor și modalitățile practice de asigurare a evacuării/salvării persoanelor vârstnice ori a celor care nu se pot evacua singure.

142. Depozitarea materialelor combustibile la o distanță mai mică de 20 de metri de clădirile de locuit cu reședința provizorie este interzisă.

143. Clădirile construite din lemn (căsuțe, vile, campinguri) se tratează cu soluție ignifugă conform prevederilor actelor normative.

144. În camerele de cazare este necesar să fie afișat planul de evacuare a persoanelor și instrucțiunile privind acțiunile în caz de incendiu.

145. Sălile de recepție ale clădirilor de locuit cu reședința provizorie se dotează cu lanterne, stingătoare și măști contra fumului și a gazelor.

146. Autovehiculele personalului de deservire și ale vizitatorilor se parchează în locuri special amenajate, amplasate astfel încât să asigure o evacuare rapidă în caz de incendiu și să nu blocheze căile de acces ale autospecialelor de intervenție.

147. În cazul punerii în funcțiune a mijloacelor de preparare și încălzire a hranei, acestea trebuie supravegheate permanent.

148. Fumatul în dormitoare este interzis, cu excepția locurilor special amenajate și marcate corespunzător de către gestionar/administrator.

149. La etajele cu destinația de cazare nu se admite amenajarea depozitelor, oficiilor, birourilor sau încăperilor cu altă destinație.

Secțiunea a 3-a

Instituțiile sociale

150. În instituțiile sociale (școli-internat, centre de plasament pentru persoane vârstnice și persoane cu dizabilități, case de copii, centre de plasament temporar și centre de reabilitare și protecție socială) trebuie organizat serviciul 24 de ore de către personalul de deservire. Persoana de serviciu este obligată să dispună de un set de chei de la toate lacătele ușilor de evacuare, iar alt set se păstrează în încăperea de serviciu.

151. În spațiile destinate persoanelor cu dizabilități se interzice:

1) fumatul;

2) utilizarea lumânărilor, chibriturilor, lămpilor cu gaz sau a altor surse cu flacără deschisă;

3) utilizarea pentru încălzire a reșourilor și radiatoarelor electrice.

152. Accesul persoanelor cu dizabilități în zonele unde se efectuează lucrări cu foc deschis este interzis.

153. Pentru evacuarea persoanelor în condiții eficiente și sigure, la instituțiile sociale se asigură:

1) un sistem de înștiințare în caz de incendiu, corespunzător utilizatorilor;

2) un telefon pentru legătură cu serviciul unic de urgență;

3) marcarea ușilor încăperilor cu culori, după cum urmează:

a) roșu – persoane care nu se pot evacua singure;

b) galben – persoane care necesită sprijin la evacuare;

c) verde – persoane care se evacuează singure.

4) marcarea direcției de evacuare pentru spațiile în care se află persoane cu deficiențe de vedere prin pictograma corespunzătoare în relief, amplasată pe perete la o distanță de circa 1,2 metri față de pardoseală;

5) organizarea exercițiilor speciale de evacuare pentru persoanele cu deficiențe psihice, fizice și senzoriale.

Capitolul IV

CLĂDIRI ȘI ÎNCĂPERI PENTRU ECHIPAMENTE DE TEHNOLOGIE A INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR

154. Încăperile de stocare a informației se amplasează separat de alte încăperi și utilaje cu stelaje și dulapuri din materiale incombustibile.

În sălile pentru echipamente de tehnologie a informației și a comunicațiilor nu se admite instalarea dulapurilor pentru păstrarea materialelor și obiectelor combustibile.

La nivelurile inferior și superior ale clădirii pentru echipamente de tehnologie a informației și a comunicațiilor nu se admite amplasarea încăperilor și depozitelor cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu.

155. Nu se admite reparația echipamentelor de tehnologie a informației și a comunicațiilor nemijlocit în încăperile în care acestea sunt amplasate.

156. Nu se admite lăsarea fără supraveghere a aparaturii radioelectronice conectate la rețea, care se utilizează la încercările și la verificarea echipamentelor de tehnologie a informației și a comunicațiilor.

157. Se admite amenajarea în încăperile pentru echipamente de tehnologie a informației și a comunicațiilor, a locurilor de muncă pentru supravegherea și comanda echipamentului, cu condiția ca mobilierul utilizat să fie incombustibil, iar materialele combustibile necesare pentru desfășurarea activității să fie reduse la minim.

158. Toate elementele folosite pentru fixarea cablurilor se execută din materiale incombustibile.

159. Sub pardoseala falsă nu se admite folosirea prizelor, dozelor de derivație și nu se execută îmbinări de cabluri. Atunci când sunt absolut necesare, dozele de derivație se execută etanșe, legate la pământ și fixate pe pardoseală.

160. Minimum o dată în trimestru trebuie să se execute curățarea de praf a elementelor constitutive (echipamentului) și a subansamblelor (nodurilor), canalelor de cabluri și spațiilor din pardoseală.

161. În sălile pentru echipamente de tehnologie a informației și a comunicațiilor se interzice:

1) efectuarea operațiilor de întreținere periodică utilizând solvenți combustibili în timpul procesului de prelucrare sau pe timpul efectuării unor lucrări de reparație;

2) fumatul și focul deschis.

162. La declanșarea unui incendiu la echipamentele de tehnologie a informației și a comunicațiilor și în încăperea acestora, se interzice folosirea stingătoarelor de stingere a incendiilor cu spumă chimică sau pulberi.

Capitolul V

INSTITUȚIILE ȘTIINȚIFICE ȘI LABORATOARELE DE ÎNCERCĂRI

163. Conducătorul instituției stabilește măsurile necesare privind asigurarea apărării împotriva incendiilor la efectuarea încercărilor de laborator cu utilizarea lichidelor ușor inflamabile și a lichidelor combustibile.

164. Executarea lucrărilor la instalațiile de încercări (experimentale), cu utilizarea substanțelor și materialelor cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu, se admite numai după primirea lor în exploatare de către comisia instituției desemnată prin ordin în cazul corespunderii acestora cu reglementările de apărare împotriva incendiilor.

165. În încăperile laboratoarelor și în alte încăperi se admite păstrarea lichidelor ușor inflamabile și lichidelor combustibile în cantități ce nu depășesc necesarul pentru efectuarea încercărilor prevăzute pentru o singură zi. Aducerea lichidelor în încăperi se admite în ambalaje recipiente din metal, cu respectarea reglementărilor de apărare împotriva incendiilor.

166. Nu se admite efectuarea lucrărilor sub nișa de ventilare (hotă), în cazul în care hota este în stare defectă sau sistemul de ventilare este deconectat. Parapetele care împiedică scurgerea lichidelor de pe mese trebuie să fie în stare integră.

167. La finele zilei de muncă, lichidele ușor inflamabile și lichidele combustibile trebuie turnate în ambalaje speciale din metal, închise și evacuate din laborator în încăperi special amenajate pentru păstrarea acestora. Se interzice turnarea lichidelor ușor inflamabile și lichidelor combustibile în rețeaua de canalizare centralizată.

168. Recipientele, care au fost utilizate pentru încercări cu lichide ușor inflamabile și lichide combustibile, la terminarea încercărilor trebuie spălate cu soluții speciale care să excludă pericolul de incendiu.

CAPITOLUL VI

INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT

169. În clădirile instituțiilor de învățământ se interzice blocarea căilor de acces și de evacuare sau reducerea dimensiunilor acestora.

170. Se interzice exploatarea cu defecțiuni sau improvizații a instalațiilor electrice și de încălzire, precum și intervenția unor persoane neatestate la aceste instalații.

171. În încăperile laboratoarelor se asigură condiții corespunzătoare de păstrare și utilizare a lichidelor ușor inflamabile sau a altor substanțe periculoase. Lucrările de laborator se efectuează sub stricta supraveghere a profesorului de specialitate (la disciplina școlară specifică).

172. La instituţiile de educaţie antepreşcolară și preșcolară (creșe și grădinițe) se stabilesc din timp măsuri speciale de evacuare a copiilor în caz de incendiu (pregătirea schemelor de evacuare, instruirea personalului, amenajarea căilor de evacuare).

173. Blocurile instituțiilor de învățământ general, profesional și superior, blocurile auxiliare și căminele instituțiilor de învățământ, blocurile instituțiilor de învățământ extrașcolar, la începutul noului an de studii trebuie supuse evaluării riscului de incendiu de către comisiile de specialitate, în a căror componență intră reprezentanții organelor locale de specialitate în domeniul învățământului, inclusiv angajații organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor. Evaluările se finalizează cu întocmirea actului de control și a prescripțiilor obligatorii spre executare.

174. Conducătorii instituțiilor de învățământ organizează instruirea elevilor, studenților, corpului didactic și a altor categorii de personal privind regulile de apărare împotriva incendiilor și acțiunile în caz de incendiu. O dată în semestru se organizează și se desfășoară exerciții de evacuare cu elevii din instituțiile de învățământ general, profesional tehnic și superioare și cu copiii din instituţiile de educaţie antepreşcolară și învățământ preșcolar, în vederea prevenirii panicii și reducerii timpului de evacuare.

175. La finalizarea activităților în cabinete, laboratoare și ateliere, toate substanțele și materialele cu pericol de explozie-incendiu și incendiu se depozitează în încăperi special amenajate care corespund regulilor de apărare împotriva incendiilor.

Capitolul VII

TABERE DE ODIHNĂ

176. La taberele de odihnă pentru copii este necesar de realizat următoarele:

1) asigurarea accesului autospecialelor de intervenție la incendii la orice clădire, construcţie din incinta taberei, precum și menținerea în permanență a căilor de acces libere;

2) la intrarea pe teritoriu se instalează planul-schemă de amplasare a clădirilor, a căilor de acces, a surselor de apă și a mijloacelor de primă intervenție în caz de incendiu;

3) organizarea serviciului de supraveghere a teritoriului 24 de ore, asigurat cu legătură telefonică;

4) asigurarea obiectivului cu surse exterioare de apă pentru stingerea incendiilor, cu instalarea indicatoarelor volumice cu corp de iluminat sau plate cu acoperiri reflectorizante, precum și în direcția de mișcare spre ele;

5) dotarea tuturor încăperilor cu instalații automate de semnalizare și înștiințare a incendiilor;

6) dotarea construcțiilor de pe teritoriile taberelor de odihnă cu instalații de protecție paratrăsnet;

7) prelucrarea elementelor constructive din lemn cu soluții ignifuge;

8) asigurarea funcționalității iluminării de avarie pentru evacuarea din clădiri. Deasupra ușilor destinate evacuării spre exterior din casele scărilor și pe culoare se afișează indicatoare ce marchează ieșirea spre exterior;

9) întocmirea planurilor de evacuare pentru fiecare nivel al clădirilor, iar pentru verificarea aplicabilității acestora se efectuează periodic exerciții de evacuare;

10) plasarea informațiilor privind acționarea și modul de evacuare în caz de incendiu, precum și posibilitatea de înștiințare în fiecare cameră de cazare;

11) amplasarea mobilierului din dormitoare nu trebuie să creeze impedimente pentru evacuarea în caz de incendiu;

12) verificarea permanentă a stării de funcționare a instalațiilor electrice;

13) păstrarea substanțelor pentru curățenie, dezinfectare, deratizare, dezinsecție, precum și a lichidelor combustibile în locuri special amenajate și marcate corespunzător;

14) dotarea cu motopompă de incendiu;

15) amenajarea panourilor informative cu afişarea regulilor de apărare împotriva incendiilor pe teritoriul taberelor de odihnă.

177. La taberele de odihnă pentru copii este interzis:

1) încuierea ușilor de pe căile de evacuare;

2) montarea gratiilor la ferestrele clădirilor;

3) amenajarea cămărilor, depozitelor, atelierelor sub rampele scărilor;

4) fumatul pe teritoriu și în interiorul clădirilor;

5) utilizarea focului deschis în camerele taberelor de odihnă.

178. Administratorii taberelor de odihnă, conducătorii de grupe sunt obligați să organizeze instruirea copiilor privind regulile de apărare împotriva incendiilor.

179. Focurile de tabără se organizează la distanțe de siguranță față de construcții, vegetație, arbori, autovehicule, în spații special amenajate și cu respectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor. Organizarea focurilor de tabără pe timp de vânt se interzice.

180. Toate clădirile taberelor amplasate separat și sezonier (temporar) de gradul IV și V de rezistență la foc se dotează cu detectoare autonome de fum.

Capitolul VIII

SECȚII DE VOTARE

181. La fiecare secție de votare (consiliu electoral de circumscripție), în termen de cel mult 10 zile înainte de ziua alegerilor, administratorul (proprietarul) obiectivului (construcției, încăperii), indiferent de forma de proprietate în care este amplasată secția de votare, asigură corespunderea acesteia în conformitate cu următoarele reguli de apărare împotriva incendiilor:

1) elaborează instrucțiunea privind măsurile de apărare împotriva incendiilor în ziua alegerilor;

2) organizează instruirea membrilor biroului electoral al secției de votare și a altor persoane din cadrul secției de votare implicate în procesul electoral privind regulile de apărare împotriva incendiilor și modul de acțiune în caz de incendiu;

3) verifică funcționalitatea hidranților exteriori și interiori de incendiu, rețelei de iluminat, instalațiilor de ventilare, sistemelor automate de înștiințare și de stingere a incendiilor;

4) asigură accesul liber autospecialelor de intervenție în caz de incendiu la sursele de alimentare cu apă și efectuează marcarea acestora;

5) asigură prezența legăturii telefonice cu indicarea numărului serviciilor de urgență și a mijloacelor de primă intervenție în caz de incendiu;

6) numesc persoane responsabile de apărarea împotriva incendiilor;

7) asigură funcționarea iluminatului de avarie;

8) interzic efectuarea lucrărilor cu foc deschis în clădire unde sunt amplasate secțiile de votare în ziua alegerilor;

9) asigură respectarea normelor și regulilor de apărare împotriva incendiilor la utilizarea mijloacelor de încălzire, de preparare a hranei ș.a.

10) asigură înlăturarea abaterilor de la normele și regulile de apărare împotriva incendiilor până la deschiderea secțiilor de votare.

182. Responsabilitatea pentru respectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor în clădire (edificii, încăperi) și de instruire a personalului de serviciu în timpul pregătirii și funcționării secțiilor de votare (consiliilor electorale de circumscripție) o poartă președinții secțiilor de votare (consiliilor electorale de circumscripție).

183. Amplasarea mobilierului și a cabinelor de vot în sediile secțiilor de votare se efectuează astfel încât să fie asigurată evacuarea persoanelor în caz de incendiu.

184. Pentru asigurarea evacuării persoanelor din sediile secțiilor de votare (consiliilor electorale de circumscripție), în caz de incendiu se numesc persoane care să organizeze și să supravegheze evacuarea persoanelor și bunurilor conform planului de evacuare (întocmit din timp și afișat la loc vizibil).

185. La sfârșitul zilei de lucru, administratorul clădirii în care se află sediul secției de votare (consiliului electoral de circumscripție) trebuie să inspecteze toate încăperile, să deconecteze sursele electrice și să se asigure că nu există alte surse care ar putea cauza un incendiu. În cazul în care administratorul este în imposibilitate, atunci această obligație îi revine președintelui biroului electoral al secției de votare.

186. Accesul persoanelor în sediile secțiilor de votare se admite doar în limitele numărului de locuri disponibile.

187. În secțiile de votare, în camerele de odihnă pentru membrii biroului electoral al secției de votare și pentru persoanele care asistă la operațiunile electorale, precum și în alte locuri cu pericol de incendiu, este interzis fumatul, folosirea focului deschis, păstrarea lichidelor combustibile, folosirea articolelor pirotehnice sau a oricăror alte surse de aprindere, precum și iluminarea cu flacără deschisă (lumânări, chibrituri, făclii).

188. În spațiile în care încălzirea se efectuează prin intermediul sobelor, alimentarea cu combustibil a acestora se întrerupe înainte de accesul persoanelor în sălile de vot.

189. Pe timpul desfășurării procesului electoral, ușile din căile de evacuare trebuie să fie deblocate, cu deschidere în direcția evacuării persoanelor. Căile de evacuare și de acces trebuie marcate corespunzător și menținute permanent libere.

Capitolul IX

INSTITUȚIILE SOCIAL-CULTURALE ȘI DE SPECTACOLE

Secțiunea 1

Săli de spectacole, teatre, case de cultură, cămine culturale

190. În contractele de desfășurare a spectacolelor în turneu, a reprezentărilor și în cele de organizare a expozițiilor, se stipulează expres obligativitatea respectării prevederilor de apărare împotriva incendiilor.

191. Instituțiile social-culturale și de spectacole, înainte de deschiderea sezonului, se verifică privind corespunderea la regulile de apărare împotriva incendiilor.

192. Clapetele trapelor de evacuare a fumului în perioada de iarnă trebuie izolate termic și verificate la funcționare minimum o dată în 10 zile.

193. În sălile de spectacole și în tribune toate fotoliile și scaunele trebuie unite în rânduri și bine fixate de pardoseală. Se admite nefixarea fotoliilor (scaunelor) în loje cu un număr de maximum 12 locuri, dacă acestea sunt asigurate cu ieșiri separate din fiecare lojă. În sălile de spectacole, exploatate ca săli de dans, cu un număr de maximum 200 de locuri, este obligatorie unirea scaunelor între acestea în rânduri.

194. Se interzice introducerea provizorie a scaunelor mobile în incinta sălilor de spectacole peste numărul stabilit de locuri.

195. Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se efectuează astfel încât să se realizeze culoare de trecere corespunzătoare, care să asigure accesul publicului la ieșirile din sală.

196. Spațiul liber de trecere dintre rândurile de scaune trebuie să fie de minimum 0,45 metri.

197. La fiecare nivel al sălilor aglomerate, precum și la niveluri de logii sau balcoane cu mai mult de 100 de persoane trebuie asigurate cel puțin două uși de evacuare amplasate dispersat.

Aceeași regulă se aplică pentru foaiere, bufete, garderobe și alte încăperi de deservire a publicului cu suprafaţa de peste 100 m2.

198. Pe timpul desfășurării activităților în aceste săli, ușile de evacuare trebuie menținute descuiate, cu deschidere spre exterior la simpla apăsare pe mâner.

199. În fața ieșirilor din clădirile cu săli aglomerate trebuie să fie asigurat spațiu liber pentru evacuarea persoanelor.

200. Pentru asigurarea evacuării persoanelor din încăperi în caz de incendiu se numesc salariați care organizează și supraveghează evacuarea persoanelor și bunurilor conform planului de evacuare (întocmit din timp și afișat la loc vizibil).

201. Înaintea începerii activității, în săli se verifică și se asigură buna funcționare a iluminatului de siguranță.

202. Construcțiile din lemn ale scenei (suporturile pentru decoruri, punțile suspendate, galeriile de lucru), decorurile combustibile, elementele scenice și expoziționale, precum și draperiile în sălile de spectacole și de expoziție, în holuri și bufete trebuie prelucrate cu substanțe ignifuge. Conducătorul instituției trebuie să dispună de actele corespunzătoare ale organizației care a îndeplinit aceste lucrări, fiind indicată data impregnării și termenul ei de valabilitate.

203. În limitele scenei instituțiilor social-culturale și de spectacole se pot afla concomitent decorurile și echipamentele scenice pentru maximum două spectacole.

Nu se admite păstrarea decorurilor, accesoriilor de teatru, inventarului și a altor bunuri în săli, pe suporturi pentru decoruri și pe platformele (galeriile) de lucru, sub rampele de scări și podeste, precum și în subsolurile de sub sălile de spectacole.

204. Trecerile, culoarele, intrările și ieșirile culoarelor scenei trebuie menținute libere.

205. La montarea decorurilor pentru spectacole, în jurul scenei trebuie asigurată o trecere circulară liberă cu lățimea de minimum un metru.

206. În scenă nu se admite fumatul, folosirea focului deschis (făclii, lumânări, candelabre), a proiectoarelor cu arc electric, artificiilor și a altor efecte luminoase cu foc.

207. La sfârșitul spectacolului toate decorurile și accesoriile se demontează și se depozitează în locuri speciale (cămări, hambare, safeuri).

208. Pe pardoseala scenei se trasează o linie roșie care arată locul de coborâre a cortinei de siguranță. Decorurile și alte obiecte de amenajare a scenei nu trebuie să iasă în afara acestei linii.

209. La sfârșitul spectacolelor (repetițiilor) cortina de siguranță trebuie coborâtă în jos. Spațiul dintre cortina de siguranță în poziție coborâtă și pardoseala scenei trebuie ermetizat cu ajutorul unui obturator de nisip (unei saltele elastice). Mecanismul de ridicare și coborâre trebuie reglat în așa mod încât viteza de coborâre să fie de minimum 0,2 m/s.

210. În cazul în care este necesară desfășurarea unor efecte speciale cu foc pe terenuri deschise, persoana responsabilă (regizorul principal, conducătorul artistic) elaborează și realizează măsuri pentru prevenirea incendiilor.

211. În sălile dotate cu cabine de proiecție se verifică starea aparatelor de proiecție a mecanismelor de derulare, funcționarea obloanelor, a vizetelor de proiecție și control, înlăturându-se eventualele defecțiuni.

212. Cabina de proiecție se execută din material incombustibil și este prevăzută cu acces la o cale de evacuare independentă de cele ale publicului din sală.

Secțiunea a 2-a

Muzee, expoziții

213. În sălile de expoziție ale muzeelor se asigură următoarele:

1) instalațiile electrice pentru iluminatul obiectelor expuse în vitrine și panouri se realizează și se mențin în exploatare conform actelor normative;

2) standurile cu exponate se amplasează și se realizează în așa fel încât căile de evacuare și de circulație destinate publicului să fie permanent libere;

3) itinerarul vizitatorilor se marchează prin indicatoare corespunzătoare (săgeți), începând cu ușa de intrare în sălile de expunere până la ieșirea din acestea, iar circulația vizitatorilor se face numai într-un singur sens și este dirijată de către personalul instruit în acest scop;

4) se întocmesc planuri de evacuare a vizitatorilor, precum și a exponatelor (în primul rând a celor cu cea mai mare valoare, precizând locurile de depozitare), iar pentru obiectele voluminoase ce nu se pot evacua, se prevăd prelate care în caz de incendiu se umezesc cu apă înainte de așezarea lor pe obiectele ce urmează să fie protejate de acțiunea focului;

5) se interzice utilizarea instalațiilor de încălzire cu foc deschis sau suprafețe incandescente;

6) între elementele sistemelor de încălzire și obiectele de artă și documentele de valoare combustibile expuse se asigură spații de siguranță de cel puțin un metru;

7) documentele prevăzute cu sigilii de ceară și cele scrise pe pergamente se expun în vitrine cu sistem electric de iluminat din exterior;

8) reproducerile textelor, facsimilelor, sigiliilor se efectuează doar în încăperi separate și amenajate corespunzător reglementărilor, prevăzute cu instalații electrice corespunzătoare și dotate corespunzător (mese îmbrăcate cu tablă, dulapuri metalice pentru păstrarea substanțelor toxice);

9) în muzeele de artă, instalarea stelajelor și a vitrinelor pe care sunt expuse țesături, costume, cusături se face la o distanță de cel puțin 0,5 metri față de elementele instalațiilor de încălzire și de cel puțin 1 metru față de sobe;

10) la curățarea pardoselilor din materiale combustibile (dușumea, parchet) cu lichide inflamabile și/sau ceară se întrerupe focul în sobe și se aerisesc încăperile până la evacuarea totală a gazelor și uscarea pardoselii;

11) se interzice curățarea costumelor, stofelor cu substanțe inflamabile în interiorul sălilor de expoziții.

214. În atelierele de restaurare a obiectelor muzeale se aplică următoarele reguli:

1) pe mesele de lucru din atelierele de pictură, ceramică, sculptură, foto, mobilier, textile ale muzeelor de artă, vopselele și soluțiile inflamabile se păstrează în cantități mici (să nu depășească 100 de mililitri), iar în spațiul atelierelor se păstrează numai obiecte care sunt în execuție, evitându-se astfel aglomerarea materialelor;

2) țesăturile îmbibate cu uleiuri, vopsele, lacuri, diluanți, substanţe inflamabile folosite la curățarea pensulelor, tablourilor, sculpturilor se strâng, se păstrează în cutii metalice închise și se evacuează din ateliere după finalizarea lucrului.

215. În atelierele muzeelor de artă în care se restaurează țesături, cusături se menține permanent curățenia, înlăturându-se scamele și deșeurile care pot provoca incendii, iar fiarele de călcat se țin pe suporți izolați atât în timpul folosirii, cât și după deconectarea de la sursa de energie.

Curățarea costumelor, cusăturilor cu lichide inflamabile este admisă doar în încăperi separate, în care nu există surse de foc deschis, asigurându-se aerisirea completă a încăperii, iar lichidele folosite se introduc doar în cantități limitate pentru o zi de lucru și sunt păstrate în vase închise.

216. Depozitarea obiectelor de artă ale muzeelor se efectuează în următoarele condiții:

1) încăperile utilizate în scopul păstrării și depozitării obiectelor și a documentelor muzeale se separă de restul construcțiilor prin pereți despărțitori antifoc de tipul 1, iar ușile antifoc se dotează cu dispozitive de autoînchidere;

2) depozitarea obiectelor și documentelor muzeale în clădiri și în încăperi situate în apropierea atelierelor de prelucrare a materialelor combustibile, a locurilor unde se lucrează cu foc deschis sau a depozitelor cu substanțe combustibile este interzisă;

3) la amplasarea rafturilor în depozite se asigură culoare de acces care se mențin permanent libere;

4) în interiorul depozitelor este strict interzis fumatul și utilizarea focului deschis, precum și păstrarea lichidelor combustibile.

217. Utilizarea draperiilor și a cortinelor care pot întrerupe evacuarea din sălile aglomerate este interzisă. Pe căile de evacuare ale sălilor aglomerate nu se admit uși false sau placate cu oglinzi.

218. Covoarele folosite pe culoarele coridoarele și pe scările de evacuare se fixează de pardoseală astfel încât să nu împiedice evacuarea persoanelor și a bunurilor în caz de incendiu.

Secțiunea a 3-a

Cluburi, discoteci, săli de jocuri

219. Mesele (de joc, odihnă) cu capacitatea de maxim opt locuri se asigură la cel puțin una dintre laturi cu culoar de trecere.

220. Mesele dreptunghiulare cu capacitatea de maximum 16 locuri se asigură cu culoare de evacuare pe ambele laturi, iar pe laturile scurte nu se prevăd scaune.

221. Dacă numărul locurilor de pe o latură este mai mare de trei locuri între un culoar de evacuare și perete sau de șase locuri între două culoare, între mese se asigură căi de acces la culoarele de evacuare.

222. Lățimea liberă a trecerilor între mese pentru accesul la culoarele de evacuare se prevede de cel puțin 0,75 metri în lumină.

223. Lățimea liberă a culoarelor de evacuare se stabilește în raport cu numărul de fluxuri, determinat conform prevederilor normelor în vigoare.

224. Nu se admite amplasarea instalațiilor și mașinilor de jocuri la o distanță mai mică de un metru față de sursele de căldură, tablourile electrice sau ușile de acces și evacuare.

225. Utilizarea focului deschis și a articolelor pirotehnice în încăperi este interzisă.

Capitolul X

BĂNCI

226. Depozitarea de valori se face în încăperi speciale, la care prin proiectare se stabilesc detalii constructive, instalații utilitare aferente, precum și dotarea cu sisteme pentru prevenirea și stingerea incendiilor.

227. La nivelul încăperilor destinate pentru depozitarea de valori nu se admit mai mult de 20 de persoane care să desfășoare activitate simultan.

228. Instalațiile electrice, de ventilație și climatizare, precum și cele ale iluminatului de evacuare a persoanelor, de avarie și stingere a incendiilor trebuie să fie executate conform unui grad sporit de fiabilitate și eficacitate, astfel încât:

1) instalațiile electrice de iluminat să fie etanșe la praf și la gaze, cu protecție împotriva exploziei lămpilor de iluminat și căderilor de părți incandescente pe materialele depozitate;

2) instalația de ventilație-climatizare să fie independentă (deconectată de la panoul de ventilare), cu prize la tavan și pardoseală, prevăzută cu posibilități de blocare la declanșarea instalației de stingere și de repornire în momentul începerii acțiunii de stingere de către personalul de intervenție;

3) canalele de ventilare să fie prevăzute cu sisteme de obturare, cu închiderea automată în caz de incendiu, având asigurată funcționarea indiferent de compartimentul în care s-ar produce incendiul;

4) instalațiile automate de semnalizare și avertizare (optică și acustică) să fie montate cu posibilitatea declanșării manuale;

5) pentru semnalizarea prezenței bioxidului de carbon și monoxidului de carbon să fie dotate cu instalații de depistare a acestora;

6) încăperile de păstrare a valorilor (tezaure) să fie conectate conform primei categorii de fiabilitate pentru asigurarea funcționării instalațiilor.

229. Depozitarea bunurilor materiale se face astfel încât să nu afecteze instalațiile de semnalizare și stingere, să nu creeze obturări și blocări care ar întârzia depistarea, alarmarea și intervenția pentru stingere.

230. Accesul la încăperile de păstrare a valorilor (tezaure) situate în subsoluri este interzis cu mijloace de iluminat cu foc deschis (brichete, chibrituri, făclii ș.a.).

231. În oficiile de calcul, în camerele serverelor din sălile de compensare, cantitățile de hârtie necesare funcționării calculatoarelor se reduc la minimum și se repartizează pe echipamente.

232. În încăperile destinate operațiunilor cu numerar se interzice:

1) fumatul și utilizarea focului deschis;

2) executarea lucrărilor de reparații, cu excepția celor legate direct de echipamente care nu pot fi deplasate din sală;

3) efectuarea unor operațiuni care pot fi efectuate în afara sălii;

4) acumularea deșeurilor de hârtie, alte materiale sau substanțe combustibile sub pardoseala falsă;

5) folosirea altor sisteme de încălzire (reșouri, radiatoare) în afara celor prevăzute prin documentația de proiect și execuție;

6) executarea lucrărilor de sudare și lipire a materialelor cu surse termice;

7) introducerea sau manipularea lichidelor inflamabile, cu excepția celor utilizate pentru executarea operațiunilor de întreținere zilnică în cantități minime (250 ml). Acestea se introduc în ambalaje cu capac și se evacuează imediat după finalizarea operațiunilor.

Capitolul XI

SĂLI DE SPORT, STADIOANE, COMPLEXE SPORTIVE

Secțiunea 1

Prevederi generale

233. Accesul publicului în sălile de sport şi de competiţii se admite doar în limitele capacității funcționale.

234. Se interzice fumatul și focul deschis, folosirea articolelor pirotehnice sau a oricăror surse de aprindere.

235. Înaintea fiecărui eveniment și după încheierea acestuia, se efectuează verificarea executării măsurilor de prevenire a incendiilor.

236. La magaziile de echipament și la vestiare, fumatul, focul deschis și orice surse de foc sunt interzise.

237. La amplasarea mobilierului se asigură culoare de circulație direcționate corespunzător și se aplică următoarele reguli:

1) se interzice introducerea scaunelor suplimentare față de numărul prevăzut în documentația de proiect, precum și aflarea persoanelor în picioare pe timpul desfășurării competițiilor sportive;

2) scaunele și băncile se fixează de pardoseală dacă aceste încăperi se încadrează în categoria sălilor cu aglomerări de persoane (cu prezența a 50 și mai multe persoane).

238. Pentru toate categoriile de încăperi și săli de sport nu se admit trepte la capetele căilor de circulație dintre rândurile de bănci ori scaune.

239. Se interzice amplasarea meselor, scaunelor, băncilor, fișetelor sau a altui mobilier în apropierea ușilor de evacuare sau pe căile de circulație a persoanelor, în holurile, culoarele care constituie căi de evacuare în caz de incendiu.

240. În depozitele de costume/haine pentru sportivi se respectă următoarele măsuri:

1) se interzice folosirea aparatelor electrice de încălzit, mașinilor de călcat, reșourilor, radiatoarelor și utilizarea focului deschis, precum și fumatul;

2) curățarea obiectelor de garderobă prin utilizarea lichidelor inflamabile se face doar în afara depozitelor, în locuri ferite de surse de căldură, scântei și foc deschis.

241. La magaziile și la depozitul pentru echipament sportiv se asigură respectarea următoarelor reguli:

1) echipamentul sportiv se păstrează pe grupe, asigurându-se căi de evacuare libere care să permită intervenția operativă în caz de incendiu;

2) depozitarea echipamentului sportiv se efectuează astfel încât să se păstreze o distanță de cel puțin 0,3 metri față de prizele și dozele electrice și minimum 0,5 metri față de corpurile de iluminat;

3) corpurile de iluminat se prevăd cu globuri de protecție și grătare împotriva loviturilor;

4) se interzice utilizarea instalațiilor electrice improvizate ori folosirea lămpilor portative.

Secțiunea a 2-a

Stadioane

242. La stadioanele prevăzute cu tribune pentru public, înaintea fiecărei manifestări (competiții/activități sportive, concerte și orice alte genuri de manifestări în masă) se asigură realizarea următoarelor măsuri:

1) verificarea ușilor și porților de evacuare, inclusiv a mecanismelor și a dispozitivelor de închidere a acestora;

2) testarea instalațiilor și sistemelor de semnalizare și înștiințare a incendiilor, pentru iluminat de siguranță și a celorlalte sisteme de comunicare destinate publicului;

3) colectarea și evacuarea tuturor deșeurilor combustibile și depozitarea acestora în locuri special amenajate, în afara zonelor de acces al publicului;

4) păstrarea liberă a căilor de evacuare;

5) montarea indicatoarelor de direcționare a publicului în caz de necesitate și a iluminării corespunzătoare a acestora;

6) asigurarea unui număr suficient de persoane cu atribuții de îndrumare a publicului și de intervenție în caz de incendiu;

7) verificarea existenței și funcționării mijloacelor primare de stingere a incendiilor din dotarea stadionului;

8) verificarea spațiilor amenajate sub tribunele stadionului și evacuarea surselor potențiale care pot provoca incendiu.

Capitolul XII

OBIECTIVE COMERCIALE

Secțiunea 1

Prevederi generale

243. Păstrarea temporară a materialelor combustibile, deșeurilor, ambalajelor și containerelor în sălile de comerț și pe căile de evacuare este interzisă. Acestea trebuie îndepărtate zilnic, pe măsura acumulării. Nu se admite depozitarea ambalajului combustibil în nemijlocita apropiere a golurilor de ferestre ale clădirilor. Păstrarea materialelor sus-menționate se admite doar în locurile special amenajate.

244. Nu se admite păstrarea mărfurilor combustibile sau incombustibile în ambalaje combustibile în încăperi fără goluri de lumină sau fără canale de evacuare a fumului.

245. Păstrarea chibriturilor, parfumurilor, ambalajelor de aerosol și a altor mărfuri cu pericol de incendiu trebuie să se realizeze separat de alte mărfuri, în încăperi separate.

246. În încăperile de comerț se interzice:

1) efectuarea lucrărilor cu focul deschis în timpul aflării cumpărătorilor în sălile de comerț;

2) comercializarea lichidelor ușor inflamabile și combustibile, gazelor combustibile (butelii cu gaz, vopsele, dizolvanți, produse chimice), munițiilor și produselor pirotehnice;

3) amplasarea secțiilor pentru vânzarea mărfurilor cu pericol de incendiu la o distanță mai mică de patru metri de la ieșirile de evacuare din încăperi, casele scărilor și de la alte căi de evacuare;

4) instalarea în sălile de comerț a buteliilor cu gaze combustibile pentru umplerea baloanelor și pentru alte scopuri;

5) amplasarea aparatelor de jocuri distractive, precum și comercializarea mărfurilor pe casele scărilor, în tambure și pe alte căi de evacuare;

6) vânzarea chibriturilor și a altor mărfuri cu pericol de incendiu copiilor minori.

247. În timpul vânzării mărfurilor cu cerere sporită, conducătorul este obligat să stabilească măsuri suplimentare pentru asigurarea securității cumpărătorilor (să limiteze accesul persoanelor în sălile de comerț, să numească mai multe persoane de serviciu, pentru evitarea aglomerației).

248. Chioșcurile și pavilioanele amplasate în clădiri trebuie construite din materiale incombustibile.

249. În orele de lucru încărcarea mărfii și descărcarea ambalajului trebuie să se efectueze pe căi care nu sunt comune cu ieșirile și căile de evacuare a cumpărătorilor.

250. Nu se admite comercializarea mărfurilor chimice, lacurilor, vopselelor și a altor lichide ușor inflamabile și combustibile, fără aplicarea inscripțiilor de avertizare de tip „Inflamabil”, „Nu pulverizați în apropierea focului”.

251. Păstrarea și vânzarea lichidelor combustibile se admite doar în clădiri izolate, construite din materiale incombustibile, inclusiv pardoseala. Nivelul pardoselii în aceste clădiri trebuie să fie mai jos decât cota terenului, astfel încât să se evite scurgerea lichidelor în timpul avariilor. În aceste clădiri nu se admite încălzirea cu sobe.

252. Sălile de comerț trebuie separate de depozitele unde sunt instalate rezervoare cu lichide combustibile prin pereți despărțitori antifoc de tipul 1. Capacitatea recipientelor (rezervoarelor, butoaielor) nu va depăși volumul de cinci m3.

253. Conducta prin care se transportă lichide combustibile din rezervoarele de depozitare în rezervoarele de distribuție trebuie fixată rigid și să fie dotată cu ventile la ambele rezervoare. Capacitatea rezervorului de distribuție nu poate depăși volumul de 100 de litri. Conductele și recipientele de depozitare trebuie legate la pământ în minimum două locuri. Verificarea fiabilității prizei de pământ prin măsurarea rezistenței ei electrice trebuie să se verifice minimum o dată pe an.

254. Tejgheaua pentru livrarea lichidelor combustibile trebuie acoperită cu o placă metalică care nu produce scântei la lovire.

255. Nu se admite păstrarea materialelor de ambalaj combustibil (așchii din lemn, paie, hârtie) în încăperile de comercializare a lichidelor combustibile.

Ambalajul de la lichidele combustibile trebuie să se păstreze numai pe terenuri speciale îngrădite.

256. Vânzarea lichidelor combustibile din autocisterne trebuie să se efectueze la o distanță de minimum 15 metri de la clădirile apropiate și, ținând cont de relieful terenului, pe sectoare cu cota terenului nu mai înaltă decât cea a clădirilor, instalațiilor și depozitelor deschise.

257. Vânzarea munițiilor (praf de pușcă, capse, cartușe) se efectuează doar în magazine specializate, secțiile pentru vânzarea munițiilor trebuie să fie amplasate la etajele superioare ale magazinelor.

258. Munițiile se păstrează în dulapuri metalice instalate în încăperi separate cu pereți despărțitori antifoc de tipul 1. Se interzice amplasarea dulapurilor menționate la nivelul etajelor subsol sau demisol.

259. Se interzice păstrarea prafului de pușcă în aceleași dulapuri împreună cu capse sau cu cartușe.

260. Vânzarea prafului de pușcă se admite doar în ambalajul uzinei producătoare.

261. În clădirile magazinelor se admite păstrarea a maximum unei singure lăzi cu praf de pușcă (50 kg) și a 10 mii de cartușe încărcate. Pentru birourile de aprovizionare se admite păstrarea a cel mult 120 kg de praf de pușcă.

Secțiunea a 2-a

Unități de alimentație publică (restaurante, cantine, bufete, baruri)

262. În unitățile de alimentație publică (restaurante, cantine, bufete, baruri) se interzice:

1) utilizarea focului deschis fără supraveghere (sobe, aragaze, plite);

2) depozitarea în spațiile pentru produse alimentare a oricăror materiale inflamabile și explozive;

3) folosirea pentru iluminat a lămpilor cu flacără, lumânări, chibrituri;

4) curățarea pardoselilor cu produse petroliere;

5) colectarea resturilor de țigări la un loc cu alte resturi menajere.

263. În bucătării se interzice:

1) pregătirea pe plită a diverselor preparate în așa fel încât să prezinte pericol de incendiu;

2) curățarea hotelor prin ardere;

3) păstrarea produselor culinare care prezintă pericol de incendiu, în apropierea surselor de căldură.

264. Mașinile de gătit se amplasează la distanța de cel puțin 1,5 metri de pereți căptușiți cu materiale combustibile.

Secțiunea a 3-a

Piețe comerciale

265. Piețele pentru desfacerea produselor industriale și alimentare, organizate pe teritoriile deschise sau în clădiri (instalații) este necesar să corespundă următoarelor cerinţe:

1) inventarul de comercializare (mesele, tarabele) se aranjează luând în considerare asigurarea trecerii libere de minimum doi metri între rânduri de-a lungul lor spre ieșirile și spre căile de evacuare;

2) la fiecare 25 de metri de rând de comercializare se asigură treceri transversale cu lățimea de minimum 1,4 metri;

3) se interzice blocarea trecerilor;

4) se interzice comercializarea în casele scărilor, în holuri și pe coridoarele clădirilor;

5) pe teritoriul piețelor se instalează panouri de incendiu cu inventarul necesar – 1 panou la fiecare 5 mii m2.

266. La piețele de comercializare a autoturismelor se asigură următoarele:

1) parcarea autoturismelor astfel încât să se asigure distanțe corespunzătoare pentru evacuarea rapidă a acestora în caz de incendiu, precum și intervenția pentru stingerea incendiilor;

2) interzicerea accesului autovehiculelor care prezintă semne vădite de scurgeri de combustibil.

267. Administratorul sau gestionarul obiectivului este obligat:

1) să stabilească, prin dispoziții scrise, responsabilitățile și modul de organizare a apărării împotriva incendiilor pe teritoriul administrat;

2) să verifice dacă salariații cunosc și respectă instrucțiunile necesare privind reglementările de apărare împotriva incendiilor și să verifice respectarea acestora.

268. Piețele (deschise, închise) cu aria peste 2 ha trebuie să dispună de:

1) legătură telefonică la posturile de pază;

2) surse de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor;

3) cel puțin două căi de acces, precum și o cale circulară pentru automobilele de intervenție la stingerea incendiului.

Capitolul XIII

INSTITUȚII MEDICALE

269. Personalul medical de gardă este obligat, la solicitarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, să prezinte date referitoare la numărul de bolnavi aflați pe noapte în clădirea instituției.

270. Instituțiile medicale amplasate în localitățile rurale se dotează cu scări mobile, câte o scară pentru fiecare clădire.

271. Instituțiile medicale cu locuri de staționar se asigură cu căi de acces pentru autospecialele de intervenție la incendiu la cel puțin două fațade.

272. Nu se admite internarea bolnavilor în clădiri de lemn încălzite cu sobe atunci când numărul bolnavilor depășește 25 de persoane.

273. Clădirile spitalelor și ale altor instituții medicale, în care permanent se află persoane imobilizate, trebuie asigurate cu tărgi, câte o targă pentru fiecare cinci bolnavi.

În instituțiile medicale saloanele pentru grav bolnavi și copii se amplasează la etajele inferioare.

274. Distanța dintre paturi în saloanele spitalului trebuie să fie de minimum 0,8 metri, iar lățimea trecerii centrale principale – de minimum 1,2 metri. Scaunele, noptierele și altă mobilă nu trebuie să blocheze trecerile și ieșirile pentru evacuare.

275. Se interzice internarea bolnavilor în saloane peste capacitatea admisibilă.

276. Debitarea oxigenului în saloane trebuie efectuată, de regulă, în mod centralizat de la o instalație cu butelii izolate (maximum 10 butelii) sau de la centrala de oxigen (la un număr de butelii mai mare de 10).

În saloane și în săli de operații buteliile de oxigen (sau alte gaze) se acoperă cu huse de pânză albă sau albastră.

În lipsa aprovizionării centralizate cu oxigen modul de folosire a buteliilor cu oxigen se stabilește printr-un ordin emis în cadrul instituției. Se admite instalarea unei rampe cu o singură butelie cu oxigen lângă peretele exterior incombustibil al clădirii instituției, într-un dulap din materiale incombustibile.

277. Pardoseala sălilor de operație se confecționează din materiale care nu produc scântei.

278. Se interzice:

1) amenajarea în clădirile cu saloane pentru bolnavi a încăperilor care nu au tangență cu procesul de activitate medicală (cu excepția încăperilor stabilite de normele de proiectare);

2) instalarea paturilor în coridoare, holuri și în alte căi de evacuare;

3) instalarea gratiilor metalice la ferestrele încăperilor unde se află bolnavii și personalul medical de gardă;

4) tapetarea pereților și a tavanelor din lemn și vopsirea lor cu soluții combustibile;

5) utilizarea pentru finisajul încăperilor a materialelor care degajă substanțe toxice în timpul arderii;

6) utilizarea furtunurilor din cauciuc și masă plastică pentru transportul oxigenului de la butelii în saloanele spitalului;

7) utilizarea utilajului electric medical defectat;

8) amplasarea atelierelor, depozitelor și a cămărilor în subsolurile și demisolurile instituțiilor medicale;

9) amenajarea depozitelor, arhivelor, uscătoriilor la etajele tehnice și la mansardele instituțiilor medicale.

279. În încăperile laboratoarelor și în secțiile de cercetare se verifică periodic etanșeitatea recipientelor cu substanțe inflamabile.

Mesele de laborator se folosesc doar pentru operații care nu produc degajări de substanțe inflamabile. Lucrările cu substanțe toxice și cu acizi concentrați se execută exclusiv sub nișă.

Rețeaua de gaze a laboratorului se dotează cu un ventil central care să permită sistarea gazelor.

280. Instalarea fierbătoarelor, încălzitoarelor de apă și boilerelor, sterilizarea instrumentelor medicale, precum și încălzirea parafinei și ozocheritei se admite numai în încăperi special amenajate în aceste scopuri. Pentru fierberea și sterilizarea instrumentelor și pansamentului se folosesc doar sterilizatoare cu spirala acoperită. Întrebuințarea aparatelor cu flacără deschisă pentru aceste scopuri se interzice.

281. În laboratoare, secții, birourile medicilor se admite păstrarea medicamentelor și reactivelor (spirt, eter), în dulapuri metalice închise, special prevăzute în acest scop, într-o cantitate de maximum 3 kg, luând în considerare compatibilitatea lor.

Reactivii, alte substanțe și materiale a căror păstrare la un loc poate să provoace acumulare de căldură, formarea amestecurilor explozive, inițierea autoaprinderii, se păstrează separat în ambalaje corespunzătoare și în dulapuri incombustibile.

Se interzice:

1) încălzirea lichidelor inflamabile/combustibile în vase deschise la flacără deschisă;

2) lăsarea în funcțiune, fără supraveghere continuă, a instalațiilor de laborator care prezintă pericol de incendiu;

3) vărsarea substanțelor în canalul din interiorul nișei, precum și evacuarea gazelor din interiorul diferitelor recipiente prin conexiunea la acest canal.

282. Arhivele de păstrare a peliculelor radiologice cu masa peste 200 kg trebuie amplasate în clădiri izolate, iar cele cu cantitatea sub 200 kg se admite să se amplaseze în încăperile clădirilor separate cu pereți sau planșee antifoc de tipul 1. Distanța dintre arhivă și clădirile vecine trebuie să fie de cel puțin 15 metri.

Într-o singură secție a arhivei se admite păstrarea a maximum 200 kg de peliculă. Fiecare secție va dispune de ventilație prin aspirație autonomă. Ușile din secții se deschid doar în exterior.

Nu se admite încălzirea arhivelor cu sobe.

În încăperile arhivei nu se admite instalarea tablourilor electrice, dispozitivelor de deconectare, soneriilor electrice, dispozitivelor de conectări cu fișă. În zilele nelucrătoare instalațiile electrice în arhive se deconectează de la sursele de alimentare.

283. Păstrarea în încăperi a peliculei și a clișeelor radiografice în cantități de până la 3 kg se admite în dulapuri (lăzi) de metal în afara arhivei, amplasând dulapurile nu mai aproape de un metru de la aparatele de încălzire. În încăperile în care sunt instalate asemenea dulapuri nu se admite fumatul și utilizarea diferitelor aparate de încălzire.

284. Arhivele se utilează cu dulapuri metalice, compartimentate în secții cu adâncimea și lungimea de maximum 0,5 metri. Distanța dintre dulapuri și pereți, ferestre, tavan și pardoseală trebuie să fie de cel puțin 0,5 metri.

Capitolul XIV

ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE

Secțiunea 1

Prevederi generale

285. Fiecare întreprindere trebuie să dețină informația privind indicatorii de pericol de incendiu ai substanțelor și materialelor utilizate în procesele tehnologice.

La executarea lucrărilor cu substanțe și materiale cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu este obligatoriu respectarea prevederilor marcajelor și inscripțiilor de avertizare de pe ambalaje sau a celor indicate în documentele de însoțire.

Este interzisă utilizarea în comun (dacă aceasta nu este prevăzut de regulamentul tehnologic), păstrarea și transportarea substanțelor și materialelor, care la interacțiunea dintre ele provoacă inflamare, explozie sau formează gaze (amestecuri) combustibile și toxice.

286. Construcția instalațiilor de aspirație (ale dulapurilor, încăperilor pentru vopsire și uscare), a aparatelor și conductelor trebuie să prevină acumularea depunerilor cu pericol de incendiu și să asigure posibilitatea curățării lor prin metode care exclud pericolul de incendiu.

287. Stingătoarele de scântei, captatoarele de scântei, dispozitivele de reținere a focului, de oprire a flăcării, de captare a prafului și metalului, de protecție contra exploziilor, sistemele de protecție contra electricității statice, instalate la utilajele tehnologice, conducte și în alte locuri, se mențin permanent în stare de funcționare.

288. Încălzirea produselor solidificate, precum și a înfundărilor înghețate, cristalizate în conducte prin utilizarea focului deschis este interzisă.

289. Preluarea probelor de lichide ușor inflamabile și lichide combustibile din rezervoare (recipiente) și măsurarea nivelului nu se admit pe timp de furtună cu vizibilitate redusă sau în timpul nopții, precum și în timpul pompării produselor.

Debitarea unor astfel de lichide în rezervoare (recipiente) prin „căderea jetului” este interzisă. Viteza de umplere și de golire a rezervorului nu trebuie să depășească capacitatea totală de evacuare a supapelor de aerisire (racordurilor de ventilație) montate la rezervoare.

290. Ușile și trapele camerelor și cicloanelor de captare a prafului pe timpul exploatării lor trebuie închise. Deșeurile combustibile, adunate în camere și cicloane, trebuie evacuate la timp.

291. Montarea rețelelor electrice tranzitare, precum și a conductelor pentru transportarea lichidelor ușor inflamabile, a lichidelor combustibile, a gazelor combustibile și a prafului combustibil prin depozite și încăperile de producție este interzisă.

292. În sectoarele, depozitele și încăperile cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu se utilizează doar unelte fabricate din materiale care nu produc scântei sau în execuții antiexplozive corespunzătoare.

293. Pereții, tavanele, pardoselile, elementele constructive și utilajele încăperilor, unde are loc eliminarea prafului combustibil, a așchiilor din lemn trebuie curățate sistematic. Periodicitatea de curățare se stabilește prin ordinul conducătorului.

294. Debitarea lichidelor ușor inflamabile, a lichidelor combustibile și a gazelor combustibile la locurile de muncă se efectuează centralizat. Se admite transportarea la locul de muncă a unei cantități mici de lichide ușor inflamabile și lichide combustibile în ambalaje speciale nepericuloase, numai cu scopul lichidării unei avarii. Utilizarea vaselor deschise nu se admite.

295. Golurile tehnologice în pereți și planșee trebuie protejate cu dispozitive de protecție contra propagării produselor arderii, executate conform limitei de rezistență la foc și clasei de pericol de incendiu corespunzătoare.

296. Dispozitivele de încărcare a ascensoarelor pentru transportarea în vrac a semifabricatelor trebuie utilate cu clapete, care se deschid numai în timpul încărcării.

297. Mecanismele de autoînchidere a ușilor antifoc trebuie întreținute în stare bună de funcționare.

298. În mod regulat se verifică starea de funcționare a dispozitivelor de protecție contra propagării produselor arderii, se efectuează curățarea ajutajelor lor de stingere a focului, precum și starea de funcționare a membranelor supapelor. Termenele de verificare trebuie indicate în instrucțiunile atelierelor.

299. Absorbanții trebuie să excludă posibilitatea de autoaprindere a cărbunelui activat aflat în ei. Aceștia trebuie încărcați numai cu cărbune activat de marcă stabilită.

300. În instalațiile hidraulice cu utilizarea lichidelor combustibile trebuie stabilit un control asupra nivelului uleiului în rezervor pentru a nu admite ca presiunea uleiului în sistem să depășească presiunea prevăzută în cartea tehnică.

Secțiunea a 2-a

Energetica

301. Încăperile cu aparate de măsură și control (AMC) și cu dispozitive de comandă se separă de punctele de reglare a gazului (PRG) și de instalațiile de reglare a gazului (IRG) prin pereți impermeabili la gaze. Pozarea rețelelor prin perete se admite numai la folosirea dispozitivelor (garniturilor de etanșare) speciale.

302. În caz de defectare a sistemului de ventilație al PRG (IRG) se prevăd măsuri de evitare a formării în încăperi a unor concentrații de gaze care prezintă pericol de explozie.

Nu se admite efectuarea montării sau a reparației utilajelor și a conductelor de gaze în încăperi în cazul nefuncționării ventilației.

303. Nu se admite utilizarea combustibilului lichid cu temperatura de inflamabilitate mai mică de 45°C.

304. La curățarea uleiului este necesar de a stabili un control permanent al presiunii, temperaturii, continuității alimentării dispozitivului de încălzire cu ulei.

305. În nodurile de turnare a combustibilului trebuie să funcționeze normal instalațiile de aspirație sau instalațiile de potolire a prafului, cu utilizarea apei pulverizate (AP), a spumei aeromecanice (SAM) sau a ceții (aburilor) de apă.

306. La debitarea combustibilului trebuie să funcționeze toate mijloacele de desprăfuire care se află pe traseul de debitare a combustibilului, precum și dispozitivele de captare a metalului, a așchiilor și a altor obiecte străine din combustibil.

307. Pe traseul de debitare a combustibilului trebuie organizate regulat controale și efectuată la timp reparația curentă și deservirea tehnică.

Pereții galeriilor conveierelor trebuie asigurate cu plăci netede sau vopsite cu vopsea de culori deschise rezistentă la apă.

308. În încăperile traseului de debitare a combustibilului trebuie respectată curățenia și să se efectueze cu regularitate strângerea și înlăturarea prafului din toate locurile de acumulare a acestuia.

309. Pe traseele de cablu, care coincid cu traseul de debitare a combustibilului, trebuie să existe spații libere între cabluri, pentru a micșora acumulările de praf.

310. La încărcarea benzii de conveier în procesul de transportare nu se admit vărsări de combustibil. Combustibilul vărsat trebuie înlăturat imediat.

Nu se admit acumulările de combustibil sub linia de jos a benzii de conveier.

311. Nu se admite, cu excepția situațiilor de avarie, oprirea conveierelor încărcate cu combustibil. În cazul opririi din motiv de avarie, benzile de conveier trebuie eliberate (descărcate) de combustibil în cel mai scurt timp.

312. La trecerea centralei electrice în regim de ardere îndelungată a gazului sau a păcurii și înainte de reparația capitală a utilajului corespunzător, trebuie să se efectueze deșertarea completă a buncărelor de combustibil umed.

313. Înaintea executării lucrărilor de vulcanizare la conveier trebuie curățat de praf un sector de minimum 10 metri de-a lungul benzii, de îngrădit conveierul cu panouri incombustibile și de asigurat cu mijloace de primă intervenție la stingerea incendiilor.

314. În încăperile și în coridoarele instalațiilor electrice de distribuție închise nu se admite amenajarea cămărilor care nu țin de instalația de distribuție, precum și păstrarea utilajului electrotehnic, a pieselor de schimb, a recipientelor cu LC și a buteliilor cu diferite tipuri de gaze.

315. În instalațiile de cabluri, la interval de maximum 60 de metri, trebuie montate indicatoare de evacuare spre ieșirea cea mai apropiată. Pe ușile pereților despărțitori ai secțiilor trebuie afișate indicatoare (scheme) de deplasare spre ieșirea cea mai apropiată. La trapele de ieșire din instalațiile de cabluri trebuie montate scări în așa mod încât ele să nu împiedice trecerea prin tunel (etaj).

316. Montarea cablurilor armate în interiorul încăperilor este interzisă până la înlăturarea învelișului combustibil de iută.

317. Ușile pereților despărțitori (de secție) ale instalațiilor de cabluri trebuie să se autoînchidă, să se deschidă în direcția celei mai apropiate ieșiri și să fie executate etanșe la fum.

La exploatarea instalațiilor de cablu, ușile indicate mai sus trebuie să se mențină și să se fixeze în poziție închisă.

Se admite, conform condițiilor de ventilație a încăperilor de cabluri, lăsarea ușilor în poziție deschisă, totodată, ușile trebuie să se închidă automat de la impulsul format de instalația de semnalizare de incendiu din secțiunea corespunzătoare a instalației. Dispozitivele de autoînchidere a ușilor trebuie ținute în stare bună de funcționare.

318. În încăperile instalațiilor de alimentare a cablurilor umplute cu ulei nu se admite păstrarea materialelor combustibile și a altor materiale care nu țin de instalația respectivă.

319. La reconstrucție sau reparație se interzice montarea oricăror linii tranzitare de comunicație sau conductoare-bare prin instalațiile de cabluri.

320. Receptoarele de ulei de sub transformatoare și reactoare, evacuatoarele de ulei (sau drenajele speciale) trebuie să se întrețină în stare bună de funcționare pentru a evita, în caz de avarie, scurgerea uleiului și pătrunderea lui în canalele de cabluri și în alte instalații.

321. În locurile de instalare a tehnicii de incendiu mobile trebuie amenajate și marcate locurile de legare la pământ. Locurile de legare la pământ a tehnicii mobile de stingere a incendiilor se stabilesc de către specialiștii obiectivelor energetice în comun cu reprezentanții serviciului de salvatori și pompieri și se marchează cu semne convenționale de legare la pământ.

Secțiunea a 3-a

Ateliere pentru prelucrarea lemnului

322. Utilajele și dispozitivele folosite pentru ascuțirea pânzelor de fierăstraie, a cuțitelor mașinilor de prelucrare a lemnului, polizoarele și alte utilaje care pot provoca scântei se amplasează în încăperi separate de cele pentru prelucrarea materialului lemnos.

323. Se interzice folosirea focului deschis, a lămpilor de benzină sau petrol pentru încălzirea cleiului și parafinei în secțiile de prelucrare a lemnului.

324. Folosirea focului deschis pentru încălzirea cleiului se admite doar în ateliere mici, cu o suprafață de cel mult 100 m2, cu respectarea următoarelor reglementări de apărare împotriva incendiilor:

1) în cazul încălzirii cu reșouri electrice, cu gaze naturale sau lichefiate, arzătoarele se fixează rigid pe un suport din material incombustibil, cu înălțimea de minimum 0,80 m, izolat, fiind interzisă utilizarea pentru racordarea la rețea a cablurilor neizolate sau a altor conductoare electrice improvizate;

2) amplasarea reșourilor electrice sau a arzătoarelor cu gaze se asigură la o distanță de cel puțin 1,5 metri de la materialele combustibile.

325. Instalațiile electrice de iluminat și tensiune înaltă se execută în conformitate cu prevederile actelor normative, iar verificarea, exploatarea și întreținerea acestora se face doar de către personalul calificat.

326. Încălzirea atelierelor pentru prelucrarea lemnului se admite cu instalații de încălzire cu apă caldă, abur, aer cald, cu respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor privind executarea lor și amplasarea materialelor combustibile față de elementele instalației.

327. Se interzice folosirea sobelor și a radiatoarelor electrice, indiferent de tipul lor.

328. Materialul lemnos se introduce în ateliere doar în cantitățile strict necesare ce urmează a fi prelucrate în schimbul respectiv. Acesta se stivuiește în mod ordonat, pe platforme, cărucioare, transportoare, palete, grinzi de podea, lăsându-se libere căile de acces și evacuare.

329. La sfârșitul fiecărui schimb, deșeurile de material lemnos (praf de lemn, rumeguș) se colectează și se evacuează în afara atelierului, în locuri stabilite în acest scop.

330. În atelierele de prelucrare a lemnului sunt interzise depozitarea, transportul și manipularea lichidelor inflamabile sau explozive, cu excepția celor strict necesare procesului de lucru și nu mai mult decât pentru un schimb de lucru. Lichidele combustibile trebuie păstrate în ambalaje închise etanș.

331. Lubrifianții necesari pentru ungerea utilajelor se păstrează în locuri special amenajate, ferite de orice sursă de foc sau de încălzire.

332. Executarea lucrărilor cu foc deschis, sudură, lipire este permisă doar după luarea măsurilor de curățare a locului, protejare, stropire cu apă, asigurarea cu mijloace de primă intervenție în caz de incendiu și strictă supraveghere.

333. La terminarea programului de lucru, șeful de atelier trebuie să asigure:

1) curățarea utilajelor și a locurilor de muncă;

2) evacuarea tuturor deșeurilor;

3) deconectarea de la tensiune a tuturor mașinilor și dispozitivelor electrice;

4) oprirea tuturor utilajelor;

5) punerea în funcțiune, acolo unde există, a iluminatului de siguranță;

6) întreruperea instalației electrice și de iluminat de la tabloul principal al atelierului;

7) închiderea tuturor geamurilor și a ușilor.

334. Fumatul în atelierele pentru prelucrarea lemnului este interzis.

335. Utilajele pentru prelucrarea lemnului trebuie prevăzute cu instalații de ventilare prin aspirație a prafului și a rumegușului.

336. Utilajele pentru șlefuirea uscată în alb a lemnului trebuie să dispună de sistem de ventilare prin aspirație separat față de restul utilajelor de prelucrare a lemnului, fiind interzisă colectarea comună a rumegușului cu praful de lemn.

337. Se interzice blocarea cu materiale sau unelte de lucru a căilor de acces spre ateliere.

Secțiunea a 4-a

Stații de pompare

338. Este interzisă utilizarea pompelor acționate prin curele de transmisie în casele de pompe care vehiculează produse volatile sau cu temperatură de inflamabilitate mai mică de 450C.

339. Pornirea pompelor acționate cu aburi se face doar după scurgerea condensului și încălzirea cilindrilor cu aburi.

340. Este interzisă punerea în funcțiune a pompelor de înaltă presiune, cu produse calde sau reci care pot genera presiuni mai mari decât acelea de regim, care nu sunt prevăzute cu supape de siguranță montate pe conductele de refulare. Supapele de siguranță au evacuările legate la conductele de aspirație ale pompelor.

341. Este interzisă punerea în funcțiune a pompelor dacă pe conductele de refulare ale acestora nu sunt montate manometre în stare de funcționare.

342. În cazul pompelor de produse fierbinți cu temperaturi de peste 200 0C, este interzisă punerea lor în funcțiune dacă piesele de presare a garniturilor de la cutiile de etanșare nu au contrapiulițe.

343. Pompele de alimentare a cuptoarelor în funcțiune se supraveghează continuu cu ajutorul unuia sau a mai multe aparate de măsură și control, indicatoare și înregistratoare de către personalul instalației, conform instrucțiunilor de serviciu. De asemenea, se supraveghează permanent nivelul de lichid în recipientele din care se alimentează pompele calde care alimentează cuptoarele.

344. Este interzisă orice operație de demontare la pompele calde în timpul funcționării acestora sau în timp ce conțin substanțe sub presiune.

Secțiunea a 5-a

Stații de compresoare

345. Amplasarea compresoarelor și aparatelor de măsură și control se efectuează astfel încât să permită o supraveghere fără dificultăți.

346. AMC trebuie să fie bine iluminate, iar parametrii de funcționare limită (presiune maximă, temperatură maximă) să fie marcați vizibil și citeț.

347. Este interzisă exploatarea unor instalații având AMC defecte.

348. Ușile și ferestrele stației de compresoare trebuie să se deschidă spre exterior.

349. Prizele de aer pentru alimentarea compresoarelor trebuie ferite de surse de gaze sau de vapori inflamabili.

350. În cazul instalațiilor cu două sau mai multe trepte de comprimare se montează un manometru pentru fiecare cilindru al cărui volum depășește 5 000 cm3, precum și dispozitive de siguranță pentru limitarea presiunii. Fac excepție compresoarele centrifugale.

351. Este interzisă montarea robinetelor de închidere între supapele de siguranță și compresor.

352. Înainte de pornirea compresorului se verifică nivelul de ulei, instalația de ungere și funcționarea corectă a răcitorului intermediar. Ungerea compresoarelor de aer se efectuează în cantitățile prevăzute de documentația tehnică a acestora cu uleiuri care au viscozitatea și punctul de aprindere bine stabilite.

353. Curățarea și verificarea conductelor rezervoarelor de aer comprimat se execută conform instrucțiunilor fabricilor producătoare. Este interzisă curățarea părților interioare ale țevilor și rezervoarelor cu benzină sau cu produse similare care pot produce incendii sau explozii la pornirea instalației.

354. Este interzisă amplasarea conductelor din rețeaua de aer comprimat în vecinătatea focurilor deschise.

Secțiunea a 6-a

Stații de reglare a gazelor

355. Clădirile stațiilor de reglare a gazelor se execută într-un nivel, acestea nu pot avea etaje sau subsol/demisol.

356. Pardoseala și tâmplăria încăperilor stației se execută din materiale incombustibile. Părțile mobile ale tâmplăriei se protejează cu materiale care nu produc scântei la lovire.

357. Geamurile, ferestrele stației de reglare a gazelor se execută din materiale mate sau vopsite în culori albe, cu grosimea sticlei geamurilor de 0,002 metri.

358. În încăperile stațiilor de reglare a gazelor se asigură în permanență ventilarea naturală.

359. Iluminatul exterior al stației de reglare a gazelor se efectuează prin reflectoare așezate în exterior, la o distantă de 0,5 metri de ferestre sau luminatoare, sau din interior, cu instalații de iluminat de tip antiexplozie.

360. Conductele care pornesc de la stație trebuie marcate vizibil, pentru a se cunoaște direcțiile către consumatori, astfel ca, în caz de accident, avarie, să se poată asigura închiderea rapidă a fiecărei conducte în parte.

361. Intrarea și ieșirea conductelor din clădirea stației de reglare a gazelor se realizează prin pereți și doar prin tuburi de protecție, executate corespunzător.

362. În încăperea stației de reglare a gazelor și în jurul ei sunt interzise executarea lucrărilor cu foc deschis (sudură), precum și depozitarea oricăror materiale combustibile.

Secțiunea a 7-a

Stații pentru încărcat acumulatoare

363. În încăperile destinate încărcării acumulatoarelor și în care există pericol de explozie se respectă următoarele reguli:

1) instalația electrică și de ventilație se menține în stare perfectă de funcționare;

2) fumatul sau folosirea focului deschis sunt categoric interzise;

3) depozitarea vaselor cu acizi și a altor materiale este interzisă (acizii se păstrează în încăperi special amenajate);

4) legăturile la bornele acumulatoarelor se execută doar prin dispozitive speciale.

364. Camerele de acumulatoare trebuie să fie permanent ventilate, indiferent dacă bateriile se găsesc în încărcare, descărcare sau în repaus.

365. Este interzisă executarea conexiunilor dintre golurile și canalele de ventilație pentru instalațiile de ventilare cu celelalte canale de ventilație ale clădirii, inclusiv cu coșurile de fum.

Secțiunea a 8-a

Ateliere de prelucrare a metalelor

366. La executarea operațiunilor de prelucrare a metalelor cu scule așchietoare, trebuie evitată încălzirea excesivă a mașinilor-unelte și aruncarea așchiilor încinse pe materiale combustibile.

367. Bumbacul, cârpele, câlţii şi alte materiale textile, îmbibate cu petrol, ulei sau alte lichide inflamabile de la curăţarea pieselor şi maşinilor, se colectează în recipiente metalice închise şi se evacuează la sfârşitul programului de lucru în locuri special destinate.

368. Se interzice folosirea abajururilor improvizate din hârtie sau din alte materiale combustibile.

369. La controlul cutiilor de viteze și a angrenajelor este interzisă pentru iluminat flacăra deschisă, fiind admise pentru utilizare doar lămpi portative armate, conectate la tensiuni de maxim 24 V.

370. Se interzice instalarea polizoarelor și a oricăror mașini care produc scântei în locurile unde se pot degaja gaze combustibile sau în imediata vecinătate a acestor locuri.

371. Ciocanele de lipit utilizate în ateliere când sunt încinse se păstrează pe suporturi incombustibile. De asemenea, se interzice folosirea sau lăsarea ciocanului de lipit în apropierea materialelor combustibile.

372. Ciocanele de lipit ce se încălzesc la foc trebuie plasate în așa fel încât să nu cadă pe pardoseală, iar cele electrice se țin în priză doar atâta timp cât sunt folosite.

373. Lămpile cu benzină, sobițele pentru încălzit, ciocanul de lipit, reșourile și alte aparate cu foc deschis nu se lasă în funcțiune fără supraveghere.

374. Degresarea, curățarea sau spălarea pieselor pregătite pentru lipire se execută doar cu soluții neinflamabile.

375. Decaparea cu acid azotic a metalelor neferoase se execută doar în nișe de decapare cu ventilație forțată.

376. Prepararea soluțiilor diluate din acizi concentrați pentru decapări se execută doar de personal calificat, evitându-se contactul acizilor cu materiale combustibile.

377. La folosirea lămpilor cu benzină se respectă următoarele reguli:

1) alimentarea cu benzină se execută doar după răcirea completă a arzătorului, iar rezervorul se umple nu mai mult decât 3/4 din volumul său;

2) dopul orificiului de alimentare se înșurubează deplin, fiind prevăzut cu garnitura corespunzătoare;

3) aprinderea lămpii de benzină se asigură la cel puțin 5 metri de orice material combustibil;

4) lămpile de lipit se prevăd cu un sistem de siguranță reglat la presiunea de lucru, iar cele cu rezervorul mai mare de 3 l –cu manometre;

5) este interzisă reducerea presiunii prin șurubul pentru aer și prin orificiul de alimentare atunci când lampa este aprinsă;

6) lămpile cu benzină nu trebuie demontate și reparate lângă sursele de foc deschise. De asemenea, se interzice scoaterea combustibilului din rezervor, lângă surse de foc;

7) se interzice folosirea lămpii cu benzină în încăperi în care se află lichide combustibile, substanțe explozive sau alte surse cu gaze.

Secțiunea a 9-a

Ateliere mecanice și electrice

378. Răcirea și depozitarea pieselor calde trebuie efectuată în spații special amenajate, la sol, în gropi sau în containere. Între aceste spații și utilaje sau între căile de acces se asigură o distanță de minimum 1 metru. Nu este admisă pătrunderea cu materiale inflamabile (scurgeri de ulei, păcură, gaze) sau apă în intervalul spațiilor de depozitare sau răcire.

379. Utilajele pentru prelucrarea metalelor în stare caldă se verifică în ceea ce privește scurgerile de ulei în zona de încălzire sau împrăștiere de particule calde de metal, care trebuie oprite prin paravane executate din materiale incombustibile.

380. Este interzisă repararea utilajelor care lucrează la cald (cuptoare) în timpul funcționării lor, repararea acestora se face după oprirea, răcirea și aerisirea acestora.

381. La tratarea termică se asigură respectarea procesului tehnologic, manipularea corectă și funcționarea sigură a instalației mecanice de ventilație și cea naturală.

382. Distanța dintre cuptorul de călire și rezervorul de ulei trebuie să fie de minimum 1 metru. Rezervorul trebuie prevăzut cu robinet de purjare a apei în partea inferioară.

383. Băile cu o vechime de peste 2 ani se prevăd cu sistem de golire rapidă a uleiului în afara atelierului.

384. La călirea cu ulei se utilizează doar ulei deshidratat la temperatura de 120 0C, cu temperatura de aprindere de cel puțin 180 0C.

Se interzice încălzirea uleiului peste 80-85 0C. La introducerea pieselor calde uleiul se răcește (cu apă prin serpentine la fundul sau în mantaua rezervorului).

Se interzice răcirea cu apă a băilor de ulei care lucrează peste temperatura de spumare a uleiului și încălzirea băilor de ulei cu flacără deschisă.

385. Depozitarea pulberilor metalice se execută în ambalaje speciale, în încăperi speciale.

386. În spațiile de degresare – decapare, în cazul degresării cu benzină, se folosesc doar băi cu închidere automată și sisteme de golire rapidă a solvenților.

387. Se interzice spălarea pieselor cu benzină, petrol, motorină, diluant în tăvi deschise, în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei electrice. Se admit spălări cu substanțele menționate când cantitatea de solvent este mică (nu mai mult de 2 litri), concentrația vaporilor de solvenți este sub limita concentrației de explozie, iar focul deschis este amplasat la distanța de 50 de metri.

388. Decaparea pieselor din metale neferoase în acid azotic se execută doar în nișe de decapare cu ventilație forțată.

389. Pardoseala spațiilor de depozitare a acizilor se execută din beton antiacid.

390. Se interzice depozitarea acidului sulfuric în aceeași încăpere cu acidul azotic, substanțe oxidante și lichide periculoase cu proprietatea de autoaprindere.

391. În operațiunile de șlefuire cu șaibe de filț sau cârpe, scamele, praful se colectează în cutii metalice, iar utilajele se dotează cu instalație de ventilație.

392. În cazul folosirii în aceeași încăpere a șaibelor textile și a pietrelor de polizor, se iau măsuri de evitare a aprinderii prin scânteie.

393. La prelucrarea aliajelor cu conținut de magneziu de peste 80%, elementele de construcție, ușa, ferestrele se execută din materiale incombustibile, realizate astfel încât să nu să se depună praf și să poată fi curățate ușor.

394. La operațiile de așchiere, găurire, frezare se supraveghează ca utilajele să nu se încălzească prea tare. Șpanul, praful, deșeurile rezultate se îndepărtează imediat și se depozitează în recipiente închise, depozitate în încăperi separate.

395. Impregnarea bobinajelor, motoarelor sau transformatoarelor se execută în camere separate, bine aerisite și iluminate natural.

396. Pentru uscarea bobinajelor motoarelor sau transformatoarelor în atelierele electrice, nu se admite utilizarea radiatoarelor sau becurilor cu puteri mari, care suprasolicită instalația; când uscarea se face în cuptoare speciale, acestea se prevăd cu sisteme de control al temperaturii, cu sisteme de încălzire indirectă și cu aerisire.

397. Ciocanele de lipit în stare incandescentă se păstrează pe suporți incombustibili și se supraveghează în funcțiune.

Secțiunea a 10-a

Ateliere pentru prelucrat metale prin electroeroziune

398. Mașina pentru prelucrat metale prin electroeroziune trebuie să fie prevăzută cu dispozitive automate pentru descărcarea condensatoarelor în același timp cu deconectarea mașinii de la rețeaua de alimentare.

399. Mașina trebuie prevăzută cu instalație de ventilație locală, pentru aspirația gazelor și a aerosolilor care se produc deasupra băii cu lichid dielectric.

400. Baia cu petrol sau cu ulei, unde se produc scânteile, se protejează în așa mod încât vaporii degajați în timpul prelucrării să nu producă explozii sau incendii.

401. Nivelul electrolitului în timpul prelucrării prin erodare trebuie menținut cel puțin cu 0,05 metri deasupra pieselor.

402. În atelierele de forjă și de tratamente termice este interzisă introducerea sau depozitarea materialelor și lichidelor combustibile, folosirea dulapurilor din lemn pentru scule și pentru îmbrăcăminte sau a altor materiale care măresc pericolul de incendiu sau explozie.

Lubrefianții și combustibilii necesari în procesul tehnologic trebuie depozitați în afara spațiului de lucru.

La operația de forjare nu se admite utilizarea sculelor murdare de păcură, ulei sau alte substanțe combustibile.

Vetrele atelierelor de forjă trebuie prevăzute cu hote pentru captarea scânteilor cu site parascântei, din materiale incombustibile și protejate față de elementele de construcție combustibile.

403. Se monitorizează permanent toate utilajele privind integritatea sistemului de ungere și răcire, sistând orice scurgere de ulei, lubrifianți, lichide de răcire. Utilajele de forjat se prevăd cu paravane de protecție din materiale incombustibile.

404. La utilizarea preselor și ciocanelor pneumatice, conductele de aer comprimat se prevăd cu separatoare de ulei și cu termometre. Ciocanele activate cu abur se prevăd cu oale de condens.

405. Punerea în funcțiune a cuptorului de încălzire se execută cu respectarea următoarelor reguli:

1) ventilarea sau aerisirea cuptorului înainte de aprindere timp de 30 de minute;

2) încălzirea treptată a cuptorului;

3) respectarea ordinii de aprindere a arzătoarelor, a injectoarelor conform instrucțiunilor;

4) aprinderea cu o torță sau cu alte mijloace experimentate și omologate.

406. Cuptoarele se prevăd obligatoriu cu aparate de măsură și control (pirometre optice). Se asigură supravegherea permanentă a focului în cuptor de personalul de deservire.

407. La oprirea utilajului se închide conducta de combustibil și apoi cea de aer.

408. Amplasarea utilajelor de încălzire se asigură astfel încât accesul în jurul lor să fie liber, canalele și tuburile de evacuare a gazelor arse se izolează de elementele combustibile și metalice ale construcției.

409. Se interzice trasarea conductelor cu combustibili în vecinătatea instalațiilor electrice, a canalelor sau a tuburilor de evacuare a gazelor arse.

410. Semifabricatele care urmează a fi introduse în cuptorul încălzit trebuie să fie uscate.

411. Piesele calde se depozitează și se răcesc în lăzi metalice, containere sau gropi amenajate în acest scop.

Secțiunea a 11-a

Ateliere de turnătorie

412. Pregătirea formelor pentru turnare trebuie efectuată astfel încât să se asigure permeabilitatea la gaze a patului de formare în timpul solidificării metalului din formă.

413. Distanța de la baza patului de formare până la nivelul superior al apelor freatice sau al conductelor de apă trebuie să fie de cel puțin 1,5 metri.

414. Uscarea miezurilor și formelor se execută în încăperi separate, după caz, se amenajează hote de aspirație a aerului cald.

415. Modelele pentru turnare se păstrează în încăperi separate, încălzirea spațiilor făcându-se cu apă caldă, aer cald sau abur la joasă presiune, modelele se depozitează ordonat pe rafturi.

416. Înainte de aprinderea focului la cuptoare se înlătură scurgerile de lichid de la injectoare la racordurile rezervoarelor, se controlează starea acestuia, înlăturându-se eventualele defecțiuni. Pornirea cuptoarelor cu gaz se execută după ce au fost bine aerisite.

417. Materialul pentru alcătuirea unei șarje și combustibilul trebuie uscat separat înainte de încărcare, fiind interzis contactul metalului lichid cu apa, cu materiale umede sau cu metale reci ruginite. Căptușeala cuptoarelor, vatra, oalele de turnare, lingurile de turnare în forme, precum și toate uneltele sau sculele trebuie bine uscate și eventual încălzite înainte de utilizare. În cazul reparării vetrelor sau a pereților cuptorului, pornirea se execută doar după uscarea căptușelii respective.

418. Fiecare cubilou trebuie prevăzut cu o groapă de avarie cu capacitatea corespunzătoare volumului maxim al șarjei. Coșul cubiloului trebuie prevăzut cu parascântei care să rețină particulele de zgură incandescente. Spațiul din jurul cuptorului trebuie menținut uscat și acoperit cu un strat subțire de nisip. În cazul astupării orificiului de evacuare a cuptorului cu metal răcit, acesta se înlătură prin topire cu oxigen.

419. Înainte de introducerea în cuptor a materialului se verifică ca cuptorul să nu conțină materiale ce pot produce explozii (recipiente închise, țevi închise, proiectile). Aprinderea cuptorului se face după principiul „gaz pe flacără”.

420. Dispozitivele de cuplare și de manevrare a oalelor de turnare se verifică înainte de utilizare. Spațiul de turnare în forme a metalului topit trebuie să fie bine uscat, fără resturi de materiale combustibile. În timpul turnării, echipamentul de lucru trebuie să fie fără pete de ulei, benzină.

421. Tăierea bavurilor cu flacără oxiacetilică se execută în spații fără materiale combustibile.

422. Transportul pieselor turnate calde se face pe platforme, lăzi metalice și nu se depozitează lângă materiale combustibile.

Secțiunea a 12-a

Acoperiri metalice

423. Atelierele de acoperiri metalice se amplasează în clădiri sau în încăperi separate, cu pardoseli din materiale incombustibile. În atelierele pentru acoperiri metalice trebuie asigurată ventilația naturală sau mecanică. În cazul defectării instalației de ventilație, este interzisă continuarea activității până la remedierea defecțiunilor.

424. În atelierele de pregătire mecanică a suprafețelor pentru operațiile de acoperire metalică, toate polizoarele, mașinile de polizare, instalațiile, precum și cele de șlefuire, lustruire trebuie prevăzute cu sistem de desprăfuire. În cazul desprăfuirii prin sistem uscat, pulberile metalice și scamele se colectează în cutii de tablă și se evacuează în locuri special amenajate. Toate sistemele de desprăfuire uscată, inclusiv conductele de aspirație prin care s-au vehiculat scame textile, precum și camerele de pregătire a șaibelor textile se curăță înainte de începerea lucrului cu pietre sau șaibe abrazive care nu produc scântei. Aceeași regulă se aplică și conductelor cu ventilație din cadrul sistemelor de desprăfuire umedă.

425. În spațiile de polizare, precum și în camerele de pregătire a șaibelor textile se interzice fumatul și lucrul cu flacăra deschisă sau cu sursa de scântei. Pregătirea șaibelor textile în spațiul de polizare este interzisă. Introducerea solvenților inflamabili sub orice formă în atelierele de polizare, șlefuire este interzisă.

Secțiunea a 13-a

Depuneri metalice, chimice și electrochimice

426. Utilizarea solvenților organici inflamabili pentru degresare este interzisă, cu excepția cantităților mici de solvenți (nu mai mult de 1 litru), care pot fi folosiți în ateliere în care numărul de piese nu necesită utilizarea băilor de degresare.

427. La depozitarea, transportul și manipularea substanțelor chimice cu pericol de incendiu se respectă următoarele:

1) substanțele lichide se păstrează în ambalajul original. Damigenele trebuie așezate în coșuri împletite, în cutii de lemn sau coșuri metalice, iar pentru amortizare se utilizează paie, talaș sau vată de sticlă;

2) pentru amortizarea damigenelor cu acid azotic se utilizează vată de sticlă, iar coșurile se execută metalice. Damigenele cu acid azotic nu se astupă ermetic și se țin în locuri separate și bine aerisite;

3) operațiile de transvazare din care rezultă cantități mari de gaze sau de vapori inflamabili sau toxici se execută doar sub nișe sau sub un curent puternic de aer lateral;

4) damigenele cu acizi sau cu săruri chimice în stare lichidă se etichetează indicând conținutul și denumirea chimică uzuală, precum densitatea și concentrația;

5) pentru protejarea soluțiilor, acizii se toarnă în apă în jet subțire, amestecând conținutul și răcind soluția. Se interzice turnarea apei în acid.

428. În cazul folosirii flăcărilor deschise pentru încălzirea soluțiilor de lucru, aprinderea focului se face doar după 10 minute de la pornirea ventilației. Ventilația se oprește doar după stingerea flăcării.

429. Se interzice depozitarea substanțelor chimice sau a materialelor inflamabile sub tronsoanele orizontale ale tubulaturii de ventilație, prin care se vehiculează gaze provenite din soluții oxidante, caustice, acide sau altele similare.

430. Procesele chimice sau electrochimice bazate pe electroliți puternici oxidanți se execută în încăperi separate, cu pereți antifoc și rezistenți la explozie.

431. Se interzice folosirea sculelor cu cozi de lemn sau din materiale plastice pentru introducerea sau scoaterea pieselor din băile de metal topit, cu acizi concentrați sau cu electroliți puternic oxidanți.

432. Se interzice amplasarea unor obiecte combustibile (mese, grătare din lemn, lăzi cu rumeguș) în imediata apropiere a băilor galvanice, încălzite cu flacără deschisă, cu energie electrică sau cu aburi, neizolate termic.

Secțiunea a 14-a

Șlefuirea și polizarea mecanică

433. Atelierele de șlefuire și de polizare mecanică se separă de restul atelierului de acoperiri metalice și se dotează cu instalații de ventilație corespunzătoare.

434. Mașinile de șlefuit și polizat, în special cele care folosesc șaibe din material textil, trebuie prevăzute cu dispozitive de aspirație locală pentru absorbția prafului și a scamelor.

Secțiunea a 15-a

Degresarea și decaparea suprafețelor metalice

435. Pentru curățarea suprafețelor metalice prin degresare în solvenți organici inflamabili, se pot folosi băi cu capace de închidere, având volumul până la 2 m3.

436. Se interzice degresarea pieselor în solvenți organici inflamabili, în recipiente deschise, în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei.

437. La operațiile de degresare electrochimică în timpul cărora se degajă hidrogen și oxigen se iau măsuri de ventilație forțată a băilor, pentru îndepărtarea gazelor.

438. Introducerea și scoaterea pieselor din băile de degresare electrolitică se efectuează doar după întreruperea curentului electric. Spuma formată la suprafața băii se înlătură.

439. Băile de decapare trebuie prevăzute cu ventilație (absorbție) mecanizată.

440. Scurgerile de acid pe pardoseală se neutralizează cu pastă de var, care se înlătură după cel puțin 30 de minute.

Secțiunea a 16-a

Vopsirea suprafețelor metalice

441. Prepararea vopselelor, grunduirea sau vopsirea, în cazul folosirii a mai mult de 10 litri de substanțe inflamabile pe schimb, se execută doar în spații special amenajate, având standuri, cabine prevăzute cu filtre pentru reținerea particulelor de vopsea.

442. Spațiile de vopsire trebuie prevăzute cu sisteme de ventilație pentru extragere și introducerea aerului proaspăt. Ventilația se pune în funcțiune cu 5 minute înainte de începerea lucrului și se oprește cu 5 minute după încetarea lucrului. Se interzice lucrul în cabinele de pulverizat în cazul în care ventilația de evacuare, filtrele, perdelele de apă și celelalte instalații auxiliare nu funcționează la parametrii normali.

443. Tubulatura de evacuare a vaporilor de solvent și a aerosolilor de vopsea se curăță periodic, periodicitatea de curățare se stabilește în funcție de depunerile constatate.

444. Pentru înlăturarea crustei de vopsea de pe conducte, utilaje, perete, pardoseli, se folosesc scule din materiale care nu produc scântei.

445. Se interzice fumatul în toate spațiile în care există materiale inflamabile, precum și orice activitate cu foc deschis, surse de scântei sau corpuri incandescente.

446. Intervenția cu foc deschis în acest spațiu este permisă doar după evacuarea vaporilor substanțelor inflamabile, a tuturor depunerilor de materiale inflamabile, a tuturor recipientelor cu solvenți, vopsele și grunduri.

447. Toate materialele de vopsire se păstrează în recipiente metalice bine închise, ferite de influențe termice. Transportul materialelor de vopsire se face în recipiente metalice închise sau din materiale din care nu se pot scurge, care, după golire, se depozitează în locuri special amenajate.

448. Depozitarea materialelor pentru vopsire se face în încăperi separate, ferite de acțiunea razelor solare, cu vopsirea sticlelor geamurilor (ferestrelor) în alb.

Secțiunea a 17-a

Pregătirea vopselelor

449. Pregătirea vopselelor se realizează în stații de preparat vopsele sau în încăperi separate, bine ventilate și cu acces direct în exterior.

450. Deschiderea capacelor metalice ale recipientelor se execută cu scule care nu produc scântei.

451. Se interzice depozitarea, prepararea sau acționarea altor substanțe, în afara celor strict necesare în ziua respectivă.

452. Agitatoarele pentru preparare și pompele pentru transportul vopselei trebuie acționate pneumatic. Se interzice transportul vopselelor și al solvenților prin conducte cu ajutorul aerului comprimat.

453. Intrarea electrocarelor, electrostivuitoarelor neprotejate corespunzător în spațiile de pregătire, preparare a vopselelor este strict interzisă. Se interzice accesul cu chibrituri, brichete sau orice alte surse de foc sau scântei.

Secțiunea a 18-a

Vopsirea cu pensula, prin imersiune, pulverizare

454. Vopsirea cu pensula, prin imersiune, pulverizare se realizează în locuri special amenajate, cu condiția ca în zonă să nu existe surse de aprindere a solvenților, iar ventilația generală să fie suficientă pentru a menține concentrația de solvent în limita de concentrație admisă.

455. Vopsirea prin imersie se realizează în băi metalice, prevăzute cu sistem de ventilație. Băile trebuie dotate cu capac sau sistem de golire rapidă în cazul băilor cu sistem mai mare de 2 m3. Acestea trebuie prevăzute cu indicatoare de nivel, umplerea făcându-se ținând cont de volumul pieselor introduse în baie.

456. Încăperile și instalațiile în care se execută operațiile de pulverizare se dotează cu sisteme de ventilație corespunzătoare, care se pun în funcțiune înainte cu 5 minute de începerea lucrului și se opresc după 5 minute de la terminarea lucrului.

457. Vopsirea prin pulverizare în afara instalației este permisă ocazional doar cu un consum mai mic de 10 litri per schimb și 20 grame per oră la metru cub de încăpere, asigurându-se ventilația corespunzătoare.

458. Încăperile pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză se separă de cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice. În cazul schimbării materialelor de lăcuire, toate instalațiile trebuie curățate de depunerile anterioare.

459. Camerele în care se execută operația de lăcuire trebuie prevăzute cu filtre umede sau cu alte sisteme de filtrare. Materialul care urmează a fi lăcuit se stivuiește în mod ordonat pe cărucioare, palete, platforme.

Secțiunea a 19-a

Uscarea suprafețelor vopsite

460. Uscarea naturală a pieselor vopsite în atmosfera atelierului se poate face doar pe platforme ventilate, care asigură menținerea concentrației de vapori de solvenți sub limita inferioară de explozie. Se admite uscarea naturală, fără măsuri speciale:

1) în jurul pieselor, pe o rază de 6 metri, unde nu există surse de scântei sau flacără deschisă;

2) în zona unde nu există materiale inflamabile.

461. Uscarea artificială se realizează în instalații prevăzute cu sisteme de evacuare a solvenților în timpul uscării. Instalațiile trebuie să dispună de sisteme de control și reglare automată a temperaturii.

462. În cazul folosirii radiaților infraroșii, concentrația de solvenți trebuie menținută sub limita de aprindere cu cel puțin 50% de la limita minimă, în funcție de temperatura de uscare.

463. În cazul folosirii aburului sau a apei supraîncălzite pentru înlăturarea pericolului de explozie, concentrația de solvenți trebuie menținută sub limita de aprindere cu cel puțin 20% de la limita minimă, în funcție de temperatura de uscare.

464. Semestrial se verifică depunerile de solvent în interiorul panourilor izolante. Dispozitivele, aparatele de siguranță, reglaj, măsură și control trebuie verificate periodic. Se supraveghează permanent funcționarea corectă a filtrelor de aer proaspăt, care trebuie curățate și verificate corespunzător.

Secțiunea a 20-a

Ateliere de fabricare a sticlei și a ornamentelor

465. În secțiile în care se utilizează substanțe inflamabile pentru prelucrarea sticlei se respectă următoarele:

1) cantitățile de materii prime care se păstrează în secții nu pot depăși cantitățile strict necesare în fluxul tehnologic pentru un schimb;

2) substanțele se păstrează în ambalaje închise ermetic, ferite de sursa de căldură;

3) încăperile trebuie să dispună de bună ventilație mecanică sau naturală.

466. În cazul scurgerii sticlei din cuptor, locul scurgerii se îngrădește, cu evacuarea acesteia din încăpere. Concomitent cu acesta se aplică după situație și alte măsuri care să limiteze scurgerea, și anume:

1) astuparea orificiului de scurgere cu pene de lemn sau de metal;

2) răcirea locală cu apă;

3) reducerea temperaturii prin reducerea combustiei.

467. Marginea platformei de lucru la cuptoare se izolează de peretele cuptorului cu tablă căptușită cu vată de sticlă. Este strict interzisă păstrarea sau depozitarea materialelor inflamabile sub platforme de lucru sau sub cuptoare.

468. Se interzice aruncarea sticlei incandescente sau fierbinți în găleți cu ulei. Este interzisă aruncarea pe pardoseli a probelor de topitură de sticlă scoasă din cuptor. Acestea se evacuează din atelier și se depozitează în locuri special amenajate.

469. În cazul întreruperii livrării gazului în timpul arderii, se închid robinetele centrale și apoi se deschid robinetele de la fiecare focar. La reaprinderea focului, deschiderea robinetelor se face treptat, cu reglare fixă, pentru ca debitul de gaze scurse pe arzător să fie în cantitate redusă.

470. După inversarea focului, se verifică dacă poziția clapetei inversorului de aer este sincronizată cu poziția robinetului principal de gaz.

471. Lângă cuptor se trage conducta principală de apă pentru incendii, dotată cu furtun cu lungimea corespunzătoare, încât să ajungă în orice loc al încăperii.

472. Sculele cu care se prelevă probe de topitură, precum și cele folosite pentru împingerea amestecului după folosire se amplasează la locul permanent de păstrare, fiind interzisă depozitarea sculelor de lucru în stare fierbinte în dulăpioarele de păstrare.

473. Materialele de vopsire trebuie ferite de acțiunea razelor solare.

474. Se interzice folosirea oricărei surse de foc, precum și fumatul.

475. Încălzirea atelierelor se realizează doar cu instalații de încălzire centrală.

476. La montarea firmelor luminoase și a reclamelor se respectă următoarele:

1) se interzice montarea prizelor cu siguranțe sau siguranțe la reclamele ilustrate în interiorul vitrinelor;

2) se asigură posibilitatea întreruperii circuitului de alimentare al reclamelor din vitrine atât din interior, cât și din exterior;

3) cablurile de alimentare cu energie electrică, la trecerea prin orificii sau peste muchii ascuțite, se execută prin manșoane de protecție din PVC, cauciuc sau metal. Conductoarele se montează pe izolatoare, iar în locurile unde pot apărea lovituri mecanice se protejează cu manșoane metalice;

4) se exclud siguranțele fuzibile, indiferent de condițiile în care se lucrează sau de calitatea izolației, de sculele cu care se lucrează la instalațiile de înaltă tensiune.

Secțiunea a 21-a

Ateliere pentru prelucrarea maselor plastice și cauciucurilor

477. La prelucrarea maselor plastice și a celor care prezintă pericol de incendiu, cum sunt mașini de injecție și suflat, mașinile de extrudare la fabricarea granulelor, se asigură următoarele măsuri:

1) malaxoarele în care se prelucrează nitrolac trebuie prevăzute cu capace închise etanș;

2) se interzice depozitarea sacilor cu granule de mase plastice și ambalaje lângă mașini sau lângă corpuri electrice.

478. Prepararea cernelurilor prin diluare cu solvenți, necesare la imprimare, se realizează în încăperi separate de hala de mașini.

479. Colofoniul, uleiul, aralitul, silicatul de sodiu, soda caustică, bicarbonatul de sodiu, acizii se depozitează separat în magazii speciale, cu plafonul și pardoseala cimentată.

480. Colofoniul se ferește de surse de temperatură ridicate sau de foc deschis.

481. Coloranții trebuie feriți de contactul direct cu uleiuri sau cu alte lichide combustibile.

482. Lacurile, acetona și alcoolul se depozitează în magazii întunecoase și reci, ferite de contactul cu lumina solară.

483. Magaziile de solvenți organici sau alte produse volatile, inflamabile, ca lacurile, acetona, alcoolul, negrul de fum, se iluminează prin geam cu lumină naturală, fiind interzisă montarea instalațiilor electrice în aceste magazii.

484. Amidonul trebuie ferit de umezeală și depozitat în magazii ventilate corespunzător în straturi de 1 metru înălțime.

485. În secțiile de gumaj se respectă următoarele reguli:

1) se interzice depozitarea soluțiilor de cauciuc, benzină sau a țesăturilor lângă mașina de gumaj;

2) vasul cu soluția de gumaj trebuie permanent acoperit, iar pereții exteriori trebuie curățați de resturi.

486. În cazul constatării creșterii rapide a temperaturii în autoclavele de vulcanizare, se opresc ventilatoarele, după care se realizează evacuarea aerului. Deschiderea acestora se face treptat. Cărucioarele trebuie scoase pe o platformă, pentru stingerea lor cu spumă chimică.

487. Toate vasele cu soluții de elastomeri și rășini trebuie amplasate la cel puțin 2 metri distanţă de mașinile de impregnat, gumat și trebuie prevăzute cu capace etanșe.

488. Încălzirea capului și a șaibei de profil cu flacără la mașinile de extrudare se admite în sălile de lucru în care nu se prelucrează amestecul de cauciuc și alte materiale inflamabile.

489. Încălzirea încăperilor, a atelierelor se face cu apă caldă sau cu abur de joasă presiune și radiatoare de încălzire.

490. Tăierea și polizarea cauciucurilor se realizează în încăperi separate de încăperile destinate pentru tratament termic.

Secțiunea a 22-a

Ateliere tipografice, copiatoare, multiplicatoare

491. Toluenul și benzina folosite la curățarea plăcilor trebuie păstrate în bidoane metalice închise, ferite de sursă de căldură.

492. În atelierele de producere a mostrelor unde se utilizează benzină la curățarea formelor și la spălatul valțurilor se interzice fumatul sau pătrunderea în încăperi cu sursă de foc deschis.

493. La atelierele monoturnat se interzice:

1) executarea de instalații electrice pe pereții izolației fonice. Trecerea conductorilor electrici prin astfel de pereți se execută doar prin tub metalic;

2) introducerea în cazanele de topit aliaj a materialelor combustibile (hârtie, cârpe);

3) funcționarea mașinii de turnat și arderea simultană a gazului în timpul spălării mașinilor.

494. În atelierele de închis forme și matrițe, spălarea formelor cu benzină se execută doar pe materiale incombustibile.

495. În atelierele de tipărire rotativă a cărților, curățarea cu benzină a pieselor de la cilindrii mașinilor se admite doar în lăzi metalice cu capace, în locuri ferite de influența surselor de căldură, foc și a instalațiilor electrice.

496. Se interzice vărsarea în canalele reziduale a lichidelor inflamabile recuperate, provenite de la operațiile efectuate în atelierele de cromare.

497. La atelierele de lăcuit-celofanat, materialele folosite la lăcuire trebuie păstrate în afara atelierelor, în locuri special amenajate. Acolo unde uscarea coperților în mașinile de lăcuit se face cu radiatoare infraroșii, se interzice oprirea benzilor transportoare în timpul funcționării radiatoarelor. Operația de lăcuire se realizează doar cu instalația de ventilație în funcțiune.

Secțiunea a 23-a

Stații de preparare a mixturilor asfaltice

498. În cazul lucrărilor cu lianți bituminoși, trebuie respectate următoarele:

1) rezervoarele de combustibil lichid se fixează și se izolează corespunzător;

2) se interzice alimentarea rezervoarelor de combustibil ale stațiilor și topitoarelor de bitum cu vase deschise. Transportul motorinei trebuie realizat prin intermediul pompelor cu conducte;

3) se interzice încălzirea cu flacără a conductei de scurgere a bitumului de la cisterne, precum și a pompei de extras bitum din batal;

4) aprinderea arzătoarelor se realizează doar cu ajutorul unor bucăți de bumbac îmbibate cu motorină și fixate la capătul unei vergele metalice de cel puțin 1 metru lungime. Manipularea acestui dispozitiv de aprindere se face doar în poziție laterală față de direcția flăcării și a gazelor arse;

5) se interzice turnarea în focar sau peste arzătoare a motorinei, a petrolului sau a benzinei pentru aprinderea sau întreținerea focului.

499. La batalurile unde încălzirea bitumului se face cu picurătorul trebuie respectate următoarele reguli:

1) rezervoarele trebuie prevăzute cu site;

2) este interzisă montarea rezervoarelor de motorină direct deasupra picurătoarelor;

3) este interzisă funcționarea picurătoarelor când nivelul bitumului din batal este cu 0,2 metri mai puțin deasupra țevilor orizontale ale picurătorului;

4) instalațiile pentru încălzit bitum și tancurile de bitum trebuie îngrădite cu plasă metalică.

500. La amestecarea bitumului cald cu diferiți solvenți organici se respectă următoarele:

1) este interzisă amplasarea cazanului într-un loc în care vântul poate aduce vapori de substanțe inflamabile;

2) este interzis fumatul sau focul deschis pe o rază de 40 de metri;

3) este interzisă folosirea benzinei pentru diluare.

501. Scurgerea bitumului din topitor se face prin deschiderea treptată a vanei.

502. Nu se admite alimentarea cu carburanți și lubrifianți sau executarea lucrărilor de întreținere și reparații în timpul funcționării motoarelor sau injectorului autogudronatorului.

503. La umplerea cisternei cu bitum trebuie ca flăcările să fie stinse, iar autovehiculul frânat. În cazul umplerii prin gura de sus a cisternei, jgheaburile sau țevile de umplere trebuie bine fixate.

504. În cazul aprinderii injectoarelor (arzătoarelor) de la auto gudronator, pentru menținerea bitumului cald se realizează următoarele măsuri:

1) pentru funcționarea injectoarelor (atât fixe, cât și mobile) se folosește petrol lampant. Este interzisă folosirea benzinei sau „white spirit”-ului;

2) se interzice supraîncălzirea bitumului;

3) se interzice folosirea injectoarelor în apropierea materialelor combustibile;

4) se interzice folosirea arzătorului mobil cu defecțiuni la furtun sau în cazul legării necorespunzătoare a acestuia.

505. Se interzice de a face foc lângă sau sub cisternă ori de a se apropia cu flacără deschisă de aceasta.

506. Orice intervenție legată de întreținere, reparare la cisternă se realizează doar după evacuarea bitumului.

Capitolul XV

OBIECTIVE DE PRODUCERE AGRICOLĂ

Secțiunea 1

Recoltarea cerealelor și pregătirea nutrețurilor

507. Administratorii entităților economice antrenate în campania de recoltare sunt obligați:

1) să asigure regimul de protecție contra incendiilor în perioada campaniei de recoltare;

2) să elaboreze măsuri organizatorice, tehnice și inginerești de apărare împotriva incendiilor în perioada vizată;

3) personalul antrenat în campanie trebuie să organizeze permanent, timp de 24 de ore, serviciul de gardă cu tehnica de intervenție la incendii existentă în gospodării și la obiective, precum și a tehnicii agricole reutilate;

4) să divizeze masivele cerealiere în sectoare cu aria de maximum 30 ha și să asigure izolarea acestora, precum și de-a lungul drumurilor, căilor ferate adiacente și fâșiilor forestiere prin fâșii cosite cu lățimea de cel puțin 6 metri și arate cu lățimea de cel puțin 4 metri;

5) să organizeze dotarea punctelor de recoltare cu un tractor și un plug în stare bună de funcționare pentru asigurarea intervenției rapide în caz de incendiu.

508. Pentru a fi admise la lucrările de recoltare a cerealelor, tehnica şi utilajele agricole trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

1) sistemele de aprindere, de alimentare, carburație și distribuție să fie perfect reglate pentru a preveni exploziile false;

2) rezervoarele de combustibil și întreaga instalație de alimentare cu carburanți să fie etanșă și fără pierderi de carburanți;

3) instalațiile electrice să dispună de toate conexiunile bine fixate și izolate, conductoarele și siguranțele să fie dimensionate corespunzător, acumulatorul să fie fixat și să aibă capac de protecție;

4) țevile de eșapament trebuie prevăzute cu dispozitive pentru reținerea scânteilor;

5) se curăță în mod obligatoriu toba de eșapament.

509. Mașinile agricole și autovehiculele trebuie dotate cu câte un stingător cu pulbere și CO2 de 10 l, suplimentar, combinele trebuie dotate cu câte un vas (bidon) cu apă de 100 de litri, o mătură de nuiele cu coadă de 3-4 metri, hârleț și lopată.

510. Alimentarea tehnicii cu carburanți și lubrifianți se efectuează doar în punctele de alimentare special amenajate, fiind interzise transportul și transvazarea lichidelor combustibile în vase deschise, precum și alimentarea în lanuri sau la distanțe mai mici de 100 de metri față de acestea.

511. Se interzice efectuarea lucrărilor de reparații a tehnicii în lanuri, depozite sau la distanțe mai mici de 100 de metri față de acestea.

512. Se interzice fumatul și utilizarea focului deschis în lanuri, arii, miriști, pe combine și utilaje ce transportă cereale și paie sau la mai puțin de 100 de metri de punctele de seceriș, recoltare și depozitare a produselor agricole.

513. Evacuarea paielor de pe miriști se execută în cel mult 2 zile după recoltare.

514. Se interzice arderea paielor sau altor resturi vegetale pe câmp sau utilizarea focului deschis pentru distrugerea prin ardere a dăunătorilor pe miriști.

515. Taberele temporare de câmp trebuie amplasate la o distanță de minimum 100 de metri de la masivele de cereale, locurile de treierat. În jurul taberelor de câmp și a locurilor de treierat se ară o fâșie cu lățimea de minimum 4 metri.

Secțiunea a 2-a

Păstrarea cerealelor

516. Depozitele de cereale trebuie amenajate în clădiri separate. Porțile lor să se deschidă în exterior și să nu fie blocate.

517. La păstrarea cerealelor în grămezi, distanța de la vârful grămezii până la elementele de acoperire combustibile, precum și până la corpurile de iluminat și cablurile electrice trebuie să fie de cel puțin 0,5 metri.

518. În locurile de transportare a cerealelor în golurile barierelor antifoc trebuie instalate porți cu limită de rezistență la foc EI 15.

519. Se interzice:

1) păstrarea cerealelor împreună cu diferite materiale și utilaje;

2) utilizarea în interiorul încăperilor de depozitare a mașinilor de curățat și a altor mașini cu motoare cu ardere internă;

3) exploatarea mecanismelor mobile cu porțile din ambele părți ale depozitului închise;

4) punerea în funcție (aprinderea) uscătoriilor care funcționează cu combustibil solid, utilizând în acest scop LUI și LC, iar la uscătoriile care funcționează cu combustibil lichid utilizarea torțelor pentru pornirea lor;

5) exploatarea uscătoriilor la care sunt defectate aparatele de control al temperaturii, al sistemului automat de deconectare a debitării combustibilului la stingerea flăcării din focar, precum și al sistemului de electroaprindere sau dacă acestea lipsesc;

6) turnarea cerealelor la un nivel care depășește nivelul benzii de transportor și admiterea procesului de frecare dinamică a benzii de elementele transportorului.

520. Verificarea temperaturii cerealelor în timpul funcționării uscătoriei trebuie realizată prin luarea de probe la fiecare 2 ore.

521. Uscătoria mobilă trebuie instalată la o distanță de cel puțin 10 metri de la clădirea depozitului de cereale.

522. Focarele uscătoriilor trebuie construite astfel încât scânteile să nu iasă din acestea. Coșurile de fum trebuie utilate cu stingătoare de scântei, iar în locurile de trecere prin elementele de construcții combustibile trebuie executate din elemente incombustibile.

523. La ventilarea cerealelor în depozite, ventilatoarele trebuie instalate la o distanță de cel puțin 2,5 metri de la pereții combustibili. Conductele de aer se execută din materiale incombustibile.

Secțiunea a 3-a

Păstrarea nutrețului fibros

524. Păstrarea rezervelor de nutreț fibros se admite numai în construcții anexe sau încorporate, separate de clădirile fermelor prin pereți plini (pereți despărțitori) și planșee cu limita de rezistență la foc de minimum REI 45.

525. Construcțiile anexe și cele încorporate trebuie să aibă ieșiri nemijlocit în exterior.

526. Stogurile, șoproanele și stivele de nutreț fibros trebuie amplasate la distanțe de cel puțin 15 metri de la liniile de energie electrică, 20 de metri de la drumuri și 50 de metri de la clădiri, instalații și zone forestiere.

527. Terenurile pentru amplasarea stogurilor, precum și a perechilor de stoguri sau stive trebuie arate pe perimetru pe o fâșie nu mai îngustă de 4 metri. Distanța de la marginea fâșiei până la stog trebuie să fie de cel puțin 15 metri, iar între stoguri din grupuri – de cel puțin 5 metri.

528. Aria fundației unui stog nu poate depăși 100 m2, iar cea a stivei de fân sau paie presate nu poate depăși 400 m2.

529. Distanța de siguranță dintre stive, șoproane și stoguri aparte trebuie adoptată de cel puțin 20 de metri. În cazul în care stivele, șoproanele și stogurile se așază în perechi, distanța dintre stive și șoproane trebuie prevăzută de cel puțin 6 metri, iar între perechile acestora – de cel puțin 30 de metri.

530. Unitățile tehnice utilizate la depozitele de nutreț fibros trebuie dotate cu stingătoare de scântei.

531. Tractoarele de tracțiune în timpul executării lucrărilor de descărcare nu se pot apropia de stive la distanțe mai mici de 3 metri.

Secțiunea a 4-a

Prelucrarea, uscarea și păstrarea tutunului

532. Elementele din lemn ale instalațiilor de uscare (căpriorii, barele, astereala, panourile de placaj) trebuie tratate cu soluții ignifuge.

533. Pentru a evita pătrunderea în schimbătorul de căldură a frunzelor de tutun și a altor materiale combustibile, trebuie montate plase verticale din metal cu dimensiunile ochiurilor de cel mult 0,005 x 0,005 metri. Plasa trebuie separată pe deplin de secția agregatului de la camera de uscare.

534. Pentru fiecare complex de uscare a tutunului trebuie prevăzut cel puțin un rezervor de incendiu cu capacitatea de cel puțin 50 m3 de apă sau un hidrant exterior de incendiu, care asigură un debit de cel puțin 10 litri per secundă și o lungime de furtunuri de cel puțin 200 de metri, cu țevi de refulare.

535. Pentru fiecare grup de instalații de uscare (6 bucăți) trebuie prevăzut câte un panou de incendiu dotat cu 6 stingătoare cu spumă chimică, cu capacitatea de cel puțin 10 litri fiecare, un stingător cu bioxid de carbon (5 litri), nisip și inventarul necesar de stingere (găleți, lopată, rangă, prelată).

Secțiunea a 5-a

Ferme pentru creșterea animalelor și păsărilor

536. Ușile și coridoarele de evacuare a animalelor sau a păsărilor trebuie menținute în permanență libere, blocarea lor sub orice formă este strict interzisă. Executarea pragurilor sau a treptelor la uși sau pe coridoarele de evacuare a animalelor este interzisă.

537. În clădirile în care sunt adăpostite animale se interzice:

1) folosirea sobelor sau coșurilor de evacuare a fumului defecte;

2) folosirea sobelor cu ușile de alimentare din interior;

3) instalarea sobelor sau coșurilor de evacuare a fumului artizanale și neconforme;

4) încălzirea spațiilor în timpul nopții fără supraveghere;

5) amplasarea sau agățarea felinarelor în locuri unde pot fi lovite sau răsturnate;

6) staționarea tractoarelor, a autovehiculelor și a altor mașini agricole sau utilaje în adăposturile pentru animale și păsări;

7) folosirea focului deschis, a sudurii și fumatul în timpul aflării animalelor în încăpere.

538. În cazul lipsei iluminatului electric se admite folosirea în grajduri a felinarelor de vânt doar în prezența personalului.

539. Felinarele trebuie bine fixate de stâlpi sau pereți la o distanță de cel puțin 0,7 metri de la tavan, 0,7 metri de la pereții combustibili și 1,5 metri de la furaje astfel încât să fie evitată atingerea lor de către animale. Stâlpii și pereții combustibili trebuie căptușiți în dreptul felinarului cu tablă de fier montată pe un strat de vată minerală, azbest sau alte materiale incombustibile.

540. În clădirile fermelor pentru creșterea animalelor și păsărilor, încăperile destinate pentru instalarea pompelor de vid și generatoarelor termice pentru pregătirea nutrețurilor cu încălzirea la foc, precum și încăperile pentru păstrarea rezervelor de nutrețuri uscate, construite ca anexe sau încorporate în clădirile fermelor, trebuie separate de încăperile pentru întreținerea vitelor și păsărilor prin pereți despărțitori antifoc de tipul 1 și planșee antifoc de tipul 3. Încăperile menționate trebuie dotate cu ieșiri nemijlocit în exterior.

541. În încăperile pentru animale și păsări nu se admite amenajarea de ateliere, depozite, parcaje pentru automobile, tractoare, tehnică agricolă, precum și executarea oricărui tip de lucrări care prezintă pericol de incendiu.

542. Nu se admite accesul în aceste încăperi a tractoarelor, a automobilelor și a mașinilor agricole ale căror tobe de eșapament nu sunt dotate cu stingătoare de scântei.

543. La păstrarea nutrețurilor grosiere în podurile fermelor trebuie asigurată realizarea următoarelor reglementări de apărare împotriva incendiilor:

1) executarea învelitorilor din materiale incombustibile;

2) protecția planșeelor din lemn, a podurilor și a izolației termice combustibile împotriva aprinderii din direcția încăperilor podurilor prin aplicarea unui strat de mortar cu grosimea de 0,03 metri pe izolația termică (sau prin aplicarea unei protecții la foc echivalente) sau prin aplicarea unei izolații termice incombustibile;

3) trasarea conductoarelor electrice prin poduri cu protecție împotriva acțiunilor mecanice;

4) îngrădirea canalelor de fum pe perimetru la o distanță de 1 metru de la acestea.

544. La amenajarea și exploatarea incubatoarelor electrice trebuie respectate următoarele:

1) distanța de la elementele de încălzit până la așternut și obiectele combustibile trebuie asigurate pe verticală și orizontală de cel puțin 1 metru;

2) elementele de încălzit utilizate trebuie instalate în așa mod încât să se excludă posibilitatea căderii particulelor incandescente. Se interzice utilizarea elementelor de încălzit de tip deschis.

545. Instalațiile ultraviolete mobile și echipamentele electrice se plasează la distanțe de cel puțin 1 metru de la materiale combustibile.

546. Conductoarele electrice ale incubatoarelor electrice și la instalațiile ultraviolete trebuie montate la o înălțime de cel puțin 2,5 metri de la nivelul pardoselii și la o distanță de 0,5 metri de la elementele combustibile.

Capitolul XVI

FONDUL FORESTIER

547. Persoanele fizice și juridice care au încheiate contracte de arendă a terenurilor fondului forestier proprietate publică a statului în scopuri de gospodărire cinegetică și de recreere, precum și deținătorii de tabere de vacanță, instituții de menire socială și curativă (proprietarii și/sau persoanele care au contracte de locațiune), amplasate pe terenurile fondului forestier, sunt obligați să respecte și să îndeplinească prevederile prezentelor Reguli, în limitele terenului arendat.

548. Se interzice arderea litierei, păturii vii, miriștii (inclusiv pe terenurile agricole) pe terenurile fondului forestier și pe sectoarele limitrofe ale pădurilor, fășiilor forestiere de protecție și altă vegetație forestieră.

549. La efectuarea tuturor tipurilor de tăieri se aplică metode de curățire a parchetelor de resturi de exploatare fără ardere. La curățirea parchetelor de resturi de exploatare, beneficiarii forestieri sunt obligați:

1) să aranjeze resturile de exploatare în grămezi sau stive cu lățimea de până la 3 metri pentru putrezire ori să le fărâmițeze, aruncându-le la o distanță de cel puțin 10 metri de la liziera pădurii;

2) distanța dintre grămezi trebuie să fie de cel puțin 20 de metri, dacă în tehnologia lucrărilor de exploatare nu este specificată altă distanță;

3) depozitarea masei lemnoase recoltate trebuie să fie efectuată numai în locuri deschise la o distanță de cel puțin 20 de metri de la liziera de arboreți de foioase și de cel puțin 40 de metri de la liziera de arboreți de rășinoase și amestecate. În arboretele de foioase, locurile de depozitare și breșele antiincendiare din jurul lor trebuie să fie curățite de materiale combustibile și înconjurate cu o fâșie mineralizată cu lățimea de cel puțin 1,4 metri, iar în arboretele de rășinoase cu două fâșii cu distanța dintre acestea de cel puțin 10 metri.

550. Întreprinderile silvice sunt obligate:

1) să dispună și să mențină în perioada cu pericol de incendiu în stare de alertă mijloace și tehnică specială de intervenție la incendiu în păduri, în locurile de efectuare a lucrărilor și de amplasare a obiectivelor sau în zonele de desfășurare a diferitelor acțiuni educaționale, de recreare și de altă natură;

2) să constituie în perioada cu pericol de incendiu, în subdiviziunile care efectuează lucrări în păduri, echipe de pompieri din rândurile muncitorilor, funcționarilor și altor persoane cetățeni, asigurându-i cu mijloace de transport, utilaje și inventar antiincendiar în locurile coordonate cu întreprinderile silvice;

3) să efectueze amenajarea antiincendiară a teritoriului fondului forestier aflat în gestiune, să întrețină pe parcursul perioadei cu pericol de incendiu obiectele și tehnica specială de intervenție la incendiu în starea corespunzătoare;

4) să familiarizeze populația, inclusiv elevii și colectivele întreprinderilor, organizațiilor, instituțiilor și salariații persoanelor juridice, care efectuează folosințe silvice sau gestionează obiectele amplasate pe teritoriul fondului forestier, cu regulile de apărare împotriva incendiilor în păduri și metodele de stingere a incendiilor forestiere;

5) pe parcursul perioadei cu pericol de incendiu, să asigure recepționarea informațiilor privind nivelul de pericol de incendiu în păduri conform condițiilor climaterice și să informeze de urgență autoritățile silvice, conducătorii organizațiilor, întreprinderilor, instituțiilor, alte persoane fizice și juridice, care efectuează folosințe silvice sau au în gestiune obiecte din fondul forestier, precum și populația;

6) să întreprindă măsurile necesare pentru depistarea oportună și lichidarea operativă a incendiilor forestiere, să mobilizeze în modul stabilit gestionarii forestieri, întreprinderile, organizațiile și populația și să organizeze stingerea incendiilor;

7) să elaboreze și să îndeplinească pe teritoriul întreprinderilor silvice măsurile pentru prevenirea încălcării cerințelor regulilor de apărare împotriva incendiilor în păduri și stabilirea persoanelor implicate în declanșarea incendiilor în păduri.

551. Depozitarea cherestelei se realizează în spații deschise cu respectarea următoarelor condiții :

1) de la pădurile de foioase – cu suprafața de depozitare de până la 8 ha – cel puțin 20 de metri; cu suprafața de depozitare de 8 ha și mai mult – cel puțin 30 de metri;

2) de la pădurile de conifere sau mixte – cu suprafața de depozitare de până la 8 ha – cel puțin 40 de metri; cu suprafața de depozitare de 8 ha și mai mult – de cel puțin 60 de metri.

552. Distanța de siguranță la foc dintre construcții și clădiri din zonele forestiere trebuie să fie de cel puțin 18 metri.

553. La intrarea pe teritoriul gospodăriilor silvice trebuie sa fie amplasate planuri-scheme de exploatare forestieră pe care se indică benzile mineralizate, distanțele de siguranță la incendiu dintre clădiri și construcții, spațiile de producere și cele auxiliare, căile de acces a tehnicii de intervenție și sursele de alimentare cu apă în caz de incendiu naturale și artificiale destinate pentru stingerea incendiilor.

Capitolul XVII

OBIECTIVE DE TRANSPORT

Secțiunea 1

Transportul feroviar

554. Stelajele din camerele de păstrare a bagajelor trebuie executate din materiale incombustibile. Nu se admite amenajarea antresolurilor.

555. La depourile de locomotive și bazele de rezervă a locomotivelor se interzice:

1) gararea în depou a locomotivelor al căror focar mai funcționează, precum și aprinderea focarelor în boxe în afara limitelor de acțiune a hotelor de evacuare a fumului;

2) curățarea focarelor și cenușarelor în boxele de depou și în alte locuri nestabilite;

3) oprirea și parcarea materialului rulant încărcat cu lichide ușor inflamabile, lichide combustibile, lichide periculoase sau cu alte încărcături combustibile la o distanță mai mică de 50 de metri de la locul stabilit pentru curățarea focarului locomotivei;

4) gararea în depou a cisternelor cu lichide ușor inflamabile, lichide combustibile, precum și a cisternelor goale în care anterior s-au păstrat aceste substanțe, dacă acestea în prealabil n-au fost tratate cu abur.

556. Canalele de evacuare a zgurii trebuie amplasate la distanța de cel puțin 50 de metri de la depozitele de materiale combustibile, precum și de la clădirile cu gradul IV și V de rezistență la foc. Zgura și tăciune din locurile de curățare a focarelor trebuie stinse cu apă și evacuate cu regularitate.

557. Bazele de rezervă a locomotivelor trebuie amplasate distanțat de căile principale, cu îngrădiri sigure și instalații de iluminat exterioare.

558. Terenurile repartizate pentru stațiile (punctele) de spălare și tratare cu abur trebuie să corespundă prevederilor pentru procesul tehnologic tipizat al stațiilor și să fie amplasate la o distanță de cel puțin 30 de metri de la calea ferată și de la cele mai apropiate linii de stație și de tracțiune și la o distanță de cel puțin 50 de metri de la clădirile și instalațiile feroviare vecine. Terenurile pe care se face tratarea cisternelor trebuie să dispună de îmbrăcăminte dură, care nu permite pătrunderea în sol a produselor petroliere.

559. Remorcarea cisternelor la locurile de tratare se efectuează doar cu locomotive (locotractoare) utilate cu stingătoare de scântei. În timpul remorcării cisternei se pun ca acoperire cel puțin două vagoane cu patru osii. Nu se admite ca locomotivele să se apropie de locurile de curățare la o distanță mai mică de 20 de metri și această distanță se marchează printr-un indicator care interzice mișcarea în continuare.

560. Dispozitivele de deversare, capacele gurilor de încărcare a cisternelor aduse pentru tratare la centrele (punctele) de spălare-opărire trebuie să fie închise. Cisternele tratate trebuie dotate cu armatură de închidere în stare perfectă de funcționare.

561. Liniile de cale ferată pe care se efectuează alimentarea supapelor dispozitivelor de golire a cisternelor trebuie dotate cu jgheaburi sau cu alte aparate pentru captarea rămășițelor de produse petroliere. Gurile și gropile de descărcare de la paharele de decantare și conducte trebuie să fie permanent închise cu capace. În timpul alimentării supapelor trebuie utilizate doar lanterne cu acumulator și instrumente parascântei.

562. Rezervoarele, conductele, estacadele, cisternele pentru golire și liniile feroviare de golire-umplere trebuie prevăzute cu prize sigure de legare la pământ pentru înlăturarea electricității statice.

563. Scările metalice portabile și mobile trebuie dotate cu cârlige din cupru și tălpi din cauciuc.

564. Interiorul cisternelor și cazanelor se admite de iluminat doar cu lanterne cu acumulator. Conectarea și deconectarea lanternelor trebuie efectuată în exteriorul cisternelor și cazanelor.

565. Suprafața estacadelor și terenurilor trebuie curățate de rămășițele produselor petroliere și spălate cu apă fierbinte cel puțin o dată pe schimb.

566. Pe terenul stațiilor (punctelor) de spălare-opărire se interzice:

1) intersectarea de către liniile electrice aeriene a căilor ferate, a clădirilor și a instalațiilor;

2) utilizarea în timpul executării lucrărilor în interiorul cisternei a încălțămintei bătute cu flecuri metalice sau cuie;

3) vărsarea resturilor de lichide ușor inflamabile și lichide combustibile împreună cu apa și condensatul în rețeaua comună de canalizare, în canale deschise, șanțuri, râpi;

4) utilizarea, în scopul pătrunderii persoanelor în interiorul cisternei, a scărilor portabile metalice, precum și a scărilor de lemn, întărite cu plăci metalice;

5) abandonarea cârpelor de șters în interiorul cisternelor supuse reviziei și pe suprafața lor exterioară;

6) accesul locomotivelor în depourile de curățare și sub estacade.

567. Zona de securitate a căilor ferate trebuie curățată de uscături, resturi de la tăiere, arbuști, traverse vechi și de alt gunoi combustibil. Materialele indicate trebuie evacuate la timp din adiacența zonei de securitate.

568. Lichidele ușor inflamabile și lichidele combustibile vărsate pe linii trebuie acoperite cu nisip sau pământ și evacuate în exteriorul zonei de expropriere.

569. Traversele și barele la păstrarea lor provizorie pe liniile curente și la stații trebuie stivuite.

Terenul pentru stive și teritoriul pe o distanță de cel puțin 3 metri trebuie curățat de iarbă uscată și alte materiale combustibile, arat sau săpat pe perimetru.

570. Traversele și barele pot fi stivuite paralel cu calea ferată la o distanță de cel puțin 30 de metri de la construcții și instalații, la cel puțin 10 metri – de la căile de circulație activă a trenurilor, la cel puțin 6 metri – de la căile de altă natură și la o distanță de cel puțin 1,5 ori a înălțimii unui stâlp de la axa liniilor electrice și a liniilor de telecomunicații. Distanțele dintre stivele de traverse trebuie să fie de cel puțin 1 metru, iar distanța dintre fiecare pereche de stive – de cel puțin 20 de metri.

În cazul volumului depozitului de traverse și bare peste 5000 m3 trebuie să se respecte condițiile prevăzute în normele speciale de proiectare a depozitelor de materiale lemnoase.

571. Se interzice depozitarea fânului, a paielor și a lemnelor la o distanță mai mică de 50 de metri de la poduri, instalații feroviare, linii de circulație activă a trenurilor, precum și sub linii electrice și de telecomunicații.

572. În zona de securitate nu se admite aprinderea focului, arderea vreascurilor, surcelelor, precum și lăsarea arborilor și arbuștilor uscați.

573. Podurile construite în masivele de păduri trebuie înconjurate cu fâșii mineralizate cu lățimea de cel puțin 1,4 metri pe perimetrul exterior al zonei de securitate.

Loturile de pământ de sub poduri, în raza de 50 de metri, trebuie curățate de iarbă, arbuști, uscături și de alt gunoi combustibil.

574. Punțile de lemn montate deasupra căilor ferate trebuie placate din partea inferioară cu tablă metalică pe o lățime de cel puțin 4 metri, ambele margini fiind agățate în jos cu 0,3 metri.

575. Odată cu înghețarea râurilor, la fiecare pod de lemn sau de fier cu podina din lemn se amenajează copci (care nu îngheață) și căi de acces la acestea, în scopul captării apei în caz de incendiu. Locul aflării copcilor trebuie marcat cu indicatoare corespunzătoare.

576. La toate podurile și punțile se interzice:

1) amenajarea sub poduri, punți sau în apropierea lor a depozitelor de materiale, a locurilor de staționare pentru nave, plute, șlepuri și bărci;

2) alimentarea cu combustibil a agregatelor cu motoare cu ardere internă pe poduri, punți și sub acestea;

3) lăsarea suprastructurilor și a altor elemente de construcție necurățate de produsele petroliere;

4) arderea sub poduri a ierbii uscate, a arbuștilor și a altor materiale combustibile.

577. Liniile de cale ferată pentru staționarea vagoanelor cu material rulant trebuie dotate cu schimbătoare de cale pentru a asigura retragerea și dispersarea acestuia în caz de incendiu.

578. În cazul în care lipsesc sursele artificiale sau naturale de alimentare cu apă în locurile de amplasare a bazelor de material rulant al căii ferate, trebuie formate rezerve de apă pentru stingerea incendiilor în cisterne de cale ferată sau alte recipiente în volum de 50 m3 pentru fiecare grupă de vagoane (10-15 unități).

579. Fiecare garnitură de cale ferată mobilă trebuie să dispună de legătură telefonică cu cea mai apropiată gară. La punctele de staționare a vagoanelor trebuie montate instalații de înștiințare despre incendiu.

Secțiunea a 2-a

Parcaje și platforme de parcare

580. Se interzice accesul în parcaje a următoarelor autovehicule:

1) încărcate cu materiale explozive, combustibile sau inflamabile;

2) cu rezervoarele de carburanți fisurate, sparte, cu capace lipsă sau deteriorate;

3) care prezintă scurgeri de carburanți sau lubrefianți;

4) cu motoarele și țevile de eșapament supraîncălzite sau fără tobe de eșapament;

5) cu instalația electrică defectă;

6) alimentate cu gaz petrolier lichefiat (GPL).

581. În interiorul parcajelor este interzisă păstrarea bidoanelor cu combustibili lichizi, unguente sau alte materiale combustibile, precum și depozitarea temporară a altor obiecte sau materiale care nu fac parte din inventarul parcajelor sau al autovehiculelor.

582. Se interzice alimentarea cu carburanți a autovehiculelor în interiorul parcajelor.

583. Este interzisă evacuarea reziduurilor combustibile în gurile de canalizare.

584. În timpul examinării motorului (carburator, conducte de carburanți) și a rezervorului de combustibil se interzic orice lucrări cu foc deschis în apropiere.

585. În cazul vărsării accidentale în parcaj a carburanților sau a altor produse combustibile, trebuie întreprinse următoarele măsuri:

1) oprirea motoarelor autovehiculelor;

2) interzicerea intrării sau ieșirii autovehiculelor în/din parcaj;

3) curățarea produselor scurse cu nisip, prin ștergerea cu cârpe din bumbac sau prin spălarea cu apă;

4) pornirea motoarelor doar după terminarea curățirii produselor scurse.

586. Se interzice încărcarea acumulatoarelor în parcaje.

587. În interiorul parcajelor se interzice folosirea focului deschis (lămpi cu benzină) pentru încălzirea motorului sau pentru executarea unor lucrări de sudură, lipire.

588. Este interzisă folosirea benzinei sau a oricăror carburanți pentru curățirea în parcaje a pardoselilor, a mâinilor, a îmbrăcămintei sau a pieselor.

589. Amplasarea autovehiculelor în parcaje se efectuează astfel încât să se păstreze spațiul între acestea (0,7 metri când sunt alăturate, 1 metru când sunt spate în spate) și între acestea și pereți. În acest sens trebuie marcate pe pardoseală atât spațiile pentru parcare, cât și cele ce trebuie să fie libere, în funcție de poziția ușilor de evacuare.

590. Orice parcaj trebuie să dispună de un plan de evacuare, cu indicarea operațiunilor de efectuat în caz de incendiu și a mijloacelor folosite pentru evacuarea rapidă, afișat în locuri vizibile.

591. Este interzisă amplasarea autovehiculelor pe căile de acces ale parcajelor și ale platformelor de parcare.

Secțiunea a 3-a

Ateliere de întreținere și reparații auto

592. Spațiile de siguranță la foc între autovehicule constituie:

1) 1,2 metri între două autovehicule așezate alături (paralele), între două autovehicule așezate unul în spatele celuilalt, precum și între autovehicul și perete (autovehiculul paralel cu peretele). Distanța se măsoară de la planul oblonului, de la spatele autovehiculului din față, până la bara de protecție a autovehiculului din spate;

2) 1,5 metri de la spatele autovehiculului până la perete;

3) 1 metru de la partea din față a autovehiculului până la un banc de lucru așezat la perete.

593. Degresarea, curățarea și spălarea pieselor în secțiile de întreținere se execută doar în băi cu soluție de sodă caustică încălzită.

594. Este interzisă depozitarea în interiorul secțiilor și atelierelor de reparații auto a vaselor care conțin carbid, vopsele, diluanți, cauciucuri, cherestea și orice alte materiale combustibile.

595. Se interzice:

1) sudura sub autovehicul înainte de curățarea acestuia de ulei;

2) sudura la caroserie fără a se lua măsuri de protecție a capitonajelor, a conductelor de carburanți, a conductelor electrice;

3) sudura la rezervorul de combustibil al autovehiculului, fără o prealabilă curățare radicală interioară a acestuia;

4) folosirea canistrelor de benzină și ulei necorespunzătoare (fără capac etanș, nerezistente, uzate sau din material plastic).

596. Este interzisă folosirea în interiorul stației de întreținere a lămpilor de benzină sau a focului deschis pentru diverse necesități de ordin tehnologic, în afară de locurile special amenajate în acest scop.

597. Deșeurile combustibile (uleiuri, unsori) provenite de la mecanismele autovehiculelor aflate în revizie sau în reparații trebuie colectate în vase speciale acoperite cu capac, cu evacuarea acestora din atelier la terminarea lucrului.

Secțiunea a 4-a

Autovehicule aflate în cursă

598. La autovehiculele aflate în cursă se interzice staționarea:

1) în apropierea focurilor deschise;

2) în medii cu lichide ușor inflamabile;

3) pe terenuri acoperite cu păioase sau orice vegetație în stare uscată.

599. Este interzisă folosirea focului deschis în cabinele autobuzelor, microbuzelor și autocamioanelor.

600. Este interzisă transportarea în autobuzele destinate transportului în comun, în autoturisme sau în cabinele autocamioanelor a buteliilor cu gaze lichefiate și substanțe inflamabile.

601. La autocisternele de transport combustibil se verifică, înainte de plecarea în cursă, vanele și conductele pentru a se evita scurgerile care pot produce incendierea autovehiculelor. Autocisternele trebuie să fie dotate cu inscripții avertizoare de pericol și dotate cu mijloace de stingere.

602. La încărcarea, descărcarea autocisternelor de combustibil se asigură legarea acestora la pământ.

Capitolul XVIII

STAȚII DE ALIMENTARE CU PRODUSE PETROLIERE

Secțiunea 1

Stații de alimentare cu produse petroliere

603. Gradul de umplere a rezervoarelor de combustibil nu trebuie să depășească 95% din volumul lor intern geometric.

604. Se interzice utilizarea focului deschis și fumatul în rază de cel puțin 50 de metri de la locurile unde pot avea loc degajări de vapori inflamabili.

605. În timpul alimentării vehiculelor cu carburanți trebuie îndeplinite următoarele condiții:

1) alimentarea motocicletelor se realizează doar cu motorul oprit, pornirea și oprirea motorului se permite la o distanță de cel puțin 15 metri de la coloana de alimentare;

2) carburanții deversați pe teren trebuie îndepărtați cu nisip sau cu absorbanți prevăzuți pentru acest scop;

3) nisipul sau absorbanții îmbibați cu carburanți se colectează în cutii metalice cu capace care nu produc scântei la acțiuni mecanice, bine sigilate și eliminate de pe teritoriul stației în cel mai scurt timp;

4) distanța dintre vehiculul care se alimentează și următorul vehicul nu trebuie să fie mai mică de 1 metru, concomitent cu această regulă, pentru fiecare vehicul este necesară asigurarea spațiilor de manevră și ieșire liberă de pe teritoriul stației petroliere, în acest scop drumul trebuie marcat distinctiv corespunzător.

606. La stația de alimentare cu produse petroliere se interzice:

1) alimentarea vehiculelor cu motoare pornite;

2) trecerea vehiculelor peste rezervoare subterane, cu excepția cazului prevăzute de documentația tehnică și operațională;

3) alimentarea rezervorului cu combustibil și realimentarea vehiculelor în timpul furtunii și în caz de risc de descărcări atmosferice;

4) alimentarea vehiculelor cu pasageri (cu excepția pentru autoturisme);

5) accesul pe teritoriul stației a tractoarelor care nu sunt dotate cu captatoare de scânteie în timpul operațiunii de primire, depozitare sau alimentare de petrol.

607. Sistemele de reținere a flăcărilor de pe conductele de aerisire a rezervoarelor trebuie întreținute și menținute în stare bună de utilizare.

608. Se interzice distribuirea carburanților în vase din mase plastice.

609. Stațiile de alimentare cu produse petroliere trebuie dotate cu bare de remorcare rigide cu lungimea de cel puțin 3 metri pentru evacuarea de urgență a vehiculelor în caz de incendiu.

610. Stațiile de alimentare cu produse petroliere trebuie să dispună de următoarele:

1) mijloace de primă intervenție, în caz de incendiu;

2) instalații de semnalizare, stingere și înștiințare, în caz de incendiu, în stare de funcționare;

3) legătură prin difuzoare între operator și conducătorii auto, în stare de funcționare;

4) amplasarea la intrarea pe teritoriu a plan-schemelor de amplasare a construcțiilor, a căilor de acces, a mijloacelor de primă intervenție în caz de incendiu, a surselor de alimentare cu apă a autospecialelor de intervenție în caz de incendiu;

5) instalarea indicatoarelor care interzic alimentarea buteliilor cu gaze de uz casnic.

611. În cazul amplasării stației de alimentare cu produse petroliere la o distanță mai mare de 2 km de la unitatea de salvatori și pompieri, aceasta trebuie dotată cu motopompă, inventarul necesar și păstrate în încăperi încălzite.

612. În cazul hidranților exteriori de incendiu pe teritoriul sau în adiacența stației de alimentare cu produse petroliere, aceasta trebuie dotată cu coloane de incendiu și rezervă de furtunuri cu lungimea totală nu mai puțin de 200 de metri.

613. Stațiile petroliere trebuie să dispună de rezervă de spumogen în conformitate cu calculele corespunzătoare, dar nu mai puțin de 400 de litri. Testarea spumogenului se efectuează nu mai puțin decât odată în doi ani.

614. În jurul stațiilor petroliere trebuie amenajate fâșii antiincediu cu o lățime de cel puțin 10 metri (spațiu pavat cu material incombustibil acoperit cu nisip sau săpat periodic).

615. Angajații și personalul de deservire a instalațiilor tehnologice de pe teritoriul stației petroliere trebuie să urmeze cursurile de instruire primară în domeniul apărării împotriva incendiilor, cu obținerea certificatului de absolvire a acestora.

Secțiunea a 2-a

Stații de livrare, încărcare și deservire a buteliilor GPL

616. În raza de 3 metri de la punctul de desfacere a buteliilor se interzice aflarea oricăror materiale (combustibile sau incombustibile), iar terenul din acest spațiu trebuie acoperit cu nisip și săpat periodic.

617. Șoproanele se execută din structuri metalice, cu fixarea pe platforme din beton, pe strat exterior parascântei, cu depășirea conturului șoproanelor cu cel puțin 0,2 metri.

618. Șoproanele trebuie izolate pe perimetru cu plasă de sârmă cu ochiuri de maximum 0,05 metri.

619. Fiecare șopron este necesar să fie prevăzut cu ușă de acces cu dimensiunile de 1,0x2,1 metri cu toc, din profile metalice. Jumătatea inferioară a ușii se realizează din plasă de sârmă, iar cea superioară – din tablă metalică.

620. Pe ușile punctelor de desfacere, la șoproane și pe fâșiile de tablă trebuie indicate următoarele inscripții:

1) gaze petroliere lichefiate;

2) pericol de explozie;

3) numele și adresa proprietarului;

4) programul de lucru;

5) produse inflamabile;

6) pericol de explozie;

7) fumatul interzis.

621. În interiorul șoproanelor, buteliile se pot stivui în poziție verticală, cu robinetul în sus, pe maximum două rânduri suprapuse, cele pline, și pe cel mult trei rânduri, cele goale.

622. La exploatarea punctelor de desfacere a buteliilor trebuie respectate următoarele:

1) în interiorul punctelor de desfacere și pe o distanță de 3 metri în jurul lor se interzice depozitarea oricăror obiecte sau materiale;

2) în interiorul punctelor de desfacere și pe o distanță de 10 metri în jurul acestora se interzice depozitarea buteliilor cu alte gaze și a unor ambalaje cu produse petroliere lichide, cu excepția stingătoarelor de incendiu cu CO2;

3) se interzice fumatul și efectuarea lucrărilor cu foc deschis la o distanță de 50 de metri de la punctele de desfacere;

4) se interzice staționarea autovehiculelor la mai puțin de 10 metri de la punctul de desfacere.

Capitolul XIX

TRANSPORTAREA SUBSTANȚELOR ȘI MATERIALELOR CU PERICOL DE EXPLOZIE-INCENDIU ȘI DE INCENDIU

623. Cerințele minime pentru stingătoarele portabile, aplicabile unităților de transport, care transportă mărfuri periculoase, trebuie adoptate conform tabelului 1. Capacitatea indicată se referă la un stingător care conține pulbere (în cazul unui alt agent de stingere, capacitatea trebuie sa fie echivalentă).

Tabelul 1

Masa unității de transportNumărul minim de stingătoare de incendiuCapacitatea minimă totală per unitate de transportStingător pentru incendiu în compartimentul motor sau în cabină – cel puțin un stingător de incendiu având o capacitate de cel puțin:Prescripții referitoare la stingătoarele suplimentare – cel puțin un stingător de incendiu cu o capacitate de cel puțin:
≤ 3,5 tone24 kg2 kg2 kg
> 3,5 tone
≤ 7,5 tone
28 kg2 kg6 kg
> 7,5 tone212 kg2 kg6 kg

624. Pentru conducătorii auto și mașiniștii care participă la încărcarea, transportarea și descărcarea substanțelor și materialelor cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu (SMPEII) este interzis să lase mijloacele de transport sau încărcătura fără supraveghere.

625. În timpul transportării SMPEII este interzis fumatul.

626. SMPEII supuse transportării trebuie fixate astfel încât să fie exclusă mișcarea lor pe timpul deplasării.

627. Este interzisă tractarea de către o unitate de transport încărcată cu SMPEII mai mult de o remorcă sau semiremorcă.

628. Pe timpul deplasării trebuie respectate următoarele măsuri:

1) în cazul deplasării în coloană, trebuie respectată distanța de cel puțin 50 de metri între vehiculele auto;

2) pe timp de furtună, ceață, cu vizibilitate redusă, transportul trebuie oprit și evacuat în afara arterelor de circulație;

3) interzicerea staționării autovehiculelor care transportă materii explozive la o distanță mai mică de 300 de metri de la uzine, fabrici, localități și de cel puțin 100 de metri până la arterele principale de circulație;

4) la transportarea/utilizarea SMPEII, inclusiv a materialelor pirotehnice, se interzice utilizarea lămpilor cu flacără deschisă sau a altor mijloace cu foc deschis.

629. Locurile de încărcare și de descărcare a substanțelor și a materialelor cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu trebuie dotate cu:

1) dispozitive speciale care asigură condițiile de siguranță la incendiu a lucrărilor. Pentru vasele de sticlă trebuie prevăzute cărucioare sau tărgi speciale pentru încărcăturile ambalate respectiv. Se admite transportul vaselor de sticlă în coșuri integre, cu mânere, care fac posibilă deplasarea lor de către două persoane;

2) mijloace de stingere a incendiului și de lichidare a situațiilor de avarie;

3) instalații de iluminat staționare sau provizorii corespunzătoare categoriei zonei de pericol de explozie-incendiu sau de incendiu, conform normelor.

630. În locurile de încărcare-descărcare a încărcăturilor cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu se interzice utilizarea focului deschis.

Capitolul XX

OBIECTIVE DESTINATE PENTRU DEPOZITARE

Secțiunea 1

Prevederi generale

631. Pentru construcțiile de depozitare și, în general, depozitele de materiale și substanțe trebuie stabilite categoriile de pericol de incendiu în funcție de natura activității desfășurate, caracteristicile de ardere ale materialelor și substanțelor utilizate, manipulate și a densității sarcinii termice.

632. La depozitarea de materiale și substanțe care prezintă pericol de autoaprindere este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora și luarea măsurilor de verificare a creșterii temperaturii lor.

633. Nu se permite tranzitarea prin depozite de materiale sau lichide combustibile sau încăperi de depozitare, a conductelor care transportă fluide combustibile (gaze, lichide), a celor de încălzire și ale rețelelor electrice tranzitare.

634. Este admisă depozitarea diferitelor materiale și substanțe în aceeași încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie, iar în caz de incendiu, se pot utiliza aceleași substanțe de stingere.

635. Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile nu este admisă.

Secțiunea a 2-a

Depozite închise

636. În interiorul depozitelor distanța dintre stive sau marfa depozitată trebuie adoptată:

1) nu mai puțin de 1 metru până la pereții orbi;

2) nu mai puțin de 1,5 metri până la pereții cu goluri de fereastră;

3) nu mai puțin de 1 metru dintre stive.

637. Depozitele cu stive mai înalte de 5 metri trebuie să corespundă reglementărilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite de normativele în construcții, după densitatea sarcinii termice și pericolul de propagare a focului.

638. Golurile funcționale în barierele antifoc trebuie protejate cu elemente de închidere cu limita de rezistență la foc EI 45, echipate cu dispozitive de autoînchidere în caz de incendiu.

Secțiunea a 3-a

Depozite deschise

639. La depozitarea materialelor combustibile în secțiuni sau stive, suprafața acestora nu poate depăși 300 m2 și distanța de siguranță dintre acestea trebuie să constituie cel puțin 8 metri.

640. Pentru accesul şi intervenția operativă în caz de incendiu, la depozitele în aer liber trebuie asigurat accesul pe toate laturile.

641. În cazul depozitării pe aceeași platformă a materialelor şi a substanțelor combustibile de diferite tipuri, trebuie asigurată dispunerea separată a acestora.

642. Depozitele trebuie asigurate cu căi de acces, dimensionate şi realizate astfel încât să asigure limitarea propagării incendiilor şi să asigure intervenția autospecialelor de intervenție la incendii.

Secțiunea a 4-a

Depozite de lichide ușor inflamabile (LUI) și lichide combustibile (LC)

643. Depozitele deschise de lichide combustibile, de regulă, se amplasează în zone mai joase decât obiectele învecinate. Dacă sunt amplasate mai sus, se iau măsuri care să împiedice pătrunderea lichidelor combustibile la obiectele din vecinătate. Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente se admite pe platforme executate din materiale incombustibile, situate deasupra nivelului terenului și prevăzute cu rigole de scurgere.

644. Depozitele de lichide combustibile trebuie amplasate în clădiri sau încăperi separate, în funcție de natura produselor și volumul lor, în rezervoare sau ambalaje corespunzătoare, marcate cu inscripții privind conținutul, așezate pe categorii și în perfectă ordine, asigurându-se spații pentru manipulare și circulație.

645. Rezervoarele sau instalațiile trebuie prevăzute cu sisteme de control al nivelului lichidelor combustibile. Este obligatorie montarea sistemelor de prevenire a propagării flăcărilor și supape de respirație, conform normelor stabilite.

646. Se interzice lucrul cu foc deschis la o distanță mai mică de 40 de metri de orice instalație sau rezervor al depozitului de lichide combustibile, de stații de pompare, rampe.

647. Rezervoarele trebuie prevăzute cu recipiente de avarie pentru retenția a 1/3 din capacitatea acestora.

648. Se interzice folosirea ambalajelor din materiale plastice pentru păstrarea, manipularea sau transportarea lichidelor ușor inflamabile.

649. Vopselele și lacurile pe bază de nitroceluloză se depozitează în compartimente separate față de lacurile poliesterice.

650. Este interzisă depozitarea lacurilor poliesterice în depozite amplasate în aer liber sau manipularea violentă a butoaielor sau a bidoanelor.

651. În cazul alimentării directe din rezervoare supraterane sau semi îngropate, vehiculele trebuie amplasate la o distanță mai mică de 10 metri față de rezervoare.

652. Digurile și pragurile de reținere a produselor petroliere trebuie realizate din materiale incombustibile etanșe și să asigure reținerea întregii cantități de lichide.

653. Circulația locomotivelor pe rampă de cale ferată în timpul încărcării-descărcării LUI și LC este interzisă. În timpul încărcării-descărcării acestor lichide este interzisă circulația autovehiculelor cu motoare cu ardere internă în apropierea rampelor.

654. Viteza de mișcare a vagoanelor manevrate la rampă nu poate depăși 5 km/oră.

655. Terenurile bazelor (depozitelor) de produse petroliere, stațiilor de pompare trebuie îngrădite cu garduri cu înălțimea de cel puțin 2 metri.

656. Supapele respiratoare și opritoarele de foc trebuie verificate în vederea corespunderii lor cu fișa tehnică, cel puțin o dată pe lună, iar la temperatura aerului sub 0°C – de cel puțin o dată în 10 zile.

657. Depozitele și bazele petroliere trebuie să dispună de o rezervă de mijloace și substanțe de stingere în cantitatea necesară pentru stingerea incendiului la rezervorul cu capacitatea cea mai mare, conform normativelor stabilite.

658. La fiecare depozit se afișează schema care va conţine informaţii despre amplasarea rezervoarelor, pozarea conductelor, locul ventilelor de închidere și mijloacele de stingere a incendiilor.

659. Stelajele metalice pe care se depozitează butoaiele sau bidoanele, autocisternele, vagoanele-cisternă, precum și conductele și vanele în care se face transportul sau transvazarea trebuie legate la pământ împotriva electricității statice.

660. Orice scurgere de lichide ușor inflamabile și lichide combustibile pe pardoseală trebuie îndepărtată imediat cu nisip sau cu cârpe, iar materialele folosite pentru curățenie trebuie depozitate în cutii metalice închise și evacuate în locuri special amenajate.

Secțiunea a 5-a

Depozite de recipient transportabile cu gaze comprimate sau lichefiate

661. Depozitarea recipientelor transportabile cu gaze comprimate sau lichefiate se admite în construcții cu un etaj, șoproane sau platforme exterioare.

662. Buteliile cu postament trebuie păstrate vertical, așezate în grup în boxe sau stelaje, asigurate cu lanțuri sau alte dispozitive cu spații de acces între acestea.

Buteliile fără postament trebuie păstrate în poziție orizontală pe rame sau stelaje din lemn, fără a se sprijini între acestea și cu ventilele în aceeași direcție.

663. Este interzisă depozitarea recipientelor cu gaze comprimate și lichefiate pe căile de evacuare, scări, culoare și coridoare.

664. Pe o rază de 10 metri în jurul depozitului cu butelii se interzice păstrarea oricăror materiale combustibile și executarea lucrărilor cu foc deschis.

665. Este interzisă transportarea recipientelor cu gaze sub presiune împreună cu alte materiale sau substanțe combustibile și periculoase, precum și transportul de persoane la un loc cu acestea. De asemenea, se interzice transportul acestora în mijloace de transport pentru călători sau în alte mijloace de transport necorespunzătoare.

Secțiunea a 6-a

Depozite de vopsele, lacuri și solvenți

666. Vopselele și lacurile pe bază de nitroceluloză se depozitează în compartimente separate față de lacurile poliesterice. Întăritorul, grundul activ și acceleratorul de poliesteri trebuie depozitate separat.

667. La depozitarea vopselelor, lacurilor și solvenților inflamabili obligatoriu trebuie respectate instrucțiunile producătorului. Este interzisă depozitarea acestor materiale în apropierea corpurilor de încălzire și celor de iluminat.

668. În timpul depozitării şi manipulării materialelor şi/sau a substanțelor combustibile se ține seama de proprietățile lor fizico-chimice şi de compatibilitatea cu produsele de stingere, astfel încât la contactul dintre acestea să nu se producă ori să se propage incendiul.

669. Lacurile poliesterice, grundul activ, întăritorul şi acceleratorul se păstrează la întuneric şi la o temperatură redusă a mediului ambiant, iar lichidele inflamabile, în general, trebuie ferite de acţiunea razelor solare.

670. Ambalajele golite de vopsele, lacuri trebuie acoperite cu capace şi evacuate imediat din depozit. Locurile de acumulare a ambalajelor golite trebuie amplasate la cel puţin 5 metri distanţă de drumuri sau clădiri.

Secțiunea a 7-a

Păstrarea materialelor lemnoase

Subsecțiunea 1

Prevederi generale

671. Depozitele de materiale lemnoase cu capacitatea mai mare de 2000 m3 trebuie să corespundă normelor speciale de proiectare a depozitelor de materiale lemnoase.

672. Pentru depozitele de materiale lemnoase cu capacitatea mai mică de 2000 m3 trebuie elaborate şi coordonate cu organul supravegherii de stat măsurile contra incendiilor, planurile de amplasare a stivelor, cu indicarea volumului maxim de păstrare a acestora, a distanţelor de siguranţă şi a căilor de acces la stive, precum şi dintre stive şi obiectivele vecine.

673. Nu se admite depozitarea materialelor lemnoase, a utilajelor pe suprafaţa spaţiului de siguranţă dintre stive.

674. Locurile desinate pentru stive trebuie curăţate până la pământ, înlăturând iarba, gunoiul şi alte resturi combustibile, sau acoperite cu un strat de nisip, pământ sau pietriş cu grosimea de cel puțin 0,15 metri.

675. Pentru fiecare depozit trebuie elaborat planul operativ de stingere a incendiilor, cu stabilirea acţiunilor de desfacere a stivelor, a grămezilor de lemn tăiat, de șiță, luând în considerare posibilitatea de antrenare în aceste scopuri a angajaților şi tehnicii din dotare. Anual, înainte de începerea perioadei de primăvară-vară, planul trebuie revizuit prin antrenarea tuturor schimburilor de angajaţi şi a subdiviziunilor respective ale serviciului pompieri şi salvatori.

676. Cu excepţia mijloacelor de primă intervenţie la incendiu, la depozite trebuie amenajate posturi cu o rezervă de diferite tipuri de tehnică de intervenţie în cantităţile stabilite de planurile operative de stingere.

677. Nu se admite executarea în depozit a lucrărilor care nu ţin de păstrarea materialelor lemnoase.

678. Încăperile pentru încălzirea angajaţilor pot fi amenajate la depozitele materialelor lemnoase numai în clădiri separate, cu condiţia respectării distanţelor de siguranţă la incendiu.

679. Pentru încălzirea acestor încăperi se admite utilizarea aparatelor electrice conforme.

680. Troliurile cu motoare cu ardere internă trebuie amplasate la minimum 15 metri de la stivele de lemn rotund.

681. Terenul din jurul troliului trebuie curăţat de resturi lemnoase, de coajă şi de alte deşeuri şi gunoi combustibil. Se admite păstrarea combustibilului şi a lubrifianţilor pentru alimentarea motoarelor în cantitate de maximum un butoi la o distanţă de minimum 10 metri de la troliu şi de minimum 20 de metri de la cea mai apropiată stivă.

682. Materialul lemnos (bușteni, cherestea, rămășite, tocătură, rumeguș) se depozitează în stive sau vrac pe grupe, secții, sectoare, cu distanță de siguranță între acestea, în conformitate cu cerințele stabilite în acte normative.

683. Se interzice executarea pe teritoriul depozitului a lucrărilor cu foc deschis (sudură, topirea bitumului sau a asfaltului, încălzirea cu flăcări a conductelor).

684. Se interzice accesul în depozite a mijloacelor de transport cu motoare cu ardere internă care prezintă scurgeri de carburanți sau lubrifianți, cu tobe de eșapament defecte sau fără dispozitive parascântei.

685. Pe teritoriul depozitelor este interzisă descărcarea, manipularea sau depozitarea altor substanțe sau materiale combustibile decât cele lemnoase (de exemplu, motorină, păcură, lubrifianți, lacuri, vopsele, diluanți).

686. Se interzice depozitarea rămășițelor de lemn pe instalațiile electrice, motoare, cutii de conexiuni, tablouri de comandă care deservesc depozitul.

Subsecțiunea a 2-a

Depozite de cherestea

687. La stivuirea şi desfacerea stivelor de cherestea, pachetele de transport trebuie să fie aşezate numai de o parte a căii de circulaţie, iar lăţimea carosabilului trebuie să fie de cel puțin 4 metri.

688. Se interzice aşezarea pachetelor de transport pe suprafaţa spaţiului de siguranţă la incendiu şi în căile de acces la sursele de apă pentru stingerea incendiilor.

689. Hârtia impermeabilă uzată, bucăţile şi resturile de hârtie trebuie adunate în containere, amplasate în locuri special amenajate cu respectarea distanței de siguranță la foc.

690. În depozitele închise, lăţimea trecerii dintre stive şi proeminenţele pereţilor clădirii trebuie să fie de minimum 0,8 metri. Vizavi de golurile de uşă ale depozitului trebuie să rămână o trecere cu lăţimea egală cu lăţimea uşii, însă nu mai mică de 1 metru.

691. În depozitele închise nu se admit pereţi despărţitori şi încăperi de serviciu.

692. Pardoseala depozitelor închise şi a terenurilor de sub acoperişurile de protecţie trebuie executată din materiale incombustibile.

Subsecțiunea a 3-a

Depozite de draniţă

693. Păstrarea draniţei se admite în depozite închise, buncăre şi pe terenuri deschise, a căror fundaţie este construită din materiale incombustibile.

694. Cabinele în care se află electromotoarele conveierelor pentru transportarea draniței trebuie să fie executate conform gradului I sau II de rezistenţă la foc.

695. Pentru controlul temperaturii de încălzire a draniţei în interiorul grămezii trebuie să se prevadă canale din materiale incombustibile dotate cu termocuple.

Secțiunea a 8-a

Depozite de cărbuni

696. Depozitarea cărbunelui trebuie efectuată pe sorturi și în grămezi. Dimensiunile grămezilor sunt condiționate de modul de exploatare a depozitului, de categoria, de tipul cărbunelui, de durata de depozitare, precum și de felul de așezare a straturilor. În depozit trebuie montate tăblițe indicatoare cu cantitatea de cărbune și data depozitării acestuia.

697. Platformele pe care se depozitează cărbunii trebuie bătătorite pentru a evita amestecarea cărbunilor cu pământul. Nu se admite infiltrarea apei în masa cărbunilor, în acest scop fiind necesară amenajarea unor pante înclinate spre exterior, de cel puțin 3 grade, pentru evacuarea apelor.

698. Nu se admite amestecarea grămezilor de cărbuni cu plante, așchii de lemn, turbă, fragmente de conducte metalice sau alte deșeuri. Nu se admite depozitarea cărbunelui pe platforme de lemn sau asfalt.

699. Așezarea cărbunelui în grămezi se efectuează în straturi de 0,5 metri, cu tasarea acestora. Suprafața grămezilor trebuie acoperită cu un strat de cărbune fărâmițat și bine bătătorit. Marginile grămezilor trebuie taluzate bine.

700. Temperatura în straturile grămezilor de cărbuni trebuie supravegheată și controlată în permanență.

701. În cazul în care se constată o temperatură mai mare de 600 0C în grămezile de cărbuni, acestea trebuie desfăcute. La depozitele mecanizate și la cele nemecanizate de cărbuni presați trebuie prevăzute platforme de rezervă cu suprafață de cel puțin 5% din suprafața totală a grămezilor pentru desfacerea, împrăștierea și răcirea cărbunilor autoaprinși.

702. În cazul depozitării cărbunilor în șoproane, contactul între elementele combustibile ale construcției și cărbunelui trebuie să fie evitat.

Capitolul XXI

LUCRĂRILE DE CONSTRUCȚIE-MONTAJ

703. Până la începutul lucrărilor de construcție pe șantier, toate construcțiile în limita spațiilor de siguranță la incendiu trebuie demolate.

704. Amplasarea pe șantier a clădirilor și instalațiilor de producție, de depozitare și auxiliare trebuie să corespundă documentației de proiect.

705. La șantierul cu aria de 3 ha și mai mult trebuie asigurate cel puțin două intrări din direcții opuse. Pavajul drumurilor trebuie să asigure accesul automobilelor de intervenție în orice anotimp. Porțile de intrare pe șantier se realizează cu o lățime de cel puțin 4 metri.

706. La intrarea pe șantier este necesar de instalat planuri, în care sunt indicate clădirile și instalațiile în execuție, intrările, căile de acces, locul de aflare a surselor de apă și a mijloacelor de stingere a incendiilor.

707. Amenajarea drumurilor și căilor de acces pentru autospecialele de intervenție trebuie finalizată până la începerea lucrărilor de construcție. De-a lungul clădirilor cu lățimea de peste 18 metri, accesul pentru autospecialele de intervenție trebuie amenajat de ambele părți longitudinale, iar dacă lățimea depășește 100 metri, din toate părțile construcției.

708. În clădirile aflate în faza de construcție, se admite amplasarea atelierelor și a depozitelor provizorii (cu excepția depozitelor de substanțe și materiale combustibile, depozitelor de utilaje costisitoare, valoroase, precum și a celor în ambalaj combustibil, încăperilor de producție sau a utilajelor care țin de prelucrarea materialelor combustibile) cu condiția respectării prevederilor prezentelor reguli.

709. Amenajarea încăperilor administrativ-sociale se admite în porțiuni separate ale clădirilor prin pereți despărțitori antifoc plini de tipul 1 și cu planșee de tipul 3.

710. În clădirile aflate în construcție nu se admite amenajarea depozitelor (cămărilor), atelierelor și încăperilor administrativ-sociale provizorii din elemente metalice portante, neprotejate și panouri cu termoizolație din polimeri combustibili.

711. La reconstrucția, extinderea, reutilarea tehnică, reparația capitală și la darea în exploatare a obiectelor pe părți, partea în construcție se separă în mod obligatoriu de cea în exploatare prin pereți antifoc de tipul 1 și cu planșee antifoc de tipul 1. Totodată, se asigură în mod obligatoriu condițiile de evacuare în siguranță a persoanelor din toate compartimentele clădirilor și instalațiilor.

712. În cazul clădirilor în construcție cu trei și mai multe nivele, scările se execută concomitent cu executarea casei scării.

713. Utilizarea la casele scării a scărilor mobile din lemn se admite doar în clădirile cu maximum două nivele.

Se admite, în perioada executării lucrărilor de construcție, în scopul protejării treptelor, acoperirea lor cu materiale combustibile.

714. Executarea lucrărilor în interiorul clădirilor și instalațiilor, utilizând substanțe și materiale combustibile, concomitent cu efectuarea altor lucrări de construcție-montaj cu utilizarea focului deschis, se interzice.

715. Lucrările de termoprotecție a structurilor metalice, în scopul majorării gradului lor de rezistență la foc, trebuie executate concomitent cu înălțarea clădirii.

716. În cazul în care în interiorul clădirilor există materiale combustibile, trebuie întreprinse măsuri pentru prevenirea propagării incendiului prin golurile din pereți și planșee (trebuie să fie ermetizate îmbinările pereților interiori și exteriori și cele ale planșeelor dintre etaje, locurile de trecere a comunicațiilor inginerești, asigurând limita minimă necesară de rezistență la foc și clasa minimă de pericol de incendiu).

În cazul în care golurile din clădiri și instalații se ermetizează provizoriu, în acest scop se utilizează materiale incombustibile și slab combustibile.

717. Lucrările de montare a elementelor de construcție cu termoizolație combustibilă sau cu utilizarea termoizolanților combustibili trebuie executate în baza permiselor de lucru, eliberate executanților de lucrări și semnate de responsabilul de asigurare a apărării împotriva incendiilor a șantierului.

În permisul de lucru se va indica: locul, consecutivitatea tehnologică, metodele de executare, măsurile concrete de prevenire a incendiilor, numele persoanelor responsabile și termenul de valabilitate.

718. Așezarea termoizolantului combustibil și executarea covorului hidroizolant pe acoperiri, aranjarea stratului de protecție din pietriș, montarea elementelor de închidere, utilizând în acest scop termoizolanți combustibili, se efectuează pe sectoare cu aria de cel mult 400 m2.

719. La executarea lucrărilor de amenajare a acoperișului cu aria de 1000 m2 și mai mult, utilizând termoizolanții combustibili, pe acoperiș, pentru stingerea incendiilor trebuie prevăzută montarea conductelor provizorii de apă. Distanța dintre hidranții de incendiu trebuie calculată pornind de la condiția de debitare cu apă (oricărui punct al acoperișului) cu minimum două jeturi cu debitul de 5 l/s fiecare.

720. La executarea lucrărilor de hidroizolare și a izolației împotriva umidității la învelitoare, de montare a panourilor cu termoizolanți combustibili nu se admite executarea concomitentă a lucrărilor de sudare și alte lucrări cu focul.

Toate lucrările cu utilizarea focului deschis trebuie efectuate până la începerea utilizării materialelor combustibile.

721. Alimentarea cu combustibil a agregatelor pe acoperiș se efectuează în locuri speciale, dotate cu două stingătoare de incendiu și cu o ladă cu nisip.

Nu se admite păstrarea pe acoperiș a combustibilului pentru alimentarea agregatelor și a ambalajului.

722. Pentru încălzirea clădirilor mobile (de inventar), de regulă, trebuie utilizate calorifere de abur și de apă, precum și aparate de încălzire electrică de producție industrială.

723. Uscarea hainelor și a încălțămintei trebuie efectuată în încăperi, clădiri sau instalații special amenajate în acest scop, încălzite centralizat cu apă sau cu utilizarea caloriferelor cu apă.

Amenajarea uscătoriilor în tambure și în alte încăperi situate în apropierea ieșirilor din clădiri se interzice.

724. Nu se admite utilizarea focului deschis, precum și executarea lucrărilor cu foc și utilizarea caloriferilor electrice și arzătoarelor de gaze cu radiație infraroșie pentru încălzirea construcțiilor provizorii.

725. Instalațiile mobile cu arzătoare de gaze cu radiație infraroșie montate pe pardoseală trebuie să dispună de suport special stabil. Buteliile cu gaze se amplasează conform actelor normative.

Distanța de la arzătoare până la construcțiile incombustibile trebuie asigurată de cel puțin un metru, până la cele normal sau puternic combustibile – de cel puțin 0,7 metri, iar până la cele slab sau moderat combustibile – de cel puțin 0,4 metri.

726. În locurile de funcționare a instalațiilor cu arzătoare de gaze cu radiație infraroșie nu se admite păstrarea substanțelor și materialelor combustibile, precum și efectuarea lucrărilor, utilizând aceste substanțe sau materiale.

727. La exploatarea arzătoarelor de radiație infraroșie se interzice:

1) utilizarea instalației în încăperi fără aerisire naturală sau ventilație artificială cu frecvența respectivă de schimb a aerului, precum și la încăperile din subsol și demisol;

2) utilizarea arzătorului cu ceramica deteriorată, precum și cu limbi de foc vizibile;

3) exploatarea instalației în cazul în care în încăpere există miros de gaze;

4) îndreptarea razelor termice emise de arzătoare în direcția materialelor combustibile, buteliilor cu gaze, conductelor de gaze, cablurilor electrice;

5) utilizarea instalațiilor de gaze simultan cu cele care funcționează cu combustibil solid;

6) utilizarea focului deschis în apropierea buteliilor de gaze. La executarea lucrărilor pe terenuri deschise (pentru încălzirea locurilor de muncă și pentru uscarea sectoarelor umede) trebuie să se utilizeze numai arzătoare rezistente (stabile) la vânt.

728. Instalațiile de încălzire a aerului trebuie amplasate la distanțe de minimum 5 metri de la clădirea în construcție.

Rezervorul pentru combustibil nu poate depăși volumul de 200 l și trebuie să fie instalat la o distanță de cel puțin 10 metri de la încălzitorul de aer și la o distanță de cel puțin 15 metri de la clădirea în construcție. Combustibilul este necesar să fie debitat la încălzitorul de aer printr-o conductă metalică.

Racordurile și armătura conductelor de combustibil trebuie să fie utilizate de producție industrială, precum și trebuie să fie montate astfel încât să excludă scurgerea combustibilului. Pe conducta de combustibil la rezervorul de consum este necesar de montat o supapă de închidere pentru a opri debitarea combustibilului la instalație în caz de incendiu sau de avarie.

729. La montarea și exploatarea instalațiilor care funcționează cu combustibil gazos trebuie respectate următoarele prevederi:

1) instalațiile producătoare de căldură se dotează cu arzătoare care corespund cerințelor Reglementării tehnice privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 109/2022;

2) arzătoarele funcționează stabil fără desprinderea flăcării și fără izbucnirea lor în interiorul arzătorului, în limitele reglării necesare a sarcinii termice a agregatului;

3) ventilația încăperii în care sunt montate instalațiile producătoare de căldură trebuie asigurată cu un schimb triplu de aer.

730. În timpul exploatării instalațiilor producătoare de căldură se interzice:

1) exploatarea instalației cu conducta de combustibil neermetizată, cu îmbinări neetanșe ale corpului injectorului cu instalația, cu coșul de evacuare a fumului defectat, cu electromotoarele și aparatura de pornire defectate, precum și cu electromotorul fără protecție termică și alte defecte;

2) exploatarea instalației cu injectorul dereglat (dacă combustibilul arde neuniform);

3) utilizarea furtunurilor și mufelor de cauciuc sau de policlorvinil la îmbinările conductelor de combustibil;

4) executarea îngrădirilor combustibile lângă instalație și lângă rezervoarele de consum;

5) încălzirea conductelor de combustibil cu flacără deschisă;

6) pornirea instalației generatoare de căldură fără purjarea ei cu aer după un timp scurt de staționare;

7) aprinderea amestecului de ardere prin ferestruica de observare;

8) reglarea rostului între electrozii bujiilor în timpul funcționării instalației producătoare de căldură;

9) exploatarea instalației generatoare de căldură fără plasa de protecție la colectoarele de captare a aerului.

731. La începutul lucrărilor de construcție la șantier trebuie asigurată în mod obligatoriu alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor de la hidranții instalați la rețeaua exterioară de alimentare cu apă sau din rezervoare (bazine).

732. Conducta interioară de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor și instalațiile automate de stingere a incendiilor prevăzute în proiect trebuie montate instantaneu cu construirea obiectului. Conducta de alimentare cu apă pentru incendii trebuie pusă în funcție la începutul lucrărilor de finisare, iar sistemele automate de stingere și semnalizare a incendiilor – de la începutul lucrărilor de pornire-reglare (la instalațiile de cabluri – până la pozarea cablurilor).

Capitolul XXII

LUCRĂRILE CU PERICOL DE INCENDIU

Secțiunea 1

Lucrările ce țin de lipire și utilizare a masticului, bitumului, polimerilor și altor materiale combustibile

733. Încăperile și zonele de lucru în care se utilizează substanțe combustibile (prepararea compoziției și aplicarea ei pe suprafața obiectelor), care degajă vapori și prezintă pericol de explozie-incendiu și de incendiu, trebuie dotate cu ventilație naturală sau cu ventilație prin refulare și aspirație forțată.

Frecvența schimbului de aer pentru executarea în siguranță a lucrărilor se determină în documentația de proiect conform calculelor. Persoanele care nu participă direct la executarea lucrărilor nu au acces în aceste încăperi. În camerele învecinate este interzisă aflarea persoanelor și executarea de lucrări.

734. Stratul combustibil de acoperire se aplică pe pardoseală, de regulă, la lumina zilei, pe arii de maximum 100 m2. Lucrările încep cu aplicarea stratului pe suprafețele mai îndepărtate de ieșirile din încăperi, iar pe coridoare după finalizarea lucrărilor respective în încăperi.

735. Rășina epoxidică, cleiul și masticul, inclusiv vopseaua pe bază de rășini sintetice și aplicarea materialelor din polimeri în plăci și rulouri, se efectuează după finalizarea tuturor lucrărilor de construcție-montaj și tehnico-sanitare, înaintea vopsirii finale a încăperilor.

736. Pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea substanțelor combustibile este necesar să se utilizeze scule parascântei (de aluminiu, cupru, masă plastică, bronz). Sculele și echipamentul utilizate la executarea lucrărilor care țin de aplicarea substanțelor combustibile trebuie spălate pe un teren deschis.

737. Încăperile în care se utilizează substanțe și materiale combustibile trebuie dotate cu mijloace de primă intervenție în caz de incendiu, calculând câte două stingătoare de incendiu și câte o prelată ignifugă pentru fiecare 100 m2 de arie a încăperii, precum și panouri de incendiu mobile, conform tabelului nr. 3 la anexa nr. 2.

738. Fiecare cazan pentru topirea bitumului și rășinii trebuie închis etanș și dotat cu capac din materiale incombustibile. Se permite umplerea cazanelor doar cu 3/4 din capacitatea totală. Materialul cu care se umple cazanul trebuie să fie uscat. Nu se admite instalarea cazanelor în încăperi de cerdac (pod) și pe acoperișuri.

739. Pentru evitarea vărsării masticului în focar și aprinderea lui, cazanul trebuie instalat înclinat în așa fel încât marginea lui, aflată deasupra focarului, să fie cu 0,05-0,06 metri mai sus decât partea opusă. Deasupra gurii focarului cazanului trebuie instalată o copertină basculantă din materiale incombustibile. După finalizarea lucrărilor, focarele cazanelor trebuie stinse și stropite în mod obligatoriu cu apă.

740. Pentru stingerea incendiilor, locurile de topire a bitumului trebuie dotate cu lăzi cu nisip uscat cu capacitatea de 0,5 m3, cu lopeți și stingătoare de incendiu.

741. Locul de topire și încălzire a masticului trebuie să fie înconjurat cu un dig (sau în jurul acestui loc să se construiască o bordură din materiale incombustibile) cu înălțimea de cel puțin 0,3 metri.

742. Se admite instalarea cazanelor în grupe de maximum trei. Distanța dintre grupe trebuie asigurată de cel puțin 9 metri. Locurile de topire și încălzire a masticului și bitumului trebuie amplasate pe terenuri speciale și amplasate la o distanță de cel puțin:

1) 30 metri de la clădirile și instalațiile de gradul IV și V de rezistență la foc;

2) 20 metri de la clădirile și instalațiile de gradul III de rezistență la foc;

3) 10 metri de la clădirile și instalațiile de gradul special, I și II de rezistență la foc.

743. Încălzirea compozițiilor de bitum în interiorul încăperilor se efectuează în rezervoare cu încălzire electrică. Nu se admite utilizarea în acest scop a aparatelor (dispozitivelor) cu foc deschis.

744. Transportarea masticului de bitum fierbinte la locurile de muncă se efectuează în rezervoare speciale de metal, de forma unui trunchi de con orientat cu partea cea lată în jos, ale căror capace se închid ermetic. Capacele rezervoarelor trebuie să aibă accesorii de închidere care exclud deschiderea rezervorului în timpul căderii lui.

745. Transportarea masticului în vase deschise nu se admite cu ajutorul pompei, prin conducta de metal fixată pe sectoarele verticale ale construcției, evitând scurgerea. Pe sectoarele orizontale se admite debitarea masticului prin furtunuri termorezistente.

În locurile de racordare a furtunului la conducta de metal trebuie îmbrăcată o mantă (cutie) de protecție cu lungimea de 0,4-0,5 metri din foaie de cort sau din alt material.

După umplerea rezervorului instalației pentru utilizarea masticului, masticul trebuie evacuat din conductă.

746. În timpul topirii și încălzirii compozițiilor de bitum nu se admite lăsarea cazanelor fără supraveghere.

În procesul de pregătire a masticului de bitum nu se admite încălzirea diluanților.

Nu se admite utilizarea focului deschis în raza de 50 metri de la locul unde se amestecă bitumul cu diluanți.

Secțiunea a 2-a

Lucrările cu focul deschis

747. Locurile de executare a lucrărilor cu focul trebuie dotate cu mijloace de primă intervenție (stingător de incendiu, ladă cu nisip și lopată, găleată, rezerva de apă), inclusiv panouri de incendiu mobile, conform tabelului nr. 3 la anexa nr. 2.

748. Se interzice amplasarea locurilor permanente de executare a lucrărilor ce țin de utilizarea focului, în încăperi unde există pericol de explozie-incendiu și de incendiu.

749. La tratarea cu aburi în interiorul utilajului tehnologic, temperatura aburului debitat nu trebuie să depășească valorile egale cu 80% din temperatura de inflamabilitate a vaporilor (gazelor) combustibili. Utilajul tehnologic, la care se prevede executarea lucrărilor cu focul, trebuie adus în stare perfectă pentru a evita explozia și incendierea prin:

1) eliberarea de substanțe cu pericol de incendiu și explozie;

2) deconectarea de la comunicațiile în funcțiune (cu excepția comunicațiilor utilizate pentru pregătirea lucrărilor cu focul);

3) curățarea preventivă, spălarea, tratarea cu aburi, aerisirea, sorbția, flegmatizarea.

750. Utilajul tehnologic trebuie spălat la concentrații în el a vaporilor (gazelor) sub limitele de inflamare și într-un regim electrostatic nepericulos.

751. Metoda de curățare a încăperilor, precum și a echipamentului și a comunicațiilor, la care se execută lucrările cu focul, trebuie efectuată în așa mod încât să nu ducă la formarea amestecurilor explozibile de vapori sau praf cu aerul și la apariția surselor de aprindere.

752. Pentru a exclude pătrunderea părticelelor de metal înfierbântate în încăperile alăturate, la etajele inferioare, trapele – de vizitare tehnologice, precum și alte goluri de ventilare-montare în planșee, în pereți și în pereții despărțitori ai încăperilor, în care se efectuează lucrările cu focul, trebuie completate cu materiale incombustibile.

Locul efectuării lucrărilor cu focul trebuie curățat de substanțele și materialele combustibile în raza indicată în tabelul de mai jos.

Tabelul 2

Înălţimea punctului de sudare deasupra nivelului pardoselii sau al suprafeței terenului adiacent, metri02346810≤ 10
Raza minimă a zonei de curăţare, metri5891011121314

753. Elementele de construcție care se află în limita razelor indicate, podina de pardoseală, materialele de finisare și placare, precum și izolația și părțile utilajului, executate din materiale combustibile, trebuie să fie protejate împotriva scânteilor cu ecrane de metal, cu pânză de azbest sau cu alte materiale incombustibile și, în caz de necesitate, stropite cu apă.

754. În încăperile în care se execută lucrări cu utilizarea focului, toate ușile care unesc încăperile în cauză cu altele, inclusiv ușile tamburelor-ecluză, trebuie închise în mod etanș. Ferestrele, în funcție de anotimp, de temperatura din încăpere, de durată, volumul și gradul de pericol al lucrărilor cu focul, trebuie să fie deschise în măsura posibilităților.

755. Încăperile în care este posibilă formarea concentrațiilor periculoase a vaporilor de lichide ușor inflamabile, lichide combustibile și gaze combustibile, înaintea executării lucrărilor cu focul, trebuie să fie aerisite.

756. Locurile de executare a lucrărilor de sudare și de tăiere din interiorul clădirilor și încăperilor, ale căror elemente de construcție conțin materiale combustibile, este necesar să fie izolate printr-un perete despărțitor plin din material incombustibil. Totodată, înălțimea acestuia trebuie să fie de cel puțin 1,8 metri, iar spațiul dintre peretele despărțitor și pardoseală – de cel puțin 0,05 metri. Pentru a evita împrăștierea părticelelor de metal fierbinți, spațiul menționat se protejează cu o plasă din material incombustibil cu ochiuri de maxim 0,001 x 0,001 metri.

757. Înainte de a începe lucrările cu focul și în timpul executării lor, este necesar să se controleze în permanență starea mediului de vapori în utilajul tehnologic, care este supus lucrărilor menționate, precum și în zona cu pericol.

În cazul în care se mărește conținutul de substanțe combustibile sau se reduce nivelul de concentrare a flegmatizatorului în zona periculoasă sau în utilajul tehnologic, până la valorile limită admisibile de concentrare a vaporilor (gazelor), lucrările cu focul trebuie imediat sistate.

758. Se interzice deschiderea trapelor și a capacelor utilajului tehnologic, descărcarea, transportarea și turnarea produselor, încărcarea lor prin trape deschise, precum și alte operațiuni care pot conduce la izbucnirea incendiilor și exploziilor în locurile unde se efectuează lucrările cu focul.

759. În timpul întreruperilor în lucru, precum și la sfârșitul schimbului de lucru, aparatura de sudat trebuie să fie deconectată, inclusiv de la rețeaua electrică, furtunurile trebuie să fie decuplate și eliberate de lichide și gaze combustibile, iar în lămpile de lipit presiunea trebuie să fie redusă la valoarea presiunii normale.

760. În timpul executării lucrărilor cu focul se interzice:

1) începerea lucrărilor cu aparatajul defect;

2) efectuarea lucrărilor cu focul pe suprafața elementelor de construcție și a pieselor proaspăt vopsite;

3) utilizarea îmbrăcămintei și a mănușilor cu pete de ulei, grăsime, benzină, gaz lampant și alte lichide combustibile;

4) păstrarea în cabinele de sudat a îmbrăcămintei, lichidului ușor inflamabil, lichidului combustibil și a altor materiale combustibile;

5) admiterea elevilor, precum și a lucrătorilor care nu dispun de certificate de calificare care vizează reglementările de apărare împotriva incendiilor, la executarea independentă a lucrărilor cu focul;

6) admiterea atingerii conductorilor electrici cu corpul buteliei cu gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate;

7) efectuarea lucrărilor la aparatele și comunicațiile umplute cu substanțe combustibile și toxice, precum și la cele ce se află sub tensiune electrică;

8) efectuarea simultană a lucrărilor cu focul la executarea hidroizolării și a barierei de vapori pe acoperișuri, la montarea panourilor cu termoizolație combustibilă, precum și la încleierea îmbrăcămintei pe pardoseală și la finisarea încăperilor cu aplicarea vopselelor, cleiurilor, masticului și a altor materiale combustibile.

761. Se interzice efectuarea lucrărilor cu focul pe suprafața elementelor de construcție ale clădirilor executate din structuri metalice ușoare cu termoizolant termic combustibil.

Secțiunea a 3-a

Lucrările de sudare cu gaze

762. Generatoarele de acetilenă portabile trebuie instalate pe terenuri deschise. Se admite funcționarea lor temporară în încăperi bine aerisite.

Generatoarele de acetilenă trebuie îngrădite și instalate la distanțe de cel puțin 10 metri de la locul unde se execută lucrările cu focul, precum și de la locul de captare a aerului de către compresoare și ventilatoare.

În locurile de instalare a generatorului de acetilenă trebuie afișate pancarte: „Intrarea persoanelor străine interzisă – pericol de foc”, „Fumatul interzis”, „Trecerea cu focul deschis interzisă”.

763. După finisarea lucrărilor, carbura de calciu trebuie epuizată din generatorul portabil. Nămolul calcaros extras din generator trebuie încărcat în vase speciale și depozitat în gropi sau buncăre speciale.

Gropile de nămol descoperite trebuie îngrădite cu bariere, iar cele închise este necesar să dispună din planșee incombustibile, ventilație prin aspirație și trape de descărcare a nămolului.

Fumatul și utilizarea focului deschis în raza mai mică de 10 metri de la locul de păstrare a nămolului se interzice, cu amplasarea indicatoarelor corespunzătoare.

764. Fixarea furtunurilor de transportare a gazelor la niplurile de racordare a aparaturii, arzătoarelor, tăietoarelor și reductoarelor este necesar să fie sigură și executată cu aplicarea brățărilor de fixare.

Se admite în locul brățărilor ca furtunurile să fie fixate, cel puțin în două locuri pe lungimea niplului, cu sârmă de legat recoaptă, moale.

Pe niplurile închizătoarelor hidraulice furtunurile se îmbracă strâns, dar nu se fixează.

765. Carbura de calciu trebuie păstrată în încăperi uscate cu aerisire.

Nu se admite amenajarea depozitelor pentru păstrarea carburii de calciu în subsoluri, demisoluri și în încăperi (locuri) cu pericol de inundații.

766. Vasele cu carbură de calciu pot fi păstrate în depozite, în poziție orizontală sau verticală.

În depozitele mecanizate se admite păstrarea vaselor cu carbură de calciu în poziție verticală, în trei niveluri. În cazurile în care mecanizarea lipsește, păstrarea se face în poziție orizontală în maximum trei niveluri și în două niveluri, dacă se păstrează în poziție verticală. Nivelurile trebuie separate cu scânduri cu grosimea de 0,05 metri.

Lățimea trecerilor dintre vasele cu carbură de calciu stivuite trebuie să fie de cel puțin 1,5 metri.

767. În încăperile pentru instalațiile de acetilenă, în care nu există depozit intermediar pentru carbura de calciu, se admite păstrarea concomitentă a maximum 160 kg de carbură de calciu, însă din această cantitate se admite să se păstreze în mod deschis maximum un vas.

768. Vasele cu carbură de calciu deschise se protejează cu capace de etanșare la pătrunderea apei în interiorul lor.

769. În locurile de păstrare și de deschidere a vaselor cu carbură de calciu este interzis fumatul, utilizarea focului deschis și utilizarea instrumentelor producătoare de scântei.

770. Buteliile cu gaze trebuie păstrate și transportate doar cu capacele de protecție înșurubate pe gâtul lor. În timpul transportării trebuie evitate loviturile și zguduiturile.

Buteliile trebuie transportate la locul lucrărilor de sudură în cărucioare speciale, pe tărgi, sănii. Nu se admite transportarea buteliilor pe umeri și în mâini.

771. Buteliile cu gaze, în timpul păstrării, transportării și exploatării, trebuie protejate contra acțiunii razelor solare și altor surse de căldură.

În încăperi buteliile trebuie instalate la o distanță de cel puțin 1 metru de la aparatele de încălzire și sobe și la o distanță de cel puțin 5 metri de la sursele de căldură cu foc deschis.

Distanța (pe orizontală) de la arzătoare până la instalațiile by-pas de rampă (în grup) este necesar să fie de cel puțin 10 metri, iar până la buteliile cu oxigen sau cu gaze combustibile (păstrate câte una) – de cel puțin 5 metri.

Se interzice păstrarea în aceeași încăpere a buteliilor cu oxigen și cu gaze combustibile, precum și a vaselor cu carbura de calciu, vopsea, ulei și grăsimi.

772. La manipularea buteliilor cu oxigen și cu gaze combustibile goale este necesar să se respecte aceleași măsuri de protecție ca și la manipularea celor pline.

773. La executarea lucrărilor de sudare și de tăiere cu gaze se interzice:

1) încălzirea generatoarelor de acetilenă, conductelor, vanelor, reductoarelor înghețate, precum și altor piese ale instalațiilor de sudare prin utilizarea focului deschis sau a obiectelor incandescente;

2) contactul buteliilor de oxigen, a reductoarelor și a altui echipament de sudare cu diferite uleiuri, îmbrăcăminte și cârpe îmbinate cu ulei;

3) executarea de către doi sudori a lucrărilor de sudură de la un singur închizător hidraulic;

4) încărcarea aparatului cu carbură de calciu cu granulația sporită sau împingerea ei în pâlnia de încărcare a aparatului cu ajutorul verigilor de metal și sârmă, precum și efectuarea lucrărilor, utilizând praful de carbură;

5) încărcarea carburii de calciu în coșuri umede sau cu prezența apei în colectorul de gaze, precum și încărcarea cu carbură a coșurilor depășind jumătate din capacitatea lor, în cazul funcționării generatoarelor cu regimul „apă peste carbură”;

6) purjarea cu oxigen a furtunului pentru gaze combustibile și a furtunului pentru oxigen cu gaze combustibile, precum și schimbarea reciprocă a furtunurilor în timpul funcționării;

7) utilizarea furtunurilor, a căror lungime depășește 30 metri, iar în caz de executare a lucrărilor de montaj – 40 metri;

8) răsucirea, îndoirea, strivirea furtunurilor conductoare de gaze;

9) mutarea generatorului având în colectorul de gaze acetilenă;

10) forțarea funcționării generatoarelor de acetilenă prin mărirea intenționată a presiunii gazelor sau prin mărirea încărcăturii de o singură dată a carburii de calciu;

11) utilizarea instrumentelor de cupru pentru deschiderea vaselor cu carbură de calciu, precum și a cuprului în calitate de material pentru lipitul aparaturii cu acetilenă și în alte locuri în care este posibil contactul cu acetilena.

Secțiunea a 4-a

Lucrările de sudare electrică

774. Pardoseala din încăperile în care se organizează locuri permanente de efectuare a lucrărilor de sudură trebuie să fie din materiale incombustibile.

775. Nu se admite utilizarea cablurilor fără izolație sau cu izolația deteriorată, precum și utilizarea siguranțelor electrice care nu corespund prevederilor Reglementării tehnice „Punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 745/2015.

776. Firele de sudat trebuie unite prin presare, sudare, lipire sau cu ajutorul clemelor speciale. Conductoarele electrice se unesc la portelectrod, la piesa de sudat și la aparatul de sudat cu ajutorul papucilor de cablu din cupru fixați cu șuruburi și piulițe.

777. Cablurile racordate la aparatele de sudat, la panourile de distribuție și la alt echipament, precum și la locurile unde se efectuează lucrări de sudură, trebuie să fie izolate bine, iar în locurile necesare trebuie să fie protejate împotriva acțiunii temperaturilor înalte, deteriorărilor mecanice sau acțiunilor chimice.

778. Cablurile (firele) aparatelor de sudare electrică se amplasează la o distanță de cel puțin 0,5 metri de la conductele de oxigen și la cel puțin 1 metru de la conductele de acetilenă și alte gaze combustibile.

779. În calitate de conductor de retur, care unește piesa de sudat cu sursa de curent pentru sudare, pot servi conductoarele-bare de oțel sau de aluminiu de diferite profiluri, plăcile de sudat, stelajele și elementele care se sudează cu condiția că secțiunea acestora asigură trecerea fără pericol a curentului conform condițiilor de încălzire.

Unirea între elementele aparte, utilizate în calitate de conductor de retur, trebuie să fie efectuată cu ajutorul șuruburilor, presei de mână (cu șurub) și a clemelor de legare.

780. Utilizarea în calitate de conductor de retur a căilor ferate locale, a rețelelor de legare la pământ sau de legare la nul, precum și a elementelor metalice ale clădirilor, comunicațiilor și utilajului tehnologic nu se admite. În aceste cazuri sudarea se execută cu ajutorul a două fire.

781. La executarea lucrărilor de sudare electrică în încăperi și instalații cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu, conductorul de retur de la piesa care se sudează până la sursa de curent se execută doar cu un conductor izolat, având calitatea izolației cel puțin ca și cea a conductorului direct, unit la portelectrod.

782. Construcția portelectrodului pentru sudarea manuală trebuie să asigure fixarea fiabilă a electrozilor și schimbarea lor rapidă, precum și excluderea posibilității de scurtcircuit a corpului lui cu piesa care se sudează în timpul întreruperilor temporare în lucru sau la căderea lui accidentală pe suprafața obiectelor metalice. Mânerul portelectrodului trebuie executat din materiale incombustibile, electroizolante și termoizolante.

783. Electrozii utilizați la executarea lucrărilor de sudare este necesar să fie de fabricație industrială și să corespundă valorii nominale a curentului de sudare.

La schimbarea electrozilor, resturile lor se aruncă într-o ladă specială de metal, situată în apropierea locului de executare a lucrărilor de sudură.

Până la începerea sudării, electrozii trebuie bine uscați la temperaturi prescrise în fișele tehnice pentru tipurile concrete de înveliș al electrozilor. Stratul de învelire a electrozilor este necesar să fie uniform (omogen), compact, fără umflături, afluențe și crăpături.

784. Temperatura de încălzire a unor elemente ale echipamentului de sudare (transformatoare, rulmenți, perii, contactele circuitului secundar) nu trebuie să depășească 75°C.

Capitolul XXIII

OBIECTIVELE DE CULT

785. Gabaritele traseelor de circulație în zona de acces a obiectivelor de cult trebuie menținute permanent libere, acestea nu pot fi reduse prin amenajarea punctelor de vânzare a obiectelor cu specific religios sau amenajarea locurilor de parcare a autoturismelor.

786. Elementele constructive din structura podurilor, acoperișurilor, șarpantelor și altor elemente combustibile trebuie prelucrate cu soluții ignifuge.

787. Indiferent de capacitatea maximă, trebuie asigurate în permanență cel puțin două căi de evacuare a persoanelor, amplasate dispersat. Ușile ieșirilor de evacuare trebuie marcate corespunzător și menținute libere, neblocate, cu deschiderea liberă spre exterior.

788. Pe timpul desfășurării slujbelor religioase, în interiorul lăcașului de cult, covoarele, mochetele, scaunele și băncile nefixate, care pot îngreuna evacuarea persoanelor în caz de incendiu, trebuie fixate de pardoseală, cu excepția celor care constituie obiecte de cult sau care se utilizează potrivit tradiției ori ritualurilor religioase. Locuri fixe (scaune, bănci, strane) destinate credincioșilor trebuie fixate pe pardosea sau pereți, sau solidarizate pe pachete de scaune (bănci).

789. Se interzice depozitarea materialelor combustibile în poduri sau balcoane.

790. Se interzice amplasarea la o distanță mai mică de 0,5 metri a surselor de foc deschis (lumânări, candele, șfeșnice, corpuri de iluminat și altor dispozitive) față de elementele de construcție, mobilier, picturi, icoane, finisaje interioare, decorații. Utilizarea surselor cu foc deschis la obiectivele de cult se admite doar în locurile stabilite și amenajate corespunzător, în tăvi metalice umplute cu apă sau nisip, fixate pentru excluderea căderii.

791. La finisarea slujbelor, sursele cu foc deschis trebuie stinse și păstrate în locuri sigure, special amenajate.

792. Toți slujitorii obiectelor de cult (preoții, parohii, personalul clerical și cel asimilat al cultelor din cadrul obiectivelor de cult) participă în mod obligatoriu la instruiri în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Capitolul XXIV

PRODUCEREA, DEPOZITAREA, COMERCIALIZAREA ȘI UTILIZAREA ARTICOLELOR, PRODUSELOR PIROTEHNICE ŞI LAMPIOANELOR ZBURĂTOARE

Secțiunea 1

Clădirile și încăperile de depozitare

793. Amplasarea și exploatarea clădirilor și/sau încăperilor de depozitare se realizează conform cerințelor prevăzute pentru clădirile de depozitare de categoria A de pericol de explozie-incendiu.

794. Clădirile și încăperile de depozitare trebuie să corespundă următoarelor cerințe:

1) să fie executate conform gradului II minim de rezistență la foc;

2) să dispună de cel puțin două ieșiri de evacuare, iar itinerarul dintre orice punct al încăperii până la ieșirea în exterior să nu depășească 30 metri. Se admite o singură ieșire de evacuare pentru încăperile de depozitare cu lungimea de maximum 12 metri;

3) să fie protejate cu sisteme automate de semnalizare, avertizare și stingere a incendiilor, conform cerințelor actelor normative;

4) să fie dotate cu mijloace de primă intervenție, în caz de incendiu;

5) să fie asigurate cu surse exterioare de apă pentru alimentarea autospecialelor de intervenții, în caz de incendiu (hidranți, rezervoare de incendiu). Sursele exterioare de apă trebuie să asigure un debit de apă de cel puțin 10 l/s și cu durata de stingere de cel puțin 3 ore;

6) să fie dotate cu instalație de protecție paratrăsnet;

7) să fie asigurată deschiderea ușilor în direcția evacuării persoanelor;

8) să fie asigurată amplasarea ferestrelor la înălțimea de cel puțin 2,2 metri de la pardosea cu deschidere automată, în caz de incendiu, și să dispună de gratii cu posibilitatea de deschidere;

9) să fie asigurată executarea geamurilor din sticlă opacă sau vopsite cu vopsea albă;

10) să fie asigurat sistemul de ventilare cu clapete automate de închidere;

11) să fie asigurată amplasarea panoului de deconectare a energiei electrice în exteriorul clădirii pe suprafața pereților incombustibili, în dulap închis cu lacăt.

795. În spațiile de depozitare și/sau comercializare, produsele trebuie păstrate în ambalajul original sau în cea mai mică unitate de ambalare a furnizorului.

796. În încăperile de depozitare, în cazul păstrării fără stelaje, produsele trebuie amplasate în stive. Lățimea trecerilor libere și locul amplasării stivelor trebuie marcate cu linii pe pardosea.

797. Se interzice depozitarea materialelor în limitele trecerilor libere, precum și păstrarea în depozite de produse împreună cu alte articole (produse).

798. În cazul depozitării produselor în stive trebuie prevăzute treceri libere între ele: pentru inspectare – nu mai puțin de 0,7 metri, pentru încărcare și descărcare – nu mai puțin de 1,5 metri, distanța de la marginea stivei până la perete din partea intrării – nu mai puțin de 1,25 metri și distanța de la stivă până la peretele îndepărtat intrării – nu mai puțin de 0,7 metri.

799. În cazul păstrării produselor pe rafturi, raftul superior trebuie amplasat la o înălțime de maximum 1,65 metri de la nivelul pardoselii, distanța raftului inferior de minimum 0,15 metri de la pardosea și a raftului superior până la tavan de minimum un metru.

800. În caz de incendiu, drumurile, căile de acces, trecerile la clădiri, depozite deschise și la sursele exterioare de apă pentru alimentarea autospecialelor, precum și la scările de incendiu și la mijloacele de stingere a incendiilor trebuie menținute libere în permanență.

801. În clădirile de depozitare se interzice:

1) executarea pereților despărțitori din materiale combustibile destinați compartimentării încăperilor;

2) instalarea ferestrelor pe acoperișul clădirii pentru asigurarea iluminatului natural;

3) amplasarea și depozitarea produselor în nemijlocită apropiere de rețelele sistemului de încălzire.

802. Pardoselile depozitelor și rampelor de încărcare-descărcare a produselor trebuie executate din materiale incombustibile și care nu produc scântei la acțiunea mecanică.

Secțiunea a 2-a

Încăperile de comercializare

803. Încăperile de comercializare a articolelor menționate trebuie să corespundă următoarelor cerințe:

1) să fie separate cu pereți antifoc de tipul 2 sau pereți despărțitori de tipul 1 de celelalte încăperi;

2) să fie completate golurile ușilor din pereții antifoc cu uși antifoc de tipul 2 și dotate cu dispozitive de autoînchidere;

3) să fie amplasate lângă pereții exteriori cu goluri de fereastră;

4) să fie dotate cu sisteme automate de semnalizare, avertizare și stingere a incendiilor, instalații de evacuare a fumului conform cerințelor actelor normative;

5) să fie dotate cu mijloace de primă intervenție în caz de incendiu;

6) să fie asigurate cu deschiderea manuală a geamurilor.

7) să fie asigurate vitrinele cu inscripții privind descrierea produselor.

804. În încăperile de comercializare se interzice:

1) comercializarea prin metoda autodeservirii;

2) păstrarea articolelor pe căile de evacuare;

3) păstrarea articolelor în comun cu alte mărfuri și materiale combustibile.

805. Comercializarea articolelor se efectuează în încăperi cu excluderea acțiunii directe a razelor solare și cu umiditate sporită.

806. Clădirile magazinelor, încăperile destinate vânzării articolelor trebuie amplasate la etajele superioare. Nu se admite amplasarea acestor încăperi lângă ieșirile de evacuare (casele scărilor, holurilor, ascensoarelor, sub încăperile locative), distanța minimă asigurată fiind de 4 metri.

Secțiunea a 3-a

Cerințe față de locul și timpul de utilizare a articolelor pirotehnice şi lampioanelor zburătoare

807. Distanța de siguranță de la locul utilizării articolelor pirotehnice până la clădiri și spații deschise se determină luându-se în considerare cerințele instrucțiunii de utilizare a articolelor pirotehnice, precum și următoarele cerințe:

1) spectatorii să fie amplasați în direcția bătăii vântului;

2) în locurile de amplasare a articolelor pirotehnice este interzis fumatul, utilizarea focului deschis și lăsarea fără supraveghere a acestora;

3) locurile de lansare a articolelor pirotehnice trebuie îngrădite și dotate cu mijloacele de primă intervenție în caz de incendiu;

4) asigurarea de către organizatori a pazei și securității locului de lansare a articolelor pirotehnice;

5) curățarea locurilor de amplasare după lansarea articolelor pirotehnice.

808. În perioada desfășurării evenimentelor de lansare a focurilor de artificii, organizatorii pot solicita asigurarea acestuia prin antrenarea serviciului de salvatori și pompieri și a tehnicii de intervenție.

809. În timpul desfășurării activităților de lansare a lampioanelor zburătoare, trebuie respectate următoarele condiții:

1) respectarea instrucțiunilor producătorului privind utilizarea în siguranță a lampioanelor zburătoare;

2) lampioanele zburătoare trebuie lansate numai în spații exterioare deschise, largi, la distanțe mari de arbori, linii de alimentare cu energie electrică, construcții sau alte zone cu pericol potențial de producere a incendiilor;

3) lampioanele zburătoare trebuie lansate numai în condiții meteo favorabile. În cazul în care intensitatea vântului este mică, se va asigura că acestea nu se vor deplasa deasupra participanților la evenimente, clădirilor, arborilor și aeroporturilor sau în orice altă zonă unde acestea pot genera incidente cu efecte negative asupra vieții, bunurilor sau mediului;

4) locul de desfășurare a evenimentului trebuie dotat cu mijloace de primă intervenție.

anexa nr.1

anexa nr.2