I.
DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul cu privire la proiectele de investiții capitale publice (în continuare –Regulament) stabilește un mecanism de identificare, evaluare, planificare, aprobare, implementare, monitorizare și gestionare a proiectelor de investiții capitale publice finanțate din bugetul de stat.
2. Regulamentul are drept scop asigurarea unui cadru normativ privind procedurile naționale de management al proiectelor de investiții capitale publice eligibile pentru finanțare din bugetul de stat.
3. Prevederile Regulamentului se aplică tuturor proiectelor de investiții capitale publice finanțate din resursele bugetului de stat, inclusiv din sursele externe, fondurile de dezvoltare, precum și contribuției bugetului de stat la implementarea proiectelor din contul resurselor bugetelor locale.
4. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noțiuni:
investiții capitale publice – cheltuieli bugetare care vizează crearea mijloacelor fixe noi, inclusiv prin construcție, precum și reconstrucția, extinderea, restaurarea mijloacelor fixe existente;
proiect de investiții capitale – cheltuieli aferente creării unui activ sau unui grup de active care au un scop comun și rezultate clar definite, care vor fi realizate într-un interval de timp stabilit, al cărui implementare are ca rezultat: crearea mijloacelor fixe noi sau reconstrucția, extinderea, restaurarea mijloacelor fixe existente;
ciclul proiectului de investiții capitale – succesiune de etape care includ: identificarea și evaluarea preliminară; pregătirea, fundamentarea tehnică și economică; examinarea și determinarea eligibilității; selectarea și aprobarea; implementarea și monitorizarea; evaluarea finală și postimplementare;
analiză cost–beneficiu – instrument analitic de fundamentare tehnico-economică, care evaluează și compară costurile cu beneficiile socioeconomice și financiare ale unui proiect de investiții capitale;
analiză cost–eficacitate – instrument analitic de fundamentare tehnico-economică care evaluează și compară costurile opțiunilor alternative, presupunând că beneficiile proiectului sunt aceleași;
eficiență – efecte din exploatarea resurselor în vederea atingerii celui mai înalt nivel de rezultate;
eficacitate – atingerea rezultatelor așteptate;
documentația de proiect și estimarea costului – set de documente grafice și textuale care cuprind soluții tehnice și economice de realizare a obiectivului de investiții capitale, necesare pentru fundamentarea și implementarea proiectului;
fonduri de dezvoltare – mijloace financiare care se alocă anual din contul mijloacelor bugetului de stat în scopul implementării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii: Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, Fondul Național pentru Mediu, Fondul pentru eficiență energetică, Fondul rutier, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și alte programe, ale căror alocații sunt utilizate pentru proiecte de investiții capitale publice;
performanța proiectului de investiții capitale – rezultate intermediare sau finale ale proiectului, evaluate prin utilizarea unor indicatori cantitativi specifici (de produs), calitativi (de rezultat) și de eficiență;
proiect în curs de execuție – proiect de investiții capitale pentru care a fost luată decizia privind lansarea acestuia, au fost prevăzute mijloace financiare pentru implementare și a fost elaborată documentația de proiect și de deviz;
raport cost–calitate – indicator analitic care determină dacă scopul proiectului de investiții capitale a fost atins la un cost rezonabil și resursele proiectului sunt utilizate economic și eficient;
studiu de fezabilitate – document în baza căruia se elaborează documentația de proiect care include şi prezintă informații despre impactul multidimensional al proiectului, despre viabilitatea economică și sustenabilitatea financiară a proiectului de investiții capitale publice, se analizează, se fundamentează și se propune minimum două opțiuni tehnico-economice diferite, se recomandă, în mod justificat și documentat, opțiunea tehnico-economică, optimă pentru realizarea obiectivului de investiții.
II.
PRINCIPIILE DE BAZĂ ÎN GESTIONAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII CAPITALE PUBLICE
5. Cheltuielile pentru investițiile capitale finanțate de la bugetul de stat se planifică, se execută şi se raportează ca parte a procesului bugetar, cu respectarea procedurilor bugetare stabilite de cadrul legal în domeniul finanțelor publice.
6. Proiectele de investiții capitale publice finanțate din bugetul de stat se planifică, se aprobă și se gestionează în conformitate cu următoarele principii de bază:
1) principiul planificării strategice – potrivit căruia propunerile de proiecte vor fi supuse unui proces de stabilire a priorităților în ceea ce privește impactul asupra priorităților de politică şi a obiectivelor incluse în documentele de planificare strategică pe termen mediu;
2) principiul performanței – potrivit căruia alocarea resurselor pentru proiecte și rapoartele de implementare a acestora se vor baza pe rezultatele previzionate, intermediare şi finale;
3) principiul raportului cost–calitate – potrivit căruia beneficiarii proiectului trebuie să se asigure că vor utiliza resursele bugetare în mod economic şi eficient, asigurând o rată cost–calitate înaltă;
4) principiul durabilității – potrivit căruia în procesul de planificare și aprobare a proiectelor de investiții capitale publice se vor lua în considerare impactul și costurile de funcționare și întreținere ulterioare finalizării proiectului;
5) principiul realismului – potrivit căruia disponibilitatea resurselor bugetare și capacitatea de implementare a proiectului se va lua în considerare în faza de planificare.
III.
RESPONSABILITĂȚILE MINISTERULUI FINANȚELOR ÎN DOMENIUL INVESTIȚIILOR CAPITALE PUBLICE, CARE SE INCLUD ÎN ANEXĂ LA LEGEA BUGETARĂ ANUALĂ
7. În conformitate cu principiile stabilite în art. 7-13 și cu art. 20 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181/2014, Ministerul Finanțelor este responsabil de:
1) stabilirea limitelor de cheltuieli pentru investiții capitale publice în cadrul elaborării proiectului Cadrului bugetar pe termen mediu (în continuare – CBTM)/legii bugetului de stat;
2) recepționarea și generalizarea propunerilor autorităților bugetare cu privire la proiecte noi de investiții capitale publice şi în curs de execuție cu finanțare de la bugetul de stat;
3) asigurarea activității Grupului de lucru pentru investiții capitale publice al Ministerului Finanțelor (în continuare – Grup de lucru);
4) determinarea eligibilității proiectelor noi de investiții capitale publice, în baza cerințelor stabilite în anexa nr. 2;
5) întocmirea portofoliului proiectelor în curs de execuție și a proiectelor noi eligibile de investiții capitale publice pentru următorii 3 ani;
6) includerea în proiectul CBTM/legii bugetului de stat a proiectelor eligibile de investiții capitale publice selectate de Comitetul interministerial pentru planificarea strategică (în continuare – CIPS);
7) elaborarea normelor metodologice şi oferirea suportului metodologic autorităților bugetare;
8) asigurarea finanțării proiectelor de investiții capitale publice în baza solicitărilor de plată ale beneficiarilor de proiecte;
9) monitorizarea implementării proiectelor de investiții capitale publice;
10) asigurarea funcționării Sistemului informațional „Registrul proiectelor de investiții capitale” (în continuare – SI RPIC).
8. Ministerul Finanțelor poate înainta CIPS propuneri de suspendare a unui proiect în orice etapă de implementare, dacă sunt înregistrate una dintre următoarele situații:
1) scăderea semnificativă a cererii pentru rezultatele preconizate ale proiectului, considerând că proiectul nu corespunde planului inițial;
2) stoparea lucrărilor pe o perioadă mai mare de 3 ani;
3) cazuri documentate de fraudă sau corupție, asociate proiectului, au fost identificate și confirmate potrivit procedurilor stabilite în Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008.
IV.
GRUPUL DE LUCRU PENTRU INVESTIȚII CAPITALE PUBLICE
9. Ministerul Finanțelor gestionează procesul de determinare a eligibilității proiectelor noi de investiții capitale publice, care se includ în anexă la legea bugetară anuală, în baza propunerilor prezentate de autoritățile bugetare prin intermediul Grupului de lucru.
10. Componența Grupului de lucru se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor. Componența nominală a Grupului de lucru se actualizează, la necesitate, anual la începutul procesului de elaborare a proiectului CBTM/legii bugetului de stat.
11. Grupul de lucru este condus de secretarul de stat responsabil pentru buget.
12. În componența Grupului de lucru se includ șefii subdiviziunilor Ministerului Finanțelor responsabili de următoarele domenii:
1) investiții capitale publice;
2) politici și sinteză bugetară;
3) politici bugetare sectoriale;
4) datorie publică;
5) asistență externă.
13. Grupul de lucru asigură examinarea și confirmarea eligibilității proiectelor noi de investiții capitale (care se includ în anexă la legea bugetară anuală) pentru a fi incluse în proiectul CBTM/legii bugetului de stat, în baza cerințelor stabilite în anexa nr. 2.
14. Grupul de lucru examinează numai propunerile de proiecte noi care au fost plasate în SI RPIC.
15. Grupul de lucru se convoacă în ședințe pe măsura necesității.
16. Subiectele, problemele, divergențele discutate și deciziile adoptate de Grupul de lucru se consemnează în procesele-verbale.
17. Ministerul Finanțelor asigură secretariatul și aranjamentele logistice în activitatea Grupului de lucru.
V.
ETAPELE DE BAZĂ ALE PROIECTELOR NOI DE INVESTIȚII CAPITALE PUBLICE CARE SE INCLUD ÎN ANEXA LA LEGEA BUGETARĂ ANUALĂ
18. Fiecare proiect de investiții capitale publice parcurge următoarele etape consecutive:
1) identificarea și evaluarea preliminară a proiectului;
2) pregătirea documentației, elaborarea și prezentarea propunerilor de proiect;
3) examinarea propunerilor și determinarea eligibilității proiectului;
4) selectarea proiectelor și includerea acestora în proiectul CBTM/legii bugetului de stat;
5) implementarea și monitorizarea proiectului;
6) evaluarea finală și auditul (postimplementare).
Secțiunea 1
Identificarea și evaluarea preliminară a proiectului
19. Autoritatea bugetară care inițiază proiectul este responsabilă de identificarea și evaluarea preliminară a acestuia.
20. La identificarea și evaluarea preliminară a proiectului, se ține cont de următoarele:
1) propunerile de proiecte noi se înaintează de orice autoritate bugetară;
2) autoritățile bugetare stabilesc propriile priorități și proceduri specifice pentru identificarea, pregătirea și selectarea proiectelor;
3) proiectele se identifică în procesul de planificare strategică și vizează soluționarea problemelor specifice, abordate în strategia națională sau strategiile pe domenii de activitate, pentru a fi luate în considerare în etapa de elaborare a strategiilor sectoriale de cheltuieli incluse în CBTM/legii bugetului de stat;
4) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ depășește valoarea de 10 milioane de lei, alocarea mijloacelor financiare din bugetul de stat în scopul elaborării studiului de fezabilitate se efectuează doar cu acordul CIPS.
Secțiunea a 2-a
Pregătirea documentației, elaborarea și prezentarea propunerilor de proiect
21. Autoritatea bugetară care inițiază proiectul este responsabilă de pregătirea documentației (inclusiv studiul de fezabilitate), elaborarea și prezentarea propunerilor de proiecte noi de investiții capitale publice.
22. Propunerile respective se prezintă Ministerului Finanțelor în varianta finală. Cerințele detaliate de eligibilitate ale proiectului nou de investiții capitale publice sunt incluse în anexa nr.1:
1) rezumatul proiectului propus include: scopul proiectului, politica/cadrul strategic relevant, beneficiarii proiectului, locația proiectului, sursele posibile de finanțare;
2) analiza tehnică include:
a) specificațiile tehnice și resursele necesare;
b) tehnologiile existente disponibile pentru realizarea proiectului propus;
c) evaluarea operațională care confirmă raționalitatea și corectitudinea operațiunilor și a programelor de implementare a proiectului, precum și asigurarea finalizării proiectului în termenele prevăzute;
3) analiza economico-financiară include:
a) studiul de caz, care conține analiza economică generală relevantă proiectului, analiza cererii pentru bunurile/serviciile realizate de către proiect și analiza aferentă satisfacerii cererii estimate privind rezultatele scontate ale acestuia;
b) studiul financiar, care conține analiza costurilor de implementare, de operare și de menținere a activelor proiectului, de asemenea analiza surselor de finanțare, costurile și instrumentele de finanțare (în cazul proiectelor finanțate din surse externe);
c) în cazul proiectelor noi, al căror cost estimativ nu depășește valoarea de 10 milioane de lei și pentru care nu este elaborată documentația de proiect, se indică un cost preliminar, estimat de către autoritatea bugetară care inițiază proiectul;
d) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ nu depășește valoarea de 10 milioane de lei, nu este obligatorie elaborarea studiului de fezabilitate;
e) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ depășește valoarea de 10 milioane de lei, se elaborează studiul de fezabilitate în conformitate cu cerințele definite în anexa nr. 1, care devin obligatorii;
f) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ variază de la 10 la 200 milioane de lei, nu este obligatorie includerea în studiul de fezabilitate a analizei cost–beneficiu;
g) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ depășește valoarea de 200 milioane de lei, este obligatorie elaborarea unui studiu de fezabilitate, cu includerea analizei cost–beneficiu;
h) în cazul în care nu este posibil să se evalueze şi să se cuantifice beneficiile în proiectele ce depășesc valoarea de 200 milioane de lei, în studiul de fezabilitate analiza cost–beneficiu se va substitui cu analiza cost–eficacitate;
4) evaluarea juridică, care asigură că proiectul propus nu este în conflict cu cadrul legislativ și cu alte reglementări;
5) evaluarea instituțională și de management, care confirmă prezența unor aranjamente instituționale și de management adecvate pentru implementarea eficientă a proiectului propus;
6) evaluarea impactului social, care descrie consecințele (negative și pozitive) ale proiectului propus asupra populației, cum ar fi: efectul asupra nivelului de trai, a sărăciei, a șomajului, a discriminării și a egalității de gen;
7) evaluarea impactului asupra mediului, care descrie impactul potențial (pozitiv și negativ) al proiectului propus asupra mediului și măsurile posibile pentru atenuarea impactului negativ;
8) analiza riscurilor, care include riscurile identificate și măsurile de reducere a acestora asociate proiectului propus, luând în considerare toate domeniile menționate anterior.
23. Proiectele de investiții capitale publice suspendate pentru o perioadă de maximum 3 ani, care se propun pentru reluare, parcurg etapele aferente ciclului proiectului nou și se reevaluează conform prevederilor prezentului Regulament.
24. Autoritățile bugetare pot externaliza (contracta) elaborarea unor studii, analize, menționate anterior, către companiile de consultanță specializate, cu condiția ca să fie planificate și incluse în proiectul legii bugetului de stat, în conformitate cu procedurile prevăzute, costurile asociate încheierii unui contract cu companiile menționate.
25. Autoritatea bugetară responsabilă de proiectul de investiții capitale publice prezintă Ministerului Finanțelor:
1) propunerile de proiecte de investiții capitale publice în curs de execuție conform formularului din Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 209/2015;
2) propunerile de proiecte noi de investiții capitale publice conform anexei nr.1.
26. Propunerile de proiecte noi de investiții capitale publice se înaintează Ministerului Finanțelor, prin plasarea în SI RPIC a formularului din anexa nr.1.
Secțiunea a 3-a
Examinarea propunerilor și determinarea eligibilității proiectului
27. Grupul de lucru este responsabil de examinarea propunerilor de proiecte noi de investiții capitale.
28. Grupul de lucru examinează propunerile de proiecte noi transmise de autoritățile bugetare și stabilește eligibilitatea acestora în conformitate cu cerințele stabilite în anexa nr. 2.
Secțiunea a 4-a
Selectarea proiectelor și includerea acestora în proiectul CBTM/legii bugetului de stat
29. În etapa elaborării proiectului CBTM/legii bugetului de stat se examinează doar proiectele din lista celor eligibile și plasate în SI RPIC.
30. Selectarea proiectelor noi pentru a fi incluse în proiectul CBTM/legii bugetului de stat se efectuează de către CIPS, în conformitate cu procedurile generale de planificare bugetară și prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar fiscale nr. 181/2014.
Secțiunea a 5-a
Implementarea și monitorizarea proiectului
31. Implementarea și monitorizarea proiectelor sunt în responsabilitatea autorității bugetare care implementează proiectul.
32. La implementarea și monitorizarea proiectelor, se ține cont de următoarele:
1) toate achizițiile pentru proiecte sunt autorizate de autoritățile bugetare care implementează proiectul și sunt efectuate în conformitate cu cadrul legal privind achizițiile publice și cu reglementările aferente;
2) etapa de implementare a proiectelor se inițiază în baza documentației şi a specificațiilor proiectului, a publicării şi organizării procedurii de achiziție publică;
3) finanțarea proiectului va fi realizată în limitele alocațiilor prevăzute în anexa la legea bugetară anuală cu privire la investițiile capitale publice;
4) în procesul de implementare a proiectului, autoritatea bugetară responsabilă va asigura:
a) corectitudinea determinării volumului lucrărilor efectuate;
b) ținerea evidenței contabile conform standardelor aprobate și reflectarea corectă a cheltuielilor;
c) utilizarea rațională și eficientă a alocațiilor bugetare;
5) autoritatea bugetară responsabilă de proiect va asigura monitorizarea implementării proiectului în funcție de termenul și rezultatele stabilite;
6) monitorizarea implementării unui proiect constă în întocmirea și prezentarea (anual până la 1 martie) către Ministerul Finanțelor a raportului anual de monitorizare a implementării proiectelor, conform anexei nr. 3. Concomitent cu prezentarea raportului anual de monitorizare a implementării proiectelor către Ministerul Finanțelor, acesta se plasează pe pagina web oficială a autorității bugetare respective;
7) autoritatea bugetară responsabilă de proiect asigură darea în exploatare a obiectivului;
8) autoritatea bugetară responsabilă de proiect asigură bugetarea mijloacelor financiare necesare pentru funcționarea și întreținerea activelor ca rezultat al finalizării proiectului.
Secțiunea a 6-a
Evaluarea finală și auditul (postimplementare)
33. Autoritatea bugetară care implementează proiectul este responsabilă de evaluarea finală și audit (postimplementare).
34. La îndeplinirea acestei sarcini se realizează următoarele acțiuni:
1) la finalizarea perioadei de implementare a proiectului, autoritatea bugetară responsabilă prezintă Ministerului Finanțelor raportul de evaluare finală a proiectului (conform anexei nr. 4) nu mai târziu de un an de la darea în exploatare a proiectului. Concomitent cu prezentarea raportului de evaluare finală a proiectului către Ministerul Finanțelor, acesta se plasează pe pagina web oficială a autorității bugetare respective;
2) la finalizarea lucrărilor, toate proiectele de investiții capitale publice obligatoriu sunt obiectul unui audit și/sau inspecții financiare externe. Rezultatele auditului/inspecției se comunică autorității bugetare responsabile de proiect și Ministerului Finanțelor.