cu privire la măsurile de atenuare a crizei energetice

HOTĂRÂRE nr. 433 din 14.12.2021 · GUVERNUL · publicat 15.12.2021
Modificat prin: HG514 din 22.07.22, MO235-236/26.07.22 art.588
pe legis.md
Trimiteri: 7 legate · 2 nerezolvateMonitorul Oficial: 3 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (2)
  • Capitolul V1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Capitolul VII Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act

În temeiul art. 6 lit. h) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 252, art. 412), cu modificările ulterioare, și având în vedere necesitatea atenuării consecințelor sociale și economice ale crizei energetice, amplificate de situația pandemică, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Planul național de acțiuni pentru atenuarea crizei energetice (se anexează).

2. Ministerele și alte autorități administrative centrale:

1) vor întreprinde măsurile necesare pentru executarea integrală și în termenele stabilite a Planului menționat;

2) vor prezenta Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale lunar, până la data de 5 a lunii următoare perioadei de raportare, informația despre executarea Planului nominalizat.

3. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va prezenta Guvernului și Ministerului Finanțelor, până la data de 15 a lunii următoare perioadei de raportare, informația privind progresul în realizarea Planului menționat pentru luna precedentă.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU Natalia GAVRILIȚA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul infrastructurii

și dezvoltării regionale Andrei Spînu

Ministrul finanțelor Dumitru Budianschi

Ministrul muncii

și protecției sociale Marcel Spatari

Nr. 433. Chişinău, 14 decembrie 2021.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.433 /2021

PLANUL național de acțiuni pentru atenuarea crizei energetice

I.

CONTEXT ȘI FUNDAMENTARE

Peste 70% din necesarul de energie al Republicii Moldova este acoperit din surse de import, totodată țara nu deține surse proprii de alimentare cu gaze naturale.

Prin urmare, Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de gaze, dintre care aproape 100% sunt livrate de compania rusă de furnizare SAP „Gazprom”. Republica Moldova nu dispune nici de complexe de stocare a gazelor naturale sau a gazului natural lichefiat. În plus, aprovizionarea și infrastructura de gaze naturale din regiunea transnistreană nu se află sub controlul Guvernului Republicii Moldova. Gazul natural este principala resursă utilizată pentru producerea de energie electrică și termică, ceea ce duce la o fluctuație sezonieră a cererii. Principalul furnizor de energie electrică – Centrala electrică de la Cuciurgan, situată în regiunea transnistreană, de asemenea utilizează gaz.

Până în prezent Republica Moldova a reușit să negocieze furnizarea de gaze cu SAP „Gazprom” la prețuri bazate pe o formulă corelată atât la prețul petrolului, cât și al gazului. Însă, în a doua jumătate a anului 2021, pe piețele globale de gaze și energie electrică s-au înregistrat prețuri neobișnuit de ridicate. Acest lucru a coincis cu expirarea contractului cu SAP „Gazprom”. Deoarece acest contract includea o formulă bazată pe corelația dintre prețurile pieței și prețul care urma să fie plătit de principalul furnizor de gaze naturale SA „Moldovagaz”, a urmat o creștere bruscă și puternică a prețurilor, care nu a fost pusă pe seama utilizatorilor finali. În cursul lunii octombrie, Republica Moldova a negociat cu Gazprom prelungirea contractului de gaze și noile condiții, primind în același timp doar 2/3 din necesarul de gaze. Acest lucru a dus la o criză a gazelor și, totodată, a mobilizat partenerii internaționali pentru sprijinirea Republicii Moldova în a-și crește poziția de negociere și a găsi alternative la gaze. Pentru prima dată în istoria sa, Republica Moldova a cumpărat gaz de la un alt furnizor decât SAP „Gazprom”. La 29 octombrie, Republica Moldova a convenit cu SAP „Gazprom” un pachet de servicii, care asigura furnizarea regulată de gaze la prețuri competitive, în schimbul unui număr de angajamente politice și de reglementare. Totuși noul contract cu SAP „Gazprom” (care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021), bazat pe o formulă corelată atât la prețul petrolului, cât și al gazului, a influențat dublarea facturilor la energie pentru consumatori în comparație cu perioada similară a anului trecut.

Criza energetică a lovit Republica Moldova în același timp în care țara suferă din cauza celui de-al IV-lea val al pandemiei COVID-19 și a impactului economic ca urmare a măsurilor luate pentru a proteja populația de boală începând cu martie 2020. Majorarea generală a prețurilor nu doar ar înrăutăți poziția macrofinanciară a Republicii Moldova, dar ar afecta mai ales categoriile sociale care suferă de pe urma consecințelor pandemiei.

Pandemia COVID-19 a avut, de asemenea, un efect disproporționat asupra femeilor în ceea ce privește pierderea accesului la venituri și a intensificat insecuritatea economică, creșterea poverii muncii casnice și de îngrijire, precum și creșterea riscurilor de violență domestică. Femeile sunt suprareprezentate în sectoare precum sănătatea, care a fost deosebit de afectată de criză.

Sărăcia energetică va duce, foarte probabil, la creșterea numărului persoanelor vulnerabile. Femeile sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie, deoarece sunt mai susceptibile la diferiți factori de vulnerabilitate. Criza a evidențiat, de asemenea, vulnerabilitățile structurale legate de eficiența energetică și de lipsa de diversificare a aprovizionării. Criza de pe piețele globale de energie a avut deja un impact asupra prețurilor bunurilor de consum, punând astfel presiune asupra veniturilor, în special ale gospodăriilor vulnerabile.

II.

IMPACTUL ECONOMIC ȘI RĂSPUNSUL GUVERNAMENTAL

Având în vedere noul contract încheiat cu SAP „Gazprom”, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021, prețul reglementat pentru furnizarea de gaze naturale, aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, se bazează pe un cost mediu de achiziție de 450 dolari SUA/1000 m3, prin urmare acesta nu mai este accesibil pentru anumite categorii de utilizatori finali.

Încheierea tardivă a contractului cu SAP „Gazprom” a dus la scăderea livrărilor de gaze de către SAP „Gazprom” și la asigurarea, în luna octombrie 2021, doar a circa două treimi din cantitățile solicitate de Republica Moldova. Acest fapt a impus declararea stării de urgență la 22 octombrie 2021, pentru o perioadă de 30 de zile, care deja a expirat. Aceasta a permis Guvernului să beneficieze de un cadru mai flexibil privind alocările financiare pentru achiziționarea gazelor, precum și să aibă un control mai mare asupra distribuției acestora. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova au fost lansate mai multe licitații pentru achiziționarea pe termen scurt a gazelor naturale de la alți furnizori decât SAP „Gazprom”. Contractele au fost atribuite, printre altele, către Vitol, PGNiG, DXT Commodities și Naftogaz. Totuși, aceste contracte se bazează pe prețurile de piață, care în prezent sunt foarte majorate, ceea ce a provocat o presiune semnificativă asupra bugetului țării și a crescut nevoile de finanțare.

Pentru a reduce impactul creșterilor de prețuri, Guvernul a prevăzut compensații bazate pe volumul de gaze consumat, precum și un sistem similar pentru facturile de încălzire centrală, care acoperă aproximativ 746 000 și, respectiv, 222 000 de gospodării, în funcție de nivelul de consum.

În plus, Guvernul s-a angajat să adopte un cadru larg de măsuri menite să atenueze impactul socioeconomic al dublei crize – cea cauzată de COVID-19 și cea energetică. Măsurile propuse includ creșterea pensiilor minime, susținerea angajaților afectați de restricțiile COVID-19, încurajarea vaccinărilor, susținerea părințiilor care rămân acasă în timp ce copiii trebuie să învețe online, precum și creșterea pachetului minim de servicii sociale. În plus, având în vedere specificul lunilor de iarnă, Guvernul a decis să crească numărul familiilor vulnerabile care beneficiază de așa-numitul sprijin financiar pentru perioada rece a anului de la 220 000 la 300 000 și a majorat, de asemenea, suma lunară oferită acestor familii cu 40%. Programul de asistență orientat spre venituri va contribui nu doar la compensarea creșterii prețurilor la energie, ci și la atenuarea efectelor creșterii costurilor pentru alimente, bunuri de uz casnic și alte produse de primă necesitate.

În scopul de a menține coeziunea socială și de a preveni creșterea ratelor de sărăcie, este important să se asigure aceste forme de ajutor și în anul 2022, pentru care în prezent există un deficit de finanțare care nu poate fi acoperit în totalitate de către Guvern. Costul menținerii măsurilor pentru a compensa parțial noile prețuri pentru gospodării, precum și a sprijinului financiar sporit în perioada rece a anului este estimat la aproximativ 92 milioane de euro. Din cauza efectelor necunoscute ale viitoarelor valuri pandemice, precum și a potențialelor fluctuații de preț pe piața energiei, măsurile menționate mai sus vor trebui să fie monitorizate în mod constant în ceea ce privește eficacitatea lor, urmând ca ajustările necesare să aibă loc în cursul anului 2022, în strânsă cooperare și dialog cu Uniunea Europeană.

Prin urmare, costuri suplimentare și un deficit de finanțare aferent sunt așteptate și în anul 2022. Deși impactul nu a fost încă estimat, aceste costuri sunt iminente din cauza modificărilor normative, în special a modificărilor aduse legislației privind gazele naturale și energia electrică, care definesc „clientul vulnerabil” și instituie obligația de a constitui rezerve de stocare.

Pe termen scurt și mediu, Guvernul intenționează să acorde prioritate consolidării securității și eficienței energetice. Pe lângă modificările aduse legislației privind gazele naturale și energia electrică, în anul 2022 este programată începerea implementării unui proiect vast care vizează îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice, care se preconizează să reducă semnificativ cererea de energie, contribuind astfel la prevenirea viitoarelor crize energetice, precum și la reducerea impactului unor potențiale creșteri viitoare ale prețului la gaze. În plus, va reprezenta un semnal al angajamentului ferm al Guvernului de a pune în aplicare politici și măsuri care urmăresc accelerarea tranziției către o economie circulară și ecologică, care constituie, de asemenea, un obiectiv de dezvoltare inclus în planul guvernamental.

În luna octombrie 2022, Comisarul European pentru Energie și Prim-ministrul Republicii Moldova au inițiat dialogul energetic la nivel înalt RM-UE. Acesta va putea constitui un instrument-cheie în prevenirea unor noi crize energetice. Din punctul de vedere al Guvernului Republicii Moldova, acest dialog ar trebui să permită mobilizarea rapidă a instrumentelor de sprijin în perioadele de criză energetică, precum și atenuarea efectelor postcriză. Această viziune derivă din faptul că actuala criză energetică pe care o traversează Republica Moldova reprezintă un eveniment cu consecințe pentru întreaga regiune. Totodată, Comunitatea Energetică a decis deschiderea oficiului Secretariatului Comunității Energetice în Republica Moldova pentru a oferi suport în implementarea aquis-ului Tratatului Comunității Energetice.

III.

OBIECTIV GENERAL

Pentru a face față actualei crize de aprovizionare cu gaze și consecințelor ei sociale și economice, care sunt amplificate de situația pandemică, Guvernul Republicii Moldova și-a stabilit următorul obiectiv general: atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie asupra populației, protecția, în special, a celor mai vulnerabile grupuri și folosirea crizei ca un element de sporire a securității și eficienței energetice, pentru a preveni situații similare în viitor.

IV.

OBIECTIVE SPECIFICE

Pentru atingerea obiectivului general stabilit, eforturile Guvernului se vor axa pe următoarele trei obiective specifice:

1) orientarea acțiunilor spre reducerea impactului creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor casnici;

2) sprijinirea populației și, în special, a grupurilor vulnerabile pentru depășirea situației socioeconomice dificile;

3) asigurarea securității energetice a Republicii Moldova pe termen lung și prevenirea altor crize energetice.

V.

COSTURI

Costul total al măsurilor de reducere a impactului creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor casnici și de sprijinire a grupurilor vulnerabile pentru depășirea situației socioeconomice dificile va constitui:

MăsuriDecembrie 2021Cost total 2021Ianuarie 2022 –
aprilie 2022
Cost total 2022
Suport financiar pentru perioada rece a anului – de bază110 mil. lei555 mil. lei428 mil. lei535 mil. lei
Suport financiar pentru perioada rece a anului – creșterea numărului beneficiarilor până la 300 00043 mil. lei43 mil. lei172 mil. lei172 mil. lei
Suport financiar pentru perioada rece a anului – majorarea suportului financiar cu 40%60 mil. lei60 mil. lei240 mil. lei240 mil. lei
Compensație pentru majorarea prețului la gazele naturale139 mil. lei139 mil. lei644 mil. lei644 mil. lei
Compensația pentru încălzire57 mil. lei57 mil. lei281 mil. lei281 mil. lei
Total409 mil. lei854 mil. lei1765 mil. lei1872 mil. lei

V1. CONTINUAREA EVOLUȚIILOR DEFAVORABILE ÎN ANUL 2022

La elaborarea prezentului Plan s-a luat în considerare premisa că piețele internaționale de energie vor reveni la normal începând cu luna ianuarie 2022, iar prețurile pe bursa de gaze naturale TTF (Bursa de Energie din Olanda „Title Tranfer Facility”) și prețurile petrolului și produselor petroliere vor scădea. Acești indicatori de preț sunt importanți întrucât formează prețul gazelor naturale stabilit lunar prin formulă în cadrul contractului comercial al SA „Moldovagaz” cu SAP „Gazprom”. Premisa respectivă nu s-a îndeplinit din cauza unei serii de factori externi, printre care:

1) începerea războiului din Ucraina de către Federația Rusă pe data de 24 februarie 2022, război ce continuă și afectează major prețurile produselor energetice pe piețele internaționale;

2) reducerea importurilor de produse energetice ale țărilor europene din Federația Rusă, ceea ce a creat o cerere suplimentară pe piețele energetice și, implicit, a generat creșteri de prețuri;

3) creșterea cererii de energie și produse energetice la nivel mondial ca urmare a ieșirii din pandemia de COVID-19 și a relansării economice;

4) perturbarea și reconfigurarea lanțurilor logistice de livrare a bunurilor și mărfurilor, în mod special a produselor energetice, spre Republica Moldova.

Drept consecință, în luna ianuarie prețul reglementat al gazelor naturale vândut consumatorilor finali a fost majorat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică astfel încât să corespundă unui preț de import de 620 USD/1000 m3, în condițiile în care prețul gazelor importate în luna ianuarie 2022 a fost de 646 USD/1000 m3. După ușoare scăderi ale prețului gazelor naturale în lunile februarie (563 USD/1000 m3) și martie (547 USD/1000 m3), prețul de contract a urcat la peste 1100 USD/1000 m3 în aprilie 2022 și aproape 1000 USD/1000 m3 în luna mai 2022, iar prognozele arată o menținere a prețurilor la aceste valori și în viitor. Transferul acestor creșteri ale prețului de achiziție a gazelor naturale către consumatori nu va fi posibil fără mecanisme suplimentare de compensare, ținând cont de suportabilitatea redusă a populației și a micilor consumatori cu activități economice.

Prețul gazelor naturale pe piețele internaționale se menține la un nivel ridicat (circa 1000 USD/1000 m3), iar prognozele oferite de cotațiile futures arată o stabilizare la acest nivel până în primăvara anului viitor. Cotațiile futures se pot revizui în timp, valoarea constantă a acestora pe termen de circa un an indică gradul ridicat al incertitudinii privind evoluțiile viitoare pe piața gazelor naturale. Este de remarcat și faptul că, în ciuda teoriei economice conform căreia prețul gazului natural este mai mic vara datorită cererii reduse, prețurile pe piețele internaționale de gaze se mențin la valori ridicate. La nivelul Uniunii Europene, obligația de stocare a gazelor naturale care să asigure un nivel minim de 80% din capacitatea depozitelor de stocare în anul 2022 și minim 90% în anii viitori va accentua cererea de gaze pe perioada verii.

Pe lângă creșterea prețului de achiziție a gazelor naturale la valori de circa 1000 USD/1000 m3 și prognoza de menținere la acest nivel pe o perioadă relativ lungă de timp, un alt aspect ce urmează a se lua în considerare este nivelul de suportabilitate a consumatorilor privind prețurile la energie. Războiul din Ucraina a afectat la nivel regional nu numai sectorul energetic, ci și alte sectoare ale economiei, ducând la creșteri generale de prețuri și la creșterea ratei inflației la 27% în aprilie 2022, cu mult superioară țintei de 5% stabilite de Banca Națională a Moldovei. Aceste elemente au crescut vulnerabilitatea consumatorilor de energie și au redus capacitatea acestora de a face față unor creșteri de prețuri la gaze naturale, energie electrică și energie termică.

În acest sens, Guvernul urmează să se consulte cu Secretariatul Comunității Energetice privind crearea fondului de reducere a vulnerabilității energetice, precum și privind elaborarea legii din care ar rezulta crearea fondului. Acesta va asigura că măsurile de sprijin vor viza, în cel mai eficient mod, doar consumatorii vulnerabili și vor stimula eficiența energetică. Totodată, va asigura că măsurile întreprinse sunt compatibile cu obligațiile Republicii Moldova în temeiul Tratatului privind Comunitatea Energetică.

Având în vedere că aceste evoluții nu au putut fi anticipate la momentul elaborării prezentului Plan, acesta a fost revizuit în scopul introducerii unei noi perioade de susținere financiară țintită a creșterilor de prețuri la energie pentru consumatorii casnici și micii consumatori cu activitate economică.

Totodată, s-au introdus trei măsuri suplimentare pentru creșterea rezilienței consumatorilor și pentru atenuarea efectelor unor potențiale crize energetice viitoare, prin perfecționarea mecanismelor pieței de energie electrică și facilitarea creșterii eficienței energetice în sectorul rezidențial.

[Capitolul V1 introdus prin HG514 din 22.07.22, MO235-236/26.07.22 art.588; în vigoare 26.07.22]

VI.

PROCEDURI DE RAPORTARE

Guvernul va monitoriza în mod riguros și transparent punerea în aplicare a acestui document, comunicând în mod regulat cu privire la realizarea obiectivelor și implementarea prezentului Plan, inclusiv prin intermediul mass-mediei. Se va pune accent atât pe impactul măsurilor menite să protejeze grupurile vulnerabile și dezavantajate din punct de vedere social, cât și pe impactul măsurilor luate pentru a accelera transformarea ecologică și a asigura securitatea pe termen lung, inclusiv prin discuții cu autoritățile locale, sectorul privat, organizațiile neguvernamentale și cu sindicatele.

În ceea ce privește modificările propuse la legislația existentă, va fi respectată procedura consultărilor publice standard prevăzută de legislația națională.

Activitățile stipulate în prezentul Plan vor fi, de asemenea, discutate cu Comisia Europeană, în cadrul unui dialog politic consolidat, cu scopul de a analiza și de a monitoriza punerea în aplicare a Planului și de a evalua progresul acestuia în legătură cu noul program de sprijin și rezistență bugetară care este pus în aplicare să asiste Republica Moldova în sprijinirea grupurilor sale vulnerabile în timpul crizei și în pregătirea pentru o eventuală criză. În plus, dialogul la nivel înalt cu UE privind energia va fi o componentă esențială a unui dialog politic intensificat cu Comisia Europeană.

VII. PLANUL NAȚIONAL

[Capitolul VII modificat prin HG514 din 22.07.22, MO235-236/26.07.22 art.588; în vigoare 26.07.22]