cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional „Gestiunea dosarelor de expertiză judiciară”

HOTĂRÂRE nr. 369 din 08.06.2022 · GUVERNUL · publicat 01.07.2022
pe legis.md
Trimiteri: 44 legateMonitorul Oficial: 2 trimiteri

În temeiul art. 2 alin. (1), art. 16 alin. (1) din Legea nr. 71/2007 cu privire la registre (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 70-73, art. 314), cu modificările ulterioare, și al art. 22 lit. c) din Legea nr. 467/2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaționale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 6-12, art. 44), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Conceptul Sistemului informațional „Gestiunea dosarelor de expertiză judiciară” (se anexează).

2. Se instituie Registrul de stat al dosarelor de expertiză judiciară, format de Sistemul informațional „Gestiunea dosarelor de expertiză judiciară”.

3. Instituirea, dezvoltarea, întreținerea și asigurarea funcționării Sistemului informațional „Gestiunea dosarelor de expertiză judiciară” se realizează din contul și în limitele mijloacelor financiare aprobate anual în bugetul Ministerului Justiției, precum și din alte surse prevăzute de legislație.

4. În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Justiției va elabora și va prezenta Guvernului spre aprobare proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ținere a Registrului de stat al dosarelor de expertiză judiciară.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Justiției.

PRIM-MINISTRU Natalia GAVRILIȚA

Contrasemnează:

Ministrul justiției Sergiu Litvinenco

Ministrul sănătății Ala Nemerenco

Ministrul afacerilor interne Ana Revenco

Ministrul finanțelor Dumitru Budianschi

Nr. 369. Chișinău, 8 iunie 2022.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.369/2022

CONCEPTUL Sistemului informațional „Gestiunea dosarelor de expertiză judiciară”

INTRODUCERE

Instituțiile de expertiză judiciară reprezintă o parte integrantă a sistemului de justiție din Republica Moldova, întrucât reprezintă forma organizatorică a activității experților judiciari, care, la rândul lor, contribuie la ameliorarea eficienței judiciare, oferind judecătorilor răspunsuri clare şi argumentate asupra problemelor specifice şi complexe cu care se confruntă aceștia la înfăptuirea justiției. Calitatea și acuratețea investigațiilor și expertizelor judiciare sau extrajudiciare au un impact imens asupra calității justiției și a percepției generale a societății cu privire la sistemul de justiție. În pofida importanței și locului acestora în sectorul justiției, instituțiile de expertiză judiciară au beneficiat de asistență și de sprijin limitat în eforturile lor de modernizare în comparație cu alte sisteme din cadrul sectorului justiției, așa cum a fost cazul sistemului judecătoresc – în cadrul căruia a fost implementat Programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD) sau al Procuraturii – pentru care a fost dezvoltat și ulterior implementat Sistemul informațional „Urmărire penală: E-Dosar”.

Deși în ultimii ani s-au întreprins eforturi importante la nivel național pentru a promova eficiența, transparența, corectitudinea și accesibilitatea sectorului justiției, totuși pentru o administrare mai eficientă a sectorului justiției este necesară continuarea implementării unor soluții care să asigure o coordonare coerentă între instituțiile din sectorul justiției, astfel încât atât bărbații, cât și femeile, în special și cei din grupurile minoritare, să-și poată revendica drepturile și accesa justiția în mod egal și eficient.

Astfel, în baza celor menționate supra, s-a decis implementarea Sistemului informațional „Gestiunea dosarelor de expertiză judiciară” (în continuare – SIGDEJ).

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Conceptul Sistemului informațional „Gestiunea dosarelor de expertiză judiciară” (în continuare –Concept) stabilește scopul, obiectivele, funcțiile, structura organizațională și cadrul juridico-normativ necesare pentru crearea şi exploatarea SIGDEJ, obiectele informaționale şi lista datelor care se păstrează în acesta, infrastructura tehnologică și măsurile de asigurare a securității și protecției informației, precum şi măsurile privind crearea, implementarea, exploatarea şi menținerea SIGDEJ.

2. SIGDEJ reprezintă o soluţie informatică din categoria Guvern pentru Guvern (G2G) și constituie totalitatea de resurse și tehnologii informaționale interdependente, inclusiv mijloace software, hardware și infrastructura utilizatorului, destinată păstrării, prelucrării și furnizării informației și formării resursei informaționale cu privire la dosarele de expertiză judiciară.

3. SIGDEJ formează resursa informațională Registrul dosarelor de expertiză judiciară (în continuare – RDEJ).

4. Noțiunile principale utilizate în prezentul Concept semnifică următoarele:

1) expertiză – expertiză judiciară, expertiză extrajudiciară, constatare tehnico-științifică, constatare medico-legală, astfel cum sunt acestea definite în legislație;

2) raport de expertiză – raport de expertiză judiciară, raport de expertiză extrajudiciară, raport de constatare tehnico-științifică, raport de constatare medico-legală;

3) instituție de expertiză judiciară – orice instituție publică de expertiză judiciară și birou de expertiză judiciară, așa cum sunt ele definite în Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar;

4) solicitant – ordonator al expertizei judiciare (organul de urmărire penală, instanța de judecată sau un alt participant al unui proces derulat conform legislației de procedură civilă, penală sau contravențională, care are dreptul de a dispune sau de a solicita în mod independent efectuarea unei expertize judiciare; persoană fizică sau juridică care solicită efectuarea unei expertize extrajudiciare);

5) cabinet virtual – spațiu virtual în cadrul SIGDEJ care înglobează toate funcționalitățile și documentele relevante solicitantului;

6) solicitare de expertiză – act de dispunere a expertizei judiciare (ordonanță a organului de urmărire penală sau încheiere a instanței de judecată prin care se dispune efectuarea expertizei judiciare sau, după caz, cererea de efectuare a expertizei judiciare depusă de către părți din proprie inițiativă și pe cont propriu în condițiile Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225/2003, Codului penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 și Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008; cererea scrisă a persoanei fizice sau juridice privind efectuarea expertizei extrajudiciare).

5. SIGDEJ înglobează posibilități funcționale de gestionare a fluxurilor de lucru, schimb de informații, funcții de înștiințare, depozitare a datelor și solicitare de expertize online, necesare pentru procesarea dosarelor de expertiză judiciară.

6. RDEJ este un registru de stat departamental, care se ține în scopul înregistrării rapoartelor de expertiză întocmite de către sau cu participarea experților judiciari care activează în cadrul instituțiilor de expertiză judiciară înregistrate în Republica Moldova, precum și al formării dosarelor de expertiză judiciară în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) din Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar. RDEJ reprezintă o resursă informațională de stat oficială și este parte integrantă a resurselor informaționale de stat ale Republicii Moldova.

7. SIGDEJ pune la dispoziția solicitanților următoarele servicii:

1) obținerea rapoartelor de expertiză;

2) accesul la informațiile privind procesul de efectuare a expertizei;

3) depunerea online a solicitărilor de expertize;

4) evidența strictă a obiectelor de expertizat;

5) achitarea online pentru serviciile de expertiză;

6) semnarea electronică a documentelor.

8. Obiectivele SIGDEJ sunt:

1) crearea resursei informaționale a activității de expertiză judiciară desfășurată de către instituțiile de expertiză judiciară înregistrate în Republica Moldova, în vederea creării și păstrării dosarelor de expertiză judiciară prin stocarea, sistematizarea și actualizarea informațiilor ce sunt procesate de către acestea (de exemplu, solicitări de expertize, dosare de expertiză și documente aferente acestora, rapoarte de expertiză etc.) și a asigurării unui nivel adecvat de protecție a datelor vehiculate în SIGDEJ;

2) eficientizarea lucrului personalului din cadrul instituțiilor de expertiză judiciară prin înlocuirea metodei de culegere și înscriere a informațiilor pe suport de hârtie, cu stocarea și procesarea datelor relevante în regim electronic, în contextul realizării activității de expertiză judiciară;

3) asigurarea lanțului de trasabilitate și custodie a obiectelor de expertizat;

4) asigurarea calității și veridicității informației vehiculate în cadrul proceselor de efectuare a expertizelor;

5) identificarea unică și asigurarea gestiunii și trasabilității documentelor, înregistrărilor, dosarelor și rapoartelor de expertiză, parte a proceselor de efectuare a expertizelor, precum și a altor documente stabilite ulterior în coordonare cu instituțiile de expertiză judiciară din Republica Moldova;

6) eliminarea poverii de completare în regim manual a diferitelor registre și rapoarte pe suport de hârtie. Acestea ar urma să fie generate din SIGDEJ în baza datelor primare introduse în sistem;

7) centralizarea tuturor datelor și informațiilor referitoare la dosarele de expertiză judiciară într-o bază de date unică și oferirea accesului la informații atât agregate, cât și în detaliu, de diferite forme de prezentare;

8) asigurarea protecției datelor și a altor aspecte de securitate informațională referitoare la expertiza judiciară;

9) reducerea timpului pentru colectarea datelor necesare și pentru elaborarea și consolidarea rapoartelor integrate prin utilizarea unui instrument tehnologic modern de raportare. Acesta urmează să asigure generarea rapoartelor statistice și analitice predefinite și de tip custom în regim ad-hoc;

10) minimizarea interacțiunii fizice dintre solicitanții de expertize și instituțiile de expertiză judiciară;

11) crearea unui mecanism pentru ca solicitanții de expertize să poată urmări evoluția solicitărilor lor;

12) contribuirea la diminuarea volumului de documente procesate pe suport de hârtie în cadrul instituțiilor de expertiză judiciară.

9. Principiile de bază ale SIGDEJ sunt următoarele:

1) principiul legalității, potrivit căruia funcțiile și operațiile efectuate de utilizatori sunt legale și conforme cu drepturile omului și legislația națională;

2) principiul autenticității datelor, care presupune că informațiile păstrate pe dispozitive de stocare a datelor sau pe suport de hârtie corespund stării reale a obiectelor din SIGDEJ;

3) principiul identificării, conform căruia entităților informaționale li se atribuie un cod de identificare unic la nivel de sistem, prin care este posibilă identificarea univocă și raportarea la acestea;

4) principiul temeiniciei datelor, care prevede că introducerea datelor în SIGDEJ se efectuează doar în baza înscrierilor din documentele acceptate ca surse de informații;

5) principiul auditului sistemului, care presupune înregistrarea informației despre schimbările care au loc în sistem, pentru a face posibilă reconstituirea istoriei unui document sau starea lui la o etapă anterioară;

6) principiul independenței de platforma software, conform căruia SIGDEJ poate fi construit pe baza modulelor elaborate la comandă sau a produselor software existente. Prezentul Concept nu limitează în niciun fel abordarea dezvoltării sistemului atât timp cât sunt satisfăcute nevoile identificate și se oferă cea mai mare valoare pentru prețul oferit;

7) principiul accesibilității și integrabilității, care presupune că SIGDEJ, chiar dacă oferă funcționalități multiple, este construit ca un element integral și folosit de utilizatori prin intermediul unei interfețe unice. Mai mult decât atât, acest principiu prevede că expansiunea și dezvoltarea sistemului se vor face prin protocoale și puncte de conexiune proiectate din start;

8) principiul confidențialității informației, care prevede răspunderea personală, în conformitate cu legislația, a colaboratorilor responsabili de prelucrarea informației în sistem pentru utilizarea și difuzarea neautorizată a informației din sistem;

9) principiul compatibilității, conform căruia SIGDEJ trebuie să fie compatibil cu sistemele existente atât în țară, cât și peste hotarele ei;

10) principiul orientării spre utilizator, potrivit căruia structura, conținutul, mijloacele de acces și navigarea sunt focalizate pe utilizatori;

11) principiul extensibilității, conform căruia componentele SIGDEJ oferă facilități de ajustare și extindere a funcționalităților existente pentru conformare cu necesitățile în continuă schimbare ale domeniului;

12) principiul dezvoltării progresive, potrivit căruia elaborarea sistemului și modificarea permanentă a componentelor sale se efectuează în conformitate cu tehnologiile informaționale avansate;

13) principiul consecutivității, care presupune elaborarea și implementarea sistemului pe etape;

14) principiul eficienței funcționării, care presupune optimizarea raportului dintre calitate și cost;

15) principiul utilizării standardelor deschise, care se aplică pentru a asigura atât interoperabilitatea cu sistemele externe, cât și păstrarea informației în conformitate cu normele în vigoare;

16) principiul securității informaționale, care presupune asigurarea nivelului dorit de integritate, exclusivitate, accesibilitate și eficiență a protecției datelor împotriva pierderii, denaturării, distrugerii și utilizării neautorizate. Securitatea sistemului presupune rezistența la atacuri și protecția caracterului secret, a integrității și pregătirii pentru lucru atât a SIGDEJ, cât și a datelor acestuia;

17) principiul protecției datelor cu caracter personal, care presupune că acestea vor fi prelucrate în SIGDEJ în conformitate cu actele normative naționale și tratatele internaționale în domeniul protecției datelor cu caracter personal la care Republica Moldova este parte.

II.

CADRUL NORMATIV AL FUNCȚIONĂRII SIGDEJ

10. Cadrul normativ al SIGDEJ include legislația națională, tratatele și convențiile internaționale la care Republica Moldova este parte. La crearea și implementarea SIGDEJ se ia în considerare, în special, cadrul normativ cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, precum și cu privire la tehnologia informației și comunicațiilor, și anume:

1) Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație;

2) Legea nr. 1069/2000 cu privire la informatică;

3) Legea nr. 467/2003 cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat;

4) Legea nr. 71/2007 cu privire la registre;

5) Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal;

6) Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic;

7) Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar;

8) Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate;

9) Hotărârea Guvernului nr. 562/2006 cu privire la crearea sistemelor și resurselor informaționale automatizate de stat;

10) Hotărârea Guvernului nr. 1123/2010 privind aprobarea Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal;

11) Hotărârea Guvernului nr. 546/2011 privind aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea serviciilor Sistemului de telecomunicații al autorităților administrației publice și operarea modificărilor în unele hotărâri ale Guvernului;

12) Hotărârea Guvernului nr. 710/2011 cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e‑Transformare);

13) Hotărârea Guvernului nr. 329/2012 cu privire la Serviciul Guvernamental de Plăți Electronice (MPay);

14) Hotărârea Guvernului nr. 280/2013 cu privire la unele acțiuni de implementare a Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice (MPay);

15) Hotărârea Guvernului nr. 857/2013 cu privire la Strategia națională de dezvoltare a societății informaționale „Moldova Digitală 2020”;

16) Hotărârea Guvernului nr. 1090/2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass);

17) Hotărârea Guvernului nr. 128/2014 privind platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud);

18) Hotărârea Guvernului nr. 404/2014 cu privire la pilotarea platformei de interoperabilitate;

19) Hotărârea Guvernului nr.405/2014 privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign);

20) Hotărârea Guvernului nr. 700/2014 pentru aprobarea Concepției privind principiile datelor guvernamentale deschise;

21) Hotărârea Guvernului nr. 708/2014 privind serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog);

22) Hotărârea Guvernului nr. 201/2017 privind aprobarea Cerințelor minime obligatorii de securitate cibernetică;

23) Hotărârea Guvernului nr. 414/2018 cu privire la măsurile de consolidare a centrelor de date în sectorul public și de raționalizare a administrării sistemelor informaționale de stat;

24) Hotărârea Guvernului nr. 211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect);

25) Hotărârea Guvernului nr. 376/2020 pentru aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify) și a Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify).

III.

SPAȚIUL FUNCȚIONAL AL SIGDEJ

11. Funcțiile de bază ale SIGDEJ sunt:

1) formarea resursei informaționale – funcțiile de bază la formarea resursei informaționale a SIGDEJ sunt trecerea în evidență inițială, actualizarea datelor și radierea din evidență a obiectelor informaționale (schimbarea statutului obiectului). Acestea se realizează în funcție de îndeplinirea anumitor scenarii de bază, după cum urmează:

a) luarea în evidență inițială – evidența inițială a obiectelor informaționale se realizează după adoptarea de către registrator a deciziei cu privire la includerea obiectului în RDEJ. În acest caz, fiecărui obiect informațional, cu excepția obiectelor informaționale împrumutate, i se atribuie un identificator unic care rămâne neschimbat pe toată perioada existenței obiectului în RDEJ, iar în baza de date a SIGDEJ se introduc date despre obiectul de evidență în cantitatea stabilită;

b) actualizarea datelor – actualizarea datelor SIGDEJ constă în actualizarea sistematică a băncii de date a acestuia în cazul modificării sau completării atributelor obiectelor de evidență. Toate modificările se păstrează în ordine cronologică;

c) radierea din evidență – radierea din evidență a obiectului informațional constă în modificarea, în baza deciziei registratorului, a statutului obiectului, inclusiv în transferul datelor despre obiectul evidenței în arhivă la sfârșitul ciclului său de viață, precum și la survenirea anumitor evenimente, prin inserarea unei note speciale, fapt care nu reprezintă excluderea fizică a datelor despre obiect din RDEJ. Informația se introduce în SIGDEJ numai în baza deciziei registratorului în prezența documentelor justificative sau a informației primite din alte sisteme informaționale, care confirmă veridicitatea informațiilor referitoare la documentul sau la resursa informațională în baza căreia a fost actualizată informația;

2) organizarea asigurării informaționale – informația din banca de date a RDEJ este pusă la dispoziția conducerii şi a subdiviziunilor cointeresate ale instituțiilor de expertiză judiciară, precum și în cadrul schimbului informațional între participanții SIGDEJ. Cu toate acestea, fiecare participant este obligat să utilizeze informația numai în scopuri legale. Nivelul de acces al utilizatorului la informația solicitată din SIGDEJ este stabilit de legislație, în funcție de statutul său juridic și de regimul juridic al informației. Procedura și tipul informației furnizate utilizatorilor se stabilesc în Regulamentul privind modul de ținere a Registrului de stat al dosarelor de expertiză judiciară și în alte acte normative elaborate de comun acord de deținătorul și de posesorul SIGDEJ;

3) asigurarea securității și protecției informației – se realizează în conformitate cu cerințele standardului SM ISO CEI 27001 la toate etapele de colectare, depozitare și utilizare a resurselor informaționale ce se referă la procesul de efectuare a expertizei;

4) asigurarea calității informației – se efectuează prin crearea și menținerea componentelor sistemului de calitate, bazate pe principul abordării de proces în conformitate cu cerințele standardului SM SR EN ISO 9001;

5) asigurarea multilaterală a funcționării SIGDEJ – presupune interacțiunea și integrarea cu alte sisteme informaționale de stat sau servicii electronice guvernamentale.

12. În cadrul funcționării SIGDEJ se realizează funcții specifice, grupate în contururi funcționale speciale.

13. Conturul funcțional de interacțiune informațională a tuturor participanților sistemului „ADMINISTRARE ȘI MONITORIZARE” reprezintă un subsistem integrat de control și monitorizare a formării și utilizării resursei informaționale de gestiune a dosarelor de expertiză judiciară. Conturul include următoarele funcții:

1) asigurarea integrității logice a SIGDEJ;

2) administrarea bazelor de date ale SIGDEJ;

3) elaborarea și mentenanța ghidurilor de sistem și a clasificatoarelor;

4) delimitarea drepturilor de acces pentru utilizatori;

5) evidența rapoartelor de expertiză și a documentelor dosarelor;

6) asigurarea securității, protecției și integrității informației în SIGDEJ conform cerințelor standardului național SM EN ISO/IEC 27001:2017 „Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securității informației. Cerințe”;

7) asigurarea respectării cerințelor SIGDEJ de protecție a datelor cu caracter personal.

14. Conturul funcțional „DOSAR DE EXPERTIZĂ” include funcții de evidență:

1) a solicitării de expertiză;

2) a obiectelor de expertizat;

3) a raportului de expertiză;

4) a notificării de refuz privind efectuarea expertizei;

5) a scrisorii de însoțire a raportului de expertiză;

6) a oricărei comunicări cu solicitantul sub formă de documente de intrare/ieșire;

7) a oricărui document care poate apărea pe parcursul desfășurării activității de expertiză.

15. Conturul funcțional „PARTICIPANȚI AI SISTEMULUI” include funcții de evidență:

1) a solicitanților de expertize;

2) a instituțiilor de expertiză judiciară;

3) a altor autorități/instituții implicate în activitatea de expertiză, după caz.

16. Conturul funcțional „DOCUMENTE” include funcții de evidență a documentelor care circulă în cadrul SIGDEJ, după cum urmează:

1) documente de intrare;

2) documente tehnologice (inclusiv tehnice);

3) documente de ieșire.

IV.

STRUCTURA ORGANIZAȚIONALĂ A SIGDEJ

17. Funcțiile de bază privind formarea și exploatarea RDEJ sunt divizate între:

1) proprietarul SIGDEJ;

2) posesorul SIGDEJ;

3) deținătorul SIGDEJ;

4) administratorul tehnic al SIGDEJ;

5) utilizatorii SIGDEJ.

18. Proprietarul SIGDEJ este statul, care îşi realizează dreptul de proprietate, de gestionare şi de utilizare a datelor din sistem. Resursele financiare pentru dezvoltarea şi exploatarea SIGDEJ sunt asigurate din bugetul de stat şi din alte surse financiare conform actelor normative.

19. Posesorul SIGDEJ este Ministerul Justiției. Deținătorul SIGDEJ este Agenția Resurse Informaționale Juridice.

20. Posesorul SIGDEJ asigură condițiile organizatorice și financiare pentru funcționarea acestuia. Deținătorul SIGDEJ asigură crearea, administrarea, mentenanța și dezvoltarea acestuia.

21. Administratorul tehnic al SIGDEJ este Instituția Publică Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, care asigură administrarea tehnică și mentenanța acestuia.

22. Utilizatori ai SIGDEJ sunt:

1) registratorii;

2) furnizorii de date;

3) destinatarii.

23. Registratorii SIGDEJ sunt următoarele persoane juridice sau fizice:

1) Centrul Național de Expertize Judiciare;

2) Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al Inspectoratului General al Poliției;

3) Centrul de Medicină Legală;

4) subdiviziunea responsabilă de realizarea expertizei judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră;

5) subdiviziunea responsabilă de realizarea expertizei judiciare din cadrul Centrului Național Anticorupție;

6) experții judiciari din cadrul birourilor de expertiză judiciară.

24. Furnizori de date pentru SIGDEJ sunt solicitanții de expertiză și autoritățile/instituțiile publice care prezintă registratorului, pe suport de hârtie sau în format electronic, date despre obiectele informaționale ale acestuia.

25. Destinatarii SIGDEJ sunt persoanele fizice și juridice mandatate conform legislației să primească datele conținute în RDEJ.

V.

DOCUMENTELE SIGDEJ

26. În cadrul SIGDEJ se folosesc următoarele categorii de documente:

1) documente de intrare, care sunt fundamentale pentru introducerea datelor în sistem;

2) documente de ieșire, obținute în urma funcționării sistemului;

3) documente tehnologice.

27. Documentele de intrare ale SIGDJ sunt următoarele:

1) solicitările de expertize;

2) anexele la solicitările de expertize;

3) documentele necesare pentru desfășurarea activității de expertiză, scanate în format PDF, JPG;

4) scrisorile solicitanților adresate instituțiilor de expertiză judiciară, ce conțin clarificări privind solicitarea depusă.

28. Documentele de ieșire ale SIGDJ sunt următoarele:

1) rapoartele de expertiză;

2) scrisorile (notificările) de acceptare sau de refuz privind efectuarea expertizei;

3) rapoartele expertizei de laborator;

4) rapoartele statistice privind expertizele efectuate/respinse;

5) scrisorile de clarificare adresate solicitantului privind solicitarea serviciilor de expertiză a acestuia.

29. Documentele tehnologice ale SIGDJ sunt următoarele:

1) confirmarea plăților pentru serviciile de expertiză;

2) documentele ce conțin alte informații necesare pentru efectuarea expertizei, care pot apărea pe parcursul desfășurării acesteia;

3) lista cu istoricul (log-ul) activităților aferente lucrului cu dosarele de expertiză în sistem.

VI.

SPAȚIUL INFORMAȚIONAL AL SIGDEJ

30. Resursa informațională a SIGDEJ este reprezentată de un ansamblu de obiecte informaționale și interacțiunea acestora. Obiectele informaționale sunt determinate în funcție de destinația SIGDEJ și includ:

1) persoană fizică – obiect informațional împrumutat din Registrul de stat al populației;

2) unitate de drept – obiect informațional împrumutat din Registrul de stat al unităților de drept, care se clasifică în:

a) instituție de expertiză judiciară, care reprezintă subiectul responsabil de organizarea efectuării expertizei și emiterea raportului de expertiză;

b) persoane juridice care solicită expertize judiciare;

3) document, care se clasifică în:

a) solicitare de expertiză, în sensul expus la pct. 7 subpct. 6);

b) notificare de acceptare – mesaj emis de către SIGDEJ pe adresa solicitantului, în care se conțin informații referitoare la acceptarea solicitării de expertiză;

c) notificare de refuz – mesaj emis de către SIGDEJ, în care se conțin informații referitoare la refuzul efectuării expertizei indicate în solicitarea de expertiză, cu expunerea motivului refuzului;

d) notificare privind statutul dosarului de expertiză – mesaj emis de către SIGDEJ pe adresa solicitantului, în care se conțin informații privind statutul dosarului de expertiză inițiat în baza solicitării de expertiză;

e) raport de expertiză – document emis prin intermediul SIGDEJ, care reflectă rezultatul expertizei efectuate. Acesta poate fi raport de expertiză judiciară, raport de expertiză extrajudiciară, raport de constatare tehnico‑științifică, raport de constatare medico-legală;

f) raport de cercetare de laborator – document emis de către laborator, în care se conțin informații referitoare la cercetările de laborator efectuate, relevante expertizei;

g) raport statistic – document generat de SIGDEJ care reflectă sinteza datelor stocate în acesta, organizate conform unei anumite structuri;

h) document de ieșire – document emis prin intermediul SIGDEJ, adresat solicitantului, în care se conțin informații privind solicitarea de expertiză depusă, precum și chestiuni de clarificare privind obiectul de expertizat sau privind activitățile de expertiză;

i) document de intrare – document emis de către solicitant, înregistrat și stocat ulterior în SIGDEJ, în care se conțin clarificări sau informații referitoare la solicitarea de expertiză și la obiectul de expertizat, oferite de către solicitant;

4) eveniment – obiect informațional intersistemic. Un eveniment în sistem reprezintă un anumit punct în cadrul derulării programului software în care are loc execuția unei sarcini identificabile.

Obiectele informaționale împrumutate „persoană fizică” și „unitate de drept” sunt inițial înregistrate și identificate în alte sisteme, respectiv în Registrul de stat al populației și în Registrul de stat al unităților de drept, pentru care nemijlocit în SIGDEJ se mențin numai numerele de identificare (IDNP sau IDNO) și în acest caz nu se admite modificarea identificatorului. Toate datele suplimentare necesare sunt accesibile în Registrul de stat al populației sau în Registrul de stat al unităților de drept, iar în caz de necesitate pot fi completate.

31. În SIGDEJ se utilizează următorii identificatori ai obiectelor informaționale:

1) „persoană fizică” – numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP);

2) „unitate de drept” – numărul de identificare de stat al unității de drept (IDNO) din Registrul de stat al unităților de drept;

3) „solicitare de expertiză” – codul unic de identificare, generat și atribuit de sistem, care are următoarea structură:

„REQUEST”+YYMMDDNNNN solicitării de expertiză depuse, unde:

YY – ultimele cifre ale anului curent;

MM – luna, exprimată în cifre;

DD – data, exprimată în cifre;

NNNN – numărul de ordine al solicitării de expertiză, generat de sistem conform înregistrării pentru ziua respectivă;

4) „raport de expertiză” – numărul unic generat și atribuit de sistem, care are următoarea structură:

„EXPERTREP”+YYMMDDNNNN raportului emis, unde:

YY – ultimele cifre ale anului curent;

MM – luna, exprimată în cifre;

DD – data, exprimată în cifre;

NNNN – numărul de ordine al raportului de expertiză, conform înregistrării pentru ziua respectivă;

5) „notificare de acceptare” – numărul generat și atribuit de sistem, care are următoarea structură:

„NOTIF_ACCEPT”+YYMMDDNNNN notificării de acceptare, unde:

YY – ultimele cifre ale anului curent;

MM – luna, exprimată în cifre;

DD – data, exprimată în cifre;

NNNN – numărul de ordine al notificării de acceptare, conform înregistrării pentru ziua respectivă;

6) „notificare de refuz” – numărul de ordine al rutei înregistrate, generat și atribuit de sistem, care are următoarea structură:

„NOTIF_REFUZ”+YYMMDDNNNN notificării de refuz, unde:

YY – ultimele cifre ale anului curent;

MM – luna, exprimată în cifre;

DD – data, exprimată în cifre;

NNNN – numărul de ordine al notificării de refuz, conform înregistrării pentru ziua respectivă;

7) „notificarea privind statutul dosarului de expertiză” – codul unic de identificare, generat și atribuit de sistem, care are următoarea structură:

„NOTIF_STATUT”+YYMMDDNNNN notificării privind statutul solicitării de expertiză, unde:

YY – ultimele cifre ale anului curent;

MM – luna, exprimată în cifre;

DD – data, exprimată în cifre;

NNNN – numărul de ordine al notificării privind statutul solicitării de expertiză, conform înregistrării pentru ziua respectivă;

8) „raport de cercetare de laborator” – codul unic de identificare, generat și atribuit de sistem, care are următoarea structură:

„LABREPORT”+YYMMDDNNNN raportului de cercetare, unde:

YY – ultimele cifre ale anului curent;

MM – luna, exprimată în cifre;

DD – data, exprimată în cifre;

NNNN – numărul de ordine al raportului de încercări de laborator încărcat în sistem, conform înregistrării pentru ziua respectivă;

9) „raport statistic” – codul unic de identificare, generat și atribuit de sistem, care are următoarea structură:

„Titlul raportului” + YYMMDDHHLLSS, unde:

YY – ultimele cifre ale anului curent;

MM – luna, exprimată în cifre;

DD – data, exprimată în cifre;

HH – ora generării raportului;

LL – timpul generării raportului în minute;

SS – timpul generării raportului în secunde;

10) „eveniment” – codul unic de identificare, generat și atribuit de sistem, care are următoarea structură:

„EVENT” + YYMMDDHHLLSS, unde:

YY – ultimele cifre ale anului curent;

MM – luna, exprimată în cifre;

DD – data, exprimată în cifre;

HH – ora generării raportului;

LL – timpul când a avut loc evenimentul;

SS – timpul când a avut loc evenimentul, în secunde.

32. În SIGDEJ se utilizează următoarele scenarii de bază:

1) scenariul privind depunerea și înregistrarea în SIGDEJ a solicitărilor de expertiză. Acest scenariu este utilizat de către solicitantul de expertiză și presupune parcurgerea următorilor pași:

a) recepționarea solicitării de expertiză de către utilizatorul instituției de expertiză judiciară responsabil de activitatea de secretariat cu rol de registrator;

b) accesarea SIGDEJ prin intermediul unui navigator web și autentificarea utilizând serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass). În cazul autentificării cu succes, sistemul redirecționează registratorul către pagina principală, care reprezintă spațiul de lucru al acestuia;

c) selectarea din meniul principal a funcționalității de adăugare a unei noi solicitări de expertiză în sistem. Ca răspuns, sistemul afișează forma electronică care oferă registratorului posibilitatea de a introduce orice informație referitoare la solicitarea de expertiză depusă;

d) scanarea filelor solicitării de expertiză și încărcarea acestora în sistem, completând totodată toate câmpurile obligatorii ale formularului electronic – metadatele solicitării de expertiză. Completarea formularului electronic al unui nou dosar reprezintă transpunerea formularelor în format electronic, care sunt personalizate în funcție de specificul instituției de expertiză judiciară și rolul utilizatorului;

e) validarea de către sistem a datelor introduse. Acest proces implică atât mecanisme de validare de tip Client-Side, cât și de tip Server-Side. În cazul depistării unor date introduse eronat, sistemul afișează mesajul corespunzător de eroare și evidențiază câmpurile care urmează a fi editate/corectate;

f) salvarea datelor și a solicitării de expertiză scanate în baza de date a sistemului și crearea dosarului electronic, totodată generând și atribuind codurile unice de identificare (ID unic) atât pentru dosarul electronic nou-creat, cât și pentru solicitarea de expertiză recepționată;

g) notificarea prin mijloacele disponibile (de exemplu, e-mail, SMS, dashboardul utilizatorului, inclusiv cabinetul virtual al solicitantului) a tuturor utilizatorilor relevanți despre inițierea unui nou dosar de expertiză;

h) imprimarea recipisei privind confirmarea recepționării solicitării de expertiză și transmiterea acesteia solicitantului;

2) scenariul privind recepționarea și înregistrarea în SIGDEJ a obiectelor de expertizat:

a) recepționarea obiectului de expertizat de către utilizatorul instituției de expertiză judiciară responsabil de activitatea de secretariat cu rol de registrator;

b) accesarea sistemului și selectarea solicitării deja înregistrate;

c) completarea metadatelor necesare privind obiectul de expertizat recepționat;

d) validarea de către sistem a datelor introduse. Acest proces implică atât mecanisme de validare de tip Client-Side, cât și de tip Server-Side. În cazul depistării unor date introduse eronat, sistemul afișează mesajul corespunzător de eroare și evidențiază câmpurile care urmează a fi editate/corectate;

e) salvarea datelor completate în baza de date a sistemului și generarea codului de bare unic și irepetabil pentru obiectul de expertizat;

f) imprimarea stickerului cu codul de bare și aplicarea acestuia pe ambalajul obiectului recepționat;

3) scenariul privind acceptarea și repartizarea dosarului în lucru:

a) accesarea sistemului prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) de către utilizatorul instituției de expertiză judiciară cu rol de conducător;

b) accesarea listei de dosare în așteptare nou-înregistrate în sistem și selectarea unui dosar;

c) vizualizarea informațiilor din dosar și analizarea solicitării de expertiză în vederea luării deciziei referitoare la admisibilitatea și cursul de mai departe al acestuia;

d) setarea statutului privind acceptarea dosarului în lucru;

e) indicarea în sistem a subdiviziunii responsabile și/sau a expertului judiciar/experților judiciari responsabil(i) de efectuarea expertizei solicitate. În cazul în care expertul indicat în solicitare nu este disponibil pentru a efectua expertiza, conducătorul propune un alt expert, oferind totodată în sistem toate explicațiile de rigoare. În cazul substituirii expertului, sistemul generează și o scrisoare de ieșire adresată solicitantului, pentru a cere acordul acestuia privind desemnarea altui expert;

f) setarea termenului de efectuare a expertizei, inclusiv în cazul prelungirii acestuia;

g) salvarea datelor completate de către utilizator;

h) notificarea tuturor utilizatorilor relevanți despre faptul distribuirii dosarului și statutul acestuia în sistem;

4) scenariul privind refuzul expertizei:

a) accesarea sistemului de către conducătorul instituției de expertiză judiciară prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass);

b) accesarea listei de dosare în așteptare nou-înregistrate în sistem și selectarea unui dosar;

c) vizualizarea informațiilor din dosar și analizarea solicitării de expertiză în vederea luării deciziei referitor la cursul de mai departe al acestuia;

d) setarea în sistem a statutului de refuz pentru dosarul respectiv, precum și indicarea tuturor explicațiilor și referințelor la cadrul legal privind refuzul efectuării expertizei solicitate;

e) generarea de către sistem a scrisorii de refuz conform datelor oferite de către utilizator la pasul precedent;

f) redactarea, după caz, a scrisorii de refuz de către utilizator și aplicarea semnăturii electronice utilizând serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign);

g) generarea și atribuirea numărului unic de identificare pentru scrisoarea de refuz și expedierea acesteia către solicitant prin intermediul cabinetului virtual și e-mail;

h) imprimarea, după caz, a scrisorii de refuz și expedierea acesteia solicitantului;

5) scenariul privind procesarea documentelor de ieșire:

a) accesarea sistemului prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) de către utilizatorul din cadrul instituției de expertiză;

b) accesarea funcționalității de creare a unui document nou. Ca răspuns, sistemul afișează la ecran forma de document de tip blank, conform șabloanelor preconfigurate în sistem, incluzând antet și subsol conforme specificului instituției de expertiză judiciară;

c) indicarea dosarului de expertiză la care se referă documentul, dacă este cazul;

d) utilizatorul completează conținutul documentului, salvând versiuni intermediare ori de câte ori are nevoie, pentru a putea ulterior reveni la procesul de redactare a documentului;

e) aplicarea semnăturii electronice asupra versiunii finale a documentului;

f) expedierea documentului către conducătorul responsabil conform fluxului de lucru intern al instituției;

g) aplicarea semnăturii electronice de către conducătorul instituției și generarea numărului unic de înregistrare a documentului de ieșire;

h) expedierea în regim electronic a documentului de ieșire către adresat prin intermediul mijloacelor disponibile ale sistemului, cum ar fi cabinetul virtual și e-mail;

i) imprimarea, dacă este cazul, a documentului de ieșire pe suport de hârtie și expedierea acestuia către adresat;

6) scenariul privind procesarea documentelor de intrare:

a) accesarea sistemului prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) de către utilizatorul responsabil de activitățile de secretariat din cadrul instituției de expertiză;

b) accesarea funcționalității de înregistrare a unui document de intrare. Ca răspuns, sistemul afișează la ecran forma electronică privind înregistrarea și încărcarea documentului de intrare;

c) scanarea documentului recepționat, dacă este pe suport de hârtie, și încărcarea acestuia în sistem;

d) indicarea dosarului de expertiză din cadrul sistemului, în cazul în care documentul de intrare se referă la un anumit dosar de expertiză deja înregistrat în sistem;

e) completarea metadatelor referitoare la document conform câmpurilor obligatorii și opționale ale formei electronice privind documentul de intrare;

f) validarea de către sistem a datelor introduse despre documentul de intrare. Acest proces implică atât mecanisme de validare de tip Client-Side, cât și de tip Server-Side. În cazul depistării unor date introduse eronat, sistemul afișează mesajul corespunzător de eroare și evidențiază câmpurile care urmează a fi editate/corectate;

g) salvarea documentului și a tuturor metadatelor asociate în baza de date a sistemului, totodată generând și atribuind numărul de înregistrare unic și irepetabil al documentului;

h) notificarea tuturor utilizatorilor relevanți privind înregistrarea noului document de intrare în cadrul sistemului;

7) scenariul privind procesul de efectuare a expertizei și finalizarea dosarului:

a) accesarea sistemului prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) de către expertul instituției de expertiză judiciară;

b) accesarea listei de sarcini în așteptare ale expertului și selectarea dosarului distribuit acestuia;

c) verificarea de către sistem, prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice (MPay), dacă serviciile de expertiză au fost achitate și, respectiv, dacă este posibil să se treacă nemijlocit la activitățile de expertiză. Pentru cazurile în care nu este posibilă verificarea prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice (MPay), utilizatorul din cadrul instituției de expertiză va avea posibilitatea să indice în regim manual faptul achitării sau depunerii garanțiilor în acest sens;

d) vizualizarea informațiilor din dosar și analizarea solicitării de expertiză în vederea luării deciziei referitoare la posibilitatea efectuării acesteia;

e) setarea statutului privind luarea dosarului în lucru sau refuzul de efectuare a expertizei, oferind în mod obligatoriu toate explicațiile de rigoare în sistem;

f) completarea formelor electronice ale dosarului conform procesului de lucru privind efectuarea expertizelor;

g) atașarea la dosar și a altor documente, dacă este cazul;

h) accesarea funcționalității de generare a raportului de expertiză. Ca răspuns, sistemul va afișa la ecran forma de raport de expertiză de tip blank, conform șabloanelor preconfigurate în sistem, incluzând compartimente de document cu antet, subsol și alte elemente conforme specificului instituției de expertiză judiciară;

i) completarea conținutului raportului de către expert, cu salvarea versiunilor intermediare ori de câte ori este nevoie pentru a putea reveni ulterior la procesul de redactare;

j) salvarea documentului ca versiune prefinală și notificarea supervizorului (șefului de subdiviziune) privind sarcina de verificare a raportului de expertiză;

k) verificarea raportului de expertiză de către supervizor și oferirea comentariilor de rigoare, dacă este cazul;

l) notificarea expertului privind rezultatul verificării, inclusiv punerea la dispoziție a comentariilor oferite de către supervizor;

m) revizuirea versiunii prefinale a raportului de expertiză și notificarea repetată a supervizorului privind necesitatea de verificare a acestuia. Secvența pașilor j) – l) se repetă ciclic până în momentul obținerii rezultatului pozitiv al verificării din partea supervizorului – atunci când va fi setat statutul de versiune finală a raportului de expertiză;

n) semnarea raportului de expertiză de către expert și de către alți experți în cazul unei expertize în comisie sau complexe;

o) generarea scrisorii de însoțire a raportului de expertiză și atribuirea numărului de înregistrare unic și irepetabil acesteia;

p) aplicarea semnăturii electronice a conducătorului instituției de expertiză judiciară;

q) expedierea și/sau înmânarea raportului de expertiză solicitantului și restituirea obiectului de expertizat cu indicarea mențiunilor corespunzătoare în sistem;

r) declanșarea procesului de arhivare a dosarului de expertiză;

8) scenariul privind solicitarea cercetărilor de laborator:

a) accesarea sistemului prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) de către expertul instituției de expertiză judiciară;

b) selectarea și accesarea dosarului de expertiză;

c) accesarea funcționalității de solicitare a cercetării de laborator. Ca răspuns, sistemul afișează la ecran forma precompletată privind solicitarea de efectuare a cercetării de laborator;

d) completarea de către expert a tuturor câmpurilor obligatorii și, dacă este cazul, a celor opționale, cum ar fi tipul cercetării solicitate, laboratorul, termenul‑limită de realizare a cercetării și alte date relevante;

e) salvarea solicitării de efectuare a cercetării de laborator în baza de date a sistemului;

f) notificarea tuturor utilizatorilor relevanți, inclusiv a specialistului de laborator, privind solicitarea nouă;

9) scenariul privind procesarea rezultatelor cercetărilor de laborator:

a) accesarea sistemului prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) de către specialistul de laborator al instituției de expertiză judiciară;

b) selectarea și accesarea solicitării de cercetare de laborator;

c) accesarea funcționalității privind documentarea rezultatului cercetării de laborator. Ca răspuns, sistemul afișează la ecran forma precompletată privind rezultatul cercetării de laborator efectuate;

d) completarea de către specialistul de laborator a tuturor câmpurilor obligatorii și, dacă este cazul, a celor opționale și încărcarea raportului de cercetare de laborator;

e) aplicarea semnăturii electronice a specialistului de laborator care a efectuat cercetarea;

f) salvarea înregistrării și a raportului în baza de date a sistemului;

g) notificarea tuturor utilizatorilor relevanți, inclusiv a expertului care a solicitat cercetarea de laborator;

10) scenariul privind arhivarea dosarului de expertiză:

a) pentru toate dosarele de expertiză finalizate, adică cele în care raportul de expertiză și obiectul de expertizat au fost recepționate de către solicitant, procesul de arhivare se declanșează în mod automat de către sistem;

b) toate documentele și informațiile din dosarul de expertiză ce urmează a fi arhivat se transferă în baza de date a arhivei digitale a sistemului, iar accesul pentru oricare utilizator este restricționat, inclusiv pentru utilizatorii care au participat la procesul de efectuare a expertizei;

c) dosarul capătă statutul „arhivat” în sistem, iar metadatele acestuia pot participa doar în cadrul procesului de raportare statistică, fără a dezvălui alte informații, documente sau alt tip de conținut din dosar, având un regim de păstrare și arhivare stabilit în actele normative din domeniul expertizei judiciare.

33. Obiectele informaționale reprezintă totalitatea de date care le caracterizează, și anume:

1) date privind obiectul informațional „solicitare de expertiză”:

a) ID – numărul unic de identificare al solicitării de expertiză;

b) titlul;

c) data și timpul depunerii solicitării;

d) data și timpul înregistrării în sistem a solicitării;

e) date privind solicitantul (IDNO/IDNP-ul persoanei fizice/juridice, nume și prenume/denumire, domiciliu/sediu etc.;

f) tipul expertizei solicitate;

g) expertul solicitat;

h) termenul-limită solicitat pentru efectuarea expertizei;

i) alte documente însoțitoare, dacă este cazul – anexe la solicitarea de expertiză;

j) referința la obiectul de expertizat;

k) descrierea;

2) date privind obiectul informațional „obiect de expertizat”:

a) ID – numărul unic de identificare al obiectului de expertizat;

b) denumirea;

c) date privind solicitantul (IDNO/IDNP-ul persoanei fizice/juridice, nume și prenume/denumire, domiciliu/sediu etc.);

d) descrierea;

e) date despre ambalaj, dacă este cazul;

f) referință la solicitarea de expertiză depusă;

g) alte mențiuni;

3) date privind obiectul informațional „document de intrare”:

a) ID – numărul de înregistrare și identificare al documentului de intrare;

b) tipul documentului;

c) titlul;

d) data și timpul emiterii documentului;

e) date privind autoritatea/instituția emitentă (IDNO, denumire, sediu etc.);

f) date privind autoritatea/instituția destinatară (IDNO, denumire, sediu etc.);

g) date privind executorul documentului din cadrul autorității/instituției emitente (IDNP, nume, prenume, funcție deținută);

h) ID-ul dosarului de expertiză;

i) conținutul documentului;

4) date privind obiectul informațional „document de ieșire”:

a) ID – numărul de înregistrare și identificare al documentului de ieșire;

b) tipul documentului;

c) titlul;

d) data și timpul emiterii documentului;

e) date privind autoritatea/instituția emitentă (IDNO, denumire, sediu etc.);

f) date privind autoritatea/instituția destinatară (IDNO, denumire, sediu etc.);

g) date privind executorul documentului din cadrul autorității/instituției emitente (IDNP, nume, prenume, funcție deținută);

h) ID-ul dosarului de expertiză;

i) conținutul documentului;

5) date privind obiectul informațional „notificarea de acceptare”:

a) ID – numărul de identificare al notificării de acceptare;

b) data și timpul emiterii notificării;

c) ID-ul dosarului de expertiză;

d) date privind solicitantul (IDNO/IDNP-ul persoanei fizice/juridice, nume și prenume/denumire, domiciliu/sediu etc.) căruia îi este adresată notificarea de acceptare;

e) ID-ul autorității/instituției emitente;

f) date privind utilizatorul care a acceptat efectuarea expertizei (IDNP, nume, prenume, funcție deținută);

6) date privind obiectul informațional „notificarea de refuz”:

a) ID – numărul de identificare al notificării de refuz;

b) data și timpul emiterii notificării;

c) ID-ul dosarului de expertiză;

d) date privind solicitantul (IDNP/IDNO-ul persoanei fizice/juridice, nume și prenume/denumire, domiciliu/sediu etc.) căruia îi este adresată notificarea de refuz;

e) date privind utilizatorul care a refuzat efectuarea expertizei (IDNP, nume, prenume, funcție deținută);

f) motivele refuzului;

7) date privind obiectul informațional „notificarea privind statutul dosarului de expertiză”:

a) ID – numărul de identificare al notificării privind statutul dosarului de expertiză;

b) data și timpul emiterii notificării;

c) ID-ul dosarului de expertiză;

d) datele privind solicitantul (IDNP/IDNO-ul persoanei fizice/juridice, nume și prenume/denumire, domiciliu/sediu etc.) căruia îi este adresată notificarea privind statutul dosarului de expertiză;

e) date privind autoritatea/instituția emitentă (IDNO, denumire, sediu etc.);

f) date privind statutul dosarului;

g) date privind statutul precedent al dosarului;

h) date privind statutul următor, conform fluxului de expertiză judiciară;

8) date privind obiectul informațional „raport de cercetare de laborator”:

a) ID – numărul de identificare al raportului de cercetare de laborator;

b) tipul raportului;

c) titlul;

d) data și timpul înregistrării raportului;

e) data și timpul efectuării cercetării de laborator;

f) laboratorul care a efectuat cercetarea;

g) date privind persoana responsabilă care a întocmit raportul de cercetare de laborator (IDNP, nume și prenume, funcție deținută etc.);

h) ID-ul dosarului de expertiză;

i) date privind solicitantul cercetării de laborator (IDNP/IDNO-ul persoanei fizice/juridice, nume și prenume/denumire, domiciliu/sediu, funcție deținută etc.);

j) rezultatul sau concluziile încercărilor de laborator (mențiune în sistem, document Word sau PDF);

9) date privind obiectul informațional „raport statistic”:

a) ID – numărul de identificare al raportului statistic;

b) tipul raportului;

c) titlul;

d) data și timpul înregistrării raportului;

e) perioada selectată de raportare;

10) date privind obiectul informațional „eveniment”:

a) ID-ul evenimentului;

b) tipul evenimentului;

c) statutul;

d) data și timpul înregistrării evenimentului;

e) tipul operațiunii efectuate de către utilizator;

f) utilizatorul care a efectuat operațiunea (IDNP, nume și prenume, funcție deținută).

34. Pentru a asigura autenticitatea și pentru a reduce volumul de informații stocate în sistem, se utilizează sistemul de clasificatoare. Clasificatoarele se grupează în: internațional, național și departamental.

În cadrul SIGDEJ se folosesc cel puțin următoarele clasificatoare naționale:

1) CUATM – Clasificatorul unităților administrativ-teritoriale;

2) CFOJ – Clasificatorul formelor organizațional-juridice ale agenților economici.

35. Clasificatoarele departamentale urmează să fie elaborate și utilizate în cadrul SIGDEJ numai în absența clasificatoarelor naționale și internaționale aprobate.

36. Pentru asigurarea formării corecte a resursei informaționale a SIGDEJ, este necesară organizarea accesului la resursele informaționale ale următoarelor sisteme informaționale:

1) sistemele informaționale partajate:

a) serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) – în vederea autentificării utilizatorilor în sistem;

b) serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign);

c) serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay) – în vederea efectuării și verificării plăților, unde este cazul;

d) serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog);

e) serviciul electronic guvernamental de notificare (MNotify);

2) sistemul informațional „Registrul de stat al unităților de drept”, care conține date despre toate categoriile de unități de drept constituite în bază legală – în scopul preluării și validării datelor despre persoanele juridice privind corectitudinea combinațiilor de IDNO, denumire, cod CUATM, cod CAEM etc., necesare înregistrărilor, modificărilor sau radierilor care conțin date despre persoane juridice;

3) sistemul informațional „Registrul de stat al populației”, care include date despre persoanele fizice – în vederea preluării și validării înregistrărilor, modificărilor sau radierilor care conțin date despre persoane fizice și a verificării acestora privind corectitudinea combinațiilor de IDNP, nume, prenume, act de identitate;

4) sistemul informațional „Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale și al adreselor”, care cuprinde date cu privire la unitățile teritorial-administrative, străzi, clădiri, amplasarea imobilelor etc.;

5) Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor „PIGD”, implementat în instanțele de judecată;

6) sistemul informațional „Urmărire penală: E‑Dosar” al Procuraturii Generale.

37. Interoperabilitatea dintre SIGDEJ și resursele informaționale de stat se asigură prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect) în conformitate cu prevederile cadrului normativ ce reglementează domeniul interoperabilității și schimbului de date.

VII.

SPAȚIUL TEHNOLOGIC AL SIGDEJ

38. SIGDEJ urmează a fi găzduit pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud) în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 128/2014 privind platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud).

39. Arhitectura SIGDEJ urmează să fie SOA (Service-Oriented Architecture), ceea ce permite ca SIGDEJ să fie integrat cu toate sistemele informaționale partajate precum: serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay), serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass), serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog) și serviciul electronic guvernamental de notificare (MNotify), precum și cu alte sisteme informaționale de stat.

40. Datorită faptului că interfața de client al SIGDEJ este preconizat să fie navigatorul (browser) web, nu sunt necesare resurse hardware și software adăugătoare semnificative.

41. Platforma tehnologică a SIGDEJ are următoarele funcții:

1) asigură formate unice de prezentare a datelor și protocoale comune de schimb de date;

2) oferă mecanisme de asigurare a concordanței bazelor de date ale SIGDEJ cu cele ale sistemelor informaționale ale altor autorități publice. Concordanța este respectată în termeni de clasificatoare, nomenclatoare, completitudine etc.;

3) pune la dispoziția dezvoltatorilor de software un cadru formal și metodologic propice creării și implementării sistemului de management al securității informaționale.

42. Produsele programului și echipamentele SIGDEJ trebuie să satisfacă următoarele cerințe:

1) să asigure posibilitatea stocării unor volume mari de informații;

2) să asigure posibilitatea extinderii funcționale și a puterii de calcul (extensibilitate și scalabilitate);

3) să susțină prelucrarea distribuită a datelor, accesul la resurse atât în rețeaua locală, cât și în internet;

4) să utilizeze un sistem unic de clasificare și codificare;

5) să funcționeze pe diferite platforme hardware;

6) să asigure fiabilitate înaltă;

7) să asigure consistența și completitudinea informației;

8) să susțină posibilitatea de modernizare în timpul procesului de exploatare.

43. Posesorul SIGDEJ urmează să asigure găzduirea acestuia pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud).

VIII.

ASIGURAREA SECURITĂȚII INFORMAȚIONALE A SIGDEJ

44. Securitatea informațională presupune protecția SIGDEJ la toate etapele proceselor de creare, procesare, stocare şi transmitere a datelor de acțiuni accidentale sau intenționate, cu caracter artificial sau natural, care au ca rezultat cauzarea prejudiciului posesorului şi utilizatorilor resurselor şi infrastructurii informaționale.

45. Asigurarea securității informaționale a SIGDEJ va fi realizată în conformitate cu Cerințele minime obligatorii de securitate cibernetică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 201/2017. Pentru gestiunea riscurilor de securitate va fi implementată o politică generală de securitate. Personalul implicat în utilizarea și administrarea SIGDEJ va fi instruit în ceea ce privește riscurile de securitate la care poate fi expus. Politica de securitate va include prevederi referitoare la organizarea auditurilor periodice de securitate pentru a verifica politica și conformitatea cu regulile de securitate, precum și pentru a stabili domeniile care necesită îmbunătățiri.

46. Posesorul, deținătorul și registratorii vor proteja SIGDEJ de pericolul cauzării prejudiciilor resurselor sau infrastructurii informaționale. Principalele pericole pentru securitatea informațională a SIGDEJ sunt:

1) colectarea și utilizarea ilegală a datelor;

2) încălcarea tehnologiei de prelucrare a datelor;

3) implementarea în produsele software și hardware a componentelor care realizează funcții neprevăzute în documentația care însoțește aceste produse;

4) elaborarea și răspândirea programelor ce pot afecta funcționarea normală a sistemelor informaționale și de comunicații, precum și a sistemelor de protecție a informației;

5) nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor hardware și/sau software de prelucrare a informației;

6) influenţarea sistemelor cu parolă-cheie de protecție a sistemelor automatizate de prelucrare şi transmitere a datelor;

7) compromiterea cheilor și a mijloacelor de protecție criptografică a informației;

8) scurgerea de informație prin canale tehnice;

9) implementarea dispozitivelor electronice de interceptare a informației în mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare și transmitere a datelor prin canalele de comunicații, precum și în încăperile de serviciu ale registratorilor sistemului;

10) nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de informație mecanice sau de alt tip;

11) tentativele de interceptare a datelor în rețelele locale ale registratorilor sistemului și în liniile de comunicații, decodificarea și impunerea informației false;

12) utilizarea tehnologiilor informaționale necertificate, a mijloacelor de protecție a datelor, a mijloacelor de informatizare și comunicații la crearea și dezvoltarea infrastructurii informaționale;

13) accesul neautorizat la resursele informaționale care se află în băncile și bazele de date;

14) încălcarea restricțiilor legale ce țin de răspândirea informației;

15) încălcarea prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

47. Protecția datelor cu caracter personal se asigură prin următoarele acțiuni:

1) posesorul, deținătorul și registratorii vor prelucra doar datele cu caracter personal strict necesare, neexcesive scopului prestabilit, conform competențelor atribuite, respectând principiile stabilite în actele normative din domeniul protecției datelor cu caracter personal;

2) posesorul și deținătorul vor asigura măsuri organizatorice și tehnice necesare pentru protecția datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii, precum și împotriva altor acțiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate adecvat în ceea ce privește riscurile prezentate de prelucrare și caracterul datelor prelucrate;

3) posesorul, deținătorul și administratorul tehnic în cazul incidentelor de securitate vor întreprinde măsuri necesare pentru depistarea sursei de producere a incidentului, vor efectua analiza acestuia și vor înlătura cauzele incidentului de securitate cu informarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;

4) posesorul, deținătorul și registratorii, în limitele responsabilităților, vor asigura respectarea drepturilor subiecților de date cu caracter personal în cadrul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate conform prezentului Concept.

48. SIGDEJ asigură realizarea următoarelor obiective de securitate:

1) autentificarea – garantează că zonele restricționate ale SIGDEJ vor fi accesibile doar utilizatorilor cu o identitate verificată prin serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass);

2) autorizarea – garantează că utilizatorii autentificați prin serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) pot accesa serviciile şi datele care corespund drepturilor lor de acces;

3) confidențialitatea – garantează că datele înregistrate în RDEJ nu pot fi accesate de o parte terţă neautorizată;

4) integritatea – garantează că datele înregistrate în RDEJ nu au fost modificate sau alterate de o parte terță neautorizată;

5) nonrepudierea – garantează că datele înregistrate în RDEJ nu pot fi negate mai târziu.

49. Pentru atingerea obiectivelor de securitate, SIGDEJ trebuie să dispună de mai multe mecanisme de securitate:

1) semnătura electronică – mecanism ce asigură integritatea şi nonrepudierea datelor înregistrate în RDEJ;

2) firewall – filtrul firewall face parte din arhitectura tehnică a platformei tehnologice (MCloud) pentru a asigura un mecanism de apărare împotriva utilizatorilor externi neautorizaţi;

3) antivirus/antispam – soluțiile hardware şi/sau software asigură protecția antivirus şi antispam pentru toate serverele. Fișierele se scanează la încărcare în SIGDEJ. În cazul detectării unui fișier infectat, procedura de încărcare este oprită şi fişierul – respins;

4) sistem de detectare a intruziunilor – sistem de detectare a accesului neautorizat la nivelul componentelor de sistem al SIGDEJ;

5) comunicare sigură (transferuri de date) între serverele web și utilizatori – schimbul de informații confidențiale este securizat;

6) backup sistematic al datelor păstrate – permite recuperarea rapidă și fiabilă a datelor în caz de incident care a dus la pierderea sau deteriorarea datelor;

7) instrument de înregistrare a evenimentelor de audit – toate activitățile desfășurate de către utilizatori, indiferent dacă au succes sau nu (cum ar fi conectările încercate, dar nereușite), sunt monitorizate și înregistrate în jurnalele SIGDEJ, cu acces limitat pentru utilizatorii neautorizați.

50. În cadrul SIGDEJ se asigură generarea şi păstrarea înregistrărilor de audit ale securității pentru operațiile de prelucrare a datelor cu caracter personal în condițiile cadrului normativ în materie de protecție a datelor cu caracter personal. Înregistrările de audit ale operațiilor şi rezultatele acestora pot fi accesate de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și puse la dispoziția acestuia în scopul investigării potențialelor încălcări ale regimului de prelucrare/protecție a datelor cu caracter personal. SIGDEJ va utiliza funcționalitatea de autentificare doar prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass).

51. Utilizatorii SIGDEJ vor fi autorizați să acceseze doar blocurile funcționale şi datele pentru care au permisiunile necesare conform rolurilor fiecăruia. Utilizatorii şi rolurile acestora vor fi gestionate prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass). SIGDEJ va prelua rolurile utilizatorilor din serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass).

O necesitate importantă legată de securitate este păstrarea înregistrărilor de audit pentru analiza integrității SIGDEJ și pentru monitorizarea activității utilizatorilor. SIGDEJ se va baza pe un mecanism de înregistrări de audit dublu (intern și cu utilizarea serviciului electronic guvernamental de jurnalizare (MLog)), ce urmează practicile internaționale.